„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).
Sfânta Liturghie de hram, celebrată de pr. Tiberiu Szabó (Oravița).
Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.
10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.
10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.
Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.
10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.
10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).
Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).
Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.
10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe„Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.
10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.
Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.
10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).
Sfânta Liturghie de hram, celebrată
Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.
10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.
10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.
Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.
10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.
14 octombrie 2026, ora 16.00, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Salonul de toamnă (ediția a III-a): Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Incursiuni muzicale: Grupul coral „Temeswarer Liederkranz“ (coordonator: Luise Finta).
14 octombrie 2026, ora 19.00, Casa Hertz, Bocșa:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Inaugurarea expoziției „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor, colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).
15 octombrie 2026, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:
Ziua Națională a Austriei (26 octombrie).
Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a VII-a B, secția germană. Invitat: Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
15 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
In memoriam Veronika Haring (născută la 9 ianuarie 1948 în Jakobski Dol / Stiria Inferioară, astăzi Slovenia – trecută în eternitate la 2 ianuarie 2026 în Maribor, Slovenia), fondatoarea și președinta Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ Maribor.
Expoziție documentară Veronika Haring.
Înfrumusețare muzicală: Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
Program cultural prezentat de corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar (Croația).
16 octombrie 2026, ora 11.30, sala A2.2, Centrul Universitar UBB din Reșița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Expoziție de fotografii: „Hier leben wir – Aici trăim noi“, autor: Klaus Fabritius (București).
16 octombrie 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Erwin Josef Țigla – 65.
Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Cea de-a 22-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (partea a II-a). Dedicată împlinirii a 35 de ani de activitate ai Corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991).
Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), Corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, Corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația, Corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc „Edelweiß Rarău“ (jud. Suceava), grupul vocal-instrumental reșițean „Resicza“, precum și Corul „Franz Stürmer“.
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Program cultural prezentat de formațiile de dansuri populare germane „Sonnenschein = Rază de soare“ din Moinești / jud. Bacău (coordonator: prof. Alina Popa) și „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
17 octombrie 2026, începând cu ora 10.00, strada principală Gărâna:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Debutul Sărbătorii „Kirchweih“-ului cu degustarea bunătăților pregătite, dans, voie bună și alaiul cu pomul de Kirchweih.
17 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ Gărâna:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Cea de-a 156-a Liturghie de hram. Concelebrează mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara, și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan.În spirit ecumenic participă pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.
Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS. Cu mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara.
17 octombrie 2026, începând cu ora 12.15, piațeta principală Gărâna:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Ridicarea și binecuvântarea pomului de Kirchweih. Alocuțiuni ale oaspeților.
Program cultural cu prilejul Sărbătorii „Kirchweih“-ului.
18 octombrie 2026, ora 10.30, de la sediul Forumul German, filiala Bocșa la Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:
Sărbătoarea de Toamnă.
Parada portului popular german.
18 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:
Sărbătoarea de Toamnă.
30 de ani Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” Bocșa (1.10.1996).
Sfântă Liturghie pontificală, concelebrată de mons. József Csaba Pál József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, și păr. Emil Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa.
18 octombrie 2026, ora 12.30, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:
Sărbătoarea de Toamnă.
Program cultural cu Formația de dansuri populare germane„Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
19 octombrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Întâlnire cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla și cărțile + revistele lor.
In memoriam Peter Kneipp (*24 iunie 1939, Jebel / Timiș – †27 februarie 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).
19 octombrie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.
Personalități orăvițene de ieri. Cu dr. Ionel Bota.
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
20 octombrie 2026, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: dr. Livia Magina. Tema conferinței: Reșița și perioada de dinainte de 1769.
9. Oktober 2026, Synagoge Reschitza:
Landesgedenktag des Holocausts (9. Oktober).
Fotoausstellung „Der jüdische Friedhof von Prag“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).
Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).
Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.
10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe„Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.
10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.
Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.
10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Herbst-Kunstsalon (III. Auflage): Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
Musikalische Einlagen: der Temeswarer Liederkranz (Koordination: Luise Finta).
14. Oktober 2026, 19.00 Uhr, Haus Hertz, Bokschan:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Eröffnung der Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).
