La 13 februarie 2026 a fost anunțată apariția unui volum de referință dedicat istoriei premoderne și moderne a Banatului și Transilvaniei, intitulat Settlement of Romanian Territory with Regard to Banat and Transylvania from the 18th to the 20th Century. Proiectul editorial reprezintă rezultatul colaborării dintre Asociația de Istorie Balcanică, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și University College London (UCL), instituții care au conjugat expertiza lor științifică într-un demers menit să revalorifice istoria regională într-o perspectivă comparativă și transnațională.

Volumul se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă în istoriografia europeană contemporană: depășirea paradigmelor naționale rigide și adoptarea unei perspective integratoare asupra spațiilor istorice plurale. Banatul și Transilvania, regiuni marcate de interferențe etnice, confesionale și culturale, constituie un laborator privilegiat pentru analiza proceselor de colonizare, mobilitate socială și interacțiune comunitară între secolele al XVIII-lea și al XX-lea.

Prin abordarea „duratei lungi”, inspirată de tradiția școlii Annales, contribuțiile reunite în volum investighează transformările structurale ale așezărilor, dinamica populației și strategiile de coabitare între români, maghiari, germani, evrei, armeni și alte grupuri etnice. În acest sens, cercetările depășesc simpla enumerare a diversității și propun o analiză a punților de legătură dintre comunități, evidențiind mecanismele de integrare, conflict sau adaptare.

Importanța volumului rezidă nu doar în tematica abordată, ci și în profilul științific al coordonatorilor. Dr. Thomas Lorman, specialist în istoria modernă a Europei Centrale și cadru universitar la University College London, aduce o perspectivă occidentală asupra proceselor de construcție identitară și modernizare în spațiul central-european. Alături de acesta, C.Ș. I dr. Varga Attila, cercetător în cadrul Institutul de Istorie „George Barițiu”, contribuie cu expertiza sa în istorie universală și relații internaționale, asigurând ancorarea demersului în realitățile documentare locale.

Această colaborare reflectă un model de cooperare academică internațională în care dialogul dintre școli istoriografice diferite produce o sinteză fertilă. În mod implicit, volumul devine nu doar o investigație asupra trecutului regional, ci și un exemplu de convergență metodologică între mediile academice românești și britanice.

Unul dintre meritele centrale ale lucrării constă în relevarea bogăției culturale a Transilvaniei și Banatului prin prisma interacțiunilor interetnice. Analizele pun în lumină momente de referință – de la colonizările habsburgice până la transformările generate de modernitatea secolului al XIX-lea și de reașezările geopolitice ale secolului al XX-lea – și aduc în atenție personalități care au marcat viața comunităților locale.

Prin această abordare, volumul contribuie la consolidarea unei imagini nuanțate a celor două provincii istorice, depășind stereotipiile identitare și subliniind caracterul lor de spații de convergență culturală. Diversitatea nu este tratată ca o simplă coexistență, ci ca un factor generator de inovație socială, economică și intelectuală.

Settlement of Romanian Territory with Regard to Banat and Transylvania from the 18th to the 20th Century se configurează drept un reper în studiul istoriei regionale din Europa Centrală și de Sud-Est. Prin rigoarea metodologică, deschiderea comparativă și accentul pus pe interconectivitate, lucrarea demonstrează că istoria Banatului și a Transilvaniei nu poate fi înțeleasă în afara dialogului dintre comunități și a circulației ideilor.

Într-un context european contemporan în care problematica identității și a memoriei colective revine în prim-plan, acest proiect editorial oferă nu doar o sinteză istorică solidă, ci și un model de reflecție critică asupra pluralismului cultural care a definit, de-a lungul secolelor, spațiul transilvano-bănățean.

Spațiul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, instituție din cadrul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, oferit generos manifestărilor culturale și artistice,  concentrează prin tematicile promovate elitele intelectuale ale Banatului Montan, naționale și internaționale, cum s-a dovedit de-a lungul anilor. Cu multă atenție și cu dragoste de istoria locului, se organizează activități și evenimente abordând viața și opera unor personalități ce au însemnat memorabiliu ani, frumoase locuri ale amintirilor, cu preocupări din domenii ale culturii, științei, sportului, scopul fiind de a păstra oameni și faptele lor în neuitare.

În contextul Zilei Naționale a Lecturii, Revista „Reflex” a fost emoționant omagiată, continuând să reprezinte punct de referință între aparițiile editoriale ale Banatului Montan, dar și în spectrul mai larg, național și european, depășind de mult „granițele” regionale.

Astfel, se încheie în 16 februarie seria acestor manifestări omagiind alte două personalități ale Reșiței, în primul rând, și apoi ale literaturii din Europa Centrală: Rolf Bossert și Octavian Doclin.

Rolf Bossert, reprezentant de seamă al literaturii de limbă germană din România, a făcut parte din Generaţia Aktionsgruppe Banat (1972-1975) care este, după cum afirmă şi Richard Wagner, prima generaţie de scriitori germani din România născută în socialism. Practic, şi ultima grupare compactă de scriitori germani din România. Destinul, până la urmă tragic, al unui poet ce nu se mai regăsește în niciun spațiu acasă,  fiindcă România totalitară l-a prigonit pentru anticomunismul lui și Germania care nu s-a dovedit „acasa” lui, s-a regăsit în opera sa literară valoroasă. Nora Iuga a tradus două volume semnificative: „Stau pe treptele vântului” (2008) și „Unde suntem, ceea ce suntem” (2023), având meritul unui demers de recuperare concretă a operei lui Bossert pentru publicul român contemporan.

Octavian Doclin, poet, eseist și editor român contemporan, figură centrală a vieții culturale din Banatul montan, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, fondator/coordonator al revistei „Reflex”, prestigioasă revistă de artă și cultură aniversată în această zi. În adevăr,  revista „Reflex”, considerată un pilon al vieții intelectuale din Banatul Montan, este sărbătorită și astăzi pentru că Ada D. Cruceanu, personalitate marcantă a elitei culturale a provinciei și a țării, de asemenea,  co-fondator al revistei, îi asigură continuitatea cu un înalt profesionalism și un nețărmurit devotament pentru actul de cultură. Iar ca semn al recunoștinței, Andrei Bălbărău i-a înmânat simbolul sărbătorii anului la Reșița. 

Așadar, după ziua de duminică, 15 februarie 2026, care a avut în prim plan o mare personalitate a sportului românesc, a natației de înaltă clasă, Ioan Schuster, ziua deluni, 16 februarie, a încheiat seria cu alte două perle din șiragul marilor omagieri, iluștrii poeți Rolf Bossert și Octavian Doclin. Așa cum i-a prezentat domnul Erwin Josef Țigla, directorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, cu elocință dar cât mai concis, viața unor astfel de oameni nu a trecut pur și simplu ci a încărcat fiecare zi a ei cu încă o filă de istorie, literară, în cazul de față. Am avut plăcerea de a admira o expoziție documentară cuprinzând imagini după coperte ale cărților celor doi scriitori, ale numeroaselor și prestigioaselor reviste la care au colaborat. Au luat cuvântul Clara Maria Constantin, directorul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Gabriela Șerban, manager al Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa, prof. univ. dr. Martin Olaru, Nicolae Sârbu, scriitor, jurnalist, figură centrală a Reșiței literare, poetul Iulian Barbu, ing. Gabriel Hoduț, istoricul Dana Antoaneta Bălănescu, promotor cultural, traducător. În final, reputatul compozitor, dirijor și profesor universitar Sabin Păutza, a vorbit despre regretatul Octavian Doclin și colaborările cu acesta, despre compozițiile pe care le-a creat pe versurile poetului. Chiar Imnul Reșiței poartă amprenta acestei colaborări (text Octavian Doclin, muzica Sabin Păutza). De fapt,Camelia Duca, promotor cultural, reprezentant al Asociației pentru Cultură METARSIS, a citit versurile Imnului Reșiței și, provocată de emoția momentului, a simțit că este potrivit să dea citire și poemului de dragoste pe care regretatul Octavian Doclin l-a dedicat soției sale, Ada Cruceanu Chisăliță. Au fost evocate momente prețioase, unele vesele, altele solemne, ale trecerii poetului și omului pe acest tărâm,  alături de cei care se aflau în auditoriu, toți oameni aleși.

Astfel de seri îmbogățesc cu adevărat memoria cultural a provinciei istorie a Banatului Montan. Felicitări organizatorilor!

Cristina-Anișoara ZAINEA

În aceste zile, în 17 februarie (în actele oficiale: 18 februarie 1950) se împlinesc 76 de ani de când se năștea la Doclin în Banatul Montan OCTAVIAN DOCLIN, una dintre personalitățile importante ale culturii în general, ale literaturii în special din acest colț de țară. În continuare vă invit să parcurgem însemnări despre viața și opera lui Octavian Doclin, care, în 11 februarie 2020, cu doar câteva zile înainte de a fi împlinit 70 de ani, a trecut la cele veșnice la Reșița, locul care i-a marcat existența pe parcursul celei mai importante părți ale vieții sale…

 

1. Nume: CHISĂLIŢĂ
2. Prenume: OCTAVIAN
3. Nume literar: Octavian DOCLIN
4. Data nașterii: 17 februarie 1950 (în actele oficiale: 18 februarie 1950);
5. Locul nașterii: Doclin, județul Caraș-Severin;
6. Părinții:      tatăl: Ioan Chisăliță, maistor cojocar;

                          mama: Maria Chisăliță (numele de fată: Olariu), casnică;

• Studii: elementare (1957 – 1965, Școala generală Doclin): liceale (1965 – 1969, Liceul din comuna Grădinari, jud. Caraș-Severin); universitare (1969 – 1972), Institutul pedagogic Oradea, Facultatea de Filologie, specialitatea română – franceză;
• Funcții: 1972 – 1977, profesor Școala Generală Nr. 1 Bixad (jud. Satu Mare); 1977 – 2005, referent de specialitate, Centrul Județean Caraș-Severin pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale; Președintele Fundației Cultural-Sociale OCTAVIAN DOCLIN Reșița; redactor-șef al revistei „Reflex – artă, cultură, civilizație” (Reșița) și coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al Editurii Modus (Modus P. H.) Reșița;
• Data primirii în Uniunea Scriitorilor din România (USR): 1982; 1990 – 2005: membru în Comitetul de conducere al Filialei Timișoara a USR;
• Colaborări la reviste: Acolada (Satu-Mare), Arca (Arad), Ardealul literar (Deva), Argeș, Arche Noach (München), Banat (Lugoj), Bucovina Literară (Suceava), Cafeneaua Literară (Pitești), Caligraf (Drobeta-Turnu Severin), Cetatea Culturală (Cluj-Napoca), Citadela (Satu Mare), Contemporanul, Convorbiri literare, Discobolul (Alba Iulia), Familia, Hyperion (Botoșani), Knijevni Jivot, Luceafărul, Lumina (Novi Sad-Serbia), Meridianul Timișoara, Nase snahy Plus (Nădlac), Neliniști Metafizice (Constanța), Ogledalo / Oglinda (Seciani, Serbia), Oglinda (Focșani), Orizont, Poesis (Satu Mare), Portal Măiastra (Târgu Jiu), România literară, Revista V (Focșani), Rovnobežné Zrkadlá / Oglinzi Paralele (Nădlac), Наш То / Na Holos (București), Steaua, Semenicul (Reșița), Semne (Deva), Sigma (Dresda, Germania), Transilvania, Tribuna, Ulysse online (Timișoara), Vatra, Viața Românească ş.a.;

