16 aprilie 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Reșița: 255 / 100“: Expoziția de fotografii „Fabrica de locomotive – Lokomotivfabrik”. Autorul expoziției: Michael Românu (Reșița / München).

 

16 aprilie 2026, ora 18.00, foaierul Centrului Universitar UBB Reșița:

„Flori din grădina mea – 102 ani de la nașterea lui Constantin Gruescu“. Eveniment organizat în colaborare: Muzeul Florilor de Mină UBB Reșița din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural Universitar UBB, în parteneriat cu Centrul Universitar UBB Reșița și Biblioteca Germană „Alexander Tietz”.

 

 

 

16. April 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Reschitza: 255 / 100“: Fotoausstellung „Fabrica de locomotive – Lokomotivfabrik”. Autor der Ausstellung Michael Românu (Reschitza / München).

 

16. April 2026, 18:00 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Blumen aus meinem Garten – 102. Geburtstag von Constantin Gruescu“. Organisiert vom Museum für Blüten unter Tage der „Babeș – Bolyai“-Universität Klausenburg (UBB) im Rahmen der Abteilung für Kulturerbe der „Babeș – Bolyai“-Universität, in Zusammenarbeit mit dem Universitätszentrum UBB Reschitza und der Deutschen „Alexander Tietz“- Bibliothek Reschitza.

 

 

 

Mondială a Artei (15 aprilie)

 

15 aprilie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Prima parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 11.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

A doua parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 13.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

In memoriam Zoltán Falusy (*29 iulie 1905, Arad – † 11 aprilie 1976, Reșița): 50 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului și pedagogului de artă plastică.

Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin).

 

16 aprilie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

 

Weltkunsttag (15. April)

 

15. April 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Erster Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 11:30 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Zweiter Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 13:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 15:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

In Memoriam Zoltán Falusy (*29. Juli 1905, Arad – † 11. April 1976, Reschitza): 50. Todestag des Malers und Kunstpädagogen.

Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).

 

16. April 2026, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

 

„Cel care cântă se roagă de două ori” (Sf. Augustin)

 

Luni, 13 aprilie 2026, în cea de-a doua zi de Paști, bocșenii au fost invitați de către autoritățile locale să mărturisească  Învierea Domnului și prin cântec, în Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română, continuând tradiția Concertului Pascal „Lumină din Lumină” cu cea de-a IV-a ediție.

Invitatul special al acestei ediții a fost renumita soprană Mediana Vlad, care a fost însoțită de fiul ei, Dezias Vlad-Oprea, împreună onorând evenimentul bocșean și încântând publicul prin talentul cu care au fost hărăziți de Dumnezeu.

Mediana Grațiela Vlad este o cunoscută soprană româncă, solistă la Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București, doctor în muzică și vocea personajelor Disney (precum Cenușăreasa și Alba ca Zăpada) în varianta românească. Este o solistă versatilă, cu un repertoriu bogat de operă și operetă.

Licențiată a Universitații Naționale de Muzică din București, instituție unde a obținut și înaltul titlu de Doctor în Muzică, soprana Mediana Grațiela Vlad  s-a perfecționat în cadrul Moravian College din Pennsylvania (SUA), dar și cu reprezentanți de seamă ai artei vocale naționale și internaționale, precum Mariana Nicolesco, obținând premii importante la concursuri prestigioase,

Iată, o artistă de excepție care se află pentru a doua oară la Bocșa, în mod voluntar, doar de dragul credinței și slavei lui Dumnezeu. Iar prezența domniei sale la Bocșa se datorează unor oameni inimoși, care se pun adesea, de asemenea, fără răsplată, în slujba orașului și a comunității, contribuind din plin la buna desfășurare a unor evenimente de excepție: este vorba despre  Mircea Rămneanțu și Elena Mucsi.

Alături de invitata de onoare au urcat pe scena din Parcul „Pescăruș” din Bocșa Română grupuri de copii și tineri de toate vârstele, reprezentați ale tuturor cultelor care slujesc în micuțul burg bocșean și, împreună, au mărturisit și vestit Învierea Domnului nostru Iisus Hristos!

Preoți, pastori, dirijori și coordonatori de coruri, alături de reprezentanți ai administrației locale, s-au rugat și au cântat împreună,  răsunând orașul de „imne îngerești”, mărturisitoare ale Învierii!

Primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, a înmânat diplome de onoare tuturor celor care, într-un fel sau altul, au contribuit la desfășurarea și reușita evenimentului.

Se cuvine să precizăm că evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa și cu susținerea unor oameni extraordinari: Mircea Rămneanțu (coordonator al părții tehnice de sunet), Amelia Belgea, prezentatoarea concertului, studentă a Universității de Vest Timișoara și voluntar al „Bocșei culturale”, precum și „Florăria cu Fluturi” și prietena „Bocșei culturale” – Nicoleta Lăsculescu -, realizatoarea aranjamentelor florale.

Și această a IV-a ediție a Concertului Pascal „Lumină din Lumină” de la Bocșa a reușit să aducă alături oameni care, împreună, au dat slavă lui Dumnezeu având credința că poarta spre divinitate este rugăciunea, că, așa cum spun se spune, credința adevărată știe să întrebe, să tacă, să plângă și să cânte, iar cel care cântă se roagă de două ori.

Hristos a Înviat!

 

 

 

 

 

 

 

 

Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult încât rămân înscrise în Cartea de Aur a acestei părți de țară pentru veșnicie. O astfel de personalitate a fost și Constantin Gruescu, trecut la cele eterne acum șase ani, în data de 22 ianuarie 2020, la el acasă, în „Casa Binelui” din Ocna de Fier.

Născut la Dognecea în data de 12 aprilie 1924, Constantin Gruescu a crescut, a învățat și a îmbătrânit iubind mineritul și oamenii dedicați adâncurilor. A adunat de-a lungul anilor minerale și roci din Munții Banatului, punând bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din casa sa, un muzeu privat, care avea să facă cunoscute Ocna de Fier și Dognecea nu numai în țară, ci și departe, peste hotarele României.

Alături de Tanti Mia, soția sa, care l-a însoțit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba Binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal și l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă de cei care au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanți din știință și cercetare, din politică și administrație, din cultură și educație, reprezentanți ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanți și oameni simpli, elevi, studenți, maturi și vârstnici…

Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donațiile sale oferite unor instituții din România și de pe mapamond, precum și prin ce ne oferă și astăzi „Casa Binelui” din Ocna de Fier.

De-a lungul vieții, lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință. Din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, i s-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al orașului Bocșa (17 aprilie 2014), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma „Persona Maxima” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin (17 decembrie 2001), Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).

A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale„Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.

Constantin Gruescu rămâne în eternitate o valoare-reper a Banatului Montan, în context național și internațional.

În cadrul proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care avea ca scop principal răspunsul la două întrebări adresate unor personalități legate prin naștere de Reșița, în data de 12 ianuarie 2021 s-au publicat răspunsurile prof. univ. dr. Mircea Martin, atunci membru supleant al Academiei Române, trăitor la București, dar strâns legat de Reșița nașterii sale la 12 aprilie 1940, și copilăriei de aici. Spicuim din răspunsul său de atunci:

„Pentru mine apartenența reșițeană a însemnat și continuă să însemne un motiv de mândrie. Iar motivul cel mai adânc și cel mai puternic al acestei mândrii este dat de tradiția industrială extraordinară a acestui oraș, comparabilă cu a celor mai vechi și vestite centre din Europa și din lume. Vechimea, cum știm, reprezintă în sine un titlu de noblețe, titlu pe care însă Reșița l-a cucerit prin muncă temeinică de zi cu zi, an de an, deceniu după deceniu, timp de două secole și jumătate. Și, desigur, prin realizări grandioase pe care alții sunt mai calificați și mai îndreptățiți decât mine să le enumere.”

Prof. univ. dr. Mircea Martin a venit alături de soția sa, scriitoarea și traducătoarea Angela Martin, la mijloc de august 2021 să sărbătorească „Reșița 250”, vizitând locurile natale, cele în legătură cu trecerea familiei sale pe aici, întâlnindu-se cu oamenii locului, de la primar la iubitorul simplu de carte, de la preot la omul de cultură, rememorând atâtea lucruri frumoase care îl leagă de Reșița și Banatul Montan. Prof. univ. dr. Mircea Martin este Cetățean de onoare al Reșiței din 29 mai 2000, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 23 decembrie 2008.

Prin intermediul unui comunicat al Academiei Române, am aflat cu mare emoție acum trei ani, în 2023, că în Adunarea Generală întrunită în sesiunea din 22 februarie, dl. prof. univ. dr. Mircea Martin a fost ales prin vot secret Membru titular al Academiei Române. Această alegere a reprezentat o mare onoare pentru noi, cei din Reșița și Caraș-Severin, dânsul fiind în momentul de față singurul membru titular în viață al acestui cel mai reprezentativ for academic al României, născut la Reșița. Anul trecut, la doi ani de la acel moment, Academia Română, prin Secția de filologie și literatură, a organizat la sediul ei din Calea Victoriei, în Aula Academiei Române, Discursul de recepție „Elogiu Nuanței” al academicianului Mircea Martin, urmat fiind de răspunsul dat de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele de atunci al Academiei Române și de sesiunea aniversară „Mircea Martin 85”. Aproape în toate discursurile, respectiv, intervențiile din acea zi de la Academia Română, Reșița, locul natal al sărbătoritului, a fost amintită laudativ, spre cinstea acestui spațiu românesc și totodată european în adevăratul sens al cuvântului, o mare cinste și onoare pentru noi toți, trăitorii acestui spațiu.

Anul trecut, în august, la invitația Primăriei Municipiului Reșița, acad. prof. univ. dr. Mircea Martin a venit alături de soția sa, Angela Martin, din nou la Reșița, ambii întâlnindu-se de două ori cu publicul reșițean, un gest de atașament față de locul natal al academicianului.

La ceas aniversar, dl acad. prof. univ. dr. Mircea Martin născându-se într-o zi de 12 aprilie 1940, în numele celor care îl respectă și stimează, îi adresăm academicianului reșițean cele mai alese gânduri de felicitări de pe meleagurile sale natale, la împlinirea celor 86 de ani de viață.

Ad multos annos!

Erwin Josef Țigla

În data de 11 aprilie s-au împlinit 50 ani de la trecerea în eternitate a unei figuri emblematice a mișcării  plastice reșițene din a doua partea a secolului trecut. Este vorba despre pictorul și făuritorul de tinere talente Zoltán Falusy. El este cel care a plămădit generații întregi de artiști plastici pe scena picturii reșițene, i-a făcut să îndrăgească pânza, penelul și culorile. Și astăzi mai sunt mulți reșițeni iubitori în ale picturii, care provin din școala creată de Zoltán Falusy și care își manifestă recunoștința pentru ceea ce au învățat de la el.

Zoltán Falusy s-a născut la Arad, în 29 iulie 1905, și a trecut în eternitatea în Cetatea de foc de atunci a Reșiței, la 11 aprilie 1976. Realizările sale în ale artei plastice înfrumusețează și astăzi multe case ale reșițenilor, fie că trăiesc aici sau pe alte meridiane.

Amintind câteva date biografice ale sale, Franz K. Schlotter și Marius Barbu au scris în articolul lor, publicat în limba germană în „Banater Berglanddeutsche. Mitteilungsblatt des Heimatverbandes Banater Berglanddeutscher e.V.“, München – Wien, an 16, nr. 93, iulie – august 2000, următoarele: „La 29 iulie 1905 se năștea la Arad Falusy Ágoston (acesta fiind numele maghiarizat al sasului Augustin Folbert), al doilea fiu al unei familii extrem de sărace. Zoltán Falusy a absolvit doar două clase primare și la vârsta de 14 ani a fost nevoit să muncească în uzina din Reșița, ca ajutor de strungar, ca să-și ajute familia. În perioada 1920 – 1922 a fost elev la cursurile fără frecvență ale L’ école de design de Paris, în timp ce învăța limba franceză ca autodidact, limbă de care s-a folosit până la sfârșitul vieții. Cursurile de desen i-au educat concepțiile și simțirile artistice și acestea au dus la hotărârea de a se dedica picturii. Fiind bolnăvicios încă din copilărie, din cauza subnutriției, artistul a hotărât mai târziu să nu se căsătorească niciodată și și-a pus toată priceperea în slujba familiei de origine și a societății. Începuturile talentului său artistic s-au materializat în decorațiunile portului popular din satele cărășene, în desene în cărbune după fotografii de nuntă ale țăranilor, ca și în diferite portretizări. La începutul anilor ᾽30 a preluat decorarea bisericilor din Săcălaz, Bocșa, Teremia Mare, ca și icoanele de altar ale bisericilor din Lipova, Arad și altele. Au urmat anii de război în care și-a împărțit puterea de muncă între artă și depășirea greutăților cotidiene ale familiei. După război a fost pictor la SOVROM, mai târziu la Madosz și apoi, până la pensionare, a activat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița.”

O primă manifestare în secolul XXI în amintirea lui Zoltán Falusy a fost organizată la Reșița în toamna anului 2015, la Centrul Social „Frédéric Ozanam”. Repetând această inițiativă, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat, începând cu data de 17 iulie 2020, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” o expoziție retrospectivă cu lucrări puse la dispoziție de Maria Fabricky din Reșița, finisajul ei organizându-se în curtea bibliotecii în 29 iulie, de data aceasta în prezența publicului.

În perioada 7 – 14 aprilie 2021 a fost organizată în interiorul Bibliotecii Germane o nouă expoziție Zoltán Falusy, compusă din 2 părți: una cu picturi ale celui omagiat, organizată de Viorica Ana Farkas, iar cea de a doua, cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla în ianuarie 2021 în Biserica Greco-Catolică din Bocșa, pictată de Zoltán Falusy. În iulie 2025 a fost organizată în sala de conferințe a Bibliotecii Germane o expoziție Zoltán Falusy la împlinirea a 120 de ani de la naștere, cu picturi ale celui omagiat, provenite dintr-o colecție privată, cea a dnei Maria Fabricky, și cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla în ianuarie 2021 în Biserica Greco-Catolică din Bocșa, pictată de Zoltán Falusy.

Anul acesta, la împlinirea celor 50 de ani de la trecerea sa în eternitate, se va organiza în data 15 aprilie 2026, începând cu ora 17.30, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița o evocare a personalității sale.

Cu prilejul împlinirii a 50 ani de la trecerea în eternitate, au fost realizate de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, aprobate fiind de către POȘTA ROMÂNĂ prin Federația Filatelica Română, o ștampila și un plic ocazional care vor aminti în viitor despre Zoltán Falusy, ambele fiind datate cu ziua de joi, 9 aprilie 2026, mai repede decât ziua inițială a morții având în vedere de sărbătorile pascale din acest an, zi în care întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1 a fost obliterată cu această ștampilă.

Până în prezent au fost realizate la Reșița un număr de 3 plicuri filatelice cu ștampile aferente, dedicate lui Zoltán Falusy, cele de acum alăturându-li-se acestora.

Reproducem în continuare, parțial, un text publicat în cadrul „Monografiei Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița”, apărută la Editura TIM în anul 2006, avându-l ca autor pe editorul, scriitorul și omul de cultură reșițean Gheorghe Jurma:

„Un domeniu semnificativ al istoriei Reșiței și al activității Casei de Cultură a Sindicatelor este arta plastică. Pentru Casa de Cultură e un capitol important chiar și numai pentru faptul că, încă de la proiectarea ei, a fost legată de artă, așa după cum se poate vedea și din fațada clădirii și din interiorul ei: sala de spectacole, sala restaurant cu vaste picturi murale, ori alte holuri care, de-a lungul anilor, au fost «pavoazate» cu sculpturi sau picturi. Ca să nu mai vorbim, desigur, de sala de expoziții propriu-zisă, care, timp de mulți ani, a fost unicul spațiu generos de expunere. Iar cercul de artă plastică s-a dovedit un ferment al unei mișcări care, în timp, a dat frumoase roade. În monografia uzinelor, tipărită cu prilejul bicentenarului industriei reșițene, se subliniază răspicat: «Timp de aproape două decenii, atelierul de pictură de la Casa de Cultură a fost singura formă de îndrumare a tinerelor talente și de cultivare a gustului pentru arta plastică. Încă de la primele ieșiri în public a fost apreciată contribuția specifică pe care expozițiile cercului o aduc la îmbogățirea vieții spirituale a Reșiței, alături de formațiile artistice organizate pe lângă Casa de cultură.» Ceea ce este perfect adevărat. Dar într-un articol ocazionat de aniversarea pictorului Zoltán Falusy, conducătorul cercului, se spune că «pictorul Zoltan Faluşi a fost îndrumătorul primului cerc de desen și pictură înființat la Reșița în 1949 sub auspiciile Casei de Cultură a Sindicatelor». În acel an nu exista Casa de Cultură a Sindicatelor. Realitatea este alta, așa cum precizează monografia citată: «De o formă organizată a acestei activități putem vorbi doar începând cu luna ianuarie 1949, când s-a înființat cercul plastic al pictorilor, sculptorilor și graficienilor amatori. Numărând la constituire 30 de membri, grupul plasticienilor își avea sediul în clădirea Madosz, beneficiind încă de la început de îndrumarea plină de dăruire a lui Zoltán Falusi.» Totuși, activitatea de creație și expozițională era anterioară. În noiembrie 1945, la Reșița se deschide prima expoziție de pictură: expoziția colectivă a pictorilor muncitori, în cadrul Asociației «Prietenii artei». În perioada 16 – 23 aprilie 1946, s-a deschis a doua expoziție colectivă a pictorilor reșițeni (D. Faluşi Zoltan «este un adevărat maestru» se scrie în presă). Exista, așadar, un avânt vizibil, sub patronajul acestui sufletist care a creat și susținut o veritabilă școală mulți ani în orașul de pe Bârzava. De la înființarea Casei de Cultură a Sindicatelor, cercul se statornicește aici, făcând, cum s-a mai apreciat, bună școală. În 1955, spre exemplu, cercul de desen și pictură se adresa copiilor, adolescenților și adulților. Date din arhivă arată că în acel an cursul popular de desen și pictură, condus de Zoltán Falusy, atrăgea 20 de cursanți. La cercul «Tinerii desenatori» erau înscriși 24 de pionieri (se preda în limba maghiară). «Și dacă astăzi Reșița are o seamă de artiști plastici cunoscuți se datorează și lui Faluşi Bácsi. Acesta la rândul său a învățat de mic să picteze singur, apoi a absolvit Școala liberă de desen și pictură din Timișoara (1927), iar mai târziu a urmat timp de 4 ani École ABC din Paris. Este momentul care l-a câștigat pentru exprimarea academică a impresionismului, căruia i-a rămas credincios până la apusul vieții.» Cu diverse ocazii, i s-au pus în seamă formarea unor viitoare personalități artistice diverse (pictori, arhitecți, scenografi): Ion Stendl, Valeriu Sepi, Alfred Grieb, Otto Karmanschi, Florica Zamfira, Ioana Mihăescu ș. a. Evocarea lui Zoltán Falusy (1905 – 1976) s-a făcut în anii din urmă și prin organizarea unor expoziții în Reșița și Arad, iar acestea au prilejuit unele amintiri și pertinente evocări.”

La împlinirea a 50 ani de la trecerea sa în eternitate, să ne aducem aminte împreună de Zoltán Falusy alias Fálusy-Bácsi sau Faluşi Bácsi.

La inițiativa cunoscutei interprete de muzică populară Mariana SUCIU (foto), la Biserica Ortodoxă din frumoasa localitate hunedoreană Lunca Cernii de Sus (preot paroh Daniel Cîzu), s-a desfășurat cea de-a VIII-a ediție a concertului de cântec religios sub genericul „Cânt pentru suflet și rugăciune”.

Din grupul de interpreți (foto), am notat pe Mariana Suciu, Ana Almășana Ciontea, Viorica Brândușan-Lupo, Marinela Crăciunescu Artan, Maria Angela Popovici, Marian Lupo, Alin Eugen Ienciu și Dragoș Crăciunescu.

Din ochii auditoriului desprindeai dorința în biruința vieții, mântuirea sufletului și binecuvântarea lui Dumnezeu care ne învață drumul muncii și al fericirii în ceruri.

De consemnat este faptul că drept simbol al ospitalității oamenilor locului față de interpreți, au fost alături de organizatoare doamnele Izabela Sălășan, Rodica Stanimirescu, Simona Cosmina Podeon și Daria Larisa Neiconi.

Sub același generic „Cânt pentru suflet și rugăciune”, în aceeași zi, s-a desfășurat, la invitația preotului paroh și a primarului comunei Toplița – Alin-Adrian Vișan, un reușit concert de pricesne, la Biserica Ortodoxă din satul Hășdău.

Toți interpreții (foto) au reușit, prin frumoasele pricesne cântate, să îndemne auditoriul să-și îngrijească sufletul așa încât de pe țarina acestuia să se culeagă roade bogate și virtuți creștine.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România le urează tuturor colegilor de organizație și de breaslă Sărbători Pascale cu lumină în suflet, liniște în casă, pace și bucurie alături de cei dragi!

Hristos a înviat!

În această săptămână, de sfârșit de martie și început de aprilie în care înseși natura ne trezește simțurile îmbiindu-ne să admirăm policromia înfloririlor, am avut parte de un spectacol al culorii pe pânză. Așadar, în 31 martie 2026, Maria Tudur, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România/Filiala Reșița și a Cercului de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din România, ne reunește la  Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița, la vernisajul expoziției de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Fericit prilej pentru ca domnul director al Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Trifu Vuița, în calitate de gazdă, a rostit un cuvânt de bun-venit celor veniți să participe la consacrarea unui nou eveniment cu valoare cultural-artistică.

Într-o atmosferă caldă, specifică emoțiilor sărbătorii pascale au luat cuvântul, pentru a demantela necunoscutele creativității și pentru auditoriul mai puțin avizat cu secretele mânuirii penelului, a simbolisticii prețioaselor lucrări, personalități ale culturii cărășene precum Doamna Ada D. Cruceanu Chisăliță și domnul Ionel Bota, apoi organizatorul neobosit al întregului eveniment, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, domnul Erwin Josef Țigla, sub egida căruia se desfășoară ample evenimente culturale din perspectiva multiculturalismului. În continuare distinsa Doamnă a penelului, Maria Tudur, ne-a dezvăluit câte ceva din ceea ce a însemnat pentru arta ei sursa de inspirație și tehnicile/cromatica utilizate ghidându-se, în realizarea chipurilor iconice  după manuale teologice precum Erminiile, după stiluri de simbolici care țin de un anume rafinament al picturii bisericești din arta românească veche.

Prezent la eveniment,   compozitorul Sabin Pautza ne-a mărturisit sentimentele de încântare ce îl încearcă admirând tablourile expuse pe simezele Galeriei Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin. Ne-a reamintit, de asemenea, într-un scurt dialog ad-hoc cu domnul Erwin Josef Țigla, de compozițiile sale inspirate de această perioadă din an, harică, am putea spune, întrucât ne îndeamnă la introspecții, ne dăruiește liniștea necesară pentru a ne cerceta sufletele. Iată momente speciale în spiritul cărora noi, invitații evenimentului memorabil, ne-am bucurat și am trăit la unison înălțimea valorică a expoziției.

 

Cristina-Anișoara ZAINEA

membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniși din România

La Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria, sub genericul „Valențele culturale ale securității și sănătății în muncă” s-a desfășurat – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto), inspector șef, al Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – faza județeană a concursului organizat în cadrul campaniei naționale „Securitatea și sănătatea în muncă se învață în școală și se aplică toată viața” pentru formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee și școli profesionale. Evenimentul a fost organizat de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara și reprezintă un demers educațional deosebit de important, ajuns la cea de-a XV-a ediție la nivel județean și a XII-a ediție la nivel național, urmărind obiective esențiale pentru formarea tinerilor în domeniul securității și sănătății în muncă, printre care: identificarea, stimularea și promovarea elevilor cu aptitudini creative și interes sporit pentru acest domeniu de studiu; dezvoltarea competențelor elevilor prin activități de bune practici; dobândirea de cunoștințe suplimentare și familiarizarea cu metodele de studiu și literatura de specialitate; educarea tinerei generații încă de pe băncile școlii cu privire la importanța unui mediu de muncă sănătos și sigur, precum și crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale în vederea intrării pe piața muncii.

La această etapă județeană au participat 23 de echipe formate din câte doi elevi, provenind din ciclul inferior și superior al liceului, precum și din învățământul profesional, fiind coordonați de un cadru didactic. Aceștia au concurat în funcție de profilul studiat, în cadrul mai multor secțiuni, ceea ce a asigurat o competiție echitabilă și adaptată nivelului de pregătire.

Concursul a cuprins două probe esențiale. O probă teoretică, susținută individual, pe calculator, care a constat într-un test cu 20 de întrebări cu răspuns unic, menită să evalueze cunoștințele elevilor în domeniul securității și sănătății în muncă și o probă practică, unde elevii, lucrând în echipă, au trebuit să identifice riscurile dintr-un scenariu de muncă prezentat vizual și să aleagă echipamentul individual de protecție adecvat, într-un timp limitat.

Prin aceste probe, concursul nu a testat doar teoria, ci a pus accent pe aplicabilitate, pe capacitatea elevilor de a recunoaște pericolele și de a lua decizii corecte în situații reale de muncă.

Iată și echipele câștigătoare la cele cinci secțiuni:

• teoretică – ciclu inferior și superior, echipele Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligni” Simeria,
•  tehnologică – ciclu inferior, echipa Colegiului Tehnic „Transilvania” Deva, ciclu superior, echipa Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu,
• învățământ profesional, echipa Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăștie

Aceste echipe sunt calificate pentru etapa națională, care se va desfășura în perioada 22-24 mai 2026, la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Iași.

Prin astfel de inițiative – sublinia consilierul CCRP, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, Cristina CREȚ – școala devine un loc în care elevii nu doar învață, ci se pregătesc pentru viață, dezvoltând responsabilitate și conștientizare. Scopul final este formarea unor tineri bine informați, capabili să prevină riscurile și să contribuie la un mediu de muncă sigur.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

La Școala Gimnazială Ohaba și structura școlară Lăpugiu de Jos s-au desfășurat în cadrul programului național „Săptămâna Verde”, o serie de inițiative menite să scoată procesul de învățare din rigorile sălii de clasă și să-l aducă mai aproape de natură și de comunitate, să cultive în rândul elevilor din clasele V-VIII nu doar cunoștințe teoretice, ci mai ales atitudini responsabile și un comportament eco-friendly durabil.

Fiecare zi din „Săptămâna Verde” – după cum ne-a punctat prof. Daniel Burza – a fost proiectată în așa fel încât copiii de vârstă școlară și preșcolară să exerseze formarea unor deprinderi, priceperi, atitudini și competențe absolut indispensabile vieții sociale: responsabilitate, empatie, voluntariat, inițiativă, colaborare, cercetare, observație, competiție, protejarea mediului etc.

În agenda de lucru a școlii au figurat activități indoor și outdoor, precum: cunoașterea și protejarea drepturilor animalelor, activități caritabile de Paști, activități gastronomice, drumeții în natură pentru cunoașterea ecosistemului, întreceri sportive, tradiții pascale (ouă încondeiate), ecologizare, vizionare de filme documentare având ca temă flora și fauna, dar și jocuri și concursuri precum „vânătoarea de ouă”, activitate ludică prin care elevii vor înțelege mai bine importanța conservării tradițiilor pascale într-un context european mai larg.

–  „Săptămâna Verde” a fost – după cum susținea prof. Lelica Golășie (foto), în calitatea sa de director – o formă alternativă de educație, esențială pentru formarea viitorilor cetățeni. Ne dorim ca elevii noștri să înțeleagă că ei sunt parte integrantă a soluției pentru un viitor mai curat. Prin activități practice, ieșiri în natură și dezbateri, le-am stimulat curiozitatea și dezvoltat respectul față de mediul înconjurător, față de comunitate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

9 aprilie 2026 Săptămânalul Libertatea

În contextul celebrării a opt decenii de apariție neîntreruptă, săptămânalul „Libertatea” primește o nouă și deosebit de importantă recunoaștere, care confirmă încă o dată rolul său esențial, prestigiul consolidat în timp și contribuția remarcabilă la peisajul mediatic. Această distincție se constituie într-o apreciere a continuității exemplare, a profesionalismului constant și a angajamentului profund față de valorile jurnalistice autentice cultivate de-a lungul generațiilor.

Delegația Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din Caraș-Severin, condusă de Ion D. Cucu, a efectuat o vizită la Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, prilej cu care a fost înmânată Diploma de Excelență și o Plachetă aniversară dedicată celor 80 de ani de activitate neîntreruptă ai publicației — un parcurs impresionant, care reflectă dăruire, consecvență și respect pentru misiunea informativă și culturală a presei.

Distincțiile au fost acordate directoarei CPE „Libertatea” Mariana Stratulat și redactorului responsabil al săptămânalului „Libertatea” Valentin Mic, ca semn de profund respect pentru activitatea lor, dar și pentru continuitatea pe care această instituție o reprezintă în cadrul comunității românești din Serbia. Gestul simbolizează aprecierea nu doar a unor persoane, ci a unui întreg colectiv care, prin muncă dedicată și responsabilitate profesională, contribuie la păstrarea identității și la afirmarea valorilor comunității.
Această recunoaștere vine ca o încununare simbolică a unui jubileu de mare însemnătate, după ce „Libertatea” a fost deja decorată cu Ordinul Sretenie al Republicii Serbia și cu Diploma de Onoare a Asociației Ziariștilor din Serbia. Astfel, se confirmă încă o dată faptul că activitatea acestei instituții media este apreciată atât la nivel național, cât și în plan internațional, fiind considerată un reper de profesionalism, stabilitate și credibilitate în domeniul jurnalistic.

În intervenția sa, Ion D. Cucu a subliniat că „Libertatea” reprezintă unul dintre puținele exemple de continuitate media autentică din regiune, o publicație care a reușit să își păstreze standardele profesionale, identitatea editorială și coerența valorilor de-a lungul diferitelor etape istorice. Astfel de publicații nu sunt doar simple surse de informare, ci adevărate cronici vii ale unei comunități, martori fideli ai devenirii sale culturale și identitare:
„Cuvintele, oricât de meșteșugite ar fi, oricât de prețioase se vor, nu pot da valoarea autentică a trudei unor succesive generații de ziariști, trăirile acestor autentici istorici ai clipei, făruitori de conștiință, talentaţi slujitori a celeo mai frumoase şi nibli profesii din lume – jurnalismul, voi sunteţi cel mai elocvent exemplu că românul oriunde s-ar afla, rămâne român, inima lui bate în același ritm cu cel al nației sale. Cu emoție, dar cu o imensă satisfacție, am astăzi onoranta bucurie de a decerna, în numele președintelui Dan Constantin și al Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, o diplomă și Trofeul de excelență în jurnalism pentru cei peste 80 de ani de neîntreruptă apariție în spațiul publicistic al săptămânalului „Libertatea” din Panciova, în semn de aleasă prețuire pentru întregul colectiv ce compune Casa de Presă și Editură „Libertatea”.
De peste 80 de ani ei au reușit și reușesc, cu eroism, cu devotament, dăruire și credință, în condiții extrem de complicate, să păstreze sentimentul apartenenței totale la nația română, să apere dulcele grai român, să îmbogățească cultura, portul, obiceiurile și datinile strămoșești. Înmânez aceste distincții, plecând cu respect și prețuire fruntea în fața acestor autentici eroi ai neamului nostru. Credința statornică, dăruirea și devotamentul au fost, sunt și vor fi apărate permanent, cum se spune, cu arma în mână, condeiul – arma noastră, cel mai de preţ ideal al omului: libertatea. ”

Directoarea Mariana Stratulat a adresat mulțumiri pentru această distincție, subliniind că aceasta depășește sfera individuală și aparține tuturor celor care au contribuit la evoluția publicației: „Această distincție aparține tuturor generațiilor de jurnaliști, redactori și colaboratori care au construit «Libertatea». Ea ne obligă să continuăm să lucrăm cu responsabilitate, în interesul comunității și în spiritul valorilor profesionale pe care le promovăm de 80 de ani.”
La rândul său, redactorul responsabil Valentin Mic a evidențiat importanța momentului în care este acordată această recunoaștere: „Aceasta este o confirmare că ne aflăm pe drumul cel bun. Într-o perioadă marcată de provocări majore pentru presă, este esențial să beneficiem de sprijinul și aprecierea breslei. Aceasta ne motivează suplimentar să dezvoltăm «Libertatea» ca un mediu modern, deschis și relevant.”

Valentin MIC
Fotografii: Petre DALEA

Articolul integral îl puteți citi în numărul dublu 15-16 din 11-18 aprilie 2026

Ca în orice organizație, la fel și la nivelul UZPR, în Filiala „Valeriu Braniște” Timiș se consideră că, pentru o reușită mai bună a activității proprii, este nevoie de o muncă de echipă, mai bine organizată. La inițiativa președintelui filialei, conf.univ. dr. Ioan David, în prima ședință din acest an a Comitetului Director a fost analizată activitatea din anul trecut, insistându-se mai puțin pe reușite, accentul fiind pus pe îmbogățirea programului de acțiuni planificate pentru acest an, cu implicarea cât mai multor membri. Astfel, printr-o mai bună organizare, în luna martie s-a simțit un progres în implicare, ceea ce a condus la succesul mai mare al acțiunilor inițiate. De asemenea, s-au pus bazele unor proiecte de amploare, cu un impact mai favorabil, privind oglindirea muncii de creație a ziariștilor profesioniști din filială, în comunitatea culturală, locală și regională. S-au perfectat unele parteneriate de colaborare cu instituții și organizații neguvernamentale.

De mare importanță este parteneriatul, care continuă și în acest an, cu Academia Română, Filiala Timișoara. În acest sens, într-o bună colaborare s-a organizat, în ziua de 6 martie, un simpozion omagial, cu tema: „Femei de seamă din Banatul de altădată”. Au fost evocate personalitatea și activitatea deosebită a regretatei Aca de Barbu, (o personalitate simbol pentru Opera din Timișoara), Ana Aslan (mai ales din perioada petrecută la Timișoara), scriitoarea Anișoara Odeanu, prof. dr.ing. Coleta de Sabata (mai ales pentru preocupările culturale), prozatoarea Sofia Arcan și, respectiv sportiva care a stabilit 14 recorduri mondiale, timișoreanca Iolanda Balaș. Astfel, publicul a audiat expunerile interesante ale: conf. univ. dr. Rodica Minerva Margareta Giurgiu, prof. em. univ. dr. ing. Sabin Ionel, conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, conf. univ. dr. Lia Lucia Petric Epure, ing. Octavian Stăncioiu. În program a fost cuprinsă și vizionarea filmului documentar intitulat „Femei celebre din istoria Operei din Timișoara”, precum și o frumoasă expoziție personală de pictură, intitulată „Anima”, realizată de talentatul artist Mihai Teodor Oltenu. Ca de obicei, în calitate de gazdă s-a adresat în deschiderea evenimentului Academicianul Dan Dubină, președintele filialei Academiei, iar moderator a fost conf. univ. CS II, dr. Ioan David.

În parteneriat cu Muzeul Satului Bănățean și Cenaclul literar „Seniorii” din Timișoara, au fost organizate două frumoase evenimente dedicate Sărbătorii mărțișorului, respectiv Zilei internaționale a femeii. Pe lângă comunicările interesante susținute mai ales de doamna Constanța Sylvia Hârceagă („Mărțișorul, simbol religios al strămoșilor noștri”, respectiv „Ștefania Mărăcineanu, descoperitoarea radioactivității”) și de doamna dr. etnolog Mara Mândroane („Mărțișor peste Banat” și „Sfânt ți-e numele, Femeie”), au fost și alte momente antrenante, cu participarea diversă a publicului. De „Ziua mărțișorului”, s-a inițiat și un atelier de creație denumit „Să confecționăm mărțișoare”, în care un grup de copii au confecționat mărțișoare tradiționale, sub îndrumarea artiștilor populari invitați. Ambele evenimente au fost desfășurate chiar în incinta Muzeului satului bănățean, încheindu-se cu momente artistice deosebite, cuprinzând recitări de poezie, inclusiv în grai bănățean, interpretări muzicale de excepție, cu participarea cunoscutelor soliste de muzică populară bănățeană Maria Petchescu și Maria Garaș, precum și a talentatei eleve Ana Șelariu.

Ziua de 16 martie a fost dedicată colegului nostru, profesorul Gheorghe Ciulpan, (membru UZPR), care și-a lansat noul volum „De prin presă adunate”, marcând în mod excepțional împlinirea vârstei de 80 de ani.

Pentru sărbătorirea Zilei internaționale a poeziei au fost inițiate mai multe activități proprii sau în colaborare. De asemenea, membrii filialei noastre au fost prezenți la etape ale tradiționalului festival de folclor „Lada cu zestre”, organizat în mai multe comune din județul Timiș.

Un eveniment cu totul deosebit a fost creat prin întâlnirea membrilor noștri UZPR cu Igor Isac Olișcănescu, pictor, scriitor și cineast originar din Basarabia, un locuitor al Banatului pentru mai bine de 20 de ani. Cu acest prilej, Maestrul (membru al Uniunii scriitorilor din România) și-a lansat ultima apariție editorială, volumul intitulat „Ivoria Belova. Patimile după Heidegger”, apărută în editura Junimea. Întâlnirea cu jurnaliștii timișoreni a fost de bun augur, mai ales prin dezbaterile derulate, nu doar despre carte, ci și despre influențele culturale ale migrației românilor basarabeni și bucovineni în Banat. Conducerea UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș acționează pentru antrenarea mai multor membri la viitoarele activități din acest an, un proiect ambițios aflat deja în derulare, fiind reprezentat de lansarea viitoarei reviste proprii numită „Aldine”.

Fiind în preajma sărbătorilor pascale, le dorim tuturor membrilor UZPR sănătate, zile senine și mai multă încredere în capacitățile organizatorice și creative ale puternicei noastre organizații de jurnaliști profesioniști.

Foto: Constantin Duma

Comunitatea jurnaliștilor a receptat cu emoție deciziile executorii ale CNA, din ședința din 7 aprilie 2026, de suspendare a licențelor postului de televiziune Realitatea Plus și radio Gold FM.

Consiliul Național al Audiovizualului a motivat aceste decizii drastice pe baza prevederilor din Legea Audiovizualului nr.504/2002, deoarece companiile sancționate au avut amenzi aplicate în anii 2024 și 2025, neplătite, cu o vechime mai mare de 6 luni. Din opiniile difuzate de o serie de realizatori ai postului Realitatea tv, cât și de membri ai CNA, ar rezulta că amenzile restante au fost achitate în timpul desfășurării ședinței CNA.

Controversele dezvoltate de acest caz evidențiază probleme care decurg din aplicarea legislației specifice activităților din mass-media, care pot fi punctual soluționate prin reevaluări în cadrul CNA sau în justiție, în spiritul protecției activității ziariștilor, al libertătății de expresie și al îndeplinirii obligațiilor legale ce revin tuturor actorilor implicați.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, principala organizație profesională a breslei, constată cu regret că în urma deciziilor menționate ale CNA se exprimă comentarii care tind să atragă reprezentanții partidelor politice spre teme marginale activității jurnalistice, cu blamarea altor instituții de presă. Credem că esențial pentru protecția ziariștilor este să fie blocate acțiunile punitive pripite, de intimidare a presei sau cele care promovează reglementări care să restrângă libertatea de exprimare.

În acest context, suntem surprinși cum sunt abrogate, cu false motivații și fără o consultare în cadrul normelor transparenței decizionale, de către Consiliul General al Capitalei, facilități acordate ziariștilor pentru exercitarea profesiei. De asemenea, sunt în pregătire noi tarife, majorate substanțial, pentru difuzarea presei. Avertizăm, totodată, că există la nivel legislativ reținere pentru implementarea în legislația națională a Directivei Europene pentru Libertatea Presei (EFMA), care întărește statutul ziariștilor profesioniști, face diferența între informația corectă și dezinformare, asigură independența instituțiilor publice de presă și depolitizarea acestora, cu un control al societății civile și al reprezentanților presei în funcționarea reglementatorilor.

Asigurăm pe cei peste 5.300 de membri ai UZPR că urmărim cu atenție cazurile de derapaje antidemocratice la adresa jurnaliștilor și oferim, conform prevederilor statutare, protecția breslei față de excesele autoritariste care pot leza în esență dreptul constituțional al publicului la informare corectă.

Un pilon al identității culturale românești: lansări, premii și recunoaștere internațională



În perioada 2–4 aprilie, delegația CPE „Libertatea” a avut ocazia să participe la ediția a 42-a a Festivalului Internațional „Mărul de Aur – 2026”, un eveniment de anvergură care a reunit artiști plastici, scriitori și iubitori ai culturii din țară și din străinătate, precum și la colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, desfășurat la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”, unde a fost evidențiat rolul și importanța dialogului jurnalistic în consolidarea relațiilor bilaterale și în schimbul de experiență profesională.

Printre invitații de onoare ai acestei ediții s-au numărat renumitul actor, regizor, scriitor, caricaturist și pictor Horațiu Mălăele, scriitoarea, poeta și jurnalista Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, precum și Valentin Mic, poet, jurnalist, director adjunct și redactor responsabil al săptămânalului omonim, invitați ai distinsului scriitor Alexandru Câțcăuan, director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistrița.

Atât instituția, cât și reprezentanții acesteia au fost recompensați cu distincții importante, ca o recunoaștere a activității și a contribuției aduse în domeniul cultural, premii și diplome care confirmă valoarea și continuitatea proiectelor pe care le promovează.


Lansarea volumului de interviuri „Reflexii eterne în oglinda timpului”, în Biserica Subcetate

Volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, o lucrare valoroasă ce pune în lumină importanța dialogului autentic și a reflecției culturale, reunind perspective diverse într-un demers editorial coerent și profund, a fost lansat într-un cadru cu totul special, în Biserica Subcetate din Bistrița, un loc care a oferit o atmosferă potrivită pentru un eveniment cultural desfășurat în preajma Sfintelor Sărbători Pascale. Lucrarea cuprinde, între altele, și un capitol dedicat spiritualității, în care sunt incluse interviuri realizate cu înalte fețe bisericești, subliniind astfel dimensiunea profundă și contemplativă a volumului.

Evenimentul a fost organizat la inițiativa lui Alexandru Câțcăuan, care a deschis seara prin prezentarea invitaților din Serbia și din țară, prezenți pentru a onora această lansare literară. Despre volum au vorbit, cu apreciere și considerație, Menuț Maximinian și Valentin Mic, care au evidențiat valoarea conținutului și relevanța demersului editorial.

În intervenția sa, Alexandru Câțcăuan a amintit un moment important din parcursul literar al Marianei Stratulat: împlinirea a 20 de ani de la momentul în care aceasta a obținut premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița, pentru un volum în manuscris. Premiul a constat în publicarea lucrării, autorul păstrând chiar volumul premiat, un gest care a avut o încărcătură emoțională deosebită pentru autoare.

Lansarea s-a desfășurat cu sprijinul părintelui paroh Viorel Creța, gazda evenimentului, care a transformat porțile Bisericii Subcetate într-un veritabil spațiu de cultură. Biblioteca bisericii, impresionantă prin cele câteva mii de volume, a oferit un cadru cald și inspirat participanților. Aceasta este îngrijită cu pasiune de părintele paroh și de soția sa, medic de profesie, ambii fiind profund atașați de lumea literaturii. De altfel, biblioteca va găzdui și de acum înainte publicații de valoare apărute sub egida CPE „Libertatea”.

În continuarea serii, scriitorul și jurnalistul Menuț Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul”, a adus în atenția publicului activitatea remarcabilă a Casei de Presă „Libertatea” din Serbia. Acesta a subliniat rolul esențial pe care instituția îl are în promovarea culturii românești în rândul comunității române din Serbia, precum și în consolidarea legăturilor culturale cu România, evidențiind colaborarea fructuoasă cu Bistrița.

La rândul lor, Mariana Stratulat, directoarea Casei de Presă „Libertatea”, și Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea”, au vorbit despre aprecierea de care se bucură instituția în rândul românilor din Serbia. Totodată, aceștia au menționat recunoașterea oficială recentă din partea autorităților statului sârb, prin acordarea unui important premiu oferit chiar de președintele Serbiei, ca semn de respect și apreciere.

Cu acest prilej, a fost prezentată și antologia multilingvă „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, un volum dedicat celebrării sensibilității și expresivității lirice, coodonat de Mariana Stratulat.

În încheiere, părintele gazdă a mulțumit tuturor participanților pentru prezență și a anunțat că volumul lansat își va găsi locul în biblioteca bisericii, ca mărturie a unei întâlniri memorabile. Oaspeții au fost omagiați prin oferirea a două icoane reprezentative, iar seara s-a încheiat într-o atmosferă caldă și prietenoasă, în care literatura și spiritualitatea s-au împletit armonios.


Colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”

Vineri, 3 aprilie 2026, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul” din Bistrița, s-a desfășurat colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, un eveniment dedicat dialogului profesional și colaborării dintre jurnaliștii din cele două spații culturale. Întâlnirea a evidențiat importanța schimbului de experiență între instituțiile media în limba română din România și Serbia, precum și rolul presei în păstrarea identității culturale și lingvistice românești din afara granițelor.

La colocviu au participat reprezentanți ai presei din Serbia și România, printre care Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea” Serbia, Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea” din Panciova, Elena M. Cîmpan, președinte UZPR Filiala „Răsunetul” Bistrița-Năsăud, Gabriela Ciornei, editor coordonator al cotidianului „Răsunetul”, și Menuț Maximinian, manager al cotidianului „Răsunetul”.

În cadrul evenimentului, Mariana Stratulat și Valentin Mic au fost premiați cu Distincția „Excelență în cultură”, din partea Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud și a cotidianului „Răsunetul”, în semn de aleasă prețuire pentru remarcabila activitate jurnalistică, literară și etnologică, precum și pentru contribuția deosebită la promovarea limbii române în comunitatea românească din Serbia.

Cu acest prilej, a fost semnat un protocol de colaborare între cotidianul „Răsunetul” și săptămânalul „Libertatea”.

Evenimentul a constituit un prilej de consolidare a relațiilor profesionale și culturale, reafirmând rolul presei ca punte de legătură între românii de pretutindeni.


Momente culturale importante desfășurate la Complexul Muzeului Județean Bistrița

Surprizele pentru CPE „Libertatea” nu s-au oprit aici. În după-amiaza zilei de 3 aprilie, la complexul Muzeului Județean Bistrița, au avut loc alte momente culturale importante. Manifestările au debutat cu cuvintele de bun venit ale primarului Gabriel Lazany și ale vicepreședintelui Consiliului Județean, Dan Tamaș, la vernisajul Salonului de grafică satirică, prezentat de Alexandru Gavrilaș, vicepreședinte al Filialei UAP Bistrița-Năsăud și director al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, alături de Marian Avramescu.

În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea Albumului-Antologie „Mărul de Aur 42”, semnat de Al. Câțcăuan și apărut la Editura Galaxia Gutenberg (Tg. Lăpuș, 2026). Volumul a fost prezentat de George Corbu și pr. Silviu Hodiș, directorul editurii.

Un moment aparte l-a constituit prezentarea Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, prilej cu care au fost lansate volumele „Reflexii eterne în oglinda timpului”, realizat cu ocazia jubileului de 80 de ani al săptămânalului „Libertatea”, și „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, o antologie multilingvă dedicată zilei de 8 martie. Prezentarea a fost susținută de Menuț Maximinian, directorul cotidianului „Răsunetul”, Valentin Mic și Mariana Stratulat, moderator fiind Al. Câțcăuan.

Mariana Stratulat a prezentat, cu acest prilej, bogata activitate a CPE „Libertatea” și succesele de răsunet obținute în anul jubiliar 2025, fapt ce nu a lăsat pe nimeni indiferent. Valentin Mic a vorbit, cu cuvinte alese, despre săptămânalul „Libertatea” și importanța acestuia în rândul românilor din Serbia. A fost apreciat faptul că, în era internetului, „Libertatea” reușește cu succes să își păstreze edițiile tipărite.

Programul a continuat cu festivitatea de decernare a premiilor. Printre premiați s-au aflat Valentin Mic, cu Diplomă de Excelență pentru contribuția la promovarea limbii române prin intermediul presei scrise. Mariana Stratulat a obținut prestigiosul Premiu al Limbii Române pentru volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, la secțiunea volume publicate în cadrul festivalului. În mod aparte, a fost evidențiată și Diploma de Excelență acordată Casei de Presă și Editură „Libertatea” pentru cei 80 de ani de activitate în slujba culturii și a limbii române, o recunoaștere a unei istorii editoriale impresionante și a continuității remarcabile în promovarea valorilor identitare.

În Sala „Grigore Bradea” a avut loc vernisajul expoziției personale a artistului Horațiu Mălăele, prezentată de Alexandru Gavrilaș și Marcel Lupșe.

Seara s-a încheiat la Restaurantul Ivory din Bistrița, unde participanții au luat parte la un seminar de branding susținut de compania Zetea, urmat de mai multe lansări editoriale: volumul „Retorica și politicienii” de Alexandru Țiclea, „Întâlnindu-mă cu…mine” de Alexandru Oltean și „Balada sărmanului pescar” de Valeriu Stancu.

Gala „Mărul de Aur” a încheiat ediția 2026 la Bistrița

Gala Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de Aur”, desfășurată sâmbătă, 4 aprilie, la Palatul Culturii din Bistrița, a încheiat cea de-a 42-a ediție a manifestării printr-un program complex ce a îmbinat festivitatea de premiere cu momente artistice de excepție. În cadrul galei au fost acordate premiile pentru grafică satirică, creație literară și interpretare, în prezența unor invitați și participanți din țară și din străinătate. Evenimentul a fost completat de recitaluri și spectacole de umor, confirmând încă o dată statutul festivalului drept una dintre cele mai importante platforme dedicate satirei și umorului din spațiul cultural românesc.