de Victor Nafiru

După o săptămână în care n-a pus geană pe geană în bulăul central al Poliției, refuzând apa și mâncarea, de teamă să nu-i otrăvească ăștia de la Putere sufletul, gândul și suveranismul din oase, în sfârșit (Că)Călin File din Poveste s-a odihnit azi noapte, îmbărbătat de scandările străzii: „(Că)Călin, orice ar fi, noi mereu te vom iubi.”

A lăcrimat și a cugetat. Pardon, înainte a cugetat, apoi a lăcrimat și, după zile și nopți de tăcere, s-a hotărât să țină un spici acolo, în fața ortacilor din celulă.  „Dragii mei, am primit informația cum că, până și marele Zamolxis s-a trezit din morți revoltat de nedreptatea ce mi s-a făcut, îndemnându-i pe daco-geți să lase prostiile, să coboare de pe Columna veșniciei noastre. Și au coborât. De pe columnă, care din mașini, care de pe scutere. Au coborât și au scandat: „Georgescu, președinte!” și „Turul doi înapoi!.”

Colegii de celulă priveau la el cu gura căscată și se cruceau: „Bre, tălică ai tras ceva pe nas și noi nu știm? Ce Zamolxis, ce președinte?” au râs ăia arestați pentru trafic de droguri.

Râdeți voi, copiii mei, râdeți, dar ascultați-mă cu atenție că tot ce vă spun este adevărat sau e pe cale să se adeverească. Pe surse, am aflat că și Ștefan cel Mare va scoate răzeșii din bordeie pentru un protest asemănător, de dragul întâlnirilor noastre de la Podul Înalt când îmi vorbea ca unui frate: «Hristos a Înviat pentru ca România  să devină un far al lumii. Noi, tu, eu și toți cei care vor veni după noi, suntem gardienii ultimei oaze de spiritualitate autentică din Europa.» Și cum o spunea. Ca un părinte. Ca un frate mai mare sau ca un verișor de gradul I. Dacă observați, vorbea de România, ca de Moldova sa, deși nici măcar Principatele Române nu existau la vremea aceea, numai că el era un vizionar care știa ce spune. Și mă tot atenționa: «Cătă, că așa mă alinta el», ai grijă că pe la apus de soare ăștia de la partidele pro europene o să-ți ia gâtul. O să te înhațe ăștia când ți-o fi lumea mai dragă și o să te ducă la bulău cu cătușe la mână, televiziuni, ziariști. Vă dați seama cât de deștept era Domnul Moldovei de îmi vorbea de Antena 3, de Realitatea Plus?. ”

Și n-o fost așa? N-a avut dreptate Apus de Soare, nea (Că)Căline?  „A avut, bă, băieți, doar că lucrurile nu se vor opri aici. Zilele astea am primit informații proaspete că s-au pornit la drum, care prin păduri, munți și văi, care deghizați să nu fie recunoscuți, crobizii, caucoensii, carpodacii, appulii, carpii, burii și costobocii și toate triburile învățate la școală. Vin la București să proclame uniunea tribală a dacilor liberi și să ceară „Turul doi înapoi. Cu mine șef de trib, bineînțeles. Și atunci o să vadă ei pe dracu. Ăștia de la putere!”

În cadrul celei de-a XXXV-a ediții a Salonului Anual de Carte – eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița – ziua de joi, 15 octombrie 2026, va fi dedicată publicisticii de înaltă ținută și dialogului academic.

Sub egida Editurii UZP (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), publicul este invitat la o serie de manifestări culturale de referință.

Găzduite în atmosfera elegantă a Sălii Arcadia (din cadrul Centrului Cultural „Ionel Perlea” Slobozia), evenimentele vor debuta la ora 11:00, sub o tematică centrală profundă: „Libertatea condeiului. Două decenii de publicistică și însemnări de reporter”.

Editura UZP va aduce în fața publicului ialomițean două opere deosebite, semnate de personalități marcante ale culturii și jurnalismului românesc:

„Plutind cu Miss Liberty” – autor dr. Marian Nencescu

„Început de mileniu – 20 de ani de publicistică” – autor acad. Gheorghe Păun (un volum de referință, structurat pe parcursul a 998 de pagini)

La acest dublu eveniment editorial de prestigiu vor lua cuvântul ambii autori. Dr. Marian Nencescu și acad. Gheorghe Păun vor oferi publicului oportunitatea unică a unei dezbateri despre evoluția presei contemporane, rolul reflecției academice în spațiul public și valoarea documentară a jurnalismului de calitate.

