Recent, un scurt popas în secția Urologie a Spitalului Județean de Urgență Deva, despre care medicul primar dr. Mioara Pavel (foto), în calitatea sa de director medical ne spunea că beneficiază de un colectiv harnic și unit, însetat de pasiunea profesiei, fiecare salariat în parte dovedind cu strictețe respectarea fișei postului.

Prima discuție am avut-o cu asistenta Laura Hojbată care ne-a punctat faptul că la timona secției se află medicul primar, dr. Emil Mitranovici (foto), iubit și apreciat de pacienți.

Aici lucrează asistente bine pregătite profesional, cât și de medicii Sava Ciprian Ionuț, Țichil Bogdan-Petru, Zăvoianu Mihai-Mircea și Andrei Oltean (foto). Acesta din urmă, după cum ne spunea pacientul Ioan Mihai, își oferă valoarea muncii prin profesionalism, pasiune și respect pentru bolnavi.

De consemnat este faptul că am surprins pacienți care în discuțiile lor creionau calitățile de medic și om ale șefului secției, Emil Mitranovici, dintre care am reținut că este un medic cu vocație, înzestrat cu multe calități umane, modest în comportament, cu o gândire profesională matură și perseverentă.

Cu o fire comunicativă oferă încredere pacienților, una din calitățile sale fiind și preocuparea pentru o continuă perfecționare profesională.

Cu respect pentru profesia aleasă oferă sfaturi utile și stabilește cu multă corectitudine diagnosticul și tratamentul acordat pacienților insuflând acestora crezul însănătoșirii și dragostea de viață.

Ascultându-i pe acești pacienți, am notat recunoștință și amintiri de neuitat ale acestora față de medicul Mitranovici, gravate cu plăcere în sufletul fiecăruia dintre ei.

Întrucât medicul Emil Mitranovici poate fi întâlnit conform unui program și la Centrul de zi „Speranța” aparținător Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, l-am contactat și am cerut amănunte în acest sens, de la Rotar Delian Dorel (foto), în calitate de președinte al Asociației și care, printre altele, ne-a spus: pacienții care îl contactează pe medicul Mitranovici, aici la centrul nostru, îl apreciază pentru calitățile sale profesionale, sinceritatea și demnitatea, valori care îi permit o legătură strânsă și solidă cu aceștia, cu toții oferindu-i recunoștință și respect.

Prezentă la discuție, asistenta Doinița Paulina Livezan, salariată a Centrului, a adăugat: medicul Mitranovici cu o vechime de peste 22 de ani în profesie în secția urologie din spital, folosește moderne și reușite intervenții chirurgicale, printre care rezecția transuretrală a prostatei sau procedura TURP, dar și litotriția cu laser etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Muzica tradițională românească și universul rapsozilor populari au fost întotdeauna definite prin legătura profundă dintre om, natură și divinitate, acești artiști nefiind simpli interpreți, ci păstrători ai memoriei unui întreg neam.

Duetele interpretate de Tiberiu Ceia și Mariana Drăghicescu nu reprezintă doar pagini de antologie în fonoteca de aur a radioului și televiziunii române, ci constituie o adevărată paradigmă stilistică a folclorului din Banat, într-o perioadă în care muzica populară își căuta echilibrul între spectacolul de scenă și rigoarea academică, colaborarea dintre cei doi mari artiști a definit standardul de eleganță, sensibilitate și tehnică interpretativă pentru dialogul muzical polifonic rural, analiza stilistică a acestor piese scoțând la iveală trei coordonate fundamentale: complementaritatea timbrală, rafinamentul melismatic și simetria scenică a dialogului poetic.

Din punct de vedere vocal, succesul duetului s-a bazat pe un contrast controlat și pe o fuziune perfectă a culorilor timbrale, Tiberiu Ceia, dispunând de o voce de tenor lejer, caldă, catifelată și extrem de flexibilă, marcată de o emisie curată, de factură aproape cultă, interpretarea sa neapelând la asprimea asumată a rapsozilor arhaici, aducea o notă de orășenism rafinat, specifică Banatului de câmpie, iar Mariana Drăghicescu, numită pe bună dreptate „privighetoarea Banatului”, aducea în ecuație un timbru de soprană cu inflexiuni profunde, o voce capabilă să exprime de la cea mai fină nuanță de dor până la accente dramatice în doine.

Când cele două voci se uneau în momentele de unison sau în aranjamentele armonice la terță (specifice stilului bănățean preluat din influențele corale austro-ungare), rezultatul era o masă sonoră omogenă, vocea lui Ceia oferind un suport stabil și cald, permițând Marianei Drăghicescu să brodeze ornamentele superioare fără ca textul sau linia melodică să devină stridente.

Piese celebre precum „În grădina cu flori multe” sau „Din Banatul meu ales” sunt structurate sub forma unui dialog antifonic clasic, artiștii nu se suprapun haotic, ci își lasă spațiu de respirație, replicile fiind construite ca un monolog interior împărtășit cu celălalt.

Deși melodiile bănățene tind să fie încărcate de melisme (înflorituri), duetele lor păstrează o rigoare impecabilă a tempo-ului, susținută de orchestre conduse de maeștri precum George Motoia, trecerea de la o notă la alta făcându-se prin glissando-uri fine și vibrato controlat, Mariana folosind subtil octavele superioare, în timp ce Tiberiu Ceia atenua salturile bruște prin atacuri moi ale notelor, fiecare final de frază muzicală fiind lăsat să „moară” natural, ceea ce creea acea atmosferă de interiorizare și nostalgie specifică doinei bănățene.

Spre deosebire de duetele din alte zone, axate pe glume agresive sau ritmuri extrem de rapide, textele cântate de Ceia și Drăghicescu promovează o etichetă a respectului și a prețuirii discrete, tema iubirii fiind tratată cu bonomie, curtoazie și o ușoară melancolie, iar scenic, stilul lor era caracterizat de o reținere aristocratică, postura dreaptă, gestica economică, zâmbetul cald și privirea îndreptată spre partener (sau spre public, ca martor al confesiunii), impunând o estetică a decenței cei doi rapsozi populari demonstrând că folclorul bănățean nu are nevoie de artificii grandioase pentru a impresiona, ci doar de puritatea interpretării și de autenticitatea trăirii.

Note                                                                                                                        

Giurchi, Ioan. Mariana Drăghicescu, Privighetoarea Banatului. Timișoara: Editura „Eurostampa”, 2012

Ceia, Tiberiu, Frumoasă-i tinerețea: Cântece și amintiri, Timișoara: Editura „Mirton”, 2004

Foto: YouTube

Bozovici, Valea Almăjului – Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. Sâmbătă, 10 octombrie, Muzeul „Valea Almăjului” din Bozovici a găzduit un eveniment de o înaltă ținută sufletească și literară: lansarea celui de-al cincilea volum de versuri semnat de poetul Iosif Mihăilescu, intitulat sugestiv „Călător în toamna vieții” (Editura Marist, 2026).

Manifestarea s-a bucurat de prezența unui public numeros – localnici, iubitori de carte, cadre didactice, oameni de cultură, dar și reprezentanți ai presei regionale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Caraș-Severin. Moderarea impecabilă a întregului eveniment a fost asigurată de domnul profesor Iosif Băcilă, care a ghidat cu căldură și tact momentele întâlnirii.

Un itinerariu biografic transformat în poezie

După o viață bogată și rodnică în experiențe profesionale (operator chimist, lăcătuș, miner, pictor-decorator), Iosif Mihăilescu a experimentat o adevărată renaștere spirituală și creativă. În ultimii ani, din condeiul său au odrăslit cinci volume memorabile: Dor de poezie (2021), Zbor spre lumină (2022), Flori și iubire (2024), Se scurge clipa (2025), Călător în toamna vieții (2026).

Toate aceste lucrări conturează un itinerariu liric marcat de sinceritate, muzicalitate și o legătură indestructibilă cu valorile fundamentale ale existenței.

Prima parte a manifestării a debutat cu reflecții și analize critice ample expuse de profesori, editori și oameni de litere. Despre valoarea și sensibilitatea poeziei lui Iosif Mihăilescu au luat cuvântul: Gheorghe Țunea, Mihai Chiper, Pavel Panduru, Ion Reșinaru, Iacob Sârbu.

Un moment deosebit l-a constituit intervenția domnului Aurel-Matei Bancu, care a prezentat celor de față revista culturală „Coloana Infinitului”, editată la Timișoara de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși”.

Lecturile din poezii precum Gânduri, Dor de Eminescu sau Dor de Brâncuși au creat punți emoționale profunde. Versurile dedicate marilor repere ale culturii române – Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși – au fost primite cu emoție, punând în lumină modul în care stilul accesibil și ritmicitatea tradițională se îmbină armonios cu exprimarea liberă.

O notă autentică de culoare locală și tradiție străbună a fost oferită de intervențiile pline de farmec ale rapsozilor populari Iosif Pușchiță (din Petnic) și Petru Panduru (din Lăpușnicel), care au adus în sală ecoul viu al graiului și folclorului bănățean.

Sărbătoarea cuvântului a continuat într-o notă de aleasă comuniune sufletească în cea de-a doua parte a întâlnirii. Invitații prezenți, creatori de doină și vers, au încântat audiența cu recitaluri din propriile volume publicate. Au recitat cu emoție poeții: Adrian Borcean, Mariana Pâșlea, Costel Simedrea, Dorina Tima Enuică, Nicolae Andrei, Nicoleta Surdei, Lorin Cimponeriu.

Finalul întâlnirii de la Muzeul „Valea Almăjului” a îmbinat cultura cu ospitalitatea tradițională. Cei prezenți au degustat bucate și produse specifice Văii Almăjului, după care gazda manifestării a invitat toți participanții la o masă amicală oferită la un restaurant din localitate. Într-o atmosferă caldă, discuțiile colegiale și planurile pentru viitoare proiecte culturale au continuat până târziu.

​Evenimentul de la Bozovici a reconfirmat faptul că în Valea Almăjului cultura este menținută în mișcare de oameni dedicați. Toate aceste manifestări demonstrează forța comunității creatoare din Banat.

Felicitări poetului Iosif Mihăilescu, alături de alese mulțumiri familiei Călinescu (Caius și Laurențiu), care, ca de fiecare dată, s-a dovedit a fi o gazdă extrem de deschisă și primitoare! De asemenea, ales respect tuturor celor care mențin mereu aprinsă candela culturii, atât aici, în divina ,,Vale a Miracolelor„, cât și în întregul Banat, participând cu inima și încurajând astfel de manifestări de suflet!

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Foto: Constantin VLAICU