Profesori din București, Iași, Timișoara, din Republica Moldova și din Ungaria dezbat la Oradea, în organizarea Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, actualul stadiu al mass media, în cadrul unei conferințe devenite deja tradiție, inițiate cu 11 ani în urmă de doi practicanți ai jurnalismului deveniți și profesori – Ioan Laza și Florin Ardelean.
Tema centrală a ediției 2026 a vizat jurnalismul și limbajele lui, cu sub-teme din cele mai diverse, de la modul în care, între altele, polarizarea politică și socială se reflectă în expresia jurnalistică până la impactul rețelelor sociale și AI asupra creativității jurnalistice.
Se îndreaptă spre altceva”
Timp de două zile, vineri și sâmbătă, cea de-a XI-a ediție a conferinței „Mass media în post-comunism”, inițiată de „doi tați” – așa cum și poporul român are, după cum a remarcat Florin Ardelean -, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării al Universității din Oradea găzduiește dezbateri despre „Jurnalism și limbaje: actori, practici, reconfigurări”.
„Jurnalismul este într-o tranziție, se îndreaptă spre altceva decât ce știam din cauza tehnologiei”, a deschis discuțiile Florin Ardelean, care a provocat auditoriul – format din mai mulți profesori de la facultăți de profil din țară, de la Chișinău și din Ungaria, unii prezenți fizic, alții online, precum și studenți orădeni – să reflecte la relația dintre etică și limbaj.
El l-a invocat pe scriitorul I.D. Sîrbu, autorul celebrului „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” – „Atunci când trădezi limba te demonetizezi, ajungi o monedă calpă” -, pentru a lăsa o întrebare în așteptarea răspunsului: „să vedem ce se va întâmpla cu noi și cu limbajele noastre…”.
Discursul lui Bolojan, discursul lui Grindeanu
Specialiști precum Camelia Beciu, Mirela Lazăr, Radu Carp ori Bogdan Oprea de la Universitatea din București, Alexandra-Niculina Gherguț-Babii, Gabriela Poleac de la Iași, Adina Baya ori Mihai Vălușescu din Timișoara au conferențiat pe teme precum „Limbaj și practici de normalizare în discursul jurnalistic: reprezentări ale polarizării politice”, „Siluirea limbii în „imperiul” presei postdecembriste”, „Fără sursă, fără dată, fără autor? Limbajul actualității în presa românească și în răspunsurile AI”, „Retorica emoției în titlurile presei online românești între informare și captarea atenției” ori chiar „Discursul politic în spațiul public. Ilie Bolojan vs Sorin Grindeanu”.
O asistentă de la Catedra de română a universității ungare din Szeged, în același timp și redactor șef al publicației „Foaia românească” din Jula, Eva Șimon, și un lector de la Universitatea de Stat din Moldova, Vitalie Guțu, au abordat și teme care arată că pentru jurnalismul de expresie română din afara granițelor este o preocupare nu doar influența AI, ci și acuratețea înseși limbii române în jurnalism, prima vorbind despre tranziția „De la o „română mai simplă” la pierderea limbii”, iar cel de-al doilea despre „Rolul serviciului media audiovizual public din Republica Moldova în construcția identității culturale”.
Dezbaterile au loc vineri și sâmbătă atât în plen, cât și pe secțiuni, fiind transmise și online, urmând ca și la încheierea celei de-a XI-a ediții a conferinței, la fel ca după toate celelalte anterioare, expozeurile să fie prezentate într-un volum tipărit de Universitatea din Oradea.
Sursa: https://m.ebihoreanul.ro/