Prin acest program, Salonul Anual de Carte din Slobozia își reconfirmă statutul de nucleu cultural regional, transformând Sala Arcadia într-un spațiu de dialog efervescent între scriitori, jurnaliști și comunitate. Sunt invitați să participe reprezentanți ai mass-media, oameni de cultură, profesori, elevi și toți iubitorii de lectură.

Editura UZP este brațul editorial oficial al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), cea mai veche și mai mare organizație de breaslă a jurnaliștilor din țară.

Înființată în anul 2017 la inițiativa regretatului președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan – care a văzut în această structură o ancoră pentru salvarea cuvântului tipărit – editura a cunoscut o dinamică remarcabilă, publicând până în prezent peste 300 de titluri. Activitatea sa editorială este coordonată de Teodora Marin.

Editura UZP a fost gândită ca un spațiu de conservare a culturii, istoriei presei și reflecției. Editura se concentrează masiv pe tipărirea volumelor de publicistică, reportaje, interviuri, eseistică și lucrări de specialitate semnate de jurnaliști de carieră, cercetători și academicieni, promovând activ „libertatea condeiului” și valorile culturale de puternic impact documentar.

Prin prezența sa la Slobozia, Editura UZP își reafirmă angajamentul ferm de a transforma memoria jurnalistică într-un reper cultural viu, oferind noilor generații oglinda fidelă a unei prese puse în slujba adevărului și a valorilor naționale.

Proaspăt ieșită din tipar, Revista UZP aduce și în numărul 43 din 2026 jurnalismul în prim-plan. Realizată integral de profesioniștii domeniului care fac parte din marea familie a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și, în același timp, pentru jurnaliști și breaslă, publicația vine cu o nouă ediție de colecție. Cu o grafică de excepție, cu o alură distinctă, cu spațialitatea tipică uneia dintre cele mai complexe profesii și cu un conținut de înaltă ținută profesională, Revista UZP are în prim-plan faptul că în România a fost adoptată legislația anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii de procesele abuzive, cu accent pe contribuția UZPR la acest demers legislativ așteptat de multă vreme de profesioniștii din țara noastră.

Mai departe, publicația tratează teme extrem de importante și de actuale pentru breaslă și profesie, abordate de condeie care și-au edificat cariere notabile în jurnalism – „Jurnalismul contează. Profund și demonstrabil”, „O călătorie la Chișinău și Iași, printre jurnaliști care cred în puterea cuvântului”, „Jurnalism în ariile protejate”, „Presa tipărită în era volatilității digitale. O analiză a rigorii verificării”, „Lucrările Congresului Internațional de Istorie a Presei, ediția a XVIII-a”, „Dezinformarea, în dezbatere academică internațională la Suceava”, „Funcția morală a documentării”, „Jurnalismul așa cum este”, „Un gen publicistic ce renaște: reportajul cultural”, „Scriitori-jurnalişti ai Galaţilor de odinioară”, „Transmiterea informațiilor pe teritoriul României: de la începuturi la presa contemporană”, „Patriotismul în era dezinformării. Între atașament reflexiv și manipulare digitală” sau „Reflecții și perspective ale tinerilor – rolul presei în societatea contemporană” – sunt doar câteva dintre titlurile care alcătuiesc această ediție a Revistei UZP.

La toate acestea se adaugă reflectarea activității Radio UZPR și Editurii UZP, reportaje, interviuri, evenimente de primă vizibilitate, toate demonstrând aria extrem de largă de teme pe care le abordează jurnaliștii UZPR.

În același timp, publicația este o oglindă a istoriei profesiei, a evoluției sale și a prezentului care aduce atâtea alte noi provocări, în ansamblu a tuturor elementelor care leagă indisolubil informarea profesionistă de publicul căruia i se adresează și pe care îl deservește.

Ca una dintre puținele publicații print din Europa care este formată din materiale ale jurnaliștilor și se referă la breaslă și la profesie, Revista UZP își menține neabătut standardul care să reflecte pe deplin vocația și marea încărcătură intelectuală pe care jurnaliștii profesioniști le pun în slujba societății.

Revista UZP este disponibilă integral în format PDF pe uzpr.ro.