Colaborări la volume colective (selectiv): Ritmuri din Țara lui Iovan Iorgovan. Culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde. Prefață de Pavel Bellu, Reșița, 1970; Uneori zborul (șapte poeți tineri). Selecție și prezentare de Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, Facla, 1973; Fluturi, păsări, cai… (un bestiar al poeziei românești alcătuit de Petre Stoica), București, Minerva, 1983; Nichita Stănescu – Frumos ca umbra unei idei, București, Albatros, 1985; Lucian Alexiu, Casa Faunului (40 de poeți contemporani), Timișoara, Hestia, 1995; Orașul cu poeți (antologie reșițeană), Reșița, Editura Timpul, 1995; O mie și una de poezii românești, antologie, prefață, bibliografie de Laurențiu Ulici, București, Editura DU Style, 1997; Eminescu – pururi tânăr. Dedicații lirice. Ediție, antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun. Cuvânt înainte de acad. Eugen Simion. Prefața de acad. Mihai Cimpoi, Chișinău – București, Editurile Litera / David, 1998; Jon Milos (red.), Vid Tystnadens Bord. Panorama över samtida rumänsk poesi i urval, översättning ocg presentation av Jon Milos, Stockholm, Brutus Östlings Bokförlag, Symposion, 1998; Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Tg. Mureș, Editura Ardealul, 2003; Sacralitate / Sacrality. Ediție îngrijită și tălmăciri de Dumitru M. Ion și Carolina Ilica. Cuvânt înainte de Carolina Ilica, București, Editura Academiei Internaționale Orient – Occident, 2004; Medalionul literar – structură permanentă de cultură și educație, de Marian Barbu și Alexandru Gheorghe, Craiova, Editura Ramuri, 2006; Ivo Muncian, Ɯaka poce / Un pumn de rouă (culegere de poezie română pentru copii) [ediție bilingvă româno-sârbă; traducere în limba sârba de Ivo Muncian], Novi Sad, 2011, p. 38-39; 101 (Zmajeve decje igre); colaborează la realizarea articolelor despre scriitorii din Banat (Caraș-Severin) pentru Dicționarul General al Literaturii Române, ediția Academiei României; Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen, Coordonatori și prefață / Herausgeber und Vorwort: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Ţigla, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Editura Banatul Montan, 2009, p. 66; Tableaux d’une exposition par de poètes roumains de la province de Caraș-Severin […] Traductor: M. A. Christi / Pictures in an Exibition by Romaniajn Poets in Caraș-Severin County, Reșița, Editura Tim, 2011, p. 20-21; Poeți din Banat. Cele mai frumoase poezii. Antologie de Marian Oprea, [Timișoara], Brumar, 2011, p. 99-104; Orașul cu poeți. Antologie reșițeană realizată de Gheorghe Jurma, Reșița, Editura Tim, 2011, p. 30-38; Porțile Poeziei. Caietul festivalului Internațional de Poezie Caraș-Severin – România ediția I, 2011, ediția a 2-a, Reșița, Editura Tim, 2012, p. 197-202, ediția a III-a, 2013 și edițiile 2014, 2015, 2016, 2017, 2018; Se-nalță gândul frunților plecate. Poezie religioasă din Caraș-Severin, Antologie și note de Anton Georgescu, Prefață și note de Gheorghe Jurma, Reșița, Editura Tim, 2014, p.104-108; Pesnickimeridiani Spedereva, XIV Medjiunarodni Festival Poezie, Smederevo, 2014, p. 95-97; Almanah Sintagme literare, 2015 (Almanah editat de revista Sintagme literare, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015), p. 109-110 și 2016; Sexul frumos. Poezie de dragoste, Antologie de Marian Oprea, Timișoara, Brumar, 2015, p. 120; Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” și Societatea Enciclopedică a Banatului, Enciclopedia Banatului. Coordonator general: Crișu Dascălu. Comitetul general de coordonare: Daniel Alic, Nicolae Bocşan, Doina Bogdan-Dascălu, Stevan Bugarski, Ioan David, Păun Ion Otiman, Costa Roşu, Dumitru Tomoni, Timișoara, Editura David Press, 2015 (articolele, semnate O. D., despre Olga Neagu, Ion Florian Panduru și Vasile Pistolea) și ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2016; Marian Oprea, Peisaj în devenire. O panoramă a poeziei din Banat de Marian Oprea. Lector: Eugen Bunaru, Timișoara, Brumar, 2017, p. 285; Marcu Mihail Deleanu, Memorial literar, Reșița, Editura Tim, 2018 (Epistole și dedicații / Întâmplările și colaborările cu Octavian Doclin…/ p. 230-253); Oltart 2012 – 2018, Cuvântul care unește. Volum aniversar de poezie, coordonator: C. Voinescu, Slatina, Editura Hoffman, 2019, p. 103-106; Smederevsca Pesnicica Iecen, Pesniciki Meridiani Smedereva, Smederevo, Newpress, 2019, p. 80-82; Antologie de poezie. Echivalente. Traducător / prefațator: Daniel Onaca (în limba suedeză), București, Editura Bifrost, 2021, p. 93-105; Simion Dănilă, Antologie a poeziei sepulcrale românești, Timișoara, Editura Eurostampa, 2021, pag. 391-396;

 

1. Debut absolut: 1968, revista Vîrste cărășene a Liceului din Grădinari, an I (1968), nr. 1 (cu grupajul de versuri „Trei teme despre meșterii lutului”, semnat Oct. Chisăliță), p. 8; în revista Orizont, Timișoara, an XXI (94), nr. 6, iunie 1970 (semnează pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin), cu poezia „Galilei”, p. 58 (Atelier poetic);
2. Debut editorial: Ritmuri din Țara lui Iovan Iorgovan. Culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde. Prefață de Pavel Bellu, Reșița, 1970;

 

1. Opera tipărită:
2. Neliniștea purpurei (poeme), Timișoara, Facla, 1979, 60 p. (prezentări pe coperta a IV-a, de Anghel Dumbrăveanu și Gheorghe Grigurcu)
3. Ființa tainei (poeme), Timișoara, Facla, 1981, 52 p.
4. Muntele și Iluzia (poeme), Timișoara, Facla, 1984, 56 p.
5. Curat și nebiruit (poeme), București, Cartea Românească, 1986, 109 p.
6. Cu gândul la metaforă (poeme), București, Editura Eminescu, 1989, 86 p. (prezentări pe coperta a IV-a, de Petre Stoica și Cornel Ungureanu)
7. Metafore gândite-n stil pentru când voi fi copil, Reșița, Editura Semenicul, 1991;ediția a doua, adăugită; traduceri în limba engleză de Ada D. Cruceanu. Cu o Postfață de Ion Marin Almăjan și o prezentare de Gheorghe Jurma, Reșița, Editura Timpul, 1999;ediția a treia, adăugită; traduceri în limba engleză de Ada D. Cruceanu. Cu o Prefață de Gheorghe Jurma și o Postfață de Ion Marin Almăjan, Reșița, Editura Tim, 2007
8. Ceasul de apă. Antologie, selecție și postfață de Lucian Alexiu, Timișoara, Hestia, 1991, 96 p.
9. A te bucura în eroare (poeme), Timișoara, Hestia, 1992, 72 p. (prezentări pe coperta a IV-a, de Cornel Ungureanu și Al. Cistelecan)
10. În apărarea poemului scurt (poeme), Timișoara, Hestia, 1993, 52 p.
11. Climă temperat continentală. Poeme / Temperate Continental Climate. Poems. Antologie și versiune în limba engleză de Ada D. Cruceanu. Cu o Postfață de Lucian Alexiu, Timișoara, Hestia, 1995, 68 p.
12. Agresiunea literei pe hârtie. Poeme. Grafica volumului: Iulian Vitalis Cojocariu. Portretul autorului, de Mircea Ciobanu, Timișoara, Hestia, 1996 (Colecția Biblos), 48 p.
13. Esau (33 poeme). Cu o Postfață de Adrian Dinu Rachieru, Reșița, Editura Timpul, 1997, 54 p.
14. 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte. Cu un portret al autorului de Iulian Vitalis Cojocariu, Reșița, Editura Timpul, 1998, 56 p. / 47 Poems about Life, Love and Death. An English Version by Ada D. Cruceanu, Reșița, Editura Timpul, 1998, 56 p.
15. Poeme duminicale, Reșița, Editura Timpul, 1998, 64 p. (prezentări pe coperta a IV-a, de Al. Cistelecan, Valentin F. Mihăescu și Geo Vasile)
16. Între pereți de plută sau Moartea după Doclin, Timișoara (poeme), Editura Marineasa, 1999, 42 p.
17. Dubla eroare (poeme), Timișoara, Editura Marineasa, 1999, 48 p. (cu un portret al autorului, de Marin Sorescu)
18. Poemele dinaintea tăcerii, Reșița, Editura Timpul, 1999, 48 p.
19. Urma pașilor în vale (poeme), Timișoara, Hestia, 2001, 44 p.
20. Nisip, ape de odihnă (poeme). Însoțite de o Scrisoare a lui Cornel Ungureanu. Postfață de Adrian Dinu Rachieru (coperta: Doru Bucur, Germania),Timișoara, Editura Marineasa, 2002, 48 p.
21. Carte din iarna mea, poeme. Cu o interpretare critică de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Marineasa, 2003, 52 p.
22. Pîrga (poeme). Cu o Fișă de Dicționar de Cornelia Ștefănescu și două „Agrafe galbene” de Sorin Cârjan, Timișoara, Editura Marineasa, 2004, 50 p.
23. Pîrga II, poeme, Postfață de Ela Iakab, Reșița, Modus P. H., 42 p.
24. 55 de poeme (antologie).Selecția textelor: Ada D. Cruceanu (coperta: Petru Comisarschi), Reșița, Modus P. H., 2005, 76 p.
25. Locomotiva și vrabia (antologie). Ediție sentimentală alcătuită de Ion Cocora, prefață de Mircea Martin (coperta: Tudor Jebeleanu), București, Editura Palimpsest, 2006, 186 p.
26. Pîrga III, poeme. Poetul în Pârgă (Prefață) de Mircea Martin (coperta: Doru Bucur, Germania), Reșița, Modus P. H., 2006, 33 p.
27. СЬЭРЯВАНЕ (Pîrga, poeme), traducere (și aparat critic) în limba bulgară de Margarita Kovalenko, Sofia, Editura Bolid, 2006, 48 p. (Cu o Fișă de dicționar de Cornelia Ștefănescu. Coperta: PAPI – Emilian Roșculescu, Germania)
28. Pîrga (I, II, III), Poeme (cu un Argument al autorului), Reșița, Modus P. H., 2007, 122 p. (Coperta și ilustrația volumului: Ion Stendl)
29. Golf în retragere (55 de poeme) / Golf im Rückzug (55 Gedichte), Antologie de / Auswahl: Ada D. Cruceanu, Traducere de / Übersetzung: Hans Dama, Timișoara, Anthropos, 2008 (Colecția / Sammlung Poesis), 142 p. Prezentare pe coperta a IV-a: Mircea Martin
30. Urna Cerului. Poeme, Timișoara, Anthropos, 2008 (pe coperta I: reproducere după o lucrare dedicată lui Octavian Doclin de pictorul Silviu Oravitzan; pe coperta IV: prezentări de Mircea Popa și Cristian Livescu), 43 p.
31. Aquarius. Poeme, Timișoara, Editura Marineasa, 2009 (cu o Prezentare de Zenovie Cârlugea; pe coperta IV: text de Valentin Chifor), 46 p.
32. Sălașe în iarnă. Antologie de Lucian Alexiu. Cu un Cuvânt înainte de Gheorghe Grigurcu și prezentări de Lucian Alexiu, Petre Stoica, Mircea Martin și Cornel Ungureanu, Timișoara, Anthropos, 2010, 220 p.
33. Docliniană (55+5 poeme), Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI, 2010, 98 p. (Colecția „Scriitorii la ei acasă”)
34. Firul cu plumb / The Plummet. Poeme, Varianta în limba engleză: Ada D. Cruceanu, [Timișoara], Anthropos, 2011 (Colecția Poesis)
35. Nata-Ioana vrea păpuși. Versuri pentru copii [versiuni în limba engleză: Ada D. Cruceanu], Reșița, Modus P. H., 2011, 40 p.
36. 20 + 1 poeți din Banatul Montan (județul Caraș-Severin); Antologie realizată de Octavian Doclin, Cluj-Napoca, Dacia XXI, 2011, 128 p.
37. Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu, Față în față. Publicistică. Atitudini, anchete literare, portrete sentimentale, interviuri, mărturisiri, Timișoara, Editura Marineasa, 2012, 200 p.
38. Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu, Față în față (2). Publicistică. Atitudini, anchete literare, portrete sentimentale, interviuri, restituiri, comentarii, cronici literare și plastice, Timișoara, Editura Marineasa, 2013, 245 p.
39. Nata-Ioana-i școlăriță. Versuri pentru copii, Timișoara, Editura Marineasa, 2014, 50 p.
40. Sînge de vișin. Poeme, cu un Studiu introductiv de Valy Ceia, Timișoara, Editura Marineasa, 2014, 116 p.
41. Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu, Față în față (3). Publicistică. Atitudini, anchete literare, portrete sentimentale, interviuri, restituiri, comentarii, cronici literare și plastice; Gabriela Șerban, Bibliografia revistei Reflex (2000 – 2014), Timișoara, Editura Marineasa, 2014, 324 p.
42. Baletul de noapte. Poeme. Cu o Prefață de Marcel Pop-Corniș, Timișoara, Editura Gordian, 2015, 96 p. (Texte critice: Marian Odangiu, clapa 1; Alexandru Ruja, clapa 2)
43. Sărbătorile. Poeme, Cu un Studiu introductiv de Gheorghe Mocuța, Timișoara, Editura Gordian, 2016, 96 p. (Texte critice: Paul Aretzu, clapa 1, Zenovie Cârlugea, clapa 2, Constantin Cubleșan, coperta a IV-a)
44. Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu, Docliniada. Față în față (4). Referințe critice, Timișoara, Editura Gordian, 2016, 278 p.
45. Răsaduri. Poeme. Prefața: Ion Pop, Timișoara, Editura Gordian, 2017, 78 p. (Texte critice: Marian Popa, clapa 1, Adrian Dinu Rachieru, clapa 2, Alexandru Ruja, coperta a IV-a)
46. Poeme libere (din cartea Subteranei, Reșița, 2017 – 2018), Prefață de Mircea Bârsilă, Postfață de Tudorel Urian, Timișoara, Editura Gordian, 2018 (Texte critice: Maria Bologa (clapa 1), Maria Nițu (clapa 2), Mircea Martin (coperta a IV-a)
47. și punct. și de la capăt. Poeme. Prefață de Marian Odangiu, Timișoara, Editura Gordian, 2019, 114 p. (interpretări critice; Gabriel Coșoveanu, Nicolae Oprea, Ioan Nistor, pe coperta a IV-a, Victoria Milescu)
48. Slobodne pesme / Poeme libere. Traducere din română: Slavomir Gvozdenovici, selecție: Ada D. Cruceanu, Slavomir Gvozdenovici, Meridiani, 2019 (Smederevo’s Poet Autumn), Smederevo Newpress /, 80 p.
49. O sută și una de poezii. Antologarea poeziilor, selecția reperelor critice și nota bio-bibliografică de Ada D. Cruceanu. Prefață de Zenovie Cârlugea, București, Editura Academiei Române, 2020
50. Privirea peste umăr (…și cu cît mai mult mă uit în urmă). Poeme 2018 – 2019; Elogiu poemului liber și mîinii care-l gîndeşte la ieșirea din Subterană pentru ultima oară. Prefață de Al. Cistelecan, Timișoara, Editura Gordian, 2020
51. Poezii, ediție bilingvă româno-macedoneană, traducerea în limba macedoneană: Aliki Telescu, cu o prefață de Zenovie Cârlugea, Reșița, Editura TIM, 2023
52. „5”. Selecția poemelor și traducere din limba română în macedoneană, sârbă, portugheză, engleză / Macedonian, Serbian, Portuguese and English – Aliki Telesku (Cipru). Traducere în limba italiană / Italian: Paola Mara de Maestri. Traducere în spaniolă / Spanish – Iudita Mirea, Reșița, Editura TIM, 2025

 

Octavian Doclin, chiar dacă ne privește, simbolic spus, de la locul său de veci, de acolo sus, peste Reșița Montană, loc aflat în Cimitirul Nr. 3, trăiește mai departe în sufletele și inimile noastre prin versurile sale, prin implicarea sa în cultura locului și nu în cele din urmă, prin versurile sale cărora compozitorul Sabin Pautza le-a dat culoare muzicală, realizând împreună Imnul Reșiței…

IMNUL REȘIȚEI

Octavian Doclin

I.

Orașul n-are ziduri de cetate

Și nici istorii milenare-n date,

Dar flacăra ce-n inima lui bate

E-un diamant cu sute de carate.

II.

O slovă-n foc acum e făurită

Cu pana, cu penelul și cu jocul,

Fîntîna lui la ceruri se ridică

Și-n ochii de copii citești norocul.

Refren 1:

În Reșița se nasc ceremonii,

De pe Bârzava, dealuri-veșnicii.

La Reșița trăiești mai mult, îți zic,

Precum zăpezile în Semenic.

III.

Pe soclu stă locomotiva  UNU

Și-n Turnul Vechi mai fierbe azi oțelul,

Prin cântec și-armonii durat-am drumul,

La tâmplă-și poartă-orașul  ghiocelul.

IV.

Cu „CIOCOLOM” și cu un „BUN SOSIT”

Cu „GUTENTAG” și sârbul „DOBARDAN!

Te-ntâmpină orașul, de-ai venit

Să legi cu el noi vârste, an de an.

Refren 2:

În Reșița se nasc ceremonii,

De pe Bârzava, dealuri-veșnicii.

La Reșița dă floarea vieții-n spic

Precum izvoarele în Semenic.

 

Anul acesta, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” evocă activitatea literară a celui care ar fi împlinit în această zi 76 de ani!

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a găzduit unul dintre cele mai așteptate și relevante evenimente ale mass-media: Gala Premiilor „Excelența în jurnalism”, care a onorat cu distincțiile Uniunii unii dintre cei mai redutabili profesioniști ai presei din România.

În prezența unui public care a umplut până la refuz Teatrul „Ion Creangă ” din București, au fost decernate distincții pentru toate segmentele mass-media, într-o atmosferă de strălucire și bucurie care va rămâne mult timp în memoria afectivă a celor prezenți.

Alături de prestigioșii jurnaliști nominalizați și de laureații Premiilor UZPR s-au aflat, pentru a-i aplauda călduros, jurnaliști din toate generațiile, reprezentanți ai mediului academic, ai vieții sociale, politice și culturale, precum și patroni de presă – cu toții dornici să-i celebreze pe colegii de breaslă care s-au remarcat prin activitatea lor în această profesie de o importanță deosebită pentru întreaga societate.

Jurnaliștii premiați au fost prezentați de colegi cu renume în domeniu, care au punctat felul în care fiecare dintre cei care au primit Premiul „Excelența în jurnalism” s-a distins pe frontul informării, indiferent de platforma de comunicare. La rândul lor, profesioniștii media distinși cu Premiile UZPR s-au declarat mândri și onorați de acest trofeu care încununează o muncă neîntreruptă pentru public, dublată de vocație, de o energie nesecată, de altruism și dedicare.

Gala Premiilor UZPR a demonstrat, o dată în plus, că „Excelența în jurnalism” se manifestă pe deplin, indiferent de vremuri, și că rămâne un pilon al oricărei societăți cu valori autentice.

Roxana Istudor

Privită în ansamblu, cronologia comparată evidențiază un decalaj de peste un secol între începutul presei germane (1771) și apariția presei românești (1880). Acest fapt nu este un detaliu marginal, ci o cheie de lectură fundamentală: la Timișoara, presa a fost mai întâi voce a imperiului, apoi voce a comunităților și, în cele din urmă, voce a identității românești.

Istoria presei timișorene rămâne, astfel, o istorie a orașului însuși: un spațiu multietnic în care tiparul a fost, multă vreme, o formă de putere înainte de a deveni o formă de expresie publică.

Joi, 12 februarie 2026, de la ora 18:00, Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” a devenit gazda unui eveniment memorabil: spectacolul multimedia „Brâncuși, dragostea mea!”, de și cu actrița româno-canadiană Claudia Motea, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Seara a debutat cu un prolog teatral de mare rafinament, susținut de Carmen Bobocescu, expert la Institutul European și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Disertația sa despre viața și creația brâncușiană a oferit publicului un cadru intelectual și emoțional profund, pregătind intrarea în universul spectacolului.

Invitată la Deva de Primăria Municipiului, Claudia Motea a fost întâmpinată cu căldură de reprezentanții administrației locale: Ciprian Luca, Horea Vasiu, viceprimarii Sorin Lavu și Irinel Faur, precum și de echipa Centrului Cultural, coordonată cu profesionalism și sensibilitate de doamna Lucia Keresturi.

Întâlnirea cu directorul Colegiului Național „Decebal”, domnul Florin Marin Ilieș, a completat atmosfera de deschidere și respect față de cultură și educație.

Spectacolul a propus o incursiune delicată și profundă în universul intim al lui Brâncuși, prin poveștile de iubire și femeile care i-au fost muze: Margit Pogany, Cella Delavrancea, Maria Tănase, Maria Leon Bonaparte, Madame Leonie Ricou, Peggy Gugenheim, Baroneasa Rene Irana Frachon și Milița Petrașcu. Cele nouă personaje feminine au prins viață într-o atmosferă pariziană Belle Époque, susținută de pianista Timeea Crăiță și de vocea din off a actorului Marius Bodochi, regia tehnică fiind semnată de Alexandru Rusu. Publicul devean a răspuns cu emoție, aplauze și o energie care a umplut sala de lumină.

În foaierul Centrului Cultural, seara a fost completată de o expoziție specială dedicată lui Brâncuși, semnată de pictorul devean Mircea Popițiu. Lucrările sale, inspirate de esența sculptorului, au oferit un dialog vizual subtil și rafinat cu spectacolul, transformând evenimentul într-o celebrare complexă a artei românești.

Un moment aparte al serii l-a reprezentat și sesiunea de autografe pentru cartea „Brâncuși, dragostea mea” a Claudiei Motea, carte apărută la Editura Creator/ Libris și care este tradusă în douăsprezece limbi. Publicul devean, atât de cald și de generos, a stat la rând cu emoție, iar întâlnirea directă cu cititorii a transformat autografele într-un schimb autentic de suflet. S-au făcut fotografii, s-au împărtășit gânduri, iar între actriță și oameni s-a creat o legătură sinceră, luminoasă, dovadă că arta unește, vindecă și apropie.

Actrița Claudia Motea a vorbit cu emoție despre experiența trăită la Deva:„Brâncuși ne-a învățat că frumusețea nu se explică, se simte. Iar la Deva am simțit-o în oameni, în priviri, în aplauze și în felul în care orașul își deschide inima pentru artă. Am revenit aici pentru a treia oară și, ca de fiecare dată, m-am simțit ca acasă. Am întâlnit oameni calzi, deschiși, profesioniști și o comunitate care iubește arta cu sinceritate. Întâlnirea cu publicul devean a fost o bucurie profundă, iar energia lor m-a însoțit pe tot parcursul serii. Mulțumesc Primăriei, echipei Centrului Cultural, domnului Ciprian Luca, viceprimarilor Sorin Lavu și Irinel Faur, domnului director Florin Ilieș și tuturor celor care au făcut posibil acest moment. Deva are suflet. De aici, turneul meu continuă la Bruxelles, unde, pe 20 februarie, România va fi reprezentată prin acest spectacol — ca o sărbătoare aniversară dedicată sculptorului nostru genial. Iubirea cheamă iubire mereu.”

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița își aduc aminte în aceste zile de poetul, traducătorul, eseistului și editorul german născut la Reșița, Rolf Bossert, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc, la 17 februarie a.c., 40 de ani.

Iată câteva date de referință despre această personalitate a Reșiței:

Rolf Günther Bossert, născut la 16 decembrie 1952 (părinții: Alice și Emil Bossert), urmează cursurile școlii generale (Nr. 1 – Casa Muncitorească) și de liceu („Bastilia“, astăzi Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“) în localitatea sa natală, Reșița (1959 – 1971). Apoi urmează studii de germană – engleză la Universitatea din București (1971 – 1975).

Ca tânăr absolvent este numit profesor la Bușteni / Prahova (1975 – 1979). Între anii 1979 și 1981 activează ca instructor cultural al Casei de Cultură „Friedrich Schiller“ din București. În 1981 devine redactor la Editura „Meridiane“ din capitală, iar din 1982 la Editura „Kriterion“.

În 1984 Rolf Bossert înaintează actele de emigrare în Germania, ceea ce îi aduce interzicerea de publicare. În decembrie 1985 emigrează împreună cu soția, Gudrun, și cei doi fii, Frank și Klaus. La 17 februarie 1986, după numai două luni de locuit în Germania, se sinucide în Frankfurt pe Main.

Rolf Bossert debutează ca poet în 1971 în revista de literatură în limba germană „Neue Literatur“ din București, an 22, nr. 2 / februarie 1971. Aici îi apare poezia „Japanisches Märchen“ („Poveste japoneză“). În 1979 îi apare cartea de debut, „siebensachen“.

Între anii 1972 și 1974 devine membru al grupării literare „Aktionsgruppe Banat“ din  Timișoara. În anul 1979 primește Premiul de poezie al Uniunii Tineretului Comunist, în anul 1980 Premiul pentru literatură pentru copii „Ileana Cosânzeana“, iar în anul 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea din opera lui Gellu Naum, în germană. În același an i se decernează Premiul cercului literar „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timișoara.

În perioada 1996 – 2026, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au editat un număr de 11 plicuri filatelice ocazionale și au emis un număr de 9 ștampile filatelice ocazionale, toate dedicate amintirii lui Rolf Bossert. În anul 2002, ambele organizații ale etniei germane din Banatul Montan au finanțat și lansat o medalie jubiliară „Rolf Bossert”, realizată la Monetăria Statului din București.

De asemenea, din inițiativa celor două organizații germane s-au desfășurat de-a lungul anilor un număr de peste 50 de manifestări comemorative în diferite instituții de învățământ și cultură reșițene, dar și în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din municipiu.

Consiliului local al Municipiului Reșița, reunit la 10 februarie 2011, a hotărât, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, să confere titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, post mortem, poetului născut la Reșița. 

În toamna anului 2022, una dintre sălile de clasă ale Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” Reșița a primit oficial numele de SALA „ROLF BOSSERT”.

Un moment important de readucere aminte a memoriei lui Rolf Bossert în urbea sa natală s-a derulat în 15 decembrie 2023, seara din înaintea împlinirii a 71 de ani de la nașterea sa, când, pe frontispiciul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”, a fost inaugurată o placă comemorativă de metal, realizată de artiștii plastici bucureșteni Lumi Mihai și Mugur Grosu, din inițiativa consilierului cultural al Primăriei Reșița, Dorinel Hotnogu, și finanțată de Municipiul Reșița și de Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin prin Granturile Culturale 2023. Pe placă se regăsește decupată poezia „Der erste Schultag“ în original și „Prima zi de școală“ (în traducerea Norei Iuga), a poetului Rolf Bossert, fost eleval acestei instituții școlare de prestigiu a Reșiței, placa fiind iluminată din spate noaptea, astfel citindu-se ușor, zi și noapte, versurile poetului reșițean. 

Cunoscut și apreciat pentru cele 10 volume proprii (din care 6 postume), 4 volume cu traduceri și multe apariții în publicații din țară și de peste hotare, Rolf Bossert rămâne cel mai cunoscut literat german din Banatul Montan al ultimelor decenii din secolul XX.

Trebuie totodată evidențiat faptul că, anul acesta, se află în plină desfășurare cea de a VII-a ediție a Concursului literar internațional de limbă germană „Rolf Bossert”, inițiat de scriitorul Hellmut Seiler din Germania, originar din România, un apropiat al poetului reșițean, concurs care își va găsi finalitatea prin decernarea Premiului Literar Comemorativ „Rolf Bossert” în cadrul „Zilelor Literaturii Germane la Reșița”, ediția a XXXVI-a, care se vor desfășura în luna martie a.c. Secretariatul concursului se află la Reșița.

 

16 februarie 2026, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Personalitățile noastre: Rolf Bossert (*16 decembrie 1952, Reșița – † 17 februarie 1986, Frankfurt am Main / Germania), la 40 de ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;

Personalitățile noastre: Octavian Doclin (*17 februarie 1950, Doclin – † 11 februarie 2020, Reșița), la 6 ani de la trecerea sa în eternitate. O expoziție documentară;

Dialoguri culturale. Noi și publicațiile culturale ale Banatului Montan: Revista „Reflex“ (Reșița) la un nou număr.

 

 

16. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Unsere Persönlichkeiten: Rolf Bossert (*16. Dezember 1952, Reschitza – † 17. Februar 1986, Frankfurt am Main / Deutschland) – 40. Todestag. Eine Dokumentationsausstellung;

Unsere Persönlichkeiten: Octavian Doclin (*17. Februar 1950, Doclin – † 11. Februar 2020, Reschitza), 6 Jahre seit seinem Hinscheiden. Eine Dokumentationsausstellung;

Kulturelle Dialoge. Wir und die Publikationen des Banater Berglands: Die neueste Ausgabe der Kulturschrift „Reflex“ (Reschitza).

 

 

15 februarie 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Banatul Montan și oamenii locului.

Ioan Schuster / Hansi-Bácsi – părintele natației reșițene, unul dintre cei mai mari antrenori de înot ai României.

Coordonatoarea proiectului: prof. Mariana Troner.

 

 

15. Februar 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Das Banater Bergland und seine Menschen.

Ioan Schuster / Hansi-Bácsi – der Vater des Reschitzaer Schwimmens, einer der größten Schwimmtrainer Rumäniens.

Projektkoordination: Mariana Troner.

15 februarie 2026, ora 11.30, Biserica Evanghelică C.A. Reșița:

81 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Slujbă religioasă, celebrată de păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad);

Expoziție de artă plastică Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania);

Incursiuni muzicale comune: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și grupul vocal-instrumental „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

15. Februar 2026, 11:30 Uhr, Evangelische Kirche Reschitza:

81 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.

Gottesdienst mit Pfr. Walther Sinn, seitens der Evangelischen Kirche A.B. Rumänien;

Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reschitza- †25.04.2018, Bielefeld / Deutschland);

Gemeinsame musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die vokal-instrumentale Gruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

14. Februar 2026, 18:30 – 24:30 Uhr, Restaurant „Duşan și Fiul Sud“ in der Lupaker-Straße, Reschitza:

Fasching 2026.

Großer Faschingsmaskenball (34. Auflage).

Kulturprogramm: die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza / Kinder & Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), der „Banater Kranz“ aus Temeswar und die „Edelweiß“-Volkstanzgruppe Detta (Koordination: Elena & Gerhart Șămanțu).

Maskenaufmarsch und Preiskrönung der besten Masken für Kinder und Erwachsene.

 

 

14 februarie 2026, orele 18.30 – 24.30, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:

Fășang 2026.

Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 34-a ediție).

