Pe terenul de fotbal bine amenajat al Școlii Primare din frumoasa localitate hunedoreană Cinciș-Cerna, în ziua de 2 mai a.c. s-a desfășurat o reușită și apreciată întrecere fotbalistică contând pentru „Cupa tineretului” faza locală.

Inițiativa aparține consilierei locale Monica Aurelia DAVID și îmbrățișată cu drag și responsabilitate de către Primăria comunei Teliucu Inferior și a Consiliului local, organizatorul activității fiind tânărul prof. Cătălin Radu BRUMAR în calitatea sa de viceprimar.

Au participat 30 de tineri din comună (de la copii și până la peste 18 ani) formațiile fiind stabilite pe categorii de vârstă.

Toate echipele au oferit un joc plăcut, de angajament. Am observat atacuri purtate cu vigoare și acțiuni ofensive desfășurate cu precădere pe aripi.

S-au oferit cupe și diplome, iar societatea STAN MONIC SRL i-a invitat pe toți sportivii la o masă copioasă cu mici gustoși și apă minerală.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

 

 

 

 

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1993, subliniază rolul esențial al unei prese libere în susținerea democrației.

Mediul global pentru libertatea presei continuă să se deterioreze. Jurnaliștii se confruntă cu hărțuire, cenzură, detenție și violență, în rate alarmante.

Astăzi, libertatea presei este amenințată din ce în ce mai mult la nivel mondial. Numai de la Ziua Mondială a Libertății Presei de anul trecut, 78 de jurnaliști au fost uciși, potrivit UNESCO, ceea ce accentuează un model mai amplu, care evidențiază riscurile cu care se confruntă cei care relatează adevărul. „Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol”, avertizează organizația Reporteri fără frontier (RSF), evidențiind o degradare generală, din SUA până în Arabia Saudită. Pentru prima dată în istoria acestui clasament anual creat în 2002, „peste jumătate din țările lumii (94) se află într-o situație dificilă sau foarte gravă, în timp ce în 2002 erau doar o minoritate (13,7%)”, notează RSF. În același timp, procentul populației lumii care trăiește într-o țară unde situația libertății presei este „bună” a scăzut la mai puțin de 1%.


„Violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”

Este valabil și pentru Europa. Doar șapte țări din nordul Europei, cu Norvegia în frunte, fac parte din categoria statelorîn care situația mass-media este evaluată ca fiind „bună” de RSF..Jurnaliștii din UE se confruntă cu niveluri tot mai mari de hărțuire, amenințări și violență, în timp ce instituțiile de presă sunt deținute de un număr tot mai mic de proprietari, iar încrederea publicului în mass-media a scăzut vertiginos, conform unui raport elaborat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties). Documentul punctează că inclusiv independența mass-media publice este erodată constant de interferențele politice și reducerile bugetare, iar jurnaliștii sunt din ce în ce mai împiedicați de restricțiile privind libera exprimare și accesul la informație. „Un sistem media sănătos și pluralist este un test de turnesol și oglinda democrației. Acolo unde statul de drept slăbește – prin acțiuni deliberate ale guvernului sau neglijență – libertatea mass-media este subminată”, a declarat Eva Simon, responsabilă principală cu advocacy la Liberties.

Siguranța jurnaliștilor a atins ceea ce raportul numește „un punct de criză” în Europa în 2025, reporterii și lucrătorii din mass-media confruntându-se cu „violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică”, inclusiv atacuri cu bombă care vizau reporterii de investigație. În total, anul trecut au fost înregistrate în Italia 118 atacuri împotriva jurnaliștilor, dintre care 15 au implicat violență fizică. 20 de jurnaliști italieni – care investighează în principal crima organizată – trăiesc sub protecția poliției, cel mai mare număr din Europa. Olanda a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor pentru al treilea an consecutiv în 2025, cu 106 amenințări, 67 de incidente de intimidare și 55 de cazuri de violență fizică.


Concentrarea proprietății, interferențe politice, campanii de denigrare

Hărțuirea online a crescut – un număr record, de 377 de atacuri online grave, inclusiv amenințări cu moartea, au vizat jurnaliști în 2025, iar în Malta, Ungaria și România, politicienii au lansat campanii de denigrare care etichetează instituțiile de știri drept „forțe ale întunericului” sau „mașini de propagandă străine”, arată raportul citat de The Guardian.

Supravegherea de către stat a jurnaliștilor a reprezentat o problemă în mai multe țări, iar ce procesele abusive, de intimidare, au rămas o amenințare în creștere, SLAPP fiind

încă utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și instituțiile media, în ciuda existenței unei directive UE anti-Slapp, care nu a fost încă implementată efectiv în mai multe state membre.

Liberties accentuează, de asemenea, concentrarea continuă a proprietății mass-media și lipsa de transparență a proprietății în întreaga UE anul trecut. Raportul evidențiază Ungaria, unde o fundație care îl susține pe fostul premier Viktor Orbán controlează majoritatea instituțiilor media, și Franța, unde câțiva miliardari dețin o mare parte din mass-media țării. Concentrarea proprietății este o preocupare tot mai mare și în țări precum Olanda, Grecia, Germania, Spania și în special Slovacia, se mai arată în raport.

De asemenea, televiziunea și radioul public au suferit „grave interferențe politice sistemice, reduceri bugetare și schimbări structurale care le-au pus în pericol misiunea fundamentală” în întregul bloc comunitar în 2025.

Raportul precizează că multe state membre ale UE nu reușesc să implementeze în mod adecvat legislația UE relevantă, inclusiv Legea europeană privind libertatea mass-media,

EMFA, care își propune să abordeze amenințări majore, inclusiv protecția jurnaliștilor, transparența proprietății în mass-media și independența mass-media de serviciu public și a organismelor de reglementare, fiind transpusă în legislația națională mult prea lent, se arată în raport.


În numele jurnaliștilor „care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”

Un sector media prosper și independent este esențial pentru protejarea instituțiilor democratice și a comunităților pe care le deservesc. Deși Canada rămâne un lider mondial în domeniul libertăților democratice, apar semne de avertizare. Scăderea acoperirii știrilor locale, ostilitatea crescândă față de jurnaliști, dificultățile economice și presiunea crescută asupra sistemelor de acces la informații sunt toate motive de îngrijorare.

În același tablou alarmant intră și dominanța marilor platforme digitale pe piețele de publicitate, care a contribuit la închiderea redacțiilor, la concedieri și la reducerea accesului la știri locale fiabile, transformarea digitală a mass-media, care a intensificat aceste provocări, campaniile de dezinformare amplificate pe rețelele de socializare prin utilizarea inteligenței artificiale, toate acestea îngreunând distincția dintre fapte și ficțiune. În acest context, Unifor, organizație reprezentativă a jurnaliștilor din Canada,

îndeamnă guvernele, organizațiile media și publicul să ia măsuri concrete pentru a apăra libertatea presei prin protejarea jurnaliștilor de hărțuire, violență și intimidare,

consolidarea știrilor locale și a jurnalismului de interes public, tragerea la răspundere a platformelor tehnologice, asigurându-se că acestea contribuie în mod echitabil la ecosistemul știrilor, combaterea dezinformării, susținerea libertății de exprimare,

promovarea alfabetizării media și a încrederii publicului în jurnalismul profesionist, potrivit unifor.org.

„Ziua de 3 mai servește drept o reamintire a necesității de a respecta angajamentul guvernelor față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție în rândul profesioniștilor din mass-media cu privire la problemele legate de libertatea presei și etica profesională. La fel de important, Ziua Mondială a Libertății Presei este o zi de sprijin pentru mass-media, care este ținta restricționării sau abolirii libertății presei. Este, de asemenea, o zi de comemorare a jurnaliștilor care și-au pierdut viața în căutarea știrilor”, menționează UNESCO, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

(redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Reşiţa va găzdui, în data de 3 mai 2026, un Simpozion Internaţional dedicat Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, eveniment organizat de CPE Libertatea şi Filiala Caraş-Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Reşiţa. Manifestarea este dedicată rolului esenţial al presei în societatea contemporană, provocărilor actuale şi responsabilităţii jurnalistice în apărarea valorilor fundamentale. Tema principală a ediţiei din acest an este „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică şi dinamici contemporane ale comunicării”.
Evenimentul îşi propune să aducă în prim-plan impactul digitalizării asupra mass-media, libertăţii de exprimare şi standardelor profesionale din jurnalism. Simpozionul internaţional va avea loc la Biblioteca Germană Alexander Tietz, pe 3 mai, ora: 15:00 (ora României).

Potrivit organizatorilor, citați de Radio Reșița, evenimentul va reuni jurnalişti, cercetători, specialişti în comunicare, reprezentanţi ai mass-media şi invitaţi din ţară şi din străinătate. Scopul întâlnirii este crearea unui cadru de dialog şi reflecţie asupra libertăţii de exprimare şi a rolului presei în contextul actual.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei este marcată anual pentru a evidenţia importanţa unei prese libere, independente şi responsabile în societăţile democratice. UZPR este una dintre cele mai importante organizaţii profesionale ale jurnaliştilor din România, iar CPE Libertatea desfăşoară activităţi dedicate promovării libertăţii de exprimare şi dialogului intercultural.

Foto: uzprcarasseverin.org

3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

4 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Program muzical realizat de elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, coordonatoare: prof. Anița Strîmbu.

De vorbă despre Europa, cu studenții Casandra Acia și Iasmina Milena Cărămidaru, an I, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Centrul Universitar UBB Reșița, coordonator: dr. Mihaela Martin.

Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

5 mai 2026, ora 13.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

5 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică la ceas aniversar: Doina Hlinka – 65.

 

6 mai 2026, ora 12.00, Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă:

Ziua Europei 2026.

O oră de limbă germană în preambulul Zilei Europei, cu Erwin Josef Țigla, la invitația prof. Adela Țăranu.

 

6 mai 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

7 – 9 mai 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).

Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:

1. din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria;
2. din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației;
3. din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița.

 

7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

9 mai 2026, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Ziua Mamei (10 mai).

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 10 mai, și cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate a Corul „Franz Stürmer” Reșița.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și cu Formația de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, și cu rapsodul popular Ștefan Isac.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

10 mai 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVIII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.

Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

 

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

 

4. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Kulturprogramm mit Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Anița Strîmbu.

Im Gespräch über Europa mit den Studentinnen Casandra Acia und Iasmina Milena Cărămidaru, erstes Studienjahr, Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften – Universitätszentrum UBB Reschitza, Koordination: Dr. Mihaela Martin.

Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

5. Mai 2026, 13:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

5. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Doina Hlinka – 65.

 

6. Mai 2026, 12:00 Uhr, Technologisches Lyzeum „Clisura Dunării“ Neu-Moldowa:

Europatag 2026.

Eine Deutschstunde im Vorfeld des Europatages mit Erwin Josef Țigla, auf Einladung der Deutschlehrerin Adela Țăranu.

 

6. Mai 2026, 16:00 Uhr, Kulturhaus Neu-Moldowa:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

7. – 9. Mai 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).

Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:

1. aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark;
2. aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien – wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau;
3. aus Rumänien: Dr. Mihaela Martin, Lehrkraft am Universitätszentrum UBB Reschitza – wird vorgestellt durch Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, Direktor des Universitätszentrums UBB Reschitza / Banater Bergland.

 

7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

9. Mai 2026, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Muttertag (10. Mai).

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (10. Mai) und zu 35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie mit Ștefan Isac, rumänischer Folkloresänger.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Mai 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

„Kinder malen ihre Heimat“ (XVIII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.

Bibliografie selectivă

Encyclopaedia Britannica – „Banat”
Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.

Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”
Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.

Enciclopedia României – „Banat”
Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.

Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006
Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.

Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.

Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024
Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.

Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region…”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.

Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022
Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.

Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre Banat
Pentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.

Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiunii
Pentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.

Lucrări de fundal recomandate

Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei Centrale
Foarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.

Ioan Hațegan – lucrări despre istoria Banatului
Reper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.

Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizare
Util pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.

Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în Banat
Recomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.

Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regională
Relevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.

William Marin – lucrări despre comunitatea germană din Banat
Utile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.

Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din Banat
Importante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.

Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germane
Reper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.

Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.

Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri românești
Util pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.

Mario Balint

 de eCronica

 30/04/2026

Din care aflăm că nimic nu mai este la fel, nici măcar adevărul, într-o zi de 3 mai, cu muștar

gugulanu

Biblioteca germană Alexander Tietz din Reșița a găzduit ieri o nouă masă rotundă în cadrul seriei de conferințe din ciclul Reșița 255/100 – Oameni – Locuri – Fapte. E vorba de 255 de ani de industrie la Reșița și de împlinirea a 100 de ani de când localitatea a primit statutul de „comună urbană“, sinonim orașului de astăzi.

Invitatul serii a fost Tudor Deaconu, profesor de matematică și fost director al casei Corpului Didactic din orașul de la poale de Semenic. Timp de aproximativ 70 de minute, domnia sa a trecut (foarte pe scurt) în revistă etapele vieții, locurile din Banat care l-au marcat, oamenii care i-au influențat destinul profesional, viața și cariera.

O enciclopedie ambulantă, o memorie perfectă; un magnet pentru personalitățile care i-au intersectat viața. A rememorat oameni, locuri, fapte, întâmplări. A vorbit de elevii cărora le-a fost dascăl, despre destinele acestora; a amintit zeci de personalități bănățene care, în decursul timpului l-au marcat și l-au făcut OMUL care este astăzi.

A vorbit și despre sistemul educațional actual, despre vina noastră a tuturor pentru scăderea dramatică a valorii școlii românești, despre influențele nefaste ale internetului și lipsa de educație a copiilor (în special a celor tineri) în folosirea acestuia.

Un OM dedicat profesiei de dascăl, o personalitate a Banatului (cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), o inimă de român care face și acum, tot ce-i stă în putință pentru școala românească, pentru educația generațiilor viitore. Respect!

Gugulanu

Ziua de 24 aprilie este dedicată pomenirii Sfântului Ierarh Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei, una dintre personalitățile importante ale secolului al XVII-lea, al cărui nume rămâne legat de apariția „Noului Testament de la Bălgrad” (Alba Iulia), prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, tipărită în anul 1648.

Această lucrare reprezintă un moment de referință nu doar în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania, ci și în procesul de formare și consolidare a limbii române literare. Într-o epocă în care limba de cult era dominată de slavonă, iar accesul credincioșilor la textul Scripturii era limitat, traducerea integrală a Noului Testament în limba română a avut o importanță deosebită pentru viața religioasă și pentru cultura românească.

Mitropolitul Simion Ștefan a păstorit Biserica Ortodoxă din Transilvania între anii 1643 și 1656, într-un context politic și confesional complex. Românii ortodocși din Ardeal se aflau într-o poziție dificilă, nefiind recunoscuți între națiunile privilegiate ale principatului și confruntându-se frecvent cu presiuni confesionale și administrative. În acest cadru, activitatea sa pastorală și culturală a avut un rol esențial în apărarea identității religioase și naționale a românilor.

Tipărirea „Noului Testament de la Bălgrad” a avut loc la Alba Iulia, cunoscută atunci sub numele de Bălgrad, în tipografia mitropoliei, sub patronajul principelui Gheorghe Rákóczi I. Titlul complet al lucrării era „Noul Testament sau Împăcarea, sau Legea Nouă a lui Iisus Hristos”. Traducerea s-a realizat pe baza unor izvoare grecești, slave și latine, dar și cu sprijinul altor traduceri existente în spațiul ortodox.

Importanța acestei lucrări este subliniată și de prefața semnată de mitropolitul Simion Ștefan, unde acesta formulează una dintre cele mai cunoscute reflecții despre rostul limbii în viața unui popor:

„Cuvintele trebuie să fie ca banii; banii aceia sunt buni care umblă în toate țările; așa și cuvintele acelea sunt bune care le înțeleg toți.”

Această afirmație exprimă preocuparea sa pentru folosirea unei limbi accesibile tuturor românilor, din toate provinciile istorice. Simion Ștefan urmărea nu doar fidelitatea traducerii, ci și formarea unei limbi comune, capabile să fie înțeleasă de credincioși din Transilvania, Moldova și Țara Românească. Din acest motiv, „Noul Testament de la Bălgrad” este considerat una dintre lucrările fundamentale în evoluția limbii române literare.

Lucrarea a influențat profund traducerile ulterioare ale Sfintei Scripturi, în special Biblia de la București din 1688, prima ediție completă a Bibliei în limba română. Multe dintre soluțiile lingvistice și terminologice propuse la Bălgrad au fost preluate și dezvoltate în edițiile următoare, ceea ce confirmă valoarea sa de reper cultural și teologic.

Mitropolitul Simion Ștefan nu a fost doar un ierarh preocupat de administrația bisericească, ci și un cărturar cu o viziune clară asupra rolului limbii și al cărții în păstrarea identității unui popor. Prin activitatea sa, el a contribuit la întărirea Ortodoxiei în Transilvania și la apropierea credincioșilor de textul Evangheliei.

Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a confirmat importanța operei și a vieții sale. Pomenirea sa anuală, la 24 aprilie, reprezintă nu doar un act de cinstire liturgică, ci și o reamintire a contribuției sale decisive la dezvoltarea culturii românești.

„Noul Testament de la Bălgrad” rămâne una dintre cele mai importante realizări ale secolului al XVII-lea românesc, iar numele mitropolitului Simion Ștefan este inseparabil legat de această lucrare. Prin el, limba română a devenit mai prezentă în viața liturgică, iar accesul poporului la învățătura Evangheliei a căpătat o formă nouă, durabilă și esențială pentru istoria noastră spirituală.

Foto: Wikipedia

Și la Școala Gimnazială Bretea Română se pot consemna reușite activități educative, dar și rezultate obținute prin perseverență, pasiune, investiție în educație și visurile elevilor.

De notat sunt performanțele obținute de elevii:

• Bogdan Stoicoi, clasa a VII-a – locul I la olimpiada de biologie „George Emil Palade” –  calificat pentru etapa națională (îndrumător prof. Cristina Andrieș)
• Mayra Pârv, clasa a V-a – mențiune la Concursul Național de Matematică „Olimpiada Satelor din România”, etapa județeană (îndrumător prof. Georgiana Ghiță)
• Simeon Jurj, clasa a VII-a – premiul I la Concursul Național de Matematică „Olimpiada satelor din România”, etapa județeană, (îndrumător prof. Georgiana Ghiță).

 – Domnule director, Cosmin Tiberiu Petrică Păsconi, punctați-ne și alte activități care onorează unitatea școlară pe care o conduceți.

– În cadrul „Săptămânii Verde” elevii noștri au participat alături de colegii lor de la Școlile Gimnaziale Bănița și Pui la inaugurarea Turnului de Observare a Păsărilor de la Delta Bretea.

Au participat la o interesantă excursie pentru a vizita Parcul Dendrologic Simeria, sub genericul „Să ne descoperim judeţul”.

Unii se pregătesc pentru faza județeană a concursului „Prietenii pompierilor” și alții s-au dovedit adevărați ambasadori ai unui mediu curat prin activități de plantare și reciclare creativă. S-a îmbinat eficient învățarea cu joaca și plimbările într-un mediu curat. Nu au lipsit realizarea de decorațiuni din hârtie, colaje din materiale naturale, afișe ECO etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

„𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢”– o emisiune despre 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă, spusă prin oameni, povești și valori care ne unesc, oriunde ne-am afla în lume.
Vă invităm să descoperiți o emisiune dedicată românilor de pretutindeni, un spațiu de dialog, inspirație și reconectare cu identitatea noastră culturală.

𝐄𝐃𝐈Ț𝐈𝐄 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋Ă : 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐞𝐢
𝐈𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢:
      Dr. Adina Stoleru – Șef Serviciu Diaspora, Primăria Iași
      Dan BURU ( Danny Buru) – Inspector de specialitate, Compartiment Cultură, Relații cu Publicul și Informare Cetățeni, Primăria Băile Herculane
      Felicia Akkaya – Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României în Marea Britanie
       Dr. Smaranda Mada Livescu  – Președinte și Fondator UNIFERO
       Bogdan Gavaza  – Președinte, Școala Românească de la Haga
       Ermina Raescu – Președinte, EdX Global
       Laura Catalina Dragomir ( Laura Juverdeanu ) – Ofițer de presă, Conferința „Diaspora 360° – Resurse, Provocări și Oportunități”

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫: Geanina Abul Haija – Iordania

𝐒â𝐦𝐛ă𝐭ă, 𝟎𝟐.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔
𝐎𝐫𝐚 𝟐𝟎.𝟎𝟎 (𝐨𝐫𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢)

𝐕ă 𝐚ș𝐭𝐞𝐩𝐭ă𝐦 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐬ă 𝐟𝐢ți 𝐚𝐥ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢, 𝐋𝐈𝐕𝐄!

Emisiunea „𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢” aduce în prim-plan valori autentice, inițiative curajoase și oameni care promovează cultura românească atât în țară, cât și în diaspora, construind punți între comunități și generații.
𝐓𝐞𝐦𝐞 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞:
𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă și 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 – descoperim obiceiuri, port popular și meșteșuguri care definesc patrimoniul nostru autentic.
𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă – povești de viață, experiențe și eforturi de păstrare a identității românești peste hotare.
𝐀𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐬𝐜 – inițiative de succes din țară și diaspora, cu accent pe inspirație, curaj și depășirea provocărilor.
𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐞𝐢 – cele mai relevante știri și evenimente pentru comunitatea românească din întreaga lume.
𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢: promovarea proiectelor, valorilor și oamenilor care duc mai departe spiritul românesc, la nivel național și internațional.

𝐔𝐫𝐦ă𝐫𝐢ț𝐢 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐋𝐈𝐕𝐄 𝐚𝐢𝐜𝐢:
https://www.facebook.com/1001RepereRomanesti
https://www.facebook.com/geanina.ivanov1
http://www.youtube.com/@1001RepereRomanesti-sn6td

 

30 aprilie 2026, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Poeme insomnice“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2025.

 

 

 

30. April 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Poeme insomnice“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2025.

 

 

 

 

Dragi colegi,

După cum bine știți,
duminică, 03 mai 2026, este o zi cu o semnificație aparte: Ziua Mondială a Libertății Presei, un eveniment de referință pentru breasla noastră, profesie căreia ne-am dedicat cu pasiune și responsabilitate.

Pentru a marca acest moment, CPE „Libertatea” și Filiala Caraș-Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului German din Reșița, organizează în această zi la Reșița, un Simpozion Internațional deosebit. Tema centrală a ediției de anul acesta este una extrem de actuală:
„Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”
Va fi un prilej fericit de a ne reîntâlni cu partenerii și colegii noștri din Serbia, cu specialiști din domeniu, într-un cadru dedicat reflecției asupra rolului esențial pe care mass-media îl are în apărarea valorilor fundamentale ale societății.

Vă aștept cu drag să transformăm această zi într-un dialog viu despre viitorul jurnalismului și rigoarea care ne definește!

Cu deosebită considerație,

Ion D. Cucu, președinte al Filialei UZPR: Caraș Severin

Rezumat. Prezentul articol arată că, deși Directiva anti-SLAPP nu a fost încă transpusă efectiv în dreptul intern, instanțele sunt deja obligate să interpreteze normele naționale în acord cu obiectivul acesteia, astfel încât să prevină folosirea procesului ca instrument de intimidare. În acest cadru, instituții precum abuzul de drept, buna-credință procesuală și sancționarea demersurilor vădit neîntemeiate pot și trebuie folosite pentru a asigura o protecție reală a libertății de exprimare și a participării la dezbaterea publică.
7 mai 2026 este termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în dezbaterea publică (Directiva anti-SLAPP[1]). Aceasta vizează acele procese care nu sunt inițiate pentru a câștiga litigiul, ci pentru a intimida și a reduce la tăcere jurnaliștii, activiștii sau alte persoane vocale, prin presiunea și costurile unui litigiu prelungit.Deși instanțele se confruntă tot mai des cu astfel de procese — care consumă resurse judiciare și transformă accesul la justiție într-un instrument de presiune asupra vocilor critice — autoritățile naționale nu au arătat, până în prezent, un interes real pentru o transpunere efectivă a directivei. Proiectul de lege[2] se află în prezent la Senat, după ce a fost adoptat tacit de Camera Deputaților la 20 aprilie 2026, în absența unei dezbateri substanțiale. În forma actuală, textul pare mai degrabă o transpunere formală, departe de a oferi mecanismele necesare pentru o protecție reală și eficientă în practică.În aceste condiții, întrebarea esențială devine cum poate fi asigurată protecția în mod concret, chiar și în lipsa unei transpuneri. Neîndeplinirea acestei obligații nu creează un vid de protecție, ci mută responsabilitatea asupra instanțelor, care sunt chemate să realizeze obiectivul directivei prin interpretarea dreptului intern, în acord cu principiul efectului util și cu obligația de interpretare conformă.
Principiul efectului util, consacrat în cauza Von Colson[3], impune ca normele interne să fie aplicate astfel încât protecția să fie efectivă, adică reală și capabilă să producă rezultate concrete în practică. În materia anti-SLAPP, asta înseamnă că o intervenție doar la finalul unui proces lung poate rata tocmai scopul directivei, care vizează prevenirea efectului de intimidare.
Această cerință este completată de obligația de interpretare conformă, stabilită în cauzele Marleasing[4] și Pfeiffer[5]. Judecătorul nu poate invoca absența unor reguli anti-SLAPP explicite, ci trebuie să folosească normele existente — precum abuzul de drept și buna-credință procesuală — pentru a preveni utilizarea procesului ca instrument de intimidare.

Cum acționează instanța atunci când statul nu și-a îndeplinit obligația de transpunere
Înainte de expirarea termenului de transpunere, statul nu este încă obligat să pună pe deplin în aplicare directiva, dar nici nu poate adopta măsuri care ar compromite scopul acesteia. Această obligație derivă din principiul cooperării loiale prevăzut de art. 4 alin. (3) TUE și a fost formulată clar de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Inter-Environnement Wallonie[6], fiind ulterior confirmată și dezvoltată în cauza Adeneler[7].
Aceasta înseamnă că instanța națională nu poate valida interpretări ale dreptului intern într-un mod care ar permite folosirea procesului ca instrument de intimidare, prin ignorarea caracterului abuziv al demersului. De asemenea, nu poate trata formalist noțiunea de abuz de drept și nu poate ignora contextul de interes public al cauzei. În esență, orice interpretare care transformă procesul într-o presiune financiară sau procedurală asupra celui vizat este incompatibilă cu obiectivul directivei și cu cerința de a-i asigura efectul util.
După expirarea termenului de transpunere, obligația instanței devine una mai puternică. Nu mai este vorba doar despre a nu contrazice directiva, ci despre a interpreta activ dreptul intern astfel încât să se atingă rezultatul urmărit de aceasta.
Această obligație pozitivă de interpretare conformă este consacrată în jurisprudența CJUE, în special în cauzele Von Colson, Marleasing și Pfeiffer, care impun instanței naționale să utilizeze toate metodele de interpretare recunoscute în dreptul intern pentru a apropia soluția națională de cerințele dreptului Uniunii și pentru a asigura efectul util al directivei. Deci, după termen, judecătorul trebuie să verifice dacă normele existente pot fi interpretate astfel încât să ofere protecția cerută de directivă.
Cu alte cuvinte, înainte de expirarea termenului, instanța are o obligație pasivă: să nu valideze interpretări care ar compromite obiectivul directivei. După termen, obligația devine activă: să interpreteze dreptul intern astfel încât să asigure protecția urmărită de aceasta.

Această obligație nu este însă nelimitată. CJUE a stabilit, în cauzele Adeneler și Dominguez[8], că interpretarea conformă nu poate merge până la a contrazice CITEȘTE MAI MULT »

Nicolae Corneanu (21 noiembrie 1923 – 28 septembrie 2014) a fost una dintre cele mai luminoase personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, remarcându-se deopotrivă ca ierarh, teolog, patrolog, traducător şi publicist de excepţie. Născut la Caransebeș, într-o familie de intelectuali, a urmat studiile teologice la Academia Teologică din București, iar mai apoi s-a dedicat cercetării patristice şi activităţii academice. În anul 1962 a fost ales Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului, slujire pe care a împlinit-o vreme de peste jumătate de secol, până la trecerea sa la Domnul, în anul 2014. Păstor înţelept, deschis dialogului, profund ancorat în tradiţia patristică şi atent la frământările lumii contemporane, Mitropolitul Nicolae Corneanu a lăsat în urma sa nu doar o vastă operă teologică şi publicistică, ci şi chipul unui ierarh cultivat, smerit şi apropiat de oameni, pentru care cuvântul scris a fost o formă de slujire şi mărturisire.

Nicolae Corneanu a fost una dintre acele personalităţi rare ale Bisericii şi culturii româneşti în care vocaţia pastorală s-a întâlnit firesc cu rafinamentul intelectual, iar slujirea altarului s-a unit cu nobleţea condeiului. În persoana sa, teologul, istoricul, patrologul, traducătorul, publicistul şi păstorul de suflete nu au existat separat, ci au alcătuit o singură conştiinţă luminată de credinţă şi de responsabilitatea faţă de timp. A scris cu rigoarea savantului, dar şi cu sensibilitatea unui spirit care ştia să asculte vibraţia discretă a lumii şi a omului. A cercetat arhive, a coborât în adâncul literaturii patristice, a tradus capodopere ale spiritualităţii creştine, a comentat prezentul cu luciditate şi a lăsat în urmă o operă vastă, coerentă şi profundă.

Mitropolitul Nicolae Corneanu nu a fost doar un ierarh al Banatului, ci o conştiinţă a Ortodoxiei româneşti contemporane. Scrisul său respiră echilibru, cultură şi o rară capacitate de a transforma studiul teologic într-o formă de mărturisire. El nu a privit niciodată cartea ca pe un simplu exerciţiu academic, ci ca pe o datorie morală şi duhovnicească. Fiecare volum, fiecare studiu, fiecare articol poartă amprenta unei minţi formate în disciplina izvoarelor şi a unei inimi sensibile la drama şi frumuseţea lumii.

Mergând pe fir cronologic al operei sale, trebuie amintită mai întâi broşura tipărită în anul 1975 la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, intitulată “Pedobaptismul (botezul copiilor) de-a lungul vremii”, în fapt un studiu extras din revista “Biserica Ortodoxă Română” (an XCIII, 1975, nr. 1–2, pp. 130–149). Lucrarea, temeinic documentată patristic şi scripturistic, ajunge la concluzia fermă că „din punct de vedere teologic botezul copiilor mici nu constituie o eroare (…), ci practica de veacuri a Bisericii”. Este un studiu de mare actualitate, mai ales în contextul dialogurilor teologice privind Tainele iniţierii, la care participă întreaga Biserică Ortodoxă.

Cu dorinţa de a populariza credinţa creştină şi de a veni în sprijinul clericilor şi teologilor în activitatea lor didactică, în anul 1981 publică la Editura Mitropoliei Banatului lucrarea “Temeiurile învăţăturii ortodoxe”, unde arată rostul şi importanţa Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, „luate împreună ca temei al învăţăturii creştine”.

În 1984 apare volumul “Studii patristice. Aspecte din vechea literatură creştină”, tot la Editura Mitropoliei din Timişoara, mărturie a vastei sale pregătiri în domeniul Patrologiei. Volumul cuprinde o parte dintre studiile şi articolele publicate încă din anii studenţiei şi tratează teme precum: “Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi literatura patristică”, “Scriitorii patristici şi gândirea antică”, “Pagini de aghiologie patristică”. Autorul însuşi mărturisea că acestea „reflectă starea de spirit a celui care, luând contact pentru prima dată cu scrisul Sfinţilor Părinţi (…), s-a lăsat cuprins de sinceră admiraţie”.

În 1986 vede lumina tiparului lucrarea istorică “Biserica românească din nord-vestul ţării în timpul prigoanei horthyste” (Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti). Bazată pe cercetări în arhivele centrelor eparhiale din Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea şi Alba Iulia, precum şi în arhivele parohiilor dependente, lucrarea aduce la lumină drama Bisericii româneşti după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când nord-vestul ţării a intrat sub ocupaţie horthystă. Regimul fascist a afectat nu doar românii, ci şi evreii şi chiar populaţia maghiară. Volumul este însoţit de fotografii sugestive, care sporesc forţa documentară.

În 1987 publică “Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine” (ediţia I – Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara; ediţia a II-a – Editura Polirom, Iaşi, 2001), „rodul unor mai ample investigaţii de tinereţe asupra literaturii patristice”. Capitole precum “Probleme de pietate la Sfinţii Părinţi” sau “Sfinţii Părinţi şi unele aspecte ale vremii lor” aduc în atenţie teme surprinzător de actuale. Se remarcă mai ales studiul “Farmecul pustiului”, alcătuit cu fineţe artistică şi adâncime duhovnicească, în care deşertul devine spaţiul suprem al întâlnirii dintre om şi Creator. La fel de important este capitolul “Simbolurile religioase în interpretarea Sfinţilor Părinţi”: calea, drumul, podul, muntele, scara, izvorul şi fântâna.

În 1990 apare volumul “Quo vadis?”, publicat de Editura Mitropoliei Banatului din Timişoara, titlu inspirat din romanul lui Henryk Sienkiewicz. Pornind de la întrebarea „încotro se îndreaptă astăzi teologia creştină?”, autorul abordează teme precum: “Ortodoxia astăzi”, “Bisericile creştine şi ecumenismul”, “Terminologie ecumenistă”, “Biserica şi unele din marile probleme ale lumii de azi”, “Reflecţii teologice pe marginea unora din cuceririle recente ale ştiinţei”. Sunt analizate subiecte precum sărăcia, vârstnicii, nevârstnicii, persoanele cu handicap, explorarea cosmosului, genetica modernă, biologia contemporană, tragedia aborigenilor sau toxicomania.

În 1994 traduce celebra operă a Sfântului Ioan Scărarul – “Scara”, publicată sub titlul “Scara raiului”, precedată de viaţa pe scurt a lui Ioan Scolasticul şi urmată de “Cuvântul către păstor”. Primele trei ediţii apar la Editura Amarcord din Timişoara, iar următoarele la Editura Învierea, ediţia a şasea fiind publicată în 2008. Traducerea se remarcă prin fidelitate faţă de original şi frumuseţe stilistică. Introducerea este o adevărată enciclopedie despre viaţa Scărarului, simbolul scării şi istoria ediţiilor acestei lucrări. Prima intenţie fusese aceea de a o prezenta ca teză de doctorat. Pentru Mitropolitul Nicolae, “Scara” reprezintă întreaga spiritualitate patristică sistematizată sub simbolul urcuşului spre desăvârşire.

În 1995 apare traducerea “Viaţa Fericitului Pahomie” la Editura Anastasia din Bucureşti, rod al unei alte munci de lungă durată.

În 1998 publică “Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare” (Editura Amarcord, Timişoara), dezvoltare a tezei sale de doctorat din 1949, realizată sub îndrumarea renumitului teolog preot prof. Dr. Ioan G. Coman, intitulată „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creştin pe valea Nilului”. Lucrarea este dedicată marelui anahoret de pe valea Nilului şi include anexe importante: “Farmecul pustiului”, “Sfântul Antonie a fost anahoret sau cenobit?”, “Antonie cel Mare şi evlavia credincioşilor”, “Ecouri mai noi ale vieţii Sfântului Antonie”.

În 1999 publică “Origen şi Celsus. Confruntarea creştinismului cu păgânismul” (Editura Anastasia, Bucureşti), unde analizează opoziţia dintre creştinismul primar şi lumea păgână, prezentând atât atacul lui Celsus, cât şi răspunsul apologetic al lui Origen în tratatul “Contra lui Celsus”.

În anul 2000 apar cele două volume “Pe baricadele presei bisericeşti” (Editura Învierea, Timişoara), reunind editoriale, meditaţii şi interviuri publicate în foaia „Învierea”, la rubrica „Crâmpeie din cotidian”. În ele, autorul ia atitudine faţă de problemele Bisericii şi ale credincşilor, ascultând „mai ales glasul conştiinţei”.

Tot în 2000 apare la Editura „Jurnalul literar” din Bucureşti volumul “Pe firul vremii. Meditaţii ortodoxe”, care adună articolele publicate între noiembrie 1994 şi octombrie 2000 la rubrica „Meditaţii ortodoxe”.

În 2001 publică “Popasuri duhovniceşti. De la Crăciun la Paşti” (Editura Învierea, Timişoara), care reuneşte pastoralele de Crăciun şi Paşti din perioada 1961–2001 trimise în eparhiile Aradului şi Timişoarei. Fiecărei pastorale i se oferă un titlu generic: “Creştinul şi lumea” (1967), “Iisus, izbăvitorul nostru” (1977), “Împăcarea cu Dumnezeu şi cu semenii” (1981), “Să ne înstrăinăm de lumea păcatului” (1990), “Dumnezeu ne-a iubit. Să-L iubim şi noi” (1998), “Viaţa cea adevărată” (1968), “Felurimea datinilor să nu ne despartă” (1972), “Ce ne învaţă sărbătoarea Paştilor” (1988), “Consecinţele învierii lui Iisus” (1999), “Farmecul Paştilor” (2001).

Tot în 2001 apare “Miscellanea patristica” (Editura Amarcord, Timişoara, colecţia „Cum Patribus”), cu 22 de studii privind cultura primelor secole creştine, şi “Credinţă şi viaţă. Culegere de studii teologice” (Editura Dacia, Cluj-Napoca, colecţia „Homo religiosus”).

În 2002 publică “Farmecul scrierilor patristice” (Editura Anastasia, Bucureşti), unde tratează teme precum: “Cine sunt Părinţii Bisericii”, “Moştenirea patristică azi”, “Problema avortului la Sfinţii Părinţi”, “Diaconiţele în Biserică”, “Modernitatea Fericitului Augustin”. Tot în acelaşi an apare “În pas cu vremea” (Editura Învierea, Timişoara), volum de articole inspirate din realitatea cotidiană.

În 2004 publică “Patristica – filosofia care mângâie” (Editura Eikon, Cluj-Napoca), cu studii precum: “Pregătirea clerului creştin în primele trei veacuri”, “Preotul în viziunea scriitorilor patristici”, “Filosofia care mângâie”, “Sfântul Ambrozie, personaj literar”, “Sfinţenia nu cunoaşte graniţe”.

În 2007 apare “Actualitatea literaturii vechi creştine” (Editura Învierea, Timişoara), unde subliniază actualitatea experienţei patristice, mai ales prin studiul “Odinioară ca şi azi”.

În 2008 publică “Pentru mai binele obştesc”, cu articole istorice, sociale, religioase şi culturale, dintre care se remarcă: “Creangă diaconul”, “Arghezi monahul”, “Emil Cioran şi Dumnezeu”, “Breban credinciosul”, “Franz Liszt şi muzica sacră”, “Episod din lupta pentru menţinerea Episcopiei Caransebeşului”, “Tragedia unui episcop”.

În 2009 apare “Pe aripile cuvântului”, inspirat simbolic din romanul “Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, structurat pe teme precum: “Probleme bisericeşti”, “Biserica la români”, “Ortodoxia bănăţeană”, “Pagini patristice”, “Interviuri şi declaraţii”.

În 2011 apare “Scrisori pastorale” (Editura Învierea), continuarea volumului “Popasuri duhovniceşti”, reunind noile pastorale de Crăciun şi Paşti: “Vremea lui Irod şi vremea noastră” (2002), “Hristos în mijlocul nostru” (2006), “Praznic vechi, dar totdeauna nou” (2010), “Terapia morţii” (2005), “Darurile faptului că a înviat Hristos” (2009), “Fii ai luminii şi ai Învierii” (2010), “Domnul Cel înviat ne îmbie o viaţă nouă” (2011).

De asemenea, s-a îngrijit de apariţia colecţiilor de predici “Ieşit-a semănătorul” (1974) şi “Culegere de predici” (1984), a lucrării “Învăţături ale Bisericii Ortodoxe” (1987), precum şi de retipărirea “Catehismului ortodox” al preotului prof. Dr. Ilarion Felea.

Din 1962 a îndrumat revista „Mitropolia Banatului”, devenită după 1990 „Altarul Banatului”. Din 1980 s-a îngrijit de apariţia “Îndrumătorului bisericesc, misionar şi patriotic”, apoi a “Calendarului românului pe anul comun de la Hristos”, devenit ulterior “Calendarul almanah anual al Arhiepiscopiei Timişoarei”. Din 1990 veghează la apariţia publicaţiei „Învierea”, al cărei fondator este considerat.

A fost şi coordonator al lucrării “Ortodoxia românească” (Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1992), o culegere de texte menită să arate felul specific românesc de a teologhisi şi aportul românesc la îmbogăţirea Teologiei ortodoxe.

Din toate acestea se conturează imaginea unei opere vaste şi luminoase, în care rigoarea ştiinţifică se întâlneşte cu farmecul discret al stilului. Direcţiile sale majore — exegeza biblică, fenomenul apologetic, polemica primelor veacuri şi contribuţiile la cunoaşterea istoriei Bisericii primare — definesc un spirit de mare anvergură.

Opera scriitoricească a Mitropolitului Nicolae Corneanu reprezintă ani şi ani de lucru cu condeiul, „în pas cu vremea”, pentru ca din toate să se nască acel „farmec discret” al unei vieţi închinate lui Dumnezeu şi oamenilor. El nu a scris doar cărţi; a aşezat punţi între veacuri, între Părinţii Bisericii şi omul contemporan, între pustia Egiptului şi neliniştea modernă, între tăcerea rugăciunii şi glasul viu al istoriei. În paginile sale, teologia nu este doar ştiinţă, ci respiraţie a sufletului.

Foto: Wikipedia