Revista UZP – Nr. 43 / 2026

Sărbătorirea educației nu este doar un moment de bilanț festiv, ci și un prilej de profundă reflecție asupra continuității. Pentru comunitatea din Mehadia, ideea de educație poartă amprenta unei tradiții de peste două secole, un fir roșu care leagă eforturile pioniere ale iluminismului bănățean de aspirațiile moderne ale tinerilor de astăzi.

O moștenire de 218 ani: Ctitoria cărturarului și cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia

În curând, în luna noiembrie, se vor împlini 218 ani de la construirea primei școli românești din Mehadia. Începută în anul 1808, această școală a fost rezultatul vizionar al inițiativei personale a protopopului și cărturarului iluminist Nicolae Stoica de Hațeg. Într-o epocă în care majoritatea școlilor din Banat își desfășurau cursurile în limbile germană sau sârbă, demersul său a fost esențial pentru păstrarea și afirmarea identității naționale prin învățământul în limba maternă.

Privită în context istoric, școala confesională din Mehadia – o inițiativă privată și locală – a devansat cu un deceniu înființarea Școlii Naționale de la Sfântul Sava din București (1818), dovedind că dorința de cunoaștere în limba română a izbucnit din comunitate înainte ca statul să-și asume instituțional acest rol. Astăzi, Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” poartă cu mândrie numele ctitorului său spiritual, ducând mai departe această moștenire.

Ziua Educației: Recunoașterea misiunii de dascăl

Pornind de la aceste rădăcini profunde, Ziua Internațională a Educației, marcată la nivel global pe 5 octombrie la inițiativa UNESCO, comemorează semnarea în 1966 a Recomandării UNESCO/OIM privind statutul cadrelor didactice. În România, această zi a fost introdusă oficial în calendarul școlar în anul școlar 2013-2014, ca un omagiu adus rolului esențial pe care profesorii îl au în formarea societății.

În acest cadru simbolic, vineri, 02 octombrie 2026, la Centrul Multifuncțional din Reșița, începând cu ora 13:00, s-a desfășurat Conferința Județeană intitulată: ȘCOALA PE CARE O CONSTRUIM ÎMPREUNĂ.

Participând la acest eveniment, Liceul Tehnologic ,,Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia a fost reprezentat la manifestare de doamna director Ionela Mihaela Domilescu și doamna profesoară Ana Iliescu, alături de trei elevi ai liceului: Popițu Denisa, Olariu Iancu și Ciurel Nicoleta.

Evenimentul a reunit elevi, cadre didactice și reprezentanți ai instituțiilor din tot județul Caraș-Severin, punând în centrul dezbaterilor un concept vizionar: Capsula timpului 2026–2036.

Elevii – arhitecți ai școlii viitorului

Prezentările și dialogurile din cadrul conferinței au conturat o pledoarie amplă pentru o școală democratizată, în care elevii devin co-creatori ai procesului educațional, iar cadrul didactic își asumă rolul de mentor și ghid.

Prin intermediul prezentărilor și al discursurilor și al creațiilor dedicate evenimentului, tinerii au proiectat viziunea lor pentru anul 2036:

• Spații educaționale flexibile și moderne: Laboratoare concepute ca ateliere unde teoria se transformă în prototipuri, biblioteci transformate în centre de gândire critică și reflecție, precum și curți școlare sustenabile, dotate cu panouri solare și spații verzi.
• O nouă cultură a învățării: Elevii au subliniat necesitatea de a privi greșeala nu ca pe o „sentință”, ci ca pe un pas firesc în învățare. Mesajul central transmis comunității a fost unul de curaj: „Nu vă dorim o școală în care să știți toate răspunsurile. Vă dorim o școală în care să aveți curajul de a pune întrebările potrivite.”
• Învățarea prin experiență directă: De la proiecte interdisciplinare și colaborări internaționale, până la aplicații practice în comunitate, școala ideală se conturează ca un spațiu sigur, inclusiv și deschis.

Prezentările au subliniat, în ansamblul lor, concluzia manifestării: o școală nu este definită doar de ziduri sau echipamente, ci și de oamenii care îi trec pragul în fiecare zi.

Prin participarea școlii din Mehadia la acest eveniment și conectarea memoriei cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg cu viziunea noilor generații către anul 2036, manifestarea de la Reșița a demonstrat că la Mehadia, la fel ca și în întreg Banatul Montan, tradiția educațională rămâne o reală și puternică temelie pentru viitor.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin