Biserica Evanghelică C.A. Reșița

6. April 2026, Evangelische A.B. Kirche Reschitza, 11:00 Uhr: Ostermontag – Gottesdienst mit Heiligem Abendmahl

6. April 2026, Evangelische A.B. Kirche Steierdorf, 15:00 Uhr: Ostermontag – Gottesdienst mit Heiligem Abendmahl

 

6 aprilie 2026, Biserica Evanghelică C.A. Reșița, ora 11.00: Lunea Paștelui – Slujbă cu sfântă împărtășanie

6 aprilie 2026, Biserica Evanghelică C.A. Steierdorf, ora 15.00: Lunea Paștelui – Slujbă cu sfântă împărtășanie

Redacția săptămânalului „Libertatea”, premiată de UZPR (audio Radio UZPR)

Săptămânalul „Libertatea” din Serbia, a primit din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Premiul de Excelență pe anul 2025. Ceremonia a avut loc la Panciova, Serbia.

Reportaj realizat de Mario Balint, UZPR Caraș Severin.

Mariana Stratulat, laureată a Premiului „Cartea Anului Editorial” 2025, acordat de Editura „Libertatea”, din Panciova – de Valentin Mic

Casa de Presă și Editură „Libertatea”, reper fundamental al vieții culturale a românilor din Serbia, a organizat recent cea de-a XXVI-a ediție a manifestării „Un an editorial

într-o singură zi”, prilej cu care au fost premiate cele mai valoroase apariții editoriale ale anului 2025.

Evenimentul a reunit un public numeros și distins, confirmând prestigiul instituției. Deschiderea oficială a fost realizată de Mariana Stratulat, directorul Casei, care a prezentat principalele repere ale activității din anul precedent. În intervenția sa, aceasta a evidențiat caracterul special al anului 2025, marcat de aniversarea a 80 de ani de existență a instituției – un moment jubiliar ce reconfirmă rolul său esențial în

păstrarea și promovarea identității culturale românești în Serbia.

Manifestarea a fost moderată de dr. Eufrozina Greoneanț, care a salutat prezența numeroșilor invitați de seamă din Serbia și România: preacucernicul părinte Moise Lința din Uzdin, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; prof. univ. dr. Virginia Popovici, Departamentul de Limba şi Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad; scriitorul Silviu Giurgiu Pătrăchioiu; scriitorul și criticul literar Florian Copcea; dr. Tatiana Petrică, director interimar al Căminului Tineretului din Vârșeț; prof. univ. dr. Mariana Dan; Mărioara Stojanović, scriitoare și fost director al CPE „Libertatea” (1992–2000);

Stevan Mihailov, coordonator al Departamentului pentru Informare al CNMNR; dr. Diana Mihuț, asistent de cercetare științifică la Universitatea de Vest din Timișoara; Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”; autorii volumelor intrate în concurs, colectivul Casei, invitații din România și prietenii Casei.

În cadrul mesajului transmis, preacucernicul părinte Moise Lința a adus binecuvântările Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, adresând tuturor urări de sănătate, pace și împliniri în anul 2026.

La rândul său, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea”, Marin Gașpăr, a prezentat bilanțul editorial al  anului 2025: un total de 25 de volume publicate, dintre care 13 în

limba română, 3 bilingve și 9 în limba sârbă. Acestea acoperă o varietate de genuri – poezie, proză, critică literară, eseu, literatură pentru copii și texte religioase – reflectând

diversitatea și dinamismul activității editoriale.

Lucrările au fost evaluate de un juriu de specialitate format din: prof. univ. dr. Virginia Popovici (președinte), prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, dr. Eva Iova-Şimon, dr. Evelyne Croitoru și dr. Eufrozina Greoneanț.

În urma deliberărilor, juriul a acordat următoarele distincții:

– Premiul pentru proză: Costel Nedelcu, pentru romanul

„Vlăhița”;

– Premiul pentru poezie: Vasa Barbu, pentru volumul „Șapte

Perpetuum Mobile”;

– Premiul pentru critică literară: Florian Copcea, pentru „Arca

lui Vasko. O introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Premiul pentru opera eminesciană în Serbia: Ioan Baba, pentru

lucrarea dedicată lui Mihai Eminescu;

– Premiul „Cartea anului editorial 2025”: Mariana Stratulat,

pentru volumul „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri

alese”.

Romanul „Vlăhița” a fost apreciat pentru forța sa narativă și pentru modul în care explorează relația dintre om și natură, având Dunărea drept simbol al continuității și

identității. Totodată, lucrarea lui Ioan Baba dedicată lui Mihai Eminescu a fost evidențiată pentru valoarea sa documentară și pentru contribuția la consolidarea memoriei culturale în spațiul românesc din Serbia.

Volumul de poezie semnat de Vasa Barbu a fost descris ca o amplă călătorie lirică, în timp ce cartea de critică literară a lui Florian Copcea a fost apreciată pentru profunzimea interpretării și pentru recuperarea valorilor autentice ale literaturii contemporane.

Un moment de referință al manifestării l-a constituit acordarea premiului „Cartea anului editorial 2025” Marianei Stratulat. Volumul său, „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri alese”, reunește aproape o sută de interviuri cu personalități din diferite spații culturale europene, conturând o veritabilă arhivă a memoriei culturale. Lucrarea a fost apreciată drept un demers de mare importanță pentru comunitatea românească din Serbia și nu numai, oferind o perspectivă amplă asupra valorilor

identitare și a dialogului intercultural. În intervenția sa, autoarea a subliniat că proiectul a luat naștere din dorința de a păstra „urme în timp” prin intermediul dialogului cultural, menționând totodată că volumul este dedicat aniversării a 80 de ani ai săptămânalului „Libertatea”. De asemenea, aceasta a anunțat pregătirea unei noi ediții.

Prin organizarea acestei manifestări, Casa de Presă și Editură „Libertatea” își consolidează statutul de instituție de referință, continuând să susțină creația literară și să promoveze valorile autentice ale culturii românești din Serbia.

Evenimentul a fost structurat în două momente distincte, fiecare completând în mod firesc atmosfera culturală a manifestării. Dacă prima parte a fost dedicată bilanțului editorial și decernării premiilor, cea de-a doua a adus în prim-plan lansarea volumului

„Reflexii eterne în oglinda timpului – interviuri alese”, semnat de Mariana Stratulat, lucrare distinsă cu Premiul „Cartea Anului Editorial” 2025. Despre carte au vorbit referenții volumului, dr. Valentin Mic și prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, alături de prof. univ. dr. Mariana Dan, fiecare oferind perspective complementare asupra demersului

editorial.

Valentin Mic a evidențiat coerența și echilibrul structurii interviurilor, subliniind că autoarea reușește să transforme diversitatea vocilor într-un instrument de înțelegere a

lumii contemporane, în dimensiunile sale culturale, științifice și civice. În acest context, a oferit și publicului un fragment din prefața volumului, pe care o semnează.

La rândul său, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan a remarcat valoarea documentară și comunitară a lucrării, arătând că vocile reunite în volum conturează multiplele straturi ale comunității românești din Serbia. Structurată în patru secțiuni – dedicate

literaturii, educației, jurnalismului și vieții publice – cartea oferă atât o imagine a românilor din Banatul sârbesc (și, într-o mai mică măsură, din Timoc), cât și o perspectivă asupra celor care susțin această comunitate, multe dintre aceste nume fiind

personalități de referință.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Mariana Dan a pus accent pe dimensiunea umană a volumului, evidențiind echilibrul cu care autoarea abordează dialogul cultural. Fiind ea însăși parte a mediului literar, Mariana Stratulat reușește să ofere vizibilitate atât autorilor consacrați, cât și celor aflați la început de drum, lăsând posterității rolul de a valida valorile. Totodată, lucrarea este percepută ca o veritabilă radiografie intimă a unor personalități contemporane, surprinse nu doar prin creația lor, ci și prin traseul lor uman și biografic.

În încheierea manifestării, au luat cuvântul și alți invitați, completând tabloul unei zile dedicate culturii și dialogului: Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, care și-a prezentat cel mai

recent roman; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, evocând experiențele și personalitățile din Serbia care au impresionat-o; prof. Gordana Kovačević, cu o succintă prezentare a volumului său de poezie; precum și Ion Dulugeac și dr. Tatiana Petrică.

Astfel, manifestarea organizată de Casa de Presă și Editură „Libertatea” s-a încheiat într-un spirit de dialog și recunoaștere a valorilor, reconfirmând rolul instituției ca spațiu de întâlnire al culturii românești din Serbia și din întregul areal european.

În 2025, Editura „Libertatea” a publicat următoarele titluri:

– „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar! / Najlepše

pesme… Damama na dar!”, poezie, carte bilingvă, volumul II,

coordonator Mariana Stratulat;

– Aurelia Corbeanu, „Povestiri de la marginea amintirii”,

poezie;

–     Miodrag Miloș, „Dezaripatele tăceri”, poezie;

–     Trandafir Sîmpetru, „Gladiatori de vise”, poezie;

–     Florian Copcea, critică literară, „Arca lui Vasko. O

introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Mariana Stratulat, „Odiseia versului nerostit” / Veronica

Balaj, „Testamentul mării către Herodot”, poezie, carte bilingvă

româno-greacă;

–     Gordana Kovačević, „În nisipul amintirilor și umbrelor / U

pesku sećanja i senki”, carte bilingvă, poezie;

–     Ioan Baba, „Mihai Eminescu (1850–1889)”, carte apărută

în Anul Eminescu 2025, cu prilejul aniversării a 175 de ani de la

nașterea lui Mihai Eminescu și 80 de ani de la înființarea Casei de

Presă și Editură „Libertatea” Panciova;

– Vasa Barbu, „Șapte Perpetuum Mobile”, volum de poezii alese;

– Mariana Stratulat, „Reflexii eterne în oglinda timpului –

interviuri alese”;

– Verica Preda PreVera, „Oglinda esenței vieții”, poezie,

traducere de Vasa Barbu;

– „Almanahul Libertatea 2026”, apărut la finele anului ca o

retrospectivă a evenimentelor desfășurate în anul 2025;

– Preot Petru Berbentia, „Gânduri pentru frații din Voivodina”,

texte religioase;

– Violeta Arsenijević, „Zavijena u san”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Vektori Logosa”, poezie;

– Aldan Ramović, „Trajnost života”, poezie;

– Mariana Stratulat, „Priče malog Darka”, poezii pentru copii

în limba sârbă;

– Dragoslav Pantić, „Dobri duh medijacije”, eseuri;

– Benjamin Mujagić, „Mostovi vjerovanja”, poezie;

– Elena Stošić, „Cât de mult vă iubesc”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Drugo čitanje jave”, poezie;

– Costel Nedelcu, „Vlăhița”, roman;

– Bajra Đurđević Banda, „Stvarnost i san”, poezie;

– Florian Copcea, „Imago”, poezie;

– Grozdana Crepajac, „U Božijoj bašti”, nuvele.

Rugăciune pentru odihnă veșnică a lui Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu

La Biserica Ortodoxă din frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna s-a încetățenit obiceiul ca în postul Sfintelor Paști, preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel să slujească parastase de pomenire și rugăciune pentru semenii plecați în lumea veșniciei.

Cinstirea celor adormiți și aflați în văzduhul cerului, dragostea și aprecierea ce li se poartă, precum amintirile nepieritoare din călătoria lor pământească au creat un adevărat cult al morților.

Așa se face că Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu, foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România care și-au mutat sufletul la cele cerești, recent au fost pomeniți în rugăciune de mijlocire pentru odihnă veșnică.

DORU DINU GLĂVAN – omul care a rămas model al bunătății și omeniei, lumină călăuzitoare pentru toți care l-au cunoscut, Uniunea Ziariștilor Profesioniști fiind o provocare cu el însuși.

A dovedit respect pentru breaslă, onestitate și omenie, fiind un apreciat mentor, mereu aproape de cei care au avut nevoie de el, împrospătând profesia de jurnalist.

SORIN STANCIU – om dedicat învățăturii și activităților jurnalistice, o personalitate puternică prin cunoștințe și experiențe, care a știut să păstreze echilibrul, bunul simț și empatia.

Ca și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, urmare unei bogate experiențe și printr-un autentic stil de management, a reușit să păstreze cel mai eficient climat necesar activității jurnalistice.

De consemnat sunt și mesajele de aducere-aminte, de prețuire și respect pentru cei doi foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Timpul trece și, odată cu el, viața pământească; rămâne însă ecoul faptelor și al valorilor create prin acestea, urmându-și cursul firesc, prin neuitare, către veșnicie. 

Ne amintim, cu adâncă pioșenie și nemăsurată prețuire, de Doru Dinu Glăvan și de Sorin Stanciu, a căror plecare spre cele veșnice a lăsat un gol întristător în rândurile noastre. 

Doi președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, două destine dedicate cuvântului liber care s-au succedat la cârma profesiei, iar acum, reuniți în nemurire, ne veghează din marea redacție a cerurilor. 

Deși timpul îi așază în etape diferite ale veșniciei – Doru Dinu Glăvan, plecat dintre noi acum cinci ani, și Sorin Stanciu, care ne-a părăsit în septembrie anul trecut –  pentru noi, jurnaliștii, ei rămân repere egale ale unei prese clădite pe onoare, curaj și profesionalism. Astfel, moștenirea lor nu o vom regăsi dăinuind doar în arhive, ci ea este prezentă în activitatea și în conștiința fiecărui jurnalist care își onorează azi cu demnitate vocația. Flacăra pe care au aprins-o în inima Uniunii arde mai departe prin noi, cei care astăzi le cinstim memoria. 

Odihnă veșnică în lumină și nesfârșită pomenire!

Dumnezeu să îi odihnească în pace!

(Constantin VLAICU/UZPR Caraș-Severin)

Parastasul, rugăciunea pentru Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu au fost un moment de pietate și suport moral pentru viața noastră. A fost un moment de aducere-aminte și respect pentru faptele lor bune care le-au împodobit viața pe pământ.

Viața lor nu este numai prilej de amintire, ci o pildă vie ce ne cheamă pe calea virtuților.

Dumnezeu să-i odihnească!

(Cornel POENAR/UZPR, director ziar Accent Media)

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Nicolae Șișu

 

 

 

 

GABRIELA ȘERBAN: Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România s-a sărbătorit într-o nouă Gală!

Luni, 30 martie 2026, la Hotel Marshal Garden din București, în Sala Panoramic, s-a desfășurat o nouă ediție a Galei UARF, 2026, continuând astfel seria omagierii unor personalități emblematice reprezentând repere absolute ale scenei și ecranului românesc, personalități de seamă din domeniul cinematografiei și culturii.

Amfitrionul evenimentului a fost președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan și, ca de obicei, bagheta sa magică a reușit să reunească și la această ediție personalități de seamă ale cinematografiei și culturii românești și nu numai! Invitați de marcă au sosit și din Republica Moldova, dar și din Serbia, evenimentul având dimensiune internațională.

La această prestigioasă Gală a Excelenței au fost invitați și bănățeni, dintre care mulți bocșeni! Onorantă a fost invitația adresată Primăriei Orașului Bocșa și  primarului Patriciu Mirel Pascu, precum și Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, respectiv Gabrielei Șerban.

Colaborarea regizorului Ioan Cărmăzan și a Uniunii sale cu orașul Bocșa este una foarte veche și extrem de rodnică! Din această colaborare-prietenie au luat naștere cărți, filme, evenimente! Iar workshop-ul de film urmat de un festival de film la Bocșa sunt proiecte ale excelenței! Dedicarea și pasiunea îmbinate cu profesionalismul nu pot construi decât evenimente de veritabilă calitate!

Și această ediție a Galei s-a constituit într-un eveniment al recunoașterii valorice, al bucuriei reîntâlnirii, al îmbrățișărilor și al cuvintelor firești – ca-ntre prieteni cu pasiuni comune!

Am reîntâlnit oameni dragi, unii cunoscuți, am reîntâlnit bănățeni de toată isprava, care prin talentul și activitatea lor duc numele Banatului Montan în toate colțurile țării și ale lumii.

Cu bucurie am reunit un grup al bocșenilor incluzând-o și pe actrița Alexandrina Halic, cea care mărturisește că a absolvit liceul la Bocșa, dar că amintirile ei de aici sunt puține, fiindcă a renunțat demult la Bocșa. Însă ochii îi străluceau de admirație și bucurie la vederea revistelor „Bocșa culturală” și la întâlnirea cu cei câțiva bocșeni prezenți la eveniment: Ioan Cărmăzan, Mirel Patriciu Pascu, Gabriela și Tiberiu Șerban, Sabin Dorohoi, Ionel Sporea. Am înconjurat-o cu toții cu dragoste și i-am povestit cât este de vie Bocșa la care ea a renunțat!

O seară a bucuriei pentru care se cuvine să-i mulțumim bocșeanului nostru Ioan Cărmăzan, precum și echipei sale în frunte cu Nicoleta Iancu! Felicitări, UARF! Ați fost din nou la înălțime și ne-ați dăruit clipe de poveste!      

GABRIELA ȘERBAN: Primăria Orașului Bocșa premiată la Gala „Tradițiile românilor”, ediția 25, București, 2026

Luni, 30 martie 2026,  Parlamentul României, Sala C.A. Rosetti, a găzduit cea de-a XXV-a ediție a Galei „Tradițiile Românilor”, eveniment de premiere a brand-ului de țară tradițiilor și folclorului românesc, organizat de Fundația Română de Folclor al cărei președinte este vrednica noastră bănățeancă, profesoară și interpretă de folclor, Valeria Arnăutu.

Această gală și-a propus să creeze un cadru de recunoaștere și celebrare a realizărilor excepționale ale artiștilor ce păstrează viu folclorul, tradiția, și ale reprezentanților instituțiilor și mediului de afaceri ce duc numele României în lume.

Astfel, au fost premiați tineri interpreți care bat la porțile afirmării, dar și interpreți de seamă care reprezintă România la modul excepțional; antreprenori – oameni de afaceri care susțin și promovează tradiția și gustul autentic românesc; profesori universitari și cercetători, oameni care formează tineri și care investesc în educație; reprezentanți ai instituțiilor de stat, ONG-uri și asociații care au lucrat activ pentru îmbunătățirea relațiilor internaționale și sprijinirea mediului de afaceri, a culturii, a tradițiilor și a educației noastre în lume.

Între cei premiați s-a aflat și județul Caraș-Severin, cunoscută fiind colaborarea intensă a doamnei Valeria Arnăutu cu instituții diverse și cu diverși oameni  din Banatul Montan, colaborări importante și fructuoase, caracterizate întotdeauna prin excelență.

Așadar, pe scena Sălii Palatului Parlamentului au urcat domnul Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu și Dan Mirea, managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, aceștia fiind distinși cu Premiul de Excelență în păstrarea patrimoniului cultural.

Colaborarea Valeriei Arnăutu cu Bocșa și cu primarul Mirel Patriciu Pascu este una veche și cu tradiție, aș putea spune. Și, evident, a pornit din Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în urma proiectelor acesteia!

În anul 2007 Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu, organiza un eveniment dedicat personalității compozitorului Zeno Vancea, un eveniment amplu în cadrul căruia au fost înmânate Titlurile de Cetățean de Onoare muzicologului Constantin-Tufan Stan și, postmortem, compozitorului Zeno Vancea, distincție conferită fiicei acestuia, Ioana Vancea. Tot cu acest prilej, în seria editorială „Bocșa – istorie și cultură” a fost realizat volumul semnat de Constantin Tufan Stan și intitulat „Zeno Vancea – etape biografice și împliniri muzicale” (Reșița: TIM, 2007).

Aflată la Reșița pentru câteva zile, interpreta Valeria Arnăutu a venit la eveniment alături de alți invitați de seamă, deoarece subiectul era unul care prezenta interes în parcursul carierei sale didactice.

A fost momentul în care eu am cunoscut o bănățeancă de toată isprava, frumoasă, talentată și modestă! Când spun „modestă” mă refer la faptul că, deși Valeria Arnăutu era deja o interpretă foarte cunoscută și apreciată la nivel național și internațional, se comporta cu multă căldură și simplitate, se apropia de oameni cu naturalețe, fără „aere de mare vedetă”.

Așa cum știm deja, oamenii pasionați de lucruri frumoase, truditori pe tărâm cultural, artistic, scriitoricesc…, găsesc întotdeauna subiecte comune de discuție, de creație, de organizare, de punere la cale a unor noi proiecte, evenimente etc. La fel s-a întâmplat și în cazul Valeriei Arnăutu: atât eu, cât și primarul Mirel Patriciu Pascu, am dorit o colaborare mai intensă cu această doamnă a cântecului bănățean și astfel au luat naștere proiecte precum: simpozion dedicat memoriei Aureliei Fătu Răduțu în anul 2008, ca un preambul al evenimentului din 2009 când am omagiat-o pe regretata Aurelia Fătu Răduțu la 80 de  ani de la naștere prin realizarea unei cărți și conferirea, postmortem, Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa. Volumul se numește „Aurelia Fătu Răduțu – vocea de aur a cântecului bănățean” (Reșița: TIM, 2009), apărut în seria „Bocșa – istorie și cultură”, coordonat de Gabriela Șerban și prefațat de Mirel Patriciu Pascu, realizat cu sprijinul extraordinar al Valeriei Arnăutu.  Prima și singura carte dedicată acestei importante interprete de folclor bănățean, Aurelia Fătu Răduțu!

Buna colaborare în realizarea acestei cărți ne-a apropiat și astfel s-a născut o prietenie frumoasă, atât între mine și Valeria, cât și între primarul Mirel Pascu și această minunată doamnă. A mai fost doar un pas până la reluarea Festivalului Concurs de Folclor „Aurelia Fătu Răduțu”. După o pauză de 18 ani, acest festival a fost reluat la Bocșa cu sprijinul mai multor oameni, dar și cu importantă implicare a celor două doamne ale cântecului bănățean: Valeria Arnăutu și Nicoleta Voica! Cu sprijinul și implicarea acestora, pe scena Festivalului „Aurela Fătu Răduțu” de la Bocșa au urcat nume mari ale folclorului românesc, dar și tineri deosebit de talentați care astăzi sunt nume de referință în folclorul nostru. Numesc din memorie pe:  Valeria Arnăutu, Nicoleta Voica, Tiberiu Ceia, Ana Pacatiuș, Mioara Velicu, Victorița Lăcătușu, Adrian Stanca, Iosif Ciocloda, Ramona și Petrică Vița, Ciprian Roman, Dumitru Teleagă, Petrică Miulescu Irimică, Traian Jurchela, Carmen Biruiescu, Nicu Novac și alții, precum și tinerii Gabriel  Dumitru, Daniela Gruiescu, Luminița Safta, Georgiana Vița, Narcisa Băleanu, Ciprian Pop, Georgiana Necșa, Marian Medregoniu, Bogdan Firu, Cristian Tomoni, Constantin Gagiu și mulți alții.

De asemenea, din prietenie pentru Bocșa și pentru primarul Mirel Pascu, Valeria Arnăutu a venit, de câte ori a fost posibil, pentru a cânta, în mod gratuit, la ruga de la Vasiova. De asemenea, a fost prezentă la câteva evenimente importante ale bibliotecii bocșene: omagierea lui Tata Oancea la 140 de ani de la naștere, aniversarea bibliotecii la 70 de ani de existență sau la Festivalul de Film de la Bocșa.

Valeria Arnăutu a invitat Ansamblul „Bocșana” la câteva dintre emisiunile de folclor de la televiziunile de nișă din București, una deosebit de onorantă fiind invitația din anul 2022, când Favorit TV i-a organizat Valeriei Arnăutu un spectacol aniversar, în cadrul căruia doamna Valeria și-a invitat prieteni din toată țara. Astfel că, în 8 iulie 2022, o parte din Ansamblul „Bocșana”, alături de instructorii profesori Octavian Peptenar și Ilia Ciurcia, dar și alături de prieteni ai sărbătoritei precum Gabriela Șerban și Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, au fost invitați în platoul Favorit TV pentru a participa la emisiunea „Gazda Favorită”, emisiune dedicată Valeriei Arnăutu la ceas aniversar. Dacă în urmă cu zece ani Valeria Arnăutu a fost aniversată și la Bocșa, în cadrul Festivalului Concurs de Folclor „Aurelia Fătu Răduțu”, iar primarul Mirel Patriciu Pascu i-a înmânat o plachetă aniversară chiar la Bocșa, iată că, de astă dată, acest eveniment s-a întâmplat la București, în cadrul unei emisiuni TV, emisiune prezentată de tinerii interpreți de folclor Raluca Diaconu și Ionică Moroșanu. A fost un moment frumos și emoționant deoarece doamna Valeria Arnăutu nu este doar una dintre prietenele Bocșei, ci și un interpret de folclor îndrăgit și instruit, educat și iubitor de carte și tradiție; un veritabil colaborator al Bocșei culturale!

Iată că, astăzi, la cea de-a XXV-a ediție a Galei „Tradițiile Românilor”, la ceas de bilanț pentru Fundația Română de Folclor, președintele Valeria Arnăutu, alături de întreaga sa echipă, alege să premieze  și Primăria Orașului Bocșa și pe Mirel Patriciu Pascu, edilul-șef al acestei instituții, cu Premiul „Excelență în păstrarea patrimoniului cultural” având în vedere importantele proiecte culturale derulate împreună, promovând astfel tradiții veritabile și autentice, oameni de seamă, modele de succes  și locuri de poveste ale Bocșei cultural-spirituale, istorice și artistice!

Mulțumind pentru invitație și prietenie, o felicităm pe doamna Valeria Arnăutu, pe draga noastră Valeria, pentru acest eveniment elegant, de înaltă ținută, o seară de excepție organizată într-o  sală frumoasă, plină de istorie și inspirație, purtând numele marelui revoluționar,  om politic și jurnalist român, C. A. Rosetti.

         

 

 

Colectivul săptămânalului „Libertatea”, premiat de UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Colectivul săptămânalului Libertatea a primit din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România Premiul de Excelență pe anul 2025, pentru cei 80 de ani de apariție tipărită neîntreruptă.

Premiul a fost decernat, în numele președintelui UZPR, Dan Constantin, și al Consiliului Director al Uniunii, de președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, ziaristul Ion D. Cucu.

La ceremonia desfășurată la Panciova, Serbia, a fost prezent şi jurnalistul Mario Balint.

La Orăștie noi dotări în sprijinul unităților de învățământ

Primăria municipiului Orăștie se remarcă prin sprijinul cu noi dotări a unităților de învățământ.

Domnule primar, Ovidiu Bălan ,(foto) puteți veni cu amănunte?

– Prin proiectul implementat în cadrul PNRR, Componenta C15 – Educație, Primăria Orăștie a prevăzut dotarea tuturor unităților de învățământ din Orăștie: Grădinița „Căsuța cu Povești”,  Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad”, Școala Gimnazială „Dominic Stanca”,  Colegiul Național „Aurel Vlaicu” și Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus”, mai exact 128 de săli de clasă, 4 laboratoare de informatică, 12 laboratoare de științe, 14 cabinete școlare, inclusiv cabinete de consiliere și asistență psihopedagogică, de sprijin, logopedice și alte terapii specifice. 

Aceste unități de învățământ au fost dotate astfel:

  • Echipamente IT, precum table inteligente, computere, laptop-uri, sisteme audio, camere pentru videoconferință, routere pentru WiFi și scannere portabile,
  • Mobilierconform normativelor în vigoare, respectiv bănci și scaune antiscolioză, bănci pentru persoane cu dizabilități, catedre, dulapuri și rafturi pentru depozitare, biblioteci, cuiere etc.,
  • Materiale didacticenecesare desfășurării în bune condiții a activității pedagogice, atât la nivel școlar, cât și preșcolar, pentru toate sălile de clasă, cabinetele școlare și sălile de sport,
  • Software dedicatpentru cabinetele de asistență psihopedagogică din toate unitățile de învățământ și laboratorul de fizică al Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus”.

La nivelul Grădiniței „Căsuța cu Povești” s-a înființat o sală pentru activități sportive, unde cei mici vor pune bazele unei creșteri sănătoase. 

Tot în cadrul grădiniței, cei mici beneficiază de noul cabinet de muzică, înființat în cadrul acestui proiect, mobilat și dotat cu echipamente IT (laptop, tablă inteligentă cu suport, boxă inteligentă, sistem de sunet, recorder cu monitorizare, microfoane și căști wireless) și materiale didactice (diverse instrumente muzicale).

S-a dotat și echipat cabinetul de servicii cu dublă specializare, COMERȚ și ALIMENTAȚIE PUBLICĂ din cadrul Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus”, iar în prezent se află în livrare ultimele materiale didactice aferente atelierului școlar de electromecanică, unde se desfășoară practica elevilor de învățământ profesional și tehnic, care asigură și formare în sistem dual, aceasta reprezentând ultima achiziție din cadrul proiectului.

Obiectivul general al proiectului a constat în asigurarea infrastructurii și resurselor tehnologice necesare pentru unitățile de învățământ preuniversitar, cu accent pe zonele defavorizate, permițând accesul elevilor la tehnologie prin laboratoare informatice și echipamente dedicate și de a oferi dotările necesare pentru îndeplinirea standardelor de calitate în sălile de clasă și în laboratoarele și atelierele școlare, inclusiv dotările și echipamentele educaționale specializate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.

Cât despre continuarea investițiilor în educație, ce ne puteți spune?

– S-a depus la sfârșitul lunii ianuarie, proiectul „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Grădiniței „Căsuța cu Povești” cu program prelungit nr. 2, str. Pricazului, nr. 6 din Orăștie, județul Hunedoara” finanțat în cadrul Programului Operațional Regional Vest 2021-2027, Axa prioritară 6, Obiectivul specific 4.2. – Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusive prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online.

Proiectul vizează crearea unui mediu educațional modern, sigur și adaptat cerințelor actuale prin:

Modernizarea și aducerea la standarde de funcționare a spațiilor educaționale și auxiliare din clădire, prin lucrări de reabilitare/ finisaje și refacerea instalațiilor interioare (sanitare/ termice/ electrice), astfel încât să se asigure condiții adecvate pentru desfășurarea activităților educaționale; 

Creșterea nivelului de siguranță pentru utilizatori prin realizarea unei căi suplimentare de evacuare (scară exterioară) și implementarea măsurilor de siguranță, în vederea exploatării clădirii în condiții conforme;

Dotarea și digitalizarea grădiniței prin achiziția și punerea în funcțiune a echipamentelor și soluțiilor necesare procesului educațional;

Dotarea blocului alimentar; 

Finisaje interioare și înlocuirea pardoselilor.

Investiția contribuie la îmbunătățirea calității educației timpurii și la dezvoltarea durabilă a comunității din Orăștie.

S-au mai depus la începutul lunii februarie a acestui an două proiecte spre finanțare.

  • „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Școlii Gimnaziale «Dr. Aurel Vlad», Orăștie pentru stimularea creșterii și accesibilității la educație”

Proiectul are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare și crearea unui mediu educațional sigur, modern și adaptat standardelor actuale, prin următoarele investiții:

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale existente pentru o bună siguranță, igienă, confort și utilizare adecvată pentru desfășurarea activităților educaționale, fiind vizate clădirea și acoperișul, sistemul de încălzire centralizat, clădirera sălii de sport, vestiarele, grupurile sanitare, repararea tencuielilor și refacerea zugrăvelilor din sălile de clasă;

Se va realiza un teren de sport multifuncțional, destinat desfășurării activităților sportive și recreative în condiții moderne și de siguranță;

Dotarea și digitalizarea mediilor de învățare, astfel încât unitatea să poată utiliza instrumente educaționale moderne și instrumente digitale colaborative, oferind oportunitatea schimbului de experiență;

Creșterea incluziunii și prevenirea segregării prin măsuri FSE+ pentru reducerea barierelor de acces la educație, prin acordarea  de miniburse/ vouchere pentru ședințe de terapie și materiale didactice, tabere/ excursii tematice educaționale.

Prin această investiție se urmărește creșterea calității actului educațional și îmbunătățirea accesului la educație pentru elevii din municipiul Orăștie.

  • „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Colegiului Național „Aurel Vlaicu”, Orăștie, pentru stimularea creșterii și accesibilității la educație”

Proiectul are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare și crearea unui mediu educațional sigur, modern și adaptat standardelor actuale, prin următoarele investiții:

Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale existente, prin intervenții asupra fațadei clădirii, executarea lucrărilor de zugrăveli, înlocuirea pardoselilor în sălile de clasă, precum și amenajarea curții exterioare prin realizarea unui teren de sport multifuncțional, în vederea asigurării unui nivel optim de siguranță;

Dotarea și digitalizarea mediilor de învățare, prin integrarea instrumentelor educaționale moderne și a tehnologiilor digitale, în scopul îmbunătățirii calității procesului instructiv-educativ;

Creșterea incluziunii și prevenirea segregării prin măsuri FSE+ pentru reducerea barierelor de acces la educație, prin acordarea  de miniburse/ vouchere pentru ședințe de terapie și materiale didactice, tabere/excursii tematice educaționale.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

70 de ani de prezență românească în UNESCO – programul aniversar include parteneriatcu UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Comisia Națională a României pentru UNESCO a lansat seria de evenimente din cadrul programului aniversar ocazionat de celebrarea a 70 de ani de prezență românească în UNESCO. În calitate de partener în cadrul programului, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este reprezentată de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.

Excelență și rafinament la Gala UARF: Monica Zvirjinschi și Emil Stanciu, printre premiații ediției a 33-a – de Benone Neagoe

Sala Panoramic a Hotelului Marshal Garden a găzduit un eveniment de referință pentru cinematografia autohtonă: cea de-a 33-a ediție a Galei Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF).

Într-un cadru distins, marcat de eleganță și tradiție, gala a celebrat cele mai importante reușite ale culturii cinematografice românești din ultimul an.

Evenimentul, remarcabil printr-o organizare impecabilă și o atmosferă plină de rafinament, a reunit un public de elită. Un moment de mândrie pentru echipa noastră l-a reprezentat premierea colegilor Monica Zvirjinschi și Emil Stanciu. Aceștia au fost distinși de președintele UARF, prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan cu Diplome de Excelență, în semn de recunoaștere pentru calitatea activității lor și implicarea constantă în susținerea artei și culturii din România.

Îi felicităm pe colegii noștri pentru această binemeritată recunoaștere a profesionalismului lor!

PROGRAM – Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

1 aprilie 2026, ora 12.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

1 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Mică expoziție filatelică dedicată Sărbătorii Paștelui 2026.

 

1 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Sărbătoarea Pascală 2026.

Expoziție de fotografii „Biserici creștine în Dubai“, realizate în martie 2024 de Erwin Josef Țigla.

 

14 aprilie 2026, ora 17.30, sediul Forumului German din Reșița, str. Oituz:

Manifestare de Paști a membrilor Forumului German. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

15 aprilie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

Prima parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 11.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

A doua parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 13.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

In memoriam Zoltán Falusy (*29 iulie 1905, Arad – † 11 aprilie 1976, Reșița): 50 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului și pedagogului de artă plastică.

Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin).

 

16 aprilie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

 

 

1. April 2026, 12:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Eine Kunstausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Doina & Gustav Hlinka, Koordinatoren des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

1. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kleine Philatelie-Ausstellung zum Osterfest 2026.

 

1. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Osterfest 2026. Ausstellung „Christliche Kirchen in Dubai“, mit Fotos aus dem Monat März 2024 von Erwin Josef Țigla.

 

14. April 2026, 17:30 Uhr, Sitz des Deutschen Forums Reschitza in der Oituz-Straße:

Osterbegegnung der Forumsmitglieder. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

15. April 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Weltkunsttag (15. April).

Erster Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 11:30 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Weltkunsttag (15. April).

Zweiter Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 13:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Weltkunsttag (15. April).

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 15:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Weltkunsttag (15. April).

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Weltkunsttag (15. April).

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

In Memoriam Zoltán Falusy (*29. Juli 1905, Arad – † 11. April 1976, Reschitza): 50. Todestag des Malers und Kunstpädagogen.

Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).

 

16. April 2026, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Weltkunsttag (15. April).

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

Oglinda unei bresle: jurnalismul de elită între rigoare și provocările viitorului – de Carina A. Baba

Publicația cu numărul 41 din anul 2026 a revistei editate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) reprezintă un moment de bilanț și o analiză profundă a stării presei contemporane, marcând un deceniu de existență a acestui periodic de elită. Această ediție nu este doar un simplu buletin informativ, ci o veritabilă tribună a demnității profesionale, structurată pe coordonatele excelenței și ale adaptării la noile realități tehnologice.

Un punct central al actualului număr este recunoașterea internațională a proiectului Radio UZPR, inclus pentru al patrulea an consecutiv pe harta UNESCO cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2026. Tema centrală propusă, „Inteligența artificială este un instrument, nu o voce”, subliniază necesitatea utilizării etice a tehnologiei pentru a consolida misiunea fundamentală a radioului: informarea, educarea și divertismentul, fără a sacrifica judecata umană.

Editorialul semnat de Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, oferă o perspectivă sobră asupra dificultăților actuale ale breslei. Într-un context marcat de „fake news”, manipulare și presiuni economice ori politice, autorul subliniază că datoria jurnalistului de a apăra adevărul este mai necesară ca oricând. Mesajul este unul de rezistență și onestitate, punând accent pe rolul central al presei în recâștigarea încrederii publicului.

„Deceniul de Aur” – Zece ani de cultură jurnalistică. Revista celebrează împlinirea a zece ani de la relansarea sa în ianuarie 2016, perioadă definită de președintele UZPR, Dan Constantin, ca un efort de marcare a identității profesionale într-o epocă în care mulți prevesteau sfârșitul presei scrise. Cu o prezență constantă în filialele din țară și din diaspora, publicația a reușit să devină un etalon de rigoare editorială și grafică. Momentul aniversar este însoțit de gânduri pioase adresate fondatorilor și mentorilor care au pus bazele acestui proiect, evocați de jurnaliștii: Benone Neagoe, Dan Constantin, Emil Stanciu, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Pospai, Florica R. Cândea, Doina Guriță, Maria Stanciu, Claudia Motea, Ion D. Cucu și Valeriu Ioan.

Revista acordă spații generoase aspectelor practice și juridice ale profesiei. Protecția legală: UZPR monitorizează atent transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, militând pentru mecanisme reale de protecție a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive menite să reducă la tăcere vocile critice. Jurnalismul vizual: Petre Dalea analizează evoluția fotografiei de presă în România, definind-o ca un limbaj jurnalistic autonom, esențial pentru credibilitatea actului de informare. Specializarea pe mediu: Sunt explorate noile provocări ale jurnalismului de mediu, văzut ca o voce a generațiilor viitoare și a ecosistemelor, adesea aflat în tensiune cu interesele economice imediate.

Rubrica semnată de Doina Tătaru este dedicată Galei Premiilor Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani”. Într-un cadru de excepție, evenimentul a celebrat memoria scriitorului Dinu Săraru și a oferit Marele Premiu actorului Florin Piersic, recunoscut pentru întreaga sa carieră și pentru legătura profundă cu spiritul românesc.

În cadrul rubricii Evoluții, Emilian M. Dobrescu analizează impactul dezinformării în procesele electorale globale din 2024 și 2025. Autorul face trimitere la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de UZPR, subliniind că jurnaliștii au obligația etică de a fi filtre active împotriva manipulării digitale. Un studiu citat arată că dezinformarea vizuală are un impact emoțional de trei ori mai mare decât textul simplu, ceea ce face misiunea verificării faptelor (fact-checking) și mai urgentă.

Rubrica Ecouri aduce un omagiu emoționant memoriei Mariei Tănase. Articolul explorează nu doar talentul interpretativ unic, ci și rolul simbolic al artistei în conservarea și universalizarea filonului popular. Este subliniată capacitatea ei de a transforma doina în instrument de diplomație culturală, Maria Tănase rămânând un reper de autenticitate într-o lume care tinde spre standardizare.

Marian Nencescu realizează o analiză critică de finețe asupra celui mai recent volum semnat de Lavinia Betea, intitulat sugestiv „Revoluția devorându-și fiii”. Această întâlnire editorială între doi intelectuali de marcă oferă o perspectivă nuanțată asupra istoriei recente și a modului în care aceasta este recuperată prin jurnalismul de investigație istorică.

Gala Premiilor UZPR – „Excelența în jurnalism” nu este doar un eveniment festiv, ci un mecanism de validare a celor care, prin curaj și rigoare, au produs materiale de impact. Calitatea actului jurnalistic rămâne singura „monedă de schimb” veritabilă în fața publicului.

Constantin Vlaicu, în rubrica Indicativ, avertizează asupra „eroziunii cognitive” provocate de Inteligența Artificială, care poate fabrica realități false (deepfakes) cu o verosimilitate tulburătoare. În acest context, Florenț Mocanu semnează un manifest pentru presa scrisă, argumentând că hârtia rămâne un bastion al „adevărului așezat”, oferind greutatea fizică necesară autenticității în fața vacarmului digital.

Doina Guriță, în Diaspora, explorează rolul empatiei în discursul jurnalistic, în timp ce Victoria Fonari, în cadrul rubricii Repere, aduce în actualitate spiritul eminescian, analizând „Eminescu — gânditorul aforistic” în dialog cu secolul XXI.

Paginile revistei rezervă un spațiu de o înaltă ținută rubricii dedicate lui Constantin Brâncuși, privit ca un model de „universalitate pornită din rădăcini locale”. De asemenea, Laurențiu Ștefan Szemkovics aduce în prim-plan un document simbolic de o valoare inestimabilă: Medalia „Bene Merenti”, conferită lui Ion Creangă în anul 1878.

În concluzie, numărul 41/2026 al revistei UZPR se confirmă ca un document de referință pentru istoria presei românești, reușind să îmbine experiența seniorilor cu energia noilor generații, totul sub semnul responsabilității față de cuvântul scris.

Deceniul de aur – Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin

Noi, despre noi, pentru noi. Revista aceasta, REVISTA NOASTRĂ, aflată la ceas aniversar, la fericit moment de bilanț și căreia îi dorim ani mulți, mulți și frumoși, cât mai împliniți, este și ne dorim să rămână oglinda fidelă a sufletului, a simțirilor și trăirilor, a aspirațiilor, a modului în care gândim și acționăm.

Totul în slujba și pentru binele profesiei noastre, cea mai frumoasă meserie din lume – JURNALISMUL!

Din inimă „La mulţi ani!” revistei, colectivului redacțional, nouă tuturor!

Deceniul de aur – Mircea Pospai, membru al Consiliului Director

Ca publicație de breaslă, Revista UZP reușește să fie o oglindă a vieții acestei organizații și, totodată, un far privind rosturile, necesitatea și ținuta activităților jurnalistice. Prin structură, prin diversitatea și calitatea materialelor, prin prestanța și notorietatea colaboratorilor își merită cu prisosință statutul de revistă fanion a acestui important domeniu.

Deceniul de aur – Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR

Revista UZP a fost, la un moment dat, doar un gând. Apoi s-a transformat în linii trasate pe o foaie de hârtie, încercând să ia naștere un design modern, rubrici inedite și tituri de articole care să te facă să te întrebi: când apare următorul număr? Așa s-a întâmplat acum câțiva ani, în sediul UZPR când, alături de Benone Neagoe, cel care a și realizat primul număr al revistei, și, îndrumați de Doru Dinu Glăvan, Revista UZPR deveanea o realitate.

La cât mai multe numere să-i dorim!