Curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit, în 3 mai, un amplu simpozion internațional dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei, reunind jurnaliști, cercetători, reprezentanți ai comunităților culturale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Serbia. Evenimentul a fost organizat de CPE „Libertatea” și Filiala Caraș‑Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Reșița.

În debutul evenimentului, organizatorii au salutat participanții și au subliniat caracterul special al întâlnirii, desfășurată pentru prima dată în spațiul exterior al bibliotecii. Un moment aparte l-a constituit mini‑expoziția realizată de doamnele din Coștei, membre ale Asociației Femeilor Valea Teiului din Coștei, apreciată pentru autenticitatea și continuitatea tradițiilor românești din Banatul sârbesc.

În intervenția sa, Ion D. Cucu, președintele filialei județene Caraș Severin a UZPR, a mulțumit participanților și a evidențiat colaborarea excelentă cu jurnaliștii români din Serbia. Acesta a anunțat că 11 dintre cei 23 de solicitanți din Serbia au devenit deja membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar ceilalți urmează să fie primiți în perioada următoare. Totodată, a fost menționată constituirea viitoarei filiale UZPR Serbia, structură independentă, dar cu perspective de colaborare strânsă cu filiala din Caraș‑Severin.

Președintele a subliniat și rolul organizatoric al lui Erwin Țigla, apreciind standardul ridicat al activităților culturale desfășurate la Biblioteca Germană. În mesajul său, acesta a insistat asupra importanței presei libere într-o epocă dominată de fluxuri informaționale intense: „Funcționarea economiei, a instituțiilor, a educației, sănătății și culturii nu poate fi concepută fără informație. Presa are rolul esențial de a culege, prelucra și transmite informația către public.”

În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre temele centrale ale discuțiilor.

Simpozionul a adus în prim-plan o serie de teme esențiale pentru profesia jurnalistică în contextul global actual. Iată câteva idei principale extrase din intervențiile speakerilor:

Libertatea de exprimare ca pilon democratic

Participanții au subliniat că presa liberă reprezintă fundamentul transparenței instituționale. Fără independența jurnalistului, mecanismele democratice devin vulnerabile, iar spațiul public riscă să fie dominat de manipulare și opacitate.

Siguranța fizică și digitală a jurnaliștilor

Într-o lume marcată de conflicte, presiuni politice și atacuri cibernetice, s-a discutat despre necesitatea unor protocoale de protecție mai riguroase pentru jurnaliștii de investigație sau pentru cei care relatează din zone de risc. S-a evidențiat faptul că libertatea presei nu poate exista fără protejarea celor care o exercită.

Combaterea dezinformării

Un punct central al dezbaterilor a fost responsabilitatea jurnalistului de a filtra și verifica informațiile într-o epocă a vitezei digitale. Fenomenul „fake news” a fost analizat ca una dintre cele mai mari amenințări la adresa încrederii publice, fiind subliniată importanța eticii profesionale și a verificării riguroase a surselor.

Solidaritatea breslei

Participanții au accentuat necesitatea ca jurnaliștii să se susțină reciproc, mai ales în situațiile în care unul dintre ei este supus presiunilor politice sau juridice, inclusiv prin procese de tip SLAPP. S-a subliniat că doar o breaslă unită poate apăra libertatea de exprimare.

Educația media

O altă direcție importantă a fost educarea publicului pentru a recunoaște jurnalismul de calitate. S-a discutat despre rolul școlilor, al instituțiilor culturale și al mass‑media în dezvoltarea gândirii critice, astfel încât publicul să poată susține moral și financiar platformele independente.

Impactul Inteligenței Artificiale

O temă emergentă a fost rolul AI în jurnalism. Speakerii au remarcat că, deși inteligența artificială poate sprijini documentarea și analiza, ea poate fi folosită și pentru generarea de campanii de dezinformare sau denigrare. S-a subliniat necesitatea unor reglementări clare și a unei utilizări etice a tehnologiilor emergente.

Bogăția ideilor s-a datorat evident amplelor luări de cuvânt din partea participanților, între care amintesc: Mario Balint, Valentin Mik, Ion D. Cucu, Mariana Stratulat, Cristina Anișoara Zainea, Nicolae Sârbu,  Gheorghe Jurma, Verița Preda, Gordana Kovacevic, Dorina Sgaverdea, Adriana Telescu, Daniel Botgros, părintele Petru Berbentia, Gabriela Șerban, Ariana Jianu, Dacian Rancu, Martin Olaru, Mihai Suru, Adriana Baghiu și alții.

Moderatorii evenimentului au fost:  Mariana Stratulat – director CPE „Libertatea” din Pančevo, Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR și Erwin Josef Țigla, managerul Bibliotecii Germane ,,Alexander Tietz” din Reșița. 

–

Ca o concluzie a desfășurării întregului eveniment, putem afirma că Simpozionul a oferit un cadru de reflecție profundă asupra rolului presei într-o societate aflată în continuă transformare. De la provocările digitale și riscurile profesionale, până la solidaritatea breslei și educația publicului, evenimentul a reafirmat importanța jurnalismului ca instrument de apărare a democrației și a adevărului.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Pe 3 mai 2026, TVR a marcat Ziua Internațională a Libertății Presei cu dezbaterea „Rolul și misiunea mass-media publică”. Dan Constantin, președinte al UZPR, a participat la acest eveniment în cadrul panelului „Media Freedom Act – prevederi, impact, soluții pentru media publică din România”. În intervenția sa, președintele UZPR a punctat cele mai actuale teme legate de implementarea în țara noastră a prevederilor europene în domeniu, relevând impactul acestor prevederi asupra întregii prese din România. „EMFA a apărut ca o necesitate de a proteja presa în fața presiunilor. Pe de altă parte, implică modificări de legislație în cascadă. Jurnaliștii, redacțiile, instituțiile de presă pot invoca aceste reglementări în fața autorităților din România. Dar cred că aici intervine și prestanța profesională în fața acestor presiuni. Cred că este necesar un regulament de etică, un cod general al profesiei”, a afirmat Dan Constantin.

Libertatea presei în 2026 traversează o perioadă paradoxală: deși dispunem de mai multe instrumente de comunicare ca niciodată, jurnaliștii se confruntă cu presiuni tot mai rafinate și, implicit, mai periculoase.

Raportul Consiliului Europei din 2025, sugestiv intitulat „On the Tipping Point: Press Freedom 2025”, alături de datele curente din 2026, subliniază că ne aflăm într-un punct critic. O analiză a acestor concluzii relevă o serie de vulnerabilități majore, printre care se distinge presiunea economică, manifestată prin fragilitatea financiară; aceasta subminează independența editorială, în condițiile în care veniturile din publicitate sunt absorbite masiv de platformele Big Tech. În acest context de pauperizare, o problemă alarmantă devine fenomenul unor finanțari netransparente de către entități cu anumite interese, adeseori obscure. În aceste cazuri, rezultatul este crearea unui sistem media conformist, în care supraviețuirea depinde de servirea unor agende de grup.

O altă provocare sistemică, a cărei forță crește exponențial, este inteligența artificială (AI). Aceasta se dovedește a fi o sabie cu două tăișuri: deși eficientizează procesarea datelor, AI este utilizată agresiv pentru a genera dezinformare la scară industrială. Prin intermediul tehnologiei deep-fake, se propagă conținut fals cu aparență de autenticitate, fapt ce erodează sistematic încrederea publicului în orice sursă de informare. Mai mult, libertatea presei este subminată și prin campanii de discreditare automatizate, care țintesc cu precizie vocile critice pentru a le reduce la tăcere.

Pe plan juridic, așa-numitele SLAPP-uri (Strategic Lawsuits Against Public Participation) rămân o armă de intimidare eficientă. Aceste procese abuzive, intentate de politicieni sau actori economici influenți, au ca scop epuizarea resurselor financiare și emoționale ale publicațiilor independente. Deși Uniunea Europeană a făcut pași importanți prin European Media Freedom Act (EMFA), în state precum este și România, implementarea acestor mecanisme de protecție rămâne lentă și anevoioasă.

În paralel, confidențialitatea surselor – pilonul central al jurnalismului de investigație – este grav periclitată de utilizarea programelor de spionaj (spyware) împotriva jurnaliștilor. La această agresiune digitală se adaugă violența fizică: de la zonele de conflict până la protestele din democrațiile consolidate, jurnaliștii devin tot mai des ținte directe ale brutalității.

În final, cea mai insidioasă provocare rămâne indiferența publicului. Într-un ocean de știri false și divertisment facil, jurnalismul de calitate, verificat și adesea incomod, depinde vital de susținerea directă a cetățenilor. Fără un public conștient de valoarea adevărului, libertatea presei riscă să devină un concept teoretic într-o lume a algoritmilor.

Foto: pixabay.com

Pe terenul de fotbal bine amenajat al Școlii Primare din frumoasa localitate hunedoreană Cinciș-Cerna, în ziua de 2 mai a.c. s-a desfășurat o reușită și apreciată întrecere fotbalistică contând pentru „Cupa tineretului” faza locală.

Inițiativa aparține consilierei locale Monica Aurelia DAVID și îmbrățișată cu drag și responsabilitate de către Primăria comunei Teliucu Inferior și a Consiliului local, organizatorul activității fiind tânărul prof. Cătălin Radu BRUMAR în calitatea sa de viceprimar.

Au participat 30 de tineri din comună (de la copii și până la peste 18 ani) formațiile fiind stabilite pe categorii de vârstă.

Toate echipele au oferit un joc plăcut, de angajament. Am observat atacuri purtate cu vigoare și acțiuni ofensive desfășurate cu precădere pe aripi.

S-au oferit cupe și diplome, iar societatea STAN MONIC SRL i-a invitat pe toți sportivii la o masă copioasă cu mici gustoși și apă minerală.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

 

 

 

 

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1993, subliniază rolul esențial al unei prese libere în susținerea democrației.

Mediul global pentru libertatea presei continuă să se deterioreze. Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire, cenzură, detenție și violență, în rate alarmante.

Astăzi, libertatea presei este amenințată din ce în ce mai mult la nivel mondial. Numai de la Ziua Mondială a Libertății Presei de anul trecut, 78 de jurnaliști au fost uciși, potrivit UNESCO, ceea ce accentuează un model mai amplu, care evidențiază riscurile cu care se confruntă cei care relatează adevărul. „Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol”, avertizează organizația Reporteri fără frontier (RSF), evidențiind o degradare generală, din SUA până în Arabia Saudită. Pentru prima dată în istoria acestui clasament anual creat în 2002, „peste jumătate din țările lumii (94) se află într-o situație dificilă sau foarte gravă, în timp ce în 2002 erau doar o minoritate (13,7%)”, notează RSF. În același timp, procentul populației lumii care trăiește într-o țară unde situația libertății presei este „bună” a scăzut la mai puțin de 1%.


„Violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”

Este valabil și pentru Europa. Doar șapte țări din nordul Europei, cu Norvegia în frunte, fac parte din categoria statelorîn care situația mass-media este evaluată ca fiind „bună” de RSF..Jurnaliștii din UE se confruntă cu niveluri tot mai mari de hărțuire, amenințări și violență, în timp ce instituțiile de presă sunt deținute de un număr tot mai mic de proprietari, iar încrederea publicului în mass-media a scăzut vertiginos, conform unui raport elaborat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties). Documentul punctează că inclusiv independența mass-media publice este erodată constant de interferențele politice și reducerile bugetare, iar jurnaliștii sunt din ce în ce mai împiedicați de restricțiile privind libera exprimare și accesul la informație. „Un sistem media sănătos și pluralist este un test de turnesol și oglinda democrației. Acolo unde statul de drept slăbește – prin acțiuni deliberate ale guvernului sau neglijență – libertatea mass-media este subminată”, a declarat Eva Simon, responsabilă principală cu advocacy la Liberties.

Siguranța jurnaliștilor a atins ceea ce raportul numește „un punct de criză” în Europa în 2025, reporterii și lucrătorii din mass-media confruntându-se cu „violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”, inclusiv atacuri cu bombă care vizau reporterii de investigație. În total, anul trecut au fost înregistrate în Italia 118 atacuri împotriva jurnaliștilor, dintre care 15 au implicat violență fizică. 20 de jurnaliști italieni – care investighează în principal crima organizată – trăiesc sub protecția poliției, cel mai mare număr din Europa. Olanda a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor pentru al treilea an consecutiv în 2025, cu 106 amenințări, 67 de incidente de intimidare și 55 de cazuri de violență fizică.


Concentrarea proprietății, interferențe politice, campanii de denigrare

Hărțuirea online a crescut – un număr record, de 377 de atacuri online grave, inclusiv amenințări cu moartea, au vizat jurnaliști în 2025, iar în Malta, Ungaria și România, politicienii au lansat campanii de denigrare care etichetează instituțiile de știri drept „forțe ale întunericului” sau „mașini de propagandă străine”, arată raportul citat de The Guardian.

Supravegherea de către stat a jurnaliștilor a reprezentat o problemă în mai multe țări, iar ce procesele abusive, de intimidare, au rămas o amenințare în creștere, SLAPP fiind

încă utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și instituțiile media, în ciuda existenței unei directive UE anti-Slapp, care nu a fost încă implementată efectiv în mai multe state membre.

Liberties accentuează, de asemenea, concentrarea continuă a proprietății mass-media și lipsa de transparență a proprietății în întreaga UE anul trecut. Raportul evidențiază Ungaria, unde o fundație care îl susține pe fostul premier Viktor Orbán controlează majoritatea instituțiilor media, și Franța, unde câțiva miliardari dețin o mare parte din mass-media țării. Concentrarea proprietății este o preocupare tot mai mare și în țări precum Olanda, Grecia, Germania, Spania și în special Slovacia, se mai arată în raport.

De asemenea, televiziunea și radioul public au suferit „grave interferențe politice sistemice, reduceri bugetare și schimbări structurale care le-au pus în pericol misiunea fundamentală” în întregul bloc comunitar în 2025.

Raportul precizează că multe state membre ale UE nu reușesc să implementeze în mod adecvat legislația UE relevantă, inclusiv Legea europeană privind libertatea mass-media,

EMFA, care își propune să abordeze amenințări majore, inclusiv protecția jurnaliștilor, transparența proprietății în mass-media și independența mass-media de serviciu public și a organismelor de reglementare, fiind transpusă în legislația națională mult prea lent, se arată în raport.


În numele jurnaliștilor „care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”

Un sector media prosper și independent este esențial pentru protejarea instituțiilor democratice și a comunităților pe care le deservesc. Deși Canada rămâne un lider mondial în domeniul libertăților democratice, apar semne de avertizare. Scăderea acoperirii știrilor locale, ostilitatea crescândă față de jurnaliști, dificultățile economice și presiunea crescută asupra sistemelor de acces la informații sunt toate motive de îngrijorare.

În același tablou alarmant intră și dominanța marilor platforme digitale pe piețele de publicitate, care a contribuit la închiderea redacțiilor, la concedieri și la reducerea accesului la știri locale fiabile, transformarea digitală a mass-media, care a intensificat aceste provocări, campaniile de dezinformare amplificate pe rețelele de socializare prin utilizarea inteligenței artificiale, toate acestea îngreunând distincția dintre fapte și ficțiune. În acest context, Unifor, organizație reprezentativă a jurnaliștilor din Canada,

îndeamnă guvernele, organizațiile media și publicul să ia măsuri concrete pentru a apăra libertatea presei prin protejarea jurnaliștilor de hărțuire, violență și intimidare,

consolidarea știrilor locale și a jurnalismului de interes public, tragerea la răspundere a platformelor tehnologice, asigurându-se că acestea contribuie în mod echitabil la ecosistemul știrilor, combaterea dezinformării, susținerea libertății de exprimare,

promovarea alfabetizării media și a încrederii publicului în jurnalismul profesionist, potrivit unifor.org.

„Ziua de 3 mai servește drept o reamintire a necesității de a respecta angajamentul guvernelor față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor din mass-media cu privire la problemele legate de libertatea presei și etica profesională. La fel de important, Ziua Mondială a Libertății Presei este o zi de sprijin pentru mass-media, care este ținta restricționării sau abolirii libertății presei. Este, de asemenea, o zi de comemorare a jurnaliștilor care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”, menționează UNESCO, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

(redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Reşiţa va găzdui, în data de 3 mai 2026, un Simpozion Internaţional dedicat Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, eveniment organizat de CPE Libertatea şi Filiala Caraş-Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Reşiţa. Manifestarea este dedicată rolului esenţial al presei în societatea contemporană, provocărilor actuale şi responsabilităţii jurnalistice în apărarea valorilor fundamentale. Tema principală a ediţiei din acest an este „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică şi dinamici contemporane ale comunicării”.
Evenimentul îşi propune să aducă în prim-plan impactul digitalizării asupra mass-media, libertăţii de exprimare şi standardelor profesionale din jurnalism. Simpozionul internaţional va avea loc la Biblioteca Germană Alexander Tietz, pe 3 mai, ora: 15:00 (ora României).

Potrivit organizatorilor, citați de Radio Reșița, evenimentul va reuni jurnalişti, cercetători, specialişti în comunicare, reprezentanţi ai mass-media şi invitaţi din ţară şi din străinătate. Scopul întâlnirii este crearea unui cadru de dialog şi reflecţie asupra libertăţii de exprimare şi a rolului presei în contextul actual.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este marcată anual pentru a evidenţia importanţa unei prese libere, independente şi responsabile în societăţile democratice. UZPR este una dintre cele mai importante organizaţii profesionale ale jurnaliştilor din România, iar CPE Libertatea desfăşoară activităţi dedicate promovării libertăţii de exprimare şi dialogului intercultural.

Foto: uzprcarasseverin.org

3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

4 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Program muzical realizat de elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, coordonatoare: prof. Anița Strîmbu.

De vorbă despre Europa, cu studenții Casandra Acia și Iasmina Milena Cărămidaru, an I, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Centrul Universitar UBB Reșița, coordonator: dr. Mihaela Martin.

Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

5 mai 2026, ora 13.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

5 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică la ceas aniversar: Doina Hlinka – 65.

 

6 mai 2026, ora 12.00, Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă:

Ziua Europei 2026.

O oră de limbă germană în preambulul Zilei Europei, cu Erwin Josef Țigla, la invitația prof. Adela Țăranu.

 

6 mai 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

7 – 9 mai 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).

Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:

1. din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria;
2. din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației;
3. din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița.

 

7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

9 mai 2026, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Ziua Mamei (10 mai).

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 10 mai, și cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate a Corul „Franz Stürmer” Reșița.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și cu Formația de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, și cu rapsodul popular Ștefan Isac.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

10 mai 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVIII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.

Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

 

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

 

4. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Kulturprogramm mit Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Anița Strîmbu.

Im Gespräch über Europa mit den Studentinnen Casandra Acia und Iasmina Milena Cărămidaru, erstes Studienjahr, Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften – Universitätszentrum UBB Reschitza, Koordination: Dr. Mihaela Martin.

Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

5. Mai 2026, 13:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

5. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Doina Hlinka – 65.

 

6. Mai 2026, 12:00 Uhr, Technologisches Lyzeum „Clisura Dunării“ Neu-Moldowa:

Europatag 2026.

Eine Deutschstunde im Vorfeld des Europatages mit Erwin Josef Țigla, auf Einladung der Deutschlehrerin Adela Țăranu.

 

6. Mai 2026, 16:00 Uhr, Kulturhaus Neu-Moldowa:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

7. – 9. Mai 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).

Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:

1. aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark;
2. aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien – wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau;
3. aus Rumänien: Dr. Mihaela Martin, Lehrkraft am Universitätszentrum UBB Reschitza – wird vorgestellt durch Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, Direktor des Universitätszentrums UBB Reschitza / Banater Bergland.

 

7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

9. Mai 2026, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Muttertag (10. Mai).

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (10. Mai) und zu 35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie mit Ștefan Isac, rumänischer Folkloresänger.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Mai 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

„Kinder malen ihre Heimat“ (XVIII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.

Bibliografie selectivă

Encyclopaedia Britannica – „Banat”
Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.

Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”
Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.

Enciclopedia României – „Banat”
Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.

Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006
Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.

Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.

Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024
Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.

Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region…”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.

Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022
Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.

Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre Banat
Pentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.

Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiunii
Pentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.

Lucrări de fundal recomandate

Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei Centrale
Foarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.

Ioan Hațegan – lucrări despre istoria Banatului
Reper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.

Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizare
Util pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.

Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în Banat
Recomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.

Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regională
Relevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.

William Marin – lucrări despre comunitatea germană din Banat
Utile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.

Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din Banat
Importante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.

Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germane
Reper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.

Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.

Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri românești
Util pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.

Mario Balint

 de eCronica

 30/04/2026

Din care aflăm că nimic nu mai este la fel, nici măcar adevărul, într-o zi de 3 mai, cu muștar

gugulanu

Biblioteca germană Alexander Tietz din Reșița a găzduit ieri o nouă masă rotundă în cadrul seriei de conferințe din ciclul Reșița 255/100 – Oameni – Locuri – Fapte. E vorba de 255 de ani de industrie la Reșița și de împlinirea a 100 de ani de când localitatea a primit statutul de „comună urbană“, sinonim orașului de astăzi.

Invitatul serii a fost Tudor Deaconu, profesor de matematică și fost director al casei Corpului Didactic din orașul de la poale de Semenic. Timp de aproximativ 70 de minute, domnia sa a trecut (foarte pe scurt) în revistă etapele vieții, locurile din Banat care l-au marcat, oamenii care i-au influențat destinul profesional, viața și cariera.

O enciclopedie ambulantă, o memorie perfectă; un magnet pentru personalitățile care i-au intersectat viața. A rememorat oameni, locuri, fapte, întâmplări. A vorbit de elevii cărora le-a fost dascăl, despre destinele acestora; a amintit zeci de personalități bănățene care, în decursul timpului l-au marcat și l-au făcut OMUL care este astăzi.

A vorbit și despre sistemul educațional actual, despre vina noastră a tuturor pentru scăderea dramatică a valorii școlii românești, despre influențele nefaste ale internetului și lipsa de educație a copiilor (în special a celor tineri) în folosirea acestuia.

Un OM dedicat profesiei de dascăl, o personalitate a Banatului (cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), o inimă de român care face și acum, tot ce-i stă în putință pentru școala românească, pentru educația generațiilor viitore. Respect!

Gugulanu

Ziua de 24 aprilie este dedicată pomenirii Sfântului Ierarh Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei, una dintre personalitățile importante ale secolului al XVII-lea, al cărui nume rămâne legat de apariția „Noului Testament de la Bălgrad” (Alba Iulia), prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, tipărită în anul 1648.

Această lucrare reprezintă un moment de referință nu doar în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania, ci și în procesul de formare și consolidare a limbii române literare. Într-o epocă în care limba de cult era dominată de slavonă, iar accesul credincioșilor la textul Scripturii era limitat, traducerea integrală a Noului Testament în limba română a avut o importanță deosebită pentru viața religioasă și pentru cultura românească.

Mitropolitul Simion Ștefan a păstorit Biserica Ortodoxă din Transilvania între anii 1643 și 1656, într-un context politic și confesional complex. Românii ortodocși din Ardeal se aflau într-o poziție dificilă, nefiind recunoscuți între națiunile privilegiate ale principatului și confruntându-se frecvent cu presiuni confesionale și administrative. În acest cadru, activitatea sa pastorală și culturală a avut un rol esențial în apărarea identității religioase și naționale a românilor.

Tipărirea „Noului Testament de la Bălgrad” a avut loc la Alba Iulia, cunoscută atunci sub numele de Bălgrad, în tipografia mitropoliei, sub patronajul principelui Gheorghe Rákóczi I. Titlul complet al lucrării era „Noul Testament sau Împăcarea, sau Legea Nouă a lui Iisus Hristos”. Traducerea s-a realizat pe baza unor izvoare grecești, slave și latine, dar și cu sprijinul altor traduceri existente în spațiul ortodox.

Importanța acestei lucrări este subliniată și de prefața semnată de mitropolitul Simion Ștefan, unde acesta formulează una dintre cele mai cunoscute reflecții despre rostul limbii în viața unui popor:

„Cuvintele trebuie să fie ca banii; banii aceia sunt buni care umblă în toate țările; așa și cuvintele acelea sunt bune care le înțeleg toți.”

Această afirmație exprimă preocuparea sa pentru folosirea unei limbi accesibile tuturor românilor, din toate provinciile istorice. Simion Ștefan urmărea nu doar fidelitatea traducerii, ci și formarea unei limbi comune, capabile să fie înțeleasă de credincioși din Transilvania, Moldova și Țara Românească. Din acest motiv, „Noul Testament de la Bălgrad” este considerat una dintre lucrările fundamentale în evoluția limbii române literare.

Lucrarea a influențat profund traducerile ulterioare ale Sfintei Scripturi, în special Biblia de la București din 1688, prima ediție completă a Bibliei în limba română. Multe dintre soluțiile lingvistice și terminologice propuse la Bălgrad au fost preluate și dezvoltate în edițiile următoare, ceea ce confirmă valoarea sa de reper cultural și teologic.

Mitropolitul Simion Ștefan nu a fost doar un ierarh preocupat de administrația bisericească, ci și un cărturar cu o viziune clară asupra rolului limbii și al cărții în păstrarea identității unui popor. Prin activitatea sa, el a contribuit la întărirea Ortodoxiei în Transilvania și la apropierea credincioșilor de textul Evangheliei.

Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a confirmat importanța operei și a vieții sale. Pomenirea sa anuală, la 24 aprilie, reprezintă nu doar un act de cinstire liturgică, ci și o reamintire a contribuției sale decisive la dezvoltarea culturii românești.

„Noul Testament de la Bălgrad” rămâne una dintre cele mai importante realizări ale secolului al XVII-lea românesc, iar numele mitropolitului Simion Ștefan este inseparabil legat de această lucrare. Prin el, limba română a devenit mai prezentă în viața liturgică, iar accesul poporului la învățătura Evangheliei a căpătat o formă nouă, durabilă și esențială pentru istoria noastră spirituală.

Foto: Wikipedia

Și la Școala Gimnazială Bretea Română se pot consemna reușite activități educative, dar și rezultate obținute prin perseverență, pasiune, investiție în educație și visurile elevilor.

De notat sunt performanțele obținute de elevii:

• Bogdan Stoicoi, clasa a VII-a – locul I la olimpiada de biologie „George Emil Palade” –  calificat pentru etapa națională (îndrumător prof. Cristina Andrieș)
• Mayra Pârv, clasa a V-a – mențiune la Concursul Național de Matematică „Olimpiada Satelor din România”, etapa județeană (îndrumător prof. Georgiana Ghiță)
• Simeon Jurj, clasa a VII-a – premiul I la Concursul Național de Matematică „Olimpiada satelor din România”, etapa județeană, (îndrumător prof. Georgiana Ghiță).

 – Domnule director, Cosmin Tiberiu Petrică Păsconi, punctați-ne și alte activități care onorează unitatea școlară pe care o conduceți.

– În cadrul „Săptămânii Verde” elevii noștri au participat alături de colegii lor de la Școlile Gimnaziale Bănița și Pui la inaugurarea Turnului de Observare a Păsărilor de la Delta Bretea.

Au participat la o interesantă excursie pentru a vizita Parcul Dendrologic Simeria, sub genericul „Să ne descoperim judeţul”.

Unii se pregătesc pentru faza județeană a concursului „Prietenii pompierilor” și alții s-au dovedit adevărați ambasadori ai unui mediu curat prin activități de plantare și reciclare creativă. S-a îmbinat eficient învățarea cu joaca și plimbările într-un mediu curat. Nu au lipsit realizarea de decorațiuni din hârtie, colaje din materiale naturale, afișe ECO etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

„𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢”– o emisiune despre 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă, spusă prin oameni, povești și valori care ne unesc, oriunde ne-am afla în lume.
Vă invităm să descoperiți o emisiune dedicată românilor de pretutindeni, un spațiu de dialog, inspirație și reconectare cu identitatea noastră culturală.

𝐄𝐃𝐈Ț𝐈𝐄 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋Ă : 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐞𝐢
𝐈𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢:
      Dr. Adina Stoleru – Șef Serviciu Diaspora, Primăria Iași
      Dan BURU ( Danny Buru) – Inspector de specialitate, Compartiment Cultură, Relații cu Publicul și Informare Cetățeni, Primăria Băile Herculane
      Felicia Akkaya – Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României în Marea Britanie
       Dr. Smaranda Mada Livescu  – Președinte și Fondator UNIFERO
       Bogdan Gavaza  – Președinte, Școala Românească de la Haga
       Ermina Raescu – Președinte, EdX Global
       Laura Catalina Dragomir ( Laura Juverdeanu ) – Ofițer de presă, Conferința „Diaspora 360° – Resurse, Provocări și Oportunități”

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫: Geanina Abul Haija – Iordania

𝐒â𝐦𝐛ă𝐭ă, 𝟎𝟐.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔
𝐎𝐫𝐚 𝟐𝟎.𝟎𝟎 (𝐨𝐫𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢)

𝐕ă 𝐚ș𝐭𝐞𝐩𝐭ă𝐦 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐬ă 𝐟𝐢ți 𝐚𝐥ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢, 𝐋𝐈𝐕𝐄!

Emisiunea „𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢” aduce în prim-plan valori autentice, inițiative curajoase și oameni care promovează cultura românească atât în țară, cât și în diaspora, construind punți între comunități și generații.
𝐓𝐞𝐦𝐞 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞:
𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă și 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 – descoperim obiceiuri, port popular și meșteșuguri care definesc patrimoniul nostru autentic.
𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă – povești de viață, experiențe și eforturi de păstrare a identității românești peste hotare.
𝐀𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐬𝐜 – inițiative de succes din țară și diaspora, cu accent pe inspirație, curaj și depășirea provocărilor.
𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐞𝐢 – cele mai relevante știri și evenimente pentru comunitatea românească din întreaga lume.
𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢: promovarea proiectelor, valorilor și oamenilor care duc mai departe spiritul românesc, la nivel național și internațional.

𝐔𝐫𝐦ă𝐫𝐢ț𝐢 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐋𝐈𝐕𝐄 𝐚𝐢𝐜𝐢:
https://www.facebook.com/1001RepereRomanesti
https://www.facebook.com/geanina.ivanov1
http://www.youtube.com/@1001RepereRomanesti-sn6td

 

30 aprilie 2026, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Poeme insomnice“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2025.

 

 

 

30. April 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Poeme insomnice“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2025.