15. Oktober 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Österreichischer Nationalfeiertag (26. Oktober).
Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der VII. B-Klasse, deutsche Abteilung. Als Gast: Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
In Memoriam Veronika Haring (geboren am 9. Januar 1948 in den Windischen Büheln / Untersteiermark, heute Slowenien – gestorben am 2. Januar 2026 in Marburg an der Drau = Maribor, Slowenien), Gründerin und langjährige Obfrau des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen »Brücken« in Marburg an der Drau = Maribor.
Dokumentationsausstellung Veronika Haring.
Musikalische Einlagen: der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Kulturprogramm dargeboten vom „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien).
16. Oktober 2026, 11:30 Uhr, Saal A2.2 des UBB-Universitätszentrums Reschitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Fotoausstellung: „Hier leben wir – Aici trăim noi“ – Autor: Klaus Fabritius (Bukarest).
16. Oktober 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Erwin Josef Țigla – 65.
Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und Band II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
22. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen (Teil II). Gewidmet dem 35. Geburtstag des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (gegründet am 27. Mai 1991).
Konzert mit dem Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit dem „Temeswarer Liederkranz“, dem „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien), dem Buchenlanddeutschen Chor aus Kimpolong „Edelweiß Rarău“ (Kreis Suczawa), der Reschitzaer Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Kulturprogramm mit den Volkstanzgruppen„Sonnenschein“ aus Moinești / Kreis Bacău (Koordination: Prof. Alina Popa) und „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
17. Oktober 2026, ab 10:00 Uhr, auf der Hauptgasse des Dorfes Wolfsberg:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
156. Kirchweihfest: Trachtenaufmarsch mit Kirchweihbaum.
17. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heilige Theresia von Ávila”-Kirche Wolfsberg:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
156. Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar) und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Wolfsberg und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene ist anwesend Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.
Gebete für die Verstorbenen der Gemeinde beim Russlanddeportierten-Denkmal mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).
17. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Hauptplatz vor der römisch-katholischen „Heilige Theresia von Ávila“-Kirche Wolfsberg:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
156. Kirchweihfest. Aufstellung des Kirchweihbaums, Segnung und Ansprachen.
Kulturprogramm.
18. Oktober 2026, ab 10:30 Uhr, Sitz des Ortsforums zur „Unbefleckten Empfängnis“-Kirche Bokschan:
Herbstfest 2026.
Trachtenaufzug.
18. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:
Herbstfest 2026.
30 Jahre Vinzenzgemeinschaft Bokschan (1.10.1996).
Festmesse mit Bischof Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar und Ortspfarrer Alin Emil Irimiciuc.
18. Oktober 2026, ab 12:30 Uhr, Platz vor der Römisch-Katholischen „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:
Herbstfest 2026.
Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
19. Oktober 2026, 12:00 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
Neue Buchveröffentlichungen und Zeitschriften von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.
In Memoriam Peter Kneipp (*24. Juni 1939, Jebel / Kreis Temesch – †27. Februar 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).
19. Oktober 2026, 15:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:
„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.
Orawitzaer Persönlichkeiten von gestern, mit Dr. Ionel Bota.
Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
20. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Livia Magina, Direktorin des Museums des Banater Montangebiets Reschitza. Thema der Konferenz: Reschitza vor 1769.
Nelule, ce au, domnule, ăștia de la Agent Green cu tine? Ce rău le-ai făcut de li s-a cășunat pe tine? Spune ca să înțeleg și eu, cu ce i-ai deranjat, că eu nu-mi amintesc să le fi spus nici dă-te mai încolo. În schimb, ei toată ziua, bună ziua te toacă ca pe vrejul de dovleac pe care îl dai la rățuște. Nu e zi de la Dumnezeu să nu se lege de tine: ba că te-ai băgat într-o zonă protejată, ba că Semenicul nu e ca Alpii austrieci, ba că nu ai nu știu ce act normativ, ba că zăpada de la Văliug bate mai mult în crem decât în alb. Prostii de astea care îți mănâncă nervii, încrederea și speranța.