Program cultural: Formațiile de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița – copii & adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), „Banater Kranz” Timișoara și „Edelweiß = Floare de colț“ Deta (coordonatori: Elena & Gerhart Șămanțu).

Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.

 

 

Marți, 10 februarie 2026, Sala „Lira” a Liceului de Arte din Reșița – instituție de prestigiu care poartă numele maestrului Sabin Pautza, a găzduit un eveniment de excepție dedicat compozitorului și dirijorului de renume internațional Sabin Pautza, considerat una dintre cele mai importante personalități ale muzicii românești contemporane.

Născut în 8 februarie 1943 și format la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, Sabin Pautza și-a construit o carieră remarcabilă, atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii. Creațiile sale, interpretate pe scene prestigioase din întreaga lume, se disting prin profunzime, forță expresivă și echilibrul dintre rigoarea tradiției și sensibilitatea limbajului modern, consolidându-i reputația de artist de anvergură internațională.

Concertul aniversar a fost organizat cu prilejul împlinirii a 83 de ani de viață ai maestrului. În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea volumului „Lieduri”, ce reunește 12 piese compuse de Sabin Pautza pe versurile lui Călin Cebotaru din Baia Mare. Volumul a fost prezentat publicului de scriitorul Gheorghe Jurma, de la Editura „Tim” din Reșița.

Deschiderea manifestării a fost marcată de intonarea „Imnului Reșiței”, rezultat al colaborării dintre Sabin Pautza și regretatul poet Octavian Doclin. În memoria poetului Octavian Doclin, care în 11 februarie 2020, s-a mutat într-o stea, participanții au păstrat un moment de reculegere.

Programul artistic a reunit interpreți, care au dorit să aducă un omagiu maestrului: Corul „Armonia”, dirijat de prof. Emanuela Moldovan, Ruth și Efraim Macioca (duet la flaut și clarinet), mezzosoprana Angelina Elisabeta Istrate, precum și familia de muzicieni Adina Covaci (soprană), Paul Covaci (vioară) și Sebastian Covaci (pian). Artiștii au interpretat lucrări de Sabin Pautza, alături de piese din repertoriul clasic.

În cadrul evenimentului, au luat cuvântul mai multe personalități ale vieții publice reșițene, care și-au exprimat aprecierea față de activitatea și contribuția valoroasă a maestrului: jurnalista Adriana Telescu, viceprimarul Mădălina Chiosa și Flavius Bozu, reprezentant al “Rotary Club” Reșița.

Un moment special l-a constituit prezentarea bustului maestrului, realizat în ipsos de sculptorul Ioan Prodan. Aceasta lucrare va fi turnată în bronz și amplasată în fața Liceului de Arte ”Sabin Păuța”. Totodată, artistul plastic Doru Modoacă i-a oferit maestrului o lucrare realizată special pentru această aniversare.

La final, publicul a avut ocazia să vizioneze o expoziție de pictură a Secției de Arte Plastice a liceului, coordonată de prof. Adrian Garoiu.

Evenimentul a fost organizat de Societatea pentru Cultură „Metarsis”, cu sprijinul “Rotary Club” Reșița, și prezentat de Camelia Duca.

La 83 de ani, maestrul Sabin Pautza rămâne o prezență luminoasă a culturii românești și un simbol al excelenței artistice. Comunitatea reșițeană i-a oferit nu doar un concert aniversar, ci o sinceră declarație de prețuire și recunoștință.

Îi dorim ani senini, sănătate și inspirație neîntreruptă, pentru a continua să ne dăruiască frumusețe prin muzică!

 

David Boran- clasa a VIII-A Liceul „Traian Doda”- Caransebeș

Credit foto: Leo PRODAN

13 februarie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională a Lecturii: 15 februarie 2026.

Personalitățile Banatului: scriitorul, traducătorul și omul de cultură Petre Stoica (*15 februarie 1931, Peciu Nou – †21 martie 2009, Jimbolia), la 95 de ani de la naștere.

 

 

13. Februar 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaltag des Lesens: 15. Februar 2026.

Banater Persönlichkeiten: der Schriftsteller, Übersetzer und Kulturförderer Petre Stoica (*15. Februar 1931, Neupetsch – †21. März 2009, Hatzfeld), im Gedenken anlässlich seines 95. Geburtstages.

 

 

În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, doamna judecător DAVID Gianina-Viorica (foto) – președintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2025 al Tribunalului Hunedoara și al judecătoriilor din circumscripția acestuia. Astfel s-a punctat faptul că în anul 2025 Tribunalul Hunedoara a înregistrat un volum de activitate (stoc inițial plus dosare nou intrate) de 19388 de cauze pe rol, în scădere cu – 568 de cauze față de anul 2024 când numărul dosarelor pe rol a fost de 19956.

La Tribunalul Hunedoara, în cursul anului 2025, s-a înregistrat o încărcătură de 1320,7 cauze/judecător, iar Tribunalul Hunedoara este tribunalul cu a II-a cea mai mare încărcătură din ţară raportată la volumul efectiv.

Cu un grad de ocupare de doar 58.86% , Tribunalul Hunedoara a soluționat 6917 dosare în cursul anului 2025, regăsindu-se astfel între primele 10 tribunale cu gradul „foarte eficient” la indicatorul „rata de soluționare”.

Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competență a Tribunalului Hunedoara a fost în anul 2025 de 59434 cauze pe rol, în creștere cu  un număr de 276 de cauze față de anul 2024, când pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat un număr de 59158 cauze.

În ciuda dificultăților generate de volumul de activitate, analiza centralizată a indicatorilor de eficiență califică judecătoriile arondate Tribunalului Hunedoara la gradul „eficient”.

Indicatorii statistici prezentați confirmă eforturile susținute ale colectivului fiecărei instanțe pentru asigurarea unui act de justiție eficient.

Cu acest prilej, conducerea Tribunalului Hunedoara a adresat mulțumiri și aprecieri deosebite judecătorilor, grefierilor, funcționarilor publici, personalului contractual și conex care, prin implicarea lor, au asigurat desfășurarea activității în condițiile unor resurse umane insuficiente.

Nu în ultimul rând, conducerea Tribunalului Hunedoara reafirmă preocuparea pentru identificarea de soluții menite să conducă la optimizarea activității și la creșterea calității serviciului public de justiție.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR