Gavril MOISA este omul cu visuri îndrăznețe, conștient că rezultatele cer muncă, răbdare și perseverență, iar flacăra talentului trebuie să ardă neîncetat.

Știe să asculte ticăitul necontenit al inimii și nu își pierde niciodată răbdarea.

Este o lumânare a credinței în arta scrisului care arde de fiecare dată în inima cititorilor.

S-a născut pe data de 06.12.1951, în localitatea Voivozi, din judeţul Bihor. Licențiat în științe politico-militare. Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti, Facultatea politico-militară, 1981, și a Facultății de arme-specialitatea artilerie şi rachete, 1993, colonel (rtr).

Locuiește în Cluj-Napoca din anul 1976. Este membru al Uniunii Epigramiştilor din România (2004), membru fondator şi secretarul general al Ligii Scriitorilor din România din  anul 2006 şi coordonator al Revistei AGORA LITERARĂ, vicepreşedintele Cenaclului ,,Artur Silvestri” (2011) și al Cenaclului Epigramiștilor Clujeni ,,Satiricon” (2013- 2024).

A obţinut numeroase premii şi diplome la concursuri de creaţie şi festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie, literatură umoristică şi epigramă.

Din anul 1977 este cuprins în 20 antologii de versuri, peste 80 de antologii de epigramă şi este inclus în 50volume colective (la 10 dintre ele fiind coautor).

A publicat peste 45 de volume de poezie, epigrame și catrene, fabule, eseu și publicistică.

Semnează în diverse publicaţii de literatură, cultură, epigramă şi sociale din ţară şi străinătate, poezii, articole diverse, cronici literare, eseuri, epigrame etc. Pseudonim literar: Gavril Voivozeanul. Din anul 2016 este Cetățean de Onoare al Comunei Popești, județul Bihor, iar din anul 2021, o sală de clasă de la Școala Gimnazială Voivozi, poartă numele scriitorului Gavril Moisa.

Cu prilejul aniversării a 65 de ani, Rodica Prodan i-a închinat volumul: Gavril Moisa – Efortul prometeic în abisul ontologic, între copertele căreia este sintetizată opera și viața sa.

Din anul 2004 participă și organizează anual în Cluj-Napoca Festivalul Național ,,Eterna Epigramă”, aflat la ediția a XXXVII-a, cu participarea unor epigramiști din țară și din străinătate.

Pentru promovarea culturii române în țară și străinătate i s-a conferit din partea Ligii Scriitorilor din România, Medalia ,,VIRTUTEA LITERARĂ” (2016).

Numele său este cuprins în:

• Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011;
• Dicționarul Ligii Scriitorilor Români, vol. I, Edit. Dacia XXI, Cluj‑Napoca, 2011 (coordonator Anda Dejeu);
• Poeți clujeni la cumpăna de milenii (antologie), Editura Sedan, Cluj‑Napoca, 2011 (sub egida Casei Municipale de Cultură Cluj‑Napoca);
• Dicționarul selectiv de militari epigramiști și… epigra­miști militari, Editura Măiastra, Târgu‑Jiu, 2010;
• Dicționarul autorilor români contemporani (coord. Alina Kristinka), Editura Arial, Ploiești, 2013 (322 p.);
• Monografia județului Bihor, Vol. III, Oameni din Bihor, Arca, Edit. Universității din Oradea, 2011 (257 p.); Epigramiștii se prezintă, vol. I (coord. Rodica Hanu‑Pavel), Editura Grafit, Bacău, 2012, seria „Epigrama 2000”, Nr. 23;
• Epigrama – floarea parfumată a literaturii. O antologie a epigramei românești (1938‑1978), întocmită de Nic Petrescu, Editura Napoca Nova, Cluj‑Napoca, 2013;
• Lira poeţilor, muza compozitorilor şi harul scriitorilor militari, Editura Paco, Bucureşti, 2007, de gl. bg, (r) dr. Constantin Ucrain.
• Sagittarius Epigramaticus, Dan Căpruciu, Ediyura Pax Aura Mundi, Galați, Culegere de epigrame ale autorilor săgetători români contemporani, 2016;
• Antologie de epigrame, Editura Atec, Focșani, 2016, Volum publicat în memoria lui Cincinat Pavelescu;
• Epigramiada Românească, Efim Tarlapan (antologie exhaustivă), ed. îngrijită de Zina Cenușă, Editura Prut Internațional, 2016 (700 p.);
• Povestea unei generații. Promoția 1970 a liceului militar ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Editura Bren, București, 2021, (627 p.);
• Epigramiștii noștri, antologie a Uniunii Epigramiștilor din  România, seria ,,Epigrama 2000”- nr. 43, Editura Pim, Iași, 2025 (457 p.);
• Formație în defilare, Antologia Cenaclului Scriitorilor Militari Cluj, 2025, Editura Ecou Transilvan (336 p.);
• Pagini de conștiință – Ziariști și scriitori,  volumul I, de Al. Florin Țene,  Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

– Doamna Iluca Simona Julieta, sunteți profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara și v-ați implicat în finalizarea multor activități educative. Punctați-ne câteva din acțiunile organizate în această perioadă.

– Elevii claselor primare de la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara, prin intermendiul Proiectului educațional „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”, au efectuat diverse activități prin care au sărbătorit Unirea Mică. Coordonați de învățătoarele: Hîrban Lenuța, Urs Andrea, Szekely Eva, Iluca Simona, Lupșan Clementina, Talpoș Nadia, Popa Andreea și Bera Mihaela, elevii au desfășurat diverse activități integrate care i-au ajutat să înțeleagă mai bine cât este de importantă este unitatea, speranța și viitorul comun.

Am sărbătorit 167 de ani de la înfăptuirea Unirii Mici, unirea Moldovei cu Țara Românească, un prim demers pentru formarea României de astăzi. Această unire ne-a amintit că doar împreună suntem mai puternici și că valorile care ne leagă, trec dincolo de timp.

Unirea nu este doar o pagină de istorie, ci un mesaj pentru prezent: unitatea ne face mai puternici și împreună putem construi un viitor mai bun. Să fim uniți în gânduri, fapte și speranțe.

În cadrul activității, profesoara de istorie le-a vorbit celor prezenți despre curajul lui Alexandru Ioan Cuza și visul românilor de a fi „împreună sub același steag”. Prin povești adaptate vârstei lor, copiii au înțeles că Mica Unire a fost fundamentul pe care s-a clădit România de astăzi.

Și încă un amănunt: sălile de clasă s-au transformat în veritabile ateliere de creație. Micii artiști     și-au pus imaginația la treabă prin diverse activități:

• Desen și pictură: Portrete ale domnitorului Cuza și peisaje simbolice cu cele două țări surori, Moldova și Țara Românească.
• Colaje: Hărți ale unirii realizate din materiale reciclabile, boabe de grâu sau hârtie creponată în culorile tricolorului.
• Expoziție: Toate lucrările au fost expuse în clasele școlii, formând un veritabil „drum al unității”.

Momentul emoționant al zilei a avut loc în holul central al școlii. Elevii și profesorii învățământului primar și-au dat mâna și au încins tradiționala Horă a Unirii. De la mic la mare, ne-am luat de mână și s-a dovedit că, împreună, formăm o echipă de neînvins. Pe acordurile imnului compus de Alexandru Flechtenmacher, pașii tuturor au bătut ritmul unității, demonstrând că spiritul lui 1859 este încă viu în sufletele noastre.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

4 februarie 2026, ora 11:00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cititului Împreună (World Read Aloud Day): 4 februarie 2026. 

O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a VI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean și bibliotecara Valerica Bănicioiu.

 

4 februarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: scriitorul, jurnalistul și editorul Gheorghe Jurma. Tema conferinței: REȘIȚA LITERARĂ.

Expoziție documentară și de cărți Gheorghe Jurma.

 

 

4. Februar 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Internationaler Tag des gemeinsamen Vorlesens (World Read Aloud Day): 4. Februar 2026.

Eine interaktive Veranstaltung der Schüler der deutschen Abteilung am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg (VI. B-Klasse), Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean und Bibliothekarin Valerica Bănicioiu.

 

4. Februar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Jurma, Schriftsteller, Journalist und Herausgeber von Büchern und Zeitschriften. Themata der Konferenz: DAS LITERARISCHE RESCHITZA.

Ascunde textul citat

Buch- und Dokumentationsausstellung Gheorghe Jurma.

 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfășurat o campanie de control în domeniile hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de servicii de alimentație (Cod CAEN Rev.3: 55, 56), având ca scop identificarea și combaterea muncii nedeclarate, precum și verificarea respectării prevederilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă.

În domeniul relațiilor de muncă, controalele au vizat respectarea reglementărilor legale privind angajarea personalului (inclusiv transmiterea în termen legal a contractelor individuale de muncă în REVISAL), durata timpului de muncă și munca suplimentară, repausuril periodice (repausul săptămânal, sărbători legale), întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariați, munca de noapte, precum și stabilirea și acordarea drepturilor salariale.

Din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, având în vedere riscurile specifice acestui domeniu de activitate (arsuri, tăieturi, alunecări pe pardoseli umede, ventilație insuficinetă, expunere la substanțe chimice utilizate la curățenie, manipulări manuale de mase, temperaturi extreme, nivel ridicat de zgomot sau utlizarea echipamentelor neconforme), controalele au urmărit identificarea și evaluarea riscurilor profesionale, verificarea echipamentelor de muncă (în special a celor aflate  sub incidența ISCIR), instruirea lucrătorilor și eliminarea riscurilor de incendiu prin verificarea mentenanței echipamentelor.

În cadrul campaniei – susținea inspectorul șef Adrian Florin BOZDOG (foto) – au fost efectuate 41 de controale, fiind constatate 81 de deficiențe, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere și respectare a prevederilor legale.

Au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, dintre care 29 în domeniul securității și sănătății în muncă, constând în avertismente și 19 în domeniul relațiilor de muncă, dintre care una a fost amendă în cuantum de 40.000 lei, fiind identificată o persoană care desfășura activitate fără a avea întocmit contract individual de muncă.

Prin aceste acțiune de control, I.T.M. Hunedoara urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor privind respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, precum și eliminarea neconformităților constatate, prin aplicarea măsurilor obligatorii și a sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În 3 februarie 2021 artistul plastic Viorel Coțoiu s-a stins în casa părintească din Bocșa Română.

Viorel Coțoiu este unul dintre cei mai importanți pictori ai Banatului, unul dintre artiștii pentru care viața însemna artă, unul dintre bocșenii care fără artă nu ar fi putut trăi!

„Pentru mine pictura este o chemare” mărturisea cu entuziasm Viorel Coțoiu și preciza întotdeauna faptul că iubea vara, deoarece vara  zilele sunt lungi, e cald și putea lucra toată noaptea, putea sta afară să picteze după placul inimii! Pentru că el ar fi pictat întruna, fără somn, până la epuizare.

Viorel Coțoiu s-a născut la 19 septembrie 1962 în Reşiţa și s-a stins în data de 3 februarie 2021 acasă, la Bocșa, fiind înmormântat în data de 4 februarie 2021 în Cimitirul Ortodox de pe Gh. Vucu din Bocșa Română.

Îndrumat de prof. Peter Kneipp, Viorel urmează cursurile Universității timișorene și este absolvent al Academiei de Arte, clasa de pictură a prof. Romul Nuțiu.

Participă la saloanele studenţeşti de pictură (1991-1996). În 1992 obţine Premiul I la Festivalul Artei Studenţeşti. În 1996 debutează cu o expoziţie personală la Galeria ART din Timişoara.  Este membru  titular al Filialei UAP Reşiţa. Pictează  şi restaurează artă bisericească. De altfel, era curios și preocupat de orice stil artistic.  

Prima expoziție la Bocșa, orașul său natal, s-a desfășurat la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, la inițiativa bocșeanului Dumitru Jacotă, în anul 1997. De atunci, Viorel Coțoiu începe o bună colaborare cu această instituție și cu managerul ei, iar expozițiile continuă: fie personale, fie de grup. Cumva, biblioteca bocșană îl ia „sub aripa sa” promovându-i talentul și obținându-i diverse proiecte artistice. Astfel, au fost organizate expoziții personale în orașe precum Reșița și  Lugoj, expoziții în biserici, în galerii, în instituții culturale, dar și în spații alternative, neconvenționale .

Tot la inițiativa Bibliotecii publice din Bocșa, în anul 2008, scriitorul și reporterul Vasile Bogdan a realizat pentru TVR Timișoara un reportaj acasă la Viorel Coțoiu, menit să promoveze munca și talentul acestui pictor de geniu.

În anul 2022, primarul Patriciu Mirel Pascu propune și acordă, postmortem, Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa artistului plastic Viorel Coțoiu.

Astăzi, la împlinirea celor 5 ani de neuitare, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat o expoziție de pictură care va putea fi vizitată pe tot parcursul lunii februarie, iar într-una din zile, la sediul bibliotecii va fi proiectat reportajul realizat de Vasile Bogdan.

De asemenea, un moment dedicat artistului Viorel Coțoiu s-a desfășurat în cadrul Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi – modele de educație creștină”, ed. a XI-a, la Biserica „Sf. Nicolae” Bocșa Română, edificiu care, într-o anume perioadă, a fost restaurat și de Viorel Coțoiu.

Acest artist deosebit de talentat s-a stins mult prea devreme, proiectele sale rămânând neterminate, unele, iar altele încă neinițiate.  Criticul de artă Ion Bobeică îl descrie extraordinar de corect și real: ”Viorel Coţoiu este un pictor al stărilor sale psihologice…Asemenea unui actor care se confundă cu rolul său, artistul se suprapune cu pictura sa până la uitarea de sine. Este un pictor sincer, adevărat şi pictura sa are viaţă.”

          Ne este dor de sinceritatea lui Viorel Coțoiu, de talentul său cu care Dumnezeu l-a înzestrat, de naivitatea sa (adesea debordantă!), de prietenia cu care ne înconjura! Îi privim lucrările și ne amintim bucuria din ochii săi!…

 Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea sa!

 

 

 

 

 

 

 

 

COŢOIU, VIOREL. Artist plastic. Cetățean de onoare al orașului Bocșa.

Referinţe:  Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Cărăşeni de neuitat XVIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale);Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;   Bocșa culturală. An XXII, nr. 1 (112)/ 2021; Revista Bocșa culturală[1]; Bocșa culturală . Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022;  Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

 

---

[1] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa culturală 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa Culturală. 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură).

Pe 16 februarie 2026, la Teatrul „Ion Creangă” din București, de la ora 19:00 va avea loc Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”, care va onora munca remarcabilă a unora dintre cei mai dedicați profesioniști ai presei, din toate segmentele acesteia.

Considerată evenimentul anului în mass-media, seara de gală va reuni jurnaliști de renume, personalități publice, reprezentanți ai mediului academic, oameni de cultură, reprezentanți ai autorităților statului, directori din media. „Un moment de vârf  în viața UZPR – totodată și de bilanț al creației jurnalistice – îl reprezintă decernarea Premiilor de Excelență”, punctează Dan Constantin, președinte al UZPR.

Decernarea Premiilor UZPR va fi transmisă pe larg de mijloacele de comunicare ale Uniunii, inclusiv live, membrii Uniunii având posibilitatea să urmărească festivitatea în direct, pe site-ul uzpr.ro. De asemenea, evenimentul va fi reflectat pe larg în mass-media.

NOMINALIZĂRI

PRESĂ SCRISĂ

Graiul Maramureșului

Revista ATENEU (Bacău)

Revista MOLDOVA (Chișinău)

CARTE DE PRESĂ

Ștefan MELINTE – „Jurnalismul freelancer”

Valentin MIC – „Învățarea artei comunicării”

Mircea POSPAI și Rodica POSPAI PĂVĂLAN – „Nicolae Dragoș, poetul-jurnalist, jurnalistul-poet”

RADIO

Petronela COTEA MIHAI – Radio România Iași

MOLDOVA ZOOM – Radio France International

Maria Elisabeta DIMA MÂNDIȚA, Radio România Actualități Galați

TELEVIZIUNE

Alina GRIGORE, „Frontul” TVR Info

Adriana STOIAN, „Euroeducația” Euronews

Daniela ȘTEFĂNESCU, „Sănătatea Azi”, Vâlcea TV

PRESĂ ONLINE

Proiect PULSE, HotNews

Ecaterina IGNAT, Agerpres Brăila

Romeo Dorian CRÂȘMARU, JurnalRomânesc.ro

TINERI JURNALIȘTI

Diana GODEA, DC TV Bacău

Victor VREME, România TV

Asociația Buzzmedia (Botoșani)

FOTOREPORTAJ

Lucian TUDOSE

Constantin DINA

Victor Eugen MIHAI

CORESPONDENT DE RĂZBOI

Vitalie COJOCARI, Euronews

Cristian LUPAȘCU, Agerpres

Alex BUZICĂ, Radio România Actualități

MANAGEMENT PRESĂ

Luiza FULEA, TVR

Lucia BAKI, Monitorul de Făgăraș

Florin BRUȘTEAN, Radio România Regional

FILIALA ANULUI

Filiala Iași, Președinte Grigore RADOSLAVESCU

Filiala Presa Culturală, Președinte Marian NENCESCU

Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, Președinte Cornel PAIU

OPERA OMNIA

Mario H. BALINT

PREMIUL SPECIAL

Publicația „Literatură și Artă”

Andreea ESCA

Din 1950, când matematicianul Alan Turing a formulat celebra întrebare „Pot mașinile să gândească?”, trecând prin anii ’50 și ’60, când primii cercetători au dezvoltat programe simple capabile să rezolve puzzle-uri, să demonstreze teoreme matematice sau să joace șah, și până în zilele noastre, când inteligența artificială a ajuns să decidă deja mai repede decât noi, evoluția este una rapidă, cu beneficii, dar și cu îngrijorări.

Beneficiile se simt deja în viața de zi cu zi, în domenii precum sănătatea, agricultura sau robotica, dar vin la pachet cu numeroase temeri privind transparența, vulnerabilitatea, dependența sau stabilirea unor limite în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale.

Inteligența artificială ca instrument

Atât timp cât este folosită ca instrument care să ne ușureze viața, inteligența artificială aduce beneficii de neimaginat, la care nici nu ne gândeam în urmă cu doar câțiva ani.

„Ar trebui să gândim inteligența artificială ca pe un instrument care să ne ajute, să ne facă viața mai ușoară, să ne facă lumea mai bogată, poate să ne fie un asistent și deja și-a făcut apariția în ceea ce înseamnă telefoanele mobile, unde o parte din serviciile puse la dispoziție sunt acoperite de inteligența artificială. Poate să răspundă la întrebări, să facă sinteze pentru elevii mai comozi, poate să facă și temele”, a spus Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Totul este să înțelegem că folosirea acestui instrument depinde de modul în care noi îl privim și de câtă putere suntem dispuși să-i dăm.


Etica în folosirea inteligenței artificiale și responsabilitatea deciziilor automate

Una dintre cele mai importante dezbateri etice în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale se referă la cine este responsabil dacă o decizie greșită, luată de un sistem AI, afectează viața unui individ.

Răspunsul este unul complicat, dar se conturează o direcție clară: deciziile importante trebuie să implice, într-un fel sau altul, factorul uman.

Lăsarea deciziei finale în brațele inteligenței artificiale poate avea efecte devastatoare, mergând până la pierderea de vieți omenești. „Este vorba de cât ești dispus să lași din decizia ta sau decizia asupra unei vieți umane în mâinile digitale ale inteligenței artificiale. În Ucraina au apărut dronele First Person View, care atacă, să spunem, prima persoană văzută, iar unele dintre ele deja testează modele de inteligență artificială care să poată selecta singure țintele. S-a pus problema dacă este etic, s-a pus problema dacă acesta este viitorul, până la urmă: să lași o non-entitate umană să ia decizii asupra unei vieți umane. Este o chestiune care se vede, acum nu foarte mult timp, nu ne opuneam. Arma, până la urmă, ai transformat-o în armă tu, ca om, pentru că tu ești cel care i-ai dat acest tip de întrebuințare. Este vorba de a lăsa decizia finală în responsabilitatea unei non-entități umane”, a punctat specialistul.

De aceea, este necesar un „buton de oprire”, care s-ar putea traduce prin existența unui cod de etică privind regulile și principiile morale ce ghidează dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială. „Este nevoie de mijloace de protecție, de mijloace de securitate și, bineînțeles, de partea de etică, care, e clar, nu poate fi impusă tuturor celor care au acces, posibilități și cunoștințe să dezvolte aplicații de inteligență artificială. Însă, pe baza unui cod de etică, poți crea un cadru în care să urmărești mai ușor nivelul de dezvoltare și, bineînțeles, rezultatele„, subliniază Vevera.


Conștientizarea pericolelor AI și metode de prevenire

În România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este un institut de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și lucrează la proiecte pe zona de conștientizare a riscurilor pe care inteligența artificială le aduce în viața de zi cu zi. „Noi încercăm, în jurul acestei infrastructuri de AI, să creăm și un ecosistem care să vizeze partea de etică. Asta înseamnă ca toți cei care au interes în această zonă, fie că sunt dezvoltatori sau utilizatori, să țină cont de etică. Încercăm să creăm acea zonă care să gândească potențialele pericole, să analizeze modul în care ele pot fi stopate sau identificate, astfel încât să nu lași o mașină să acționeze împotriva omului, împotriva creatorului.”

Avertisment: nu lăsați deciziile legate de viața umană în mâinile inteligenței artificiale

Din diferite motive, cum ar fi singurătatea, de exemplu, sunt persoane care și-au făcut din chatboturile de inteligență artificială un companion și le folosesc pentru a se destăinui sau pentru a cere sfaturi despre viață.

Specialiștii avertizează că aceasta este o capcană, pentru că un chatbot nu are empatie, nici sentimente, ci oferă doar răspunsuri statistice. „Un chatbot nu face decât să ofere niște răspunsuri care acoperă, statistic, răspunsurile la aceleași tipuri de întrebări și să ofere variantele care au avut cel mai bun randament. Și atunci ar trebui să nu cădem în capcana de a ne gândi că acest chat este, de fapt, un partener de dialog. Nu. Este o reflectare a ceea ce noi ne dorim să auzim sau, câteodată, a răspunsurilor pe care le-au dat alții la probleme care, chiar dacă seamănă, nu sunt aceleași ca ale tale. Și da, este o capcană să ajungi să consideri că, până la urmă, este un partener de dialog mai bun decât o persoană care, fiind umană, are aceleași lipsuri ca și tine: empatie, emoție, bucurie, tristețe, orice ar fi” (Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București).

În concluzie, deciziile legate de viața umană nu trebuie lăsate în seama unui sistem non-uman, pentru care nu reprezinți decât o cifră din sutele de milioane de utilizatori care accesează, la nivel global, chatboturile de inteligență artificială.

Potrivit unor studii realizate în 2024, 4% din populația lumii folosea inteligența artificială ChatGPT, la doi ani de la lansarea acesteia.

În România, aproape jumătate dintre români folosesc inteligența artificială în activitățile lor zilnice, potrivit unui studiu efectuat de Reveal Marketing Research, companie de cercetare de piață full-service, în anul 2025. (romania-actualitati.ro/)

Ce poate fi mai înălțător, dar și mai încărcat de emoție și răspundere decât atitudinea de recunoaștere, de către un apostol al neamului din zilele noastre, Preasfințitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeșului, a muncii și sacrificiului unei ființe umane care va rămâne reper luminos pentru urmași.!?

Am aflat cu bucurie că la festivitățile de comemorare a 70 de ani de la deportarea în Bărăgan președintei filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici, doamnei Cornelia Fetea, i-a fost decernată o foarte valoroasă și binemeritată distincție. În cadrul evenimentului, doamna Cornelia Fetea a primit, din partea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian, Crucea „Episcop Elie Miron Cristea” categoria a II-a pentru mireni, ca recunoștință pentru exemplul de credință statornică, pentru străduința de a ține vie memoria victimelor regimului comunist, de a transmite generației tinere amintirea lor, pentru ca asemenea tragedii să nu se mai petreacă, și  dorința nestinsă de a comemora pe cei plecați la Domnul în timpul persecuțiilor. Tot cu acest prilej, Primăria Oravița a oferit doamnei Fetea titlul de Cetățean de Onoare al orașului.

Nici că se putea mai mare dreptate pentru un OM care de cel puțin trei sferturi de secol a fost motorul activităților de cunoaștere a trecutului recent al României, de perpetuarea memoriei generației părinților noștri și încredințarea ei tinerelor generații care să știe să o prelungească în posteritate. Îl felicit pe Preasfințitul pentru gestul său prin care a adus un strop de mulțumire și bucurie în sufletul acestei doamne atât de mult încercate în acest an. Merita cu prisosință acest semn de recunoaștere a sacrificiilor pe care le face de atâta vreme fără să pretindă nimic în schimb. Toată munca domniei sale, fără rezerve, pornește din sufletul său generos și din dorința de a face bine.

A luptat ca o leoaică pentru adevăr și dreptate, pentru drepturile persoanelor care au suferit enorm în timpul odiosului regim, nu numai în județul său. Doamna Cornelia Fetea este unul din caracterele care creează marea istorie, un model.

Ani la rând a bătut drumurile județului cu mașina proprie, fără să țină seama de vârstă, de starea de sănătate, de problemele personale, de costuri, de vreme sau alte multiple „fleacuri” pentru rezolvarea problemelor Asociației Foștilor Deținuți Politic și Victime ale Regimului Comunist și a membrilor săi.

Mai de curând se implică și în rezolvarea problemelor urmașilor victimelor. Se străduiește să-i învețe pe aceștia, mai năbădăioși și aflați de multe ori în necunoștință de adevăr, că suferinta a fost și este calea păcii dintre oameni, a dragostei, a mântuirii, nu a dezbinării. Cu blândețe, răbdare și pragmatism se rezolvă problemele, nu cu sabia mereu la brâu, cu insulte și nerecunoștință!. Sunt rare persoanele care, asemenea dânsei, se dedică cu atâta patimă și voluntar suferinței semenilor , lăsând în urma sa lucruri atât de concrete, atât de importante pentru viitorime din perspectiva recuperării adevărului, încât nu pot fi puse la îndoială.

Mereu neîmpăcată că nu a făcut îndeajuns pentru victimele fostului regim comunist se implică în tot ceea ce înseamnă îndemn spre cunoașterea trecutului și chemarea spre credința în neam, în muncă și în Dumnezeu. Organizează comemorări, ridică troițe și monumente, face memorii, ridică probleme în fața reprezentanților puterii din iubirea și respectul față de cei care au fost atât de pătimiți sub vechiul regim doar pentru vina de a-și fi iubit țara și pe Dumnezeu. Are dorința neostoită de a crea tinerilor de azi pilde de viață și muncă, un mod de existență în care să îmbine trecutul valoros cu prezentul ambiguu, ca o contrapondere în calea defăimătorilor, a distrugătorilor de tradiții și valori românești.

Găsim la această minunată doamnă o conlucrare perfectă între harul divin și voința omenească. Valoarea și omenia o impun contemporanilor care o urmează și o aleg în fruntea unor organizații civice ca semn de respect și prețuire. Găsește mereu cuvintele potrivite dar și împrejurările oportune pentru a da un sfat celor ce-i solicită sprijinul pentru a le îndrepta gândurile și curăți inimile.

Am cunoscut-o în urmă cu mulți ani și m-a contaminat dorința și puterea dânsei de sacrificiu. M-am convins că este un suflet generos, calm și răbdător, fără ascunzișuri și de o rară sensibilitate, care suferă în tăcere când este jignită din necunoaștere ori rea credință. Are un cult al prieteniei și tocmai de aceea văd în ea sufletul nobil al românului de altădată. N-ai cum să n-o păstrezi în suflet ca pe o candelă aprinsă.

Istoria presei din Timișoara este una dintre cele mai relevante oglinzi ale evoluției urbane din Banat. Spre deosebire de alte centre românești, presa nu apare aici ca expresie culturală sau militantă, ci ca instrument administrativ, într-un oraș de frontieră al Imperiului Habsburgic.

Spicuind dintre evenimentele desfășurate în ultima săptămână a lunii ianuarie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, din Reșița, mă opresc la trei dintre acestea, fără  nicio ierarhie, eventual una cronologică. Sâmbătă, 24 ianuarie, am sărbătorit Ziua Unirii Principatelor Române printr-o reunire a oamenilor de cultură din această parte de țară. A avut loc lansarea volumului de poeme „Mandale”, al poetei consacrate deja, Mirela Cocheci. Aceasta și-a însoțit versurile cu o expoziție impresionantă, dintr-o altă artă, artele plastice și vizuale. Ne-am bucurat privirea, am aprofundat emoția sufletului artistei transpusă în picturile sale reprezentând mandalele, una dintre acestea figurând și pe prima copertă a volumului aflat în dezbatere.

Pe lângă bucuria întâlnirii artista, poeta Mirela Cocheci, venită din Petroșani, ne-a invitat la introspecție, dar una blândă, învăluită de o lumină caldă ce se revarsă din chiar versurile ei. În prezența unui auditoriu numeros, chiar neașteptat, având în vedere abundența de manifestări într-o astfel de zi în întreaga țară, atmosfera plăcută a deschis apetitul multor participanți de a-și exprima entuziasmul, de a fi parte activă a acestui eveniment și bucuria de a împărtăși cunoștințe, de a interpreta prin propria viziune arta Mirelei Cocheci în literă și culoare. Aș menționa dintre reșițeni pe Radu A. Cernătescu, scriitor, redactorul șef al revistei Reșița literară, care ne-a introdus, din punct de vedere filozofic-esoteric în lumea mandalelor, pe Marian Apostol, un alt truditor al peniței. Din Lugoj s-a alăturat domnul Aurel Muntoiu, ziarist și un cunoscător al interpretării mandalelor, care ne-a dezvăluit câte ceva din trăirile autoarei în momentele creației. Sigur, revenind la cei care au iscat prilejul întâlnirii noastre, protagonista le mulțumește domnului Gheorghe Jurma, sub egida căruia volumul apare la prolifica Editură Tim (prolific nefiind singurul epitet pentru că nu acesta, neapărat, îi dă vigoare ci, mai ales, profesionalismul editorului care este unul dintre promotorii cei mai importanți ai culturii în Banatul Montan și nu numai), domnului Ionel Bota, istoric, critic literar, care după cum Mirela Cocheci însăși mărturisește, i-a devenit un fel de mentor asigurându-i, de altfel, postfața volumului. Iar domnului Erwin Josef Țigla, diriguitorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, să-i mulțumim cu toții pentru dragostea pentru cultură, onestitatea, implicarea obiectivă în tot ceea ce înseamnă cultură, într-adevăr, pe oricare palier: literatură, arte plastice, muzică, istorie, muzeografie și muzeologie, filosofie, artele fotografice ș.a.

În 28 ianuarie a avut loc lansarea volumului de de debut în poezie „Cine ești?” al Emei Popescu. O seară încărcată de emoțiile autoarei care a pășit pe tărâmul delicat al poeziei dar cu siguranță știind clar că acesta este calea pe care vrea să o parcurgă. Volumul a apărut la Editura Tim, domnul Gheorghe Jurma indicând elemente pe care le consideră valoroase, dezvăluindu-ne și latura artistică a poetei deoarece și de această dată întâlnim îmbinarea culorii cu versul. Ema Popescu, soție, mamă și cu slujbă de normă întreagă, își împarte timpul ca să ne asigure că măcar o parte îi revine și sufletului, inimii, minții sale și se vede că reușește cu succes, exercitându-și talentul și în mânuirea penelului. Au îmbrățișat-o cu căldură membrii Cenaclului „Semenicul” invitând-o să participe la întâlnirile de joi seara, în limita timpului disponibil, bineînțeles.

În 30 ianuarie a mai fost o manifestare pe seama istoriei și a memoriei cultural-spirituale a comunităților umane. A avut loc prima expoziție din seria celor douăsprezece care se vor derula pe parcursul întregului an în cadrul proiectului „Reșița: 255/100. Cei trei A” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo” marcând 255 de ani de la prima atestare documentară (1771) și 100 de ani de la declararea Reșiței ca oraș, manifestări ce îmbină contemporanul cu istoria. Cei trei tineri pasionați de Banatul Montan, dornici să păstreze vie istoria locului, aduc alături de ei personalități care pot împărtăși din știința lor și astfel proiectele lor capătă o consistență demnă de luat în seamă, ei înșiși manifestându-se ca  personalități ale locului prin hărnicie, muncă, devotament, studiu autentic.  Prima expoziție, realizată de Andrei Bălbărău, a fost dedicată Reșiței industriale prin fotografii – mărturii istorice realizate de fotografi profesioniști și artiști ai vremurilor, de ex. Hermann Heel.

Proiectul se derulează prin colaborarea mai multor instituții culturale și organizații locale dintre care amintim Forumul Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Universitatea Babeș-Bolyai – extensia Reșița, Muzeul Cineastului Amator, EuroLand Banat.

Cristina Anișoara ZAINEA

 

 

 

 

Structura Hațeg a Palatului Copiilor Deva rămâne, an de an, un simbol pe plan local al educației non formale, un loc în care talentul, curiozitatea și pasiunea copiilor sunt încurajate și transformate în performanță. Prin diversitatea cercurilor sale – Dans Clasic, Cultură și Civilizație Engleză, Pictură/Desen, Informatică și Muzică Vocal-Instrumentală – instituția oferă elevilor un cadru propice pentru dezvoltare artistică, intelectuală și personală.

– Domnule Alimpescu Ionică-Dan, sunteți profesor coordonator al acestei structuri. Punctați-ne pe scurt cele mai reușite activități finalizate anul trecut.

– Finalul anului 2025 a fost marcat de momente deosebite, care au evidențiat munca și dăruirea elevilor și profesorilor coordonatori. Serbările cercurilor de Dans (prof. coord. Mariana Timișan) și Muzică (prof. coord. Adriana Trif-Vințan) au adus pe scenă emoție, ritm și armonie, demonstrând nu doar talentul copiilor, ci și disciplina și perseverența cultivate pe parcursul anului. Publicul prezent a fost martorul unor momente artistice autentice, în care fiecare pas de dans și fiecare acord muzical au spus o poveste despre muncă și pasiune.

Tot în această perioadă, cercul de pictură și desen (prof. coord. Maria Costa) a încununat activitatea anuală printr-o expoziție a lucrărilor realizate de elevi. Culorile, formele și temele abordate au reflectat imaginația bogată a copiilor, dar și evoluția lor artistică. Expoziția a reprezentat nu doar o sinteză a eforturilor depuse, ci și o invitație la dialog între artă și privitor, între sensibilitatea copilului și lumea din jur.

– Cât despre acțiunile implementate în acest an, ce ne puteți spune?

– Anul 2026 a debutat sub semnul identității și al valorilor naționale, prin activități dedicate Zilei Culturii Naționale și Unirii Principatelor Române, la care au participat elevi de la toate cercurile, alături de profesorii coordonatori. Aceste momente aniversare au fost prilej de reflecție asupra importanței culturii, limbii și istoriei noastre, dar și de consolidare a spiritului civic și a sentimentului de apartenență. Prin activități artistice, educative și culturale, elevii au înțeles că tradiția și modernitatea pot coexista armonios, iar trecutul reprezintă o sursă de inspirație pentru viitor.

Palatul Copiilor continuă astfel să fie un spațiu viu, care încearcă să se mențină într-o perpetuă dezvoltare, în care educația se împletește cu bucuria de a crea, iar fiecare copil este încurajat să-și descopere și să-și valorifice potențialul. Prin activitățile desfășurate, instituția își reafirmă rolul esențial, la nivel local, în formarea tinerilor, contribuind la dezvoltarea unei generații deschise, creative și ancorate în valorile culturale autentice.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

 

Efectivele Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara prin structurile sale montane, acționează permanent pentru menținerea ordinii și siguranței publice în stațiunile montane și pe traseele turistice din zona acestora, precum și pentru căutarea și salvarea sau evacuarea persoanelor care se află în pericol în zona de responsabilitate.

De la începutul sezonului rece și până în prezent, jandarmii montani și-au desfășurat activitatea fiind alături de turiștii care au ales să își petreacă timpul în zona montană a județului Hunedoara venind în sprijinul celor care au avut nevoie, de fiecare dată când au fost solicitați.

În acest context, jandarmii montani au venit în sprijinul a 26 de persoane care s-au aflat în diverse situații de pericol sau risc și au avut nevoie de ajutor. De fiecare dată jandarmii montani independent sau în cooperare cu partenerii instituționali au reușit să ofere sprijinul persoanelor aflate în dificultate.

Jandarmii au fost solicitați de 27 de ori prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență -112 de a interveni în diverse situații care au necesitat intervenția acestora.

În perioada următoare efectivele jandarmeriei montane vor avea în atenție zonele cunoscute care prezintă riscuri pentru siguranța turiștilor fiind pregătiți să intervină în situații de urgență, dar și în cazul unor constatări de abateri de la normele legale.

Se recomandă tuturor persoanelor care aleg să facă deplasări în zona montană a județului Hunedoara următoarele:

• Informați-vă constant asupra condițiilor meteo din zona în care intenționați să vă deplasați;
• Echiparea corespunzătoare este esențială (încălțăminte adecvată, lanternă, rucsaci, o trusă de prim ajutor);
• Evitați să plecați singuri pe munte și asigurați-vă că lăsați cabanierului datele dumneavoastră și comunicați traseul pe care urmează să îl parcurgeți;
• Respectați indicațiile administratorilor pârtiilor cu privire la accesul sau interdicția în anumite zone;
• Supravegheați permanent copiii, mai ales în zona pârtiilor;
• Manifestați responsabilitate și prudență în zona de îmbarcare și debarcare a telescaunelor;
• Pentru parcurgerea drumului spre munte și întoarcerea spre casă, asigurați-vă că aveți autoturismele pregătite și echipate pentru sezonul rece, anvelope de iarnă, lanțuri antiderapante și combustibil suficient;
• Evitați deplasarea pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă.

De asemenea, deși ne aflăm în perioada în care probabilitatea întâlnirii accidentale cu un urs este una scăzută, totuși jandarmii montani au fost solicitați în 3 situații în care a fost semnalată prezența unui urs. Deși animalul nu a fost identificat, nu se poate exclude în totalitate potențialul pericol generat de întâlnirea nedorită cu un astfel de exemplar.

Pentru prevenirea incidentelor: nu vă apropiați de urs, chiar dacă pare liniștit; nu încercați să îl hrăniți; nu fugiți; nu faceți gesturi bruște și retrageți-vă calm din zonă; nu vă apropiați de urs pentru a face fotografii sau filmări.

Este important să nu te lași copleșit de frică – chiar dacă este o situație înspăimântătoare, păstrarea calmului este esențială pentru a lua deciziile corecte.

În caz de urgență apelați la cea mai apropiată patrulă de jandarmi sau numărul unic 112.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

3 februarie 2026, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):

Prima Sărbătoare de Fășang 2026, la Reșița.

Sărbătoarea tăițeilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

4 februarie 2026, ora 11:00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cititului Împreună (World Read Aloud Day): 4 februarie 2026. 

O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a VI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean și bibliotecara Valerica Bănicioiu.

 

4 februarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: scriitorul, jurnalistul și editorul Gheorghe Jurma.

Expoziție documentară și de cărți Gheorghe Jurma.

 

5 februarie 2026, ora 13.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

5 februarie 2026, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2026.

Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

 

6 februarie 2026, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (strada Oituz, 6):

Fășang 2026. Sărbătoarea tăițeilor, pentru copii și tineri.

 

9 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Vernisajul expoziției „In memoriam Jakob Neubauer” (*5 septembrie 1922, Caransebeș – †9 februarie 2001, Reșița) cu prilejul împlinirii a 25 ani de la trecerea în eternitate.

Înfrumusețare muzicală: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

10 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Dialoguri culturale. În calitate de oaspete, scriitorul și omul de cultură Mihai Vlădia (Eftimie Murgu / Banatul Montan).

 

11 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam prof. dr. Dumitru Jompan (*13 mai 1938, Marga – †2 ianuarie 2026, Marga).

Coordonator eveniment: Gheorghe Țunea-Pîrvovanu.

 

12 februarie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Fășang 2026. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVIII-a). Expun membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

12 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Dialoguri culturale. În calitate de oaspeți ai bibliotecii: scriitorii Vasile Barbu (Uzdin / Banatul Sârbesc), Dorina Măgărin (Timișoara), Daniel Luca (Giroc) și Nicolae Toma (Lugoj).

 

13 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Personalitățile Banatului: scriitorul, traducătorul și omul de cultură Petre Stoica (*15 februarie 1931, Peciu Nou – †21 martie 2009, Jimbolia), la 95 de ani de la naștere.

Dialoguri culturale: O retrospectivă: dr. Ionel Bota (Oravița) și cărțile sale apărute 2025.

 

14 februarie 2026, orele 18.30 – 24.30, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:

Fășang 2026.

Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 34-a ediție).

Program cultural: Formațiile de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița – copii & adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), „Banater Kranz” Timișoara și „Edelweiß = Floare de colț“ Deta (coordonatori: Elena & Gerhart Șămanțu).

Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.

 

15 februarie 2026, ora 11.30, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Slujbă religioasă, celebrată de păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad);

Expoziție de artă plastică Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania);

Incursiuni muzicale comune: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și grupul vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

15 februarie 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Banatul Montan și oamenii locului.

Ioan Schuster / Hansi-Bácsi – părintele natației reșițene, unul dintre cei mai mari antrenori de înot ai României.

Coordonatoarea proiectului: prof. Mariana Troner.

 

16 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 40 de ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;

Personalitățile noastre: Octavian Doclin (*17 februarie 1950, Doclin – † 11 februarie 2020, Reșița), la 6 ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;

Dialoguri culturale. Noi și publicațiile culturale ale Banatului Montan: Revista „Reflex“ (Reșița) la un nou număr.

 

16 februarie 2026, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):

Fășang 2026.

Sărbătoarea gogoșilor, pentru copii.

 

17 februarie 2026, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):

Ultima manifestare de Fășang, 2026.

Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

 

3. Februar 2026, 16:30 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Erste Faschingsveranstaltung 2026 in Reschitza.

Nudelparty der Erwachsenen. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“  (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

4. Februar 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Internationaler Tag des gemeinsamen Vorlesens (World Read Aloud Day): 4. Februar 2026.

Eine interaktive Veranstaltung der Schüler der deutschen Abteilung am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg (VI. B-Klasse), Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean und Bibliothekarin Valerica Bănicioiu.

 

4. Februar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Jurma, Schriftsteller, Journalist und Herausgeber von Büchern und Zeitschriften.

Buch- und Dokumentationsausstellung Gheorghe Jurma.

 

5. Februar 2026, 13:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

 

6. Februar 2026, 17:00 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Fasching 2026. Nudelparty der Kinder und Jugendlichen.

 

9. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Vernissage der Kunstausstellung „In Memoriam Jakob Neubauer” (*5. September 1922, Karansebesch – †9. Februar 2001, Reschitza) zum 25. Todestag.

Musikalische Umrahmung: die Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“  (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

10. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Kulturelle Dialoge: Als Gast, der Schriftsteller und Kulturmann Mihai Vlădia (Eftimie Murgu / Banater Bergland).

 

11. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Prof. Dr. Dumitru Jompan (*13. Mai 1938, Marga – †2. Januar 2026, Marga / Banater Bergland).

Koordination: Gheorghe Țunea-Pîrvovanu.

 

12. Februar 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Fasching 2026. Ausstellung „Karneval der Farben“ (XVIII. Auflage) der Mitglieder des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

12. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Kulturelle Dialoge. Als Gäste in der Bibliothek: der im Serbischen Banat lebende rumänische Schriftsteller Vasile Barbu sowie die aus Temeswar, Giroc bzw. Lugosch kommenden Schriftsteller Dorina Măgărin, Daniel Luca und Nicolae Toma.

 

13. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Banater Persönlichkeiten: der Schriftsteller, Übersetzer und Kulturförderer Petre Stoica (*15. Februar 1931, Neupetsch – †21. März 2009, Hatzfeld), im Gedenken anlässlich seines 95. Geburtstages.

Kulturelle Dialoge: Eine Retrospektive, Dr. Ionel Bota und seine Publikationen, erschienen 2025.

 

14. Februar 2026, 18:30 – 24:30 Uhr, Restaurant „Duşan și Fiul Sud“ in der Lupaker-Straße, Reschitza:

Fasching 2026.

Großer Faschingsmaskenball (34. Auflage).

Kulturprogramm: die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza / Kinder & Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), der „Banater Kranz“ aus Temeswar und die „Edelweiß“-Volkstanzgruppe Detta (Koordination: Elena & Gerhart Șămanțu).

Maskenaufmarsch und Preiskrönung der besten Masken für Kinder und Erwachsene.

 

15. Februar 2026, 11:30 Uhr, Evangelische Kirche Reschitza:

81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.

Gottesdienst mit Pfr. Walther Sinn, seitens der Evangelischen Kirche A.B. Rumänien;

Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reschitza- †25.04.2018, Bielefeld / Deutschland);

Gemeinsame musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die vokal-instrumentale Gruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

15. Februar 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Das Banater Bergland und seine Menschen.

Ioan Schuster / Hansi-Bácsi – der Vater des Reschitzaer Schwimmens, einer der größten Schwimmtrainer Rumäniens.

Projektkoordination: Mariana Troner.

 

16. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 40. Todestag. Eine Dokumentationsausstellung;

Unsere Persönlichkeiten: Octavian Doclin (*17. Februar 1950, Doclin – † 11. Februar 2020, Reschitza), 6 Jahre seit seinem Hinscheiden. Eine Dokumentationsausstellung;

Kulturelle Dialoge. Wir und die Publikationen des Banater Berglands: Die neueste Ausgabe der Kulturschrift „Reflex“ (Reschitza).

 

16. Februar 2026, 17:00 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Fasching 2026.

Krapfenparty der Kinder und Jugendlichen.

 

17. Februar 2026, 16:30 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Letztfaschingsunterhaltung 2026.

Krapfenparty der Erwachsenen. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

 

 

Vineri, 30 ianuarie 2026, la Biserica Ortodoxă cu hramurile „Sf. Ier. Nicolae” și „Sf. Împ. Constantin și Elena” din Bocșa Română s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Simpozionului dedicat celor Sfinți Trei Ierarhi:  Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, modele de educație creștină.

După cum este tradiția acestui eveniment, și cea de-a XI-a ediție a  Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” s-a constituit într-un frumos moment de readucere aminte a unor dascăli de ieri și de azi, precum și sublinierii rolului deosebit de important al educației în rândul tinerilor.

Despre Sfinții Trei Ierarhi și rolul esențial pe care l-au avut în conturarea teologiei creștine a vorbit părintele paroh dr. Silviu Ionel Ferciug, iar despre dascălii Bocșei și pasiunile lor a vorbit Gabriela Șerban făcând referire îndeosebi la prof. Stela Boulescu, prezentă la eveniment, dar și în paginile revistei „Bocșa culturală”, precum și la prof. Zahara Stanzel și cărțile sale de poezie: Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții; volumul Lumini în amurg. (Reșița: TIM, 2019), îngrijit de Gheorghe Jurma; volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022) de asemenea sub îngrijirea lui Gheorghe Jurma, și, cel mai recent, Poarta timpului sau Val tulbure, timpul (Reșița: TIM, 2025), volum realizat la împlinirea vârstei de 90 de ani în seria „Bocșa – istorie și cultură; 66” și îngrijit de Gabriela Șerban, coordonatoarea proiectului.

Lansarea volumelor Zaharei Stanzel (astăzi sărbătorită la 91 de ani!) a fost urmată de un recital de poezie susținut de copii ai Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 1 Bocșa, prof. coord. Gianina Mură.

De asemenea, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, precum și viceprimarul urbei, Bogdan Ovidiu Pop, au înmânat Diplome de Onoare celor care, într-un fel sau altul, sunt implicați în procesul de educație creștină la Bocșa.

Un moment special a fost cel dedicat memoriei artistului plastic Viorel Coțoiu la 5 ani de la plecarea acestuia la Domnul, în prezența mamei sale și a unor prieteni apropiați.

Revista „Bocșa culturală” a fost cea care a încheiat  lucrările  Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” ed. a XI-a, aceasta fiind prezentată în cel de-al XXVII-lea an de apariție!

 de eCronica

Mario Balint

Am să spulber așteptările împămîntenite, fals, în România ultimelor luni: Donald Trump nu este un exponent al suveranismului, ci al globalizării corporatiste! Faptele și acțiunile întreprinse în ultimele… 60 de zile au spart în bucăți ordinea mondială bazată pe reguli instaurată după cel de Al Doilea Război Mondial, a adus Apocalipsa în materie de forță a Dreptului, lansînd în spațiul global germenii reașezării Lumii Noi în baza dreptului Forței. Da, privit cu coada ochiului, 47 este exponentul suveranismului pentru că poate! America poate să fie suverană. Cum suverane, din punctul de vedere al potenței, sînt și China, Rusia, India și Japonia, Grupul celor 5 mari puteri pe care președintele american le-a identificat ca parteneri strategici în viitorul secol. Evident, acest grup are sateliții săi, loiali și pleiada de alte state care se vor supune, mai devreme sau mai tîrziu, noilor reguli internaționale construite de hegemoni. Coloniile, din care și România face parte, NU sînt parteneri strategici! Ele sînt colonii, menite să susțină nevoile centrilor de putere identificate chiar de Doctrina de Securitate a Statelor Unite, publicată la sfîrșitul anului 2025. De modul în care aceste colonii vor știi să negocieze, va ține direct bunăstarea și prosperitatea iobagilor autohtoni, concepte regăsite, încă, în constituțiile naționale…

Cu siguranță istoricii viitorului își vor aminti data de 17 noiembrie 2025, cînd Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate a aprobat „Consiliul Păcii” (Board of Peace) care-l desemnează pe Donald Trump proprietar și președinte al acestuia. Această aprobare a Consiliului de Securitate, cred cu tărie, va rămîne în istorie drept sfîrșitul Organizației Națiunilor Unite. În esență, Națiunile Unite s-au autodesființat prin acea rezoluție care consfințește un organism paralel dorit cu ardoare de corporațiile globale încă în urmă cu 30 de ani! 

BoP este un compromis acceptat de ONU sub presiunea lui Donald Trump care l-a salvat, în acest fel, pe genocidarul Benjamin Netanyahu, premier al Israelului– portavionul terestru al Statelor Unite în Orientul Mijlociu – de la o lapidare globală mutînd atenția opiniei publice internaționale de la uciderea și înfometarea  programatică a palestinienilor din Gaza.

Prin această rezoluție, Consiliul de Securitate al ONU a anulat practic toate crimele israeliene și consfințește voința supremă a lui Bibi: Gaza nu mai aparține palestinienilor! Pentru că, nu se vorbește de palestinieni în rezoluție. Ei nu există! Gaza este un pămînt gol! Termen pe care puterile coloniale europene l-au folosit acum două secole pentru a justifica colonizarea diverselor pămînturi din întreaga lume, din Africa în Americi și Australia. Iar Națiunile Unite au consfințit asta și au recunoscut că va exista o corporație, o companie privată care va avea drept de administrare al acelui teritoriu.

Globalismul corporatist s-a întors! Mai puternic! Este o revenire la epoca Companiei Olandeze a Indiilor de Est și Compania Britanică a Indiilor de Est care au cucerit Asia, iar corporații similare au cucerit Africa.

Acest model se coace de mulți ani chiar sub ochii noștri, fără să fim capabili să-l deslușim corect. Un exemplu istoric care, pe mine, m-a marcat profund: în anii 50, americanii conştientizează că America Latină, profund marcată de jaful colonialismului, alunecă spre comunism, iar Casa Albă cere MĂSURI URGENTE. Fundaţia Ford, implicată direct în afaceri în Chile şi Argentina, finanţează studii economice la Universitatea din Chicago pentru tineri “de perspectivă”. Programul de burse durează 20 de ani! Urmează apoi o serie neîntreruptă de acţiuni de instruire, subvenţionare şi sprijinire directă a unor puciuri militare şi mişcări contrarevoluţionare vizînd schimbarea regimurilor ostile intereselor corporaţiilor americane, începînd din Chile, Brazilia, Argentina (unde compania Ford ajunge să participe direct la represiunea în care au fost făcuţi “dispăruţi” aproximativ 30.000 de oameni, transformîndu-şi chiar una dintre halele de producţie într-un centru de detenţie şi tortură), continuînd cu restul ţărilor aparţinînd Conului de sud şi ajungînd apoi pînă în Europa de Est. Bursierii au ajuns să conducă economiile acestor ţări, prin programe de guvernare “la pachet” denumite “Cărămida”, trecute prin asumarea răspunderii guvernamentale prin parlamente total siderate de măsurile economice propuse! Vă sună cunoscut? Modelul se repetă!

Vreme de mai bine de trei decenii, profesorul Milton Friedman şi influenţii săi discipoli au perfecţionat exact această strategie: aşteptarea unei crize majore pentru a putea vinde bucată cu bucată activele statului aflat în criză unor antreprenori, în timp ce majoritatea populaţiei se află într-o stare de şoc, după care întreprind ceea ce este necesar ca aceste „reforme” să fie permanentizate. Într-unul dintre cele mai influente articole ale sale, Friedman a pus bazele panaceului tacticilor capitalismului contemporan. El observa în acest articol faptul că „numai o criză – reală sau percepută ca atare – poate produce schimbări reale. Cînd criza respectivă se petrece, acţiunile întreprinse în acel moment depind de ideile disponibile. Aceasta cred că este funcţia noastră primară: de a produce alternative la strategiile politice existente, de a le menţine în viaţă şi în perfectă stare de funcţionare pînă în momentul în care ceea ce este imposibil din punct de vedere politic devine inevitabil din acelaşi punct de vedere.”[ Friedman, Capitalism and Freedom, ix.]

Există oameni care stochează conserve şi apă potabilă, pregătindu-se astfel pentru Apocalipsă; adepţii lui Friedman stochează idei. Un astfel de personaj este Peter Thiel, celebrul investitor american care a devenit miliardar prin investiile la PayPal şi Facebook și alți diverși „stăpîni ai tehnologiei” care au o viziune foarte clară asupra viitorului. Viitorul lor este înlocuirea statului cu corporații. În 2001, într-un interviu la postul public american, NPR, Grover Norquist, un influent activist politic republican și fondator al organizației Americans for Tax Reform spunea: „Nu vreau să desființez statul. Vreau pur și simplu să-l reduc la dimensiunea la care să-l pot tîrî în baie și să-l înec în cadă.” Norquist se referea la dorința sa de a reduce drastic cheltuielile publice și taxele la nivel federal. El a susținut frecvent ideea de a reduce ponderea statului în economie la aproximativ 8% din PIB, nivelul existent în SUA la începutul secolului XX. Este celebru pentru „Taxpayer Protection Pledge”, un angajament semnat de sute de congresmeni republicani prin care aceștia promit să nu voteze niciodată nici o creștere de taxe! Trump și Thiel sînt prădători vorace. Ei vorbesc despre „orașe libere” și nu se referă la libertatea cetățenilor. Ei se referă la orașe care aparțin corporațiilor, unde consiliul de administrație, membrii consiliului corporației sînt liberi să facă orice doresc cu orașul. Au mers în Honduras, au decupat o bucată din Honduras și au transformat-o într-un mini-stat corporatist. Darfurul a fost o altă țină, în urmă cu 20 de ani!

Militarismul și corporatismul pe val în urmă cu 20 de ani, în plină invazie a Iraqului, au mers mînă în mînă. Apoi, au intrat într-un regres. Povestea cu pandemia a mutat banii din buzunarele largi ale complexului militar-industrial în cele fără fund ale Big Pharma, sponsorul ordinii bazate pe reguli: deschizi gura, iei pilula! Acum, militariștii s-au pus din nou pe picioare și preiau, din nou, controlul. După ce și-au învățat lecția și au bătut palma cu Big Tech care însemană putere și control total prin tehnologie. Războiul din Ukraina și genocidul din Gaza sînt cele mai bune exemple ale fuziunii celor două puteri. Iar Consiliul Păcii BoP reprezintă quintesența acestei fuziuni. Bazele au fost puse în urmă cu exact 20 de ani, în plină epocă de aur a Companiei Blackwater, cea mai mare și mai cunoscută armată privată din lume. Despre ea găsiți detalii inedite și interesante în volumul MERCENARII NU MOR NICIODATĂ, apărut la mbooks în 2024.

În 2006, vicepreședintele american Dick Cheney spunea despre Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, care demisiona din funcție la sfîrșitul anului, că a fost cel mai bun Secretar al Apărării care l-a avut vreodată această țară ( Armed Forces Full Honor Review, 15 decembrie 2006), iar Președintele Bush spunea că a coordonat cea mai năvalnică transformare a stării forțelor globale americane de după sfîrșitul celui de-Al Doilea Război Mondial ( Transcriere, Președintele Bush vorbește din Biroul Oval, 8 noiembrie 2006). Și aveau dreptate! În ultima zi a lui Rumsfeld în funcție, raportul dintre militarii activi din armata americană și contractorii trimiși în Iraq ajunsese de unu la unu (Renae Merle, Census Counts 100.000 Contractors in Iraq, Washington Post, 5 decembrie 2006). O statistică fără precedent în războiul modern!

În acest context, industria mercenariatului a început să gîndescă afacerile în dimensiuni globale, iar EriK Prince, fondatorul companiei Blackwater, propunea chiar  crearea unei brigăzi de contractori, care putea fi operaționalizată mai ieftin! Ideea a fost popularizată de locotenenții lui Prince, foști grei ai serviciilor de informații americane, precum Cofer Black, la sfîrșitul lui martie 2006, la SOFEX – Expoziția și Conferința pe tema Forțelor pentru Operații Speciale, de la Amman/Iordania, unul dintre cele mai mari și influente tîrguri de război din lume. Nu întîmplător SOFEX are loc în Orientul Mijlociu. Regiunea a fost, pînă de curînd, cel mai mare importator de armament din lume, 60% din tot ce se producea la nivel global a alimentat constant această piață. Cofer Black anunța atunci că Blackwater este pregătită să trimită o brigadă de contractori în zone de conflict sau de criză din întreaga lume, la o fracțiune din costul operațiunilor NATO, sugerînd Darfur-ul ca prim test global. Pe 26 mai 2006, la postul public de radio, Chris Taylor, vicepreședintele Blackwater a vorbit mai pe larg despre viziunea companiei (NPR, All Things Considered, 26 mai 2006): mai rapid decît ONU sau NATO, de trei ori mai repede și cu 60% din costuri! Ideea a devenit biletul companiilor de mercenari într-o lume care promitea o creștere potențială. Afacerile Big Pharma au amînat afacerile, conceptul a rămas! Și a intrat, din nou, în ofensivă, odată cu instalarea la Casa Albă a celui de-al 47-lea Președinte.

Spargerea în bucăți a ordinii mondiale nu părea viabilă. Cel puțin, nu în această formă. Schimbări și puneri pe direcție au avut loc în permanență în Lumea Veche, dezavuată de Trump. Spre deosebire de Bush – adeptul intervenţiilor militare – magnatul americano-iudeo-maghiar George Soros a militat, a finanţat şi a organizat, prin fundaţiile sale, “schimbările unor regimuri autoritare sau nedemocratice” din Est, pe cale paşnică, “fără violenţă”. Faptul a fost remarcat şi de George Bush jr. care a declarat că cest “pol mondial de putere” urmăreşte răsturnarea regimurilor ostile lui Soros, precum şi controlul total asupra societăţilor, prin influenţa fundaţiilor sale. George Sörös este cel care a contribuit, prin mişcarea “revoluţia portocalie”, la schimbările politice din Ukraina, Georgia şi instaurarea Regimului Băsescu în România! Pentru această reuşită, Soros şi-a “făcut mîna” cu sîrbii de la OTPOR care l-au îndepărtat de la putere pe Slobodan Miloşevici, care au instruit, ulterior, activişti din toate ţările revoluţiilor portocalii! Şi „Mişcarea din 6 aprilie“, vîrful de lance al revoluţiei egiptene, a fost pregătită de OTPOR. Centrul pentru Acţiuni şi Strategii Non-violente Aplicate (CANVAS), cu sediul la Belgrad, este fundaţia unde lucrează mulţi veterani ai OTPOR. CANVAS este finanţat, printre alţii, de fundaţia Freedom House a lui George Soros şi de Institutul Internaţional Republican, care are sediul în biroul lui John McCain, fostul candidat la preşedinţia SUA, din 2008. Despre CANVAS, presa internaţională a scris că s-a implicat în majoritatea „revoluţiilor colorate” din fostul spaţiu sovietic, de la „Revoluţia trandafirilor” din Georgia, în 2003, la cea „Portocalie” din Ukraina, în 2004, şi pînă la cea a „Lalelelor” din Kîrkîzstan, în 2005.

“Organizaţiile Non-Guvernamentale” (ONG) au apărut la începutul anilor ’80, prin “privatizarea” unor activităţi specifice CIA. Fondatorul lui “National Endowment for Democracy”, Allen Wistein – un ONG binecunoscut – spunea: “Facem o mulţime de lucruri, pe care acum 25 de ani le făcea CIA.” Ideea a fost foarte bună. Prin “privatizarea” unor activităţi CIA, SUA impiedicau astfel adversarii să o critice pentru “amestec în treburi interne”. Aşa au apărut “Freedom House” (director James Woolley, fost director CIA), “National Democratic Insitute” (condus de fostul secretar de Stat, Madeleine Albright), “Open Society Institute” (patronata şi finanţată de George Soros). Metodele lui Soros sînt dezvăluite în “Washington Post” din 22 septembrie 1991.

Uniunea Europeană a rămas strîns legată de conceptul societății deschise. Este unul din motivele pentru care dialogul cu Administrația Trump nu prea există. Subiectul separat va fi tratat într-un alt text. Altă dată. Acum, am să remarc pe final modul în care UE încearcă să cenzureze informațiile referitoare la tumultul Noii Lumi și eșecul celei vechi, bazate pe ordine, nu-i așa? CENZURA și atacul direct la libertatea de exprimare sînt metodele folosite de acest organism pan-statal care clamează Paradisul! Sub pretextul „dezinformării”, Uniunea Europeană a blocat contul bancar al ziaristului german de origine turcă, Hüseyin Doğru, într-un caz care poate determina viitorul presei în Europa.

Sancțiunile l-au împiedicat total să își acceseze contul bancar timp de luni de zile. În urma ordinelor UE, activele sale au fost blocate, iar aceste sancțiuni au fost instituite fără proces sau apel. În prezent, Doğru spune că nici măcar nu are voie să părăsească Germania. După cum relatează Berliner Zeitung, Doğru și-a epuizat complet toate mijloacele financiare, declarînd ziarului că banca sa i-a blocat complet accesul la indemnizația minimă de subzistență aprobată anterior, de 506 euro.  „Nu doar eu, ci și soția mea și cei trei copii ai mei sîntem practic sancționați”, a declarat Doğru, un jurnalist de stînga, în interviul din ziarul berlinez. Mai ales că sancțiuni similare ar putea fi aplicate și altor ziariști, cum ar fi Roger Köppel, redactorul-șef elvețian al săptămînalului  Die Weltwoche, dar și alți doi elvețieni care au conturile blocate!

Temeiul sancțiunilor au fost presupusele legături cu Rusia, însă Berliner Zeitung arată că pînă în prezent nu au fost prezentate dovezi care să confirme această acuzație. Mai important, nu a existat niciun proces și nu s-au prezentat nici un fel de dovezi care să susțină această acuzație.

„Bruxellesul justifică măsurile spunând că [Doğru] își folosește activitatea jurnalistică pro-palestiniană pentru a stârni «discordie etnică, politică și religioasă» și, prin urmare, pentru a «destabiliza activități care susțin Rusia». UE nu a furnizat încă public nici o dovadă concretă a unei legături cu Moscova”, a scris ziarul.

Acest instrument este folosit împotriva unui jurnalist din Europa, într-o perioadă în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că Europa este un loc în care libertatea de exprimare este neprețuită.

În contextul acestor preocupări, nu e de mirare că Uniunea Europeană nu este, deocamdată, la masa de joc a suveraniștilor, un concept care-i pute. Își face loc cu unghiile și cu dinții. Înfipți în fundurile ziariștilor!