De fapt, ți-o faci cu mâna ta, Nelule. Că de câte ori nu ți-am spus să lași totul și să pleci în Zanzibar. Că sănătatea e mai presus de orice. Îți pui, aici, lucrurile la punct și pleacă. Nu, Pontonul nu-l înstrăinezi, că e munca ta de-o viață. Brandul tău. Îl lași aci în paza unui prieten de încredere, doar primăria, Primăria Reșița, i-o predai lu’ Călin. Că, vorba lu’ Ștefan cel Mare: „Primăria nu e a mea (adică a ta) și nici a voastră (asta ca să înțeleagă și Dani Călin și care or mai veni după el, ci a urmașilor urmașilor, urmașilor voștri.) Du-te la moșia din Zanzibar și trăiește-ți viața acum cât mai poți și te mai țin puterile, înconjurat de valurile oceanului, de tobele băștinașilor și de femei frumoase. Du-te și o să întinerești.”
O să-ți fie dor de casă? De prieteni, de cârnați, de mâncarea tradițională, de traseele cu bițicla? Ce copil ești, bă, Nelule. Păi la banii tăi te mai gândești la fleacuri dintr-astea? La experiența matale, aplici modelul lu’ Tibi Ușeriu și pui de o „Via Zanzibarica” autohtonă, cu locuri de popas, borne, obiective de vizitat, corturi pe înnoptat (împletite din trestie și papură) și alte chestii de-ale lor. Când te saturi de cărășeii, bibanii, șalăii și păstrugile lor, sună-ți un prieten să-ți trimită borcanele cu untură, castraveți și gogoșari murați. Cine o să fi tine, stând cu burta la soare și cu borcanul de zacuscă lângă tine sau mușcând din felia de pită unsă, cu ceapă și boia deasupra? Revoluționezi bucătăria zanzibareză, nu alta.
O să-ți lipsească dansatorii de la Ansamblul „Bârzava”? Hai să fim serioși. Păi nu vorbești cu Caius și Meri să-ți facă două, trei suite de dansuri din zona Banatului de Munte să-ți aline dorul de melosul popular? Închei un contract cu ei, îi ții o lună la tine și îți pun pe picioare un ansamblu de cântece și dansuri din Tanganika și Stone Town. Mai mult, o să-i învețe pe ăia să danseze (de cântat e mai greu) ca pe la noi, așa cum i-o învățat Afilon pe olandezi acu’ 40 de ani. Dacă faci asta, te fac sultan zanzibarezii, că primar ai fost, patron, nu mai vorbim, experiență în politică ai. Ai fost de toate la viața ta. Singurul lucru ce-ți lipsește din CV e o funcție în Zanzibar. Și cea mai potrivită ar fi cea de sultan.
Râdem, glumim, Nelule. Da’ nu-i a bună. E greu să o scoți la capăt cu ăștia de la Agent Green. Au, nu au dreptate, o dau înainte. Eu ți-am spus să stai de-o parte de ONG-uri și de ăștia de la USR. Tu, nu și nu. Că sunt oameni buni care vor binele comunităților. Că nu sunt ca ăia de la PSD. Uite unde ai ajuns cu încrederea ta oarbă în unii. Treaba ta, faci ce vrei, însă sfatul meu e să pleci în Zanzibar și să vedem atunci de cine se mai leagă ăștia. Acolo omul e respectat pentru tot ce realizează în viață, fete tinere, pe jumătate îmbrăcate, îi prind la gât ghirlande cu flori galbene, roșii, portocalii și de alte culori stridente, asta în loc de insigne și alte decorații, cântă și dansează din buric (să tot trăiești, Nelule) și nicidecum nu e împroșcat cu imală din pusta bănățeana, așa cum se întâmplă pe la noi.
Timbru „România Revoluționară” pictat la Paris în 1850 de Constantin Daniel Rosenthal după scoțiana Mary GrantAscultă articolul
Dumitru MOINESCU■
Foto:Sentinela/Dumitru MOINESCU
Există așa ceva? Este o prostie, încă una (după capul ignarilor), sau o cunoaștere în adâncuri a istoriei? Există naționalismul etnic, acea formă bazată pe etnie, adică legături de sânge, strămoși comuni, tradiții! Este o comunitate de origine, adică Blut und Boden. În stat există ei – etnicii puri, în vreme ce restul sunt naționalități conlocuitoare (precum erau definiți restul cetățenilor români în vremea comunismului) și doar tolerate!
Există și naționalism civic definit prin valori politice comune, prin cetățenie, care se poate dobândi legal indiferent de rasă, religie, origine etnică.
Cetățenii aderă la idei liberale precum libertatea, egalitatea, toleranță, statul de drept. „Naționalismul sănătos nu înseamnă să strigi sloganuri…ci să construiești lucruri funcționale…instituții puternice…integrarea în UE calea prin care România își poate garanta securitatea și modernitatea…Țara asta are o istorie, noi nu venim de nicăieri…” Spicuiri din discursul Președintelui! Are dreptate Nicușor Dan, dar furioșii, tribaliștii de dreapta sau de stânga, îl acuză inventând lucruri pe care el nu le-a spus!
Despre istorie, ce știm și cum trecem de la fapte, pe care și semi-educații le știu, la înțelegerea sensurilor! Fără naționalismul „sănătos” al lui Kogălniceanu, Alecsandri și al Cocuței Conachi, Moldova ar fi rămas sub conducere fanariotă și supusă Imperiului Otoman. Fără naționalismul „sănătos” al lui Bălcescu, Brătianu, C.A. Rosetti, Christian Tell și susținerea grupului lor, în 1859, pentru Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, n-am fi avut România! Fără „Școala Ardeleană” și naționalismul ei „sănătos” exprimat prin Virtus Română Rediviva n-am fi avut nici personalități precum Iuliu Maniu, Iuliu Hossu care au luptat, pe tărâmul ideilor și al acțiunilor, pentru România Mare!
Conștientizăm contribuția Reginei Maria, o nemțoaică însuflețită de naționalism „sănătos” românesc, ce a pledat în fața lui Clemenceau și a lui Woodrow Wilson pentru cauza României?
Există două state în care, forme ale naționalismul „sănătos”, au contribuit la constituirea lor, Statele Unite ale Americii și Germania! Ce-ar fi fost America fără „Common sense„, a lui Thomas Paine, și fără acțiunea lui George Washington? Ce-ar fi fost Germania fără Volksgeist (Spiritul poporului) – „naționalismul cultural” al lui Gottfried Herder? Ar fi putut apărea ideea Uniunii Europene (UE) fără Manifestul de la Ventotene (1941) care se intitula „Pentru o Europa liberă și unită!” scris de Altiero Spinelli(Părinte fondator) și Ernesto Rossi?
Naționalismul civic sau voluntarist a apărut în timpul iluminismului odată cu Revoluția Americană (1776) și Revoluția Franceză (1789) când loialitatea a trecut dinspre monarh către republica constituțională, și către popor! „Națiunea este o asociere voluntară a indivizilor, uniți prin legi comune, și îndatoriri civice împărtășite, mai degrabă decât prin legături de sânge” – Richard Price „Națiunea este un plebiscit cotidian subliniind voința colectivă de a trăi împreună, mai degrabă decât rasa, limba, geografia” – Ernest Renan! Cine poate, face saltul intelectual de la particular la general, de la exemple la sensuri! Un matematician care știe, și folosește instrumentul numit inducție matematică! Intelectualii fataliști, critici ai președintelui, trebuie să învețe să distingă între naționalismul sănătos-civic, promovat de Nicușor Dan și ultranaționalismul palingenetic al cărui exponent este Călin Georgescu! Nicușor Dan: „Îmi propun să restabilesc punți de dialog esențiale între cei care de mai mult de un an trăiesc pe baricade politice și ideologice contrare și care se amenință reciproc!„. Călin Georgescu: „Apă, hrană, energie, neam, epoca de aur, stat suveranist-distributor!„.
Intelectualii, cei satirizați de Julien Benda în pamfletul “ Trădarea cărturarilor”, se erijează în sacerdoți laici considerându-se lideri spirituali în statele seculare! Sunt și la noi din aceștia ce-și căuta legitimitate și statut social prin critică imatură, negare, respingere, alunecând lejer de la idealism la fundamentalism! „O tendință de a lua poziții extreme, un gust pentru universal și abstract, o dorință de puritate morală, o lipsă de înțelepciune practică și o aroganță intelectuală lucrează pentru a induce o empatie selectivă, un simt selectiv al dreptății, o insensibilitate față de context, o lipsă de perspectivă; o nerăbdare în fața prudenței și a sobrietății, o lipsă de realism și o încredere excesivă în sine.” (Richard PosnerPublic Intellectuals: A Study of Decline)!
