Sâmbătă, 6 iunie 2026, filiala locală „Valeriu Branişte” a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Parohia Ortodoxă Română Timişoara Iosefin au organizat manifestarea comemorativă dedicată jurnalistului Doru Dinu Pavel Glăvan, care, la data de 7 iunie, ar fi împlinit vârsta de 80 de ani.

Momentul comemorativ a debutat cu slujba de pomenire, oficiată la mormântul său din cimitirul Calea Şagului, unde îşi doarme somnul de veci alături de fiica sa Oana Maria Cenan, decedată în urmă cu trei ani. Pe lângă membrii familiei, la sfânta rugăciune au participat membri ai filialei ziariştilor timişoreni, în frunte cu domnul preşedinte Ioan David, care au împodobit mormântul cu flori şi candele.

La parastasul oficiat apoi în biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Iosefin s-au alăturat alţi jurnalişti şi oameni de cultură timişoreni.

După acest moment emoţionant, în sala de festivităţi „Preot Ioan Imbroane” a parohiei a avut loc o manifestare omagială, în cadrul căreia a fost evocată personalitatea jurnalistului, reporterului, redactorului şi comentatorului sportiv Doru Dinu Pavel Glăvan. Despre viaţa şi ostenelile sale jurnalistice au vorbit preotul dr. Ionel Popescu, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie şi preotul Petru Berbentea, participanţii având posibilitatea de a urmări filmul documentar despre cel comemorat, realizat de regizorul Victor Popa. Moderatorul acestei întâlniri comemorative a fost conf. univ. dr. Ioan David, preşedintele filialei locale „Valeriu Branişte” a ziariştilor.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile manageriale, profesionale, organizatorice, culturale şi morale ale acestui fiu de seamă al Banatului, o adevărată „voce de aur”, vreme de cinci decenii, a radioului public. Datorită ostenelilor sale remarcabile, a fost înfiinţat Radio Reşiţa, care a primit statutul oficial de post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Om de cultură, ataşat încă din copilărie de Biserică, Doru Dinu Glăvan a oferit slujitorilor Bisericii bănăţene posibilitatea de a transmite cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul radioului reşiţean. Astfel, din studioul acestui post de radio s-au adresat credincioşilor episcopii Caransebeşului şi mitropoliţii Banatului, clericii din administraţiile eparhiale, preoţii şi monahii acestui colţ de ţară.

Un alt aspect demn de toată cinstea este acela că, în calitate de preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan a facilitat primirea jurnaliştilor din presa bisericească în cadrul acestei uniuni, pentru care a obţinut statutul de „Uniune de creaţie şi de utilitate publică”.

Pentru toate ostenelile sale, ştiute şi neştiute, Doru Dinu Pavel Glăvan rămâne în amintirea noastră ca un om de omenie, un om bun şi credincios, devotat cu trup şi suflet profesiei de jurnalist, vrednic de preţuirea, recunoştinţa şi neuitarea tuturor celor ce l-am cunoscut şi apreciat.

Veşnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Mitripolia Banatului/ Arhiepiscopia Timișoarei

In memoriam, Doru Dinu Pavel Glăvan (1946–2021)

🌍🤝 La invitația oficială a doamnei Primar Dragica Ratković și a doamnei Lana Husnjak, reprezentant ai stațiunii termale istorice Varaždinske Toplice în cadrul European Historic Thermal Towns Association (EHTTA), Primăria Băile Herculane a participat cu o prezentare de promovare a statiunii, a potentialului ei turistic, dar si a potentialului de dezvoltare a proiectelor comune pe fonduri Europene, la cea de-a IX-a ediție a Conferinței Internaționale „Apa Termală: Ieri, Astăzi și Mâine”.

Evenimentul a reunit specialiști de renume din domeniile medical balnear, turistic, cultural și universitar, precum și experți în proiecte europene și evaluatori ai Comisiei Europene.

Prezentarea „Băile Herculane: Unlocking the Future of a Historic Thermal Town” s-a bucurat de un interes deosebit, generând întrebări, dezbateri constructive și noi oportunități de colaborare pentru stațiunea noastră.

În cadrul parteneriatului dintre Primăria Băile Herculane și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, la conferință a participat managerul institutului, Dl. Adrian Miulescu, care a prezentat proiectul inovator Balneo Go, dedicat digitalizării serviciilor de medicină și turism balnear. Aplicația, care va deveni operațională la sfârșitul lunii iunie și va include și Băile Herculane, a fost apreciată de participanți și de experții europeni pentru caracterul său modern și inovator.

✨ Participarea la acest eveniment confirmă faptul că Băile Herculane este din nou prezentă în marile dialoguri europene privind viitorul stațiunilor termale. Prin colaborări internaționale, proiecte inovatoare și promovarea valorilor sale unice, stațiunea noastră își consolidează statutul de destinație europeană de referință și privește cu încredere spre viitor. #BăileHerculane #EHTTA #BalneoGo #TurismBalnear #EuropaTermală #ViitorulÎncepeAici 🌿

https://www.facebook.com/share/1H38TcxQZE/

Dragi prieteni, pasionați de istorie și fii ai Banatului Montan, dragi ,,Meginți”, am deosebita bucurie și împlinire de a vă anunța finalizarea unui proiect de suflet dedicat trecutului nostru comun: digitalizarea integrală și salvarea de la degradare a gazetei „Grănicerul”, publicație de referință ce a luminat viața culturală, socială și spirituală a Mehadiei și a întregii zone în perioada interbelică.

Apărută la Mehadia între anii 1933 și 1937, gazeta „Grănicerul” a fost mai mult decât un simplu periodic de informare locală. Ea a funcționat ca o veritabilă cronică a spiritului grăniceresc, reflectând realitățile socio-economice, culturale, administrative și spirituale ale epocii interbelice. În paginile sale se regăsesc consemnate tradițiile, frământările, viața asociațiilor culturale și evoluția comunității de pe axa Mehadia – Băile Herculane, Valea Almajului.

​Fiecare pagină din perioada 1933-1937 a fost scanată și organizată cronologic pe ani, fiind acum accesibilă pentru toți cei care doresc să descopere pulsul acelei epoci, articolele semnate de intelectualii vremii, mărturiile istorice ale localității noastre, precum și farmecul graiului local de acum aproape un secol.

​Vă invit cu drag să răsfoiți această cronică vie a comunității noastre, să explorați amintirile bunicilor noștri și să redescoperiți mândria spiritului grăniceresc, pe blogul dedicat exclusiv gazetei GRĂNICERUL:

👇👇👇

https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&opi=89978449&url=https://granicerulmehadia.wordpress.com/&ved=2ahUKEwiktoDjl_KUAxU80QIHHaZ6OXoQFnoECB8QAQ&sqi=2&usg=AOvVaw2jNhrYc3R7Q0IQxUMbsUof

____________

Gazeta GRĂNICERUL – Mehadia, 1933-1937 – SCURT ISTORIC 

În anul 1933, la Mehadia apărea una dintre cele dintâi publicații din mediul rural al Banatului de Munte, purtând titlul:  „Grănicerul„. Recomandându-se pe frontispiciul său ca ,,Organ pentru apărarea tuturor intereselor locale”, gazeta avea ca director și proprietar pe Ioan Marghetich – tatăl scriitorului Nicolae Mărgeanu (Marghetich), din Mehadia. Cu o trudă imensă, Ioan Marghetich fiind și editor și tipograf, publicația apare neîntrerupt până în iulie 1936, pentru ca apoi, după o întrerupere de un an și două luni, să reapară la Timișoara, din anul 1937 (12 septembrie). Din păcate, apariția ei de această dată devine una sporadică, nereușind să producă decât câteva numere.

Cunoscută și apreciată în întreg Banatul în timpul difuzării ei, publicația Grănicerul face parte din acea emulație socio-culturală ce a cuprins întreaga societatea românească în perioada interbelică, la care a aderat și comunitatea din Mehadia prin intermediul unor organizații și a unor personalități care au făcut posibilă o nemaipomenită însuflețire culturală și un progres spectaculos al comunității noastre.

Remarcabil este faptul că publicația „Grănicerul” făcea parte dintre foarte puținele publicații care funcționau în mediul rural la acea vreme. Aceasta a adus Mehadiei un binemeritat prestigiu și o anume reputație de centru cultural, asigurând în același timp o anumită dinamică acestuia. Ioan Marghetich, directorul revistei a fost și unul dintre cei mai importanți membrii ai comunității, implicarea lui atât în viața culturală cât și în cea economică a Mehadiei îl legitimează ca unul dintre stâlpii comunității, fiind în același timp și un motor al dezvoltării ei.

În calitate de jurnalist, recunoscând și apreciind valoarea acestui deosebit demers jurnalistic, am considerat necesar ca această publicație să fie scoasă la lumină și făcută cunoscută tuturor. Apelând la descendenții familiei Marghetich, prin intermediul doamnei Eugenia (Jeni) Marghetich, am descoperit foarte multă deschidere și bunăvoință la solicitarea de a mi se permite scanarea întregului material, a revistelor în tipăritura lor originală și convertirea întregului material în formatul electronic (PDF). Astfel, astăzi am bucuria și plăcerea de a face publică această creație jurnalistică care o consider una dintre cele mai valoroase piese, ce o putem adăuga, grație valorii ei inestimabile, patrimoniului public cultural local. Potențialii cititori, interesați de a descoperi trecutul Mehadiei, precum și al zonei adiacente Mehadiei, prin lecturarea acestor pagini vor avea ocazia de a cunoaște atmosfera acelor timpuri, de a constata cu oarecare surprindere că împrejurările politice și sociale nu erau chiar atât de diferite față de cele ce le trăim azi, așa cum ne-am fi așteptat, având în vedere trecerea a aproape o sută de ani de la evocarea lor. Lectura poate trezi cititorului varii sentimente, însă ceea ce sunt sigur este că ea va aduce cititorului beneficiul cunoașterii unui episod din trecutul comunității noastre, al obiceiurilor bunicilor, sau străbunicilor noștri, și a modului lor de a conviețui în mediul social propriu acelor vremuri.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Mehadia – octombrie 2023

​Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Română Iosefin, vă invită să participați la o acțiune de omagiere a distinsului jurnalist Doru Dinu GLĂVAN (n.07.06.1946 – d.31.10.2021).

​Evenimentul va avea loc sâmbătă, 06.06.2026, în Timișoara, conform următorului program:

• ​Ora 10,30: Moment de reculegere la mormântul din Cimitirul din Calea Șagului
• ​Ora 11,30: Slujbă de pomenire la Biserica Ortodoxă Iosefin
• ​Ora 12,00: Întâlnire omagială în sala de festivități a Parohiei

​Evenimentul va fi onorat de intervențiile domnilor:

Prezintă: Preot dr. Ionel POPESCU și Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE

Moderator: Conf.univ.dr. Ioan DAVID

Atașăm afișul oficial al evenimentului pentru detalii suplimentare.

Anul trecut, cu prilejul jubileului de 80 de ani de existență și activitate neîntreruptă, Casa de Presă și Editură Libertatea a primit numeroase distincții importante. Printre cele mai prețioase se numără însă cele venite din partea colegilor de breaslă, ca semn al aprecierii pentru contribuția adusă jurnalismului și culturii românești.

În această ordine de idei, amintim Premiul de Excelență pe anul 2025 acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Anul acesta, cel mai tânăr vlăstar al Casei noastre, revista „Bucuria copiilor”, a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani.
Să fii copil și să ai 80 de ani, acest lucru îl poate reuși doar o revistă care a crescut odată cu generațiile de cititori ai săi. Prin paginile sale, copiii au învățat primele litere, au descoperit universul imaginației, au citit primele poezii și povestiri, au râs, au visat și au crescut împreună. De-a lungul celor opt decenii, „Bucuria copiilor” nu a fost doar o revistă, ci o adevărată prietenă a copilăriei, o punte între generații și păstrătoarea unor amintiri de neuitat.

Marcând cei 80 de ani de existență ai revistei, sărbătorim împreună dragostea față de copii, față de limba română și față de cultură. Totodată, îi omagiem pe toți cei care, de-a lungul timpului, au creat, au scris, au desenat și au crezut că zâmbetul copilului și cuvântul frumos au o valoare nepieritoare.
Cu acest prilej, Casa noastră a fost distinsă cu încă două recunoașteri importante din partea colegilor de breaslă. Domnul Ion D. Cucu, președintele filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prezent la jubileu alături de renumiții jurnaliști Mario H. Balint și Daniel Botgros, a înmânat Casei de Presă și Editură Libertatea și revistei „Bucuria copiilor” o impresionantă plachetă aniversară și o diplomă de excelență.
Distincțiile au fost acordate în semn de prețuire pentru activitatea desfășurată și pentru contribuția adusă educării tinerelor generații. Pe plachetă este înscris, printre altele, următorul mesaj: „Din anul 1946 ați rămas o făclie de lumină, transformând bucuria în poveste și lectura într-o nesfârșită bucurie. Vă mulțumim că modelați cu blândețe și înțelepciune sufletele de mâine.”
Cu prilejul înmânării distincțiilor, președintele Ion D. Cucu a adresat un mesaj emoționant celor prezenți:
„Trăiesc bucuria de a fi alături de conducerea CPE «Libertatea» în acest moment important din istoria acestei instituții, la un an după ce săptămânalul «Libertatea» a împlinit 80 de ani. «Fratele lui mai mic», cu numai un an diferență, revista «Bucuria copiilor», împlinește astăzi 80 de ani. Este o mare bucurie să îi am alături pe majoritatea membrilor acestei Case de Presă, care sunt și membri ai filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Mă adresez copiilor: principala bucurie de a fi aici este să văd bucuria din ochii și sufletele voastre. Este, fără îndoială, cea mai mare fericire a bunicilor și a părinților să vadă bucurie în ochii copiilor. Nu cred că poate exista ceva mai de preț pe lume decât un copil bucuros.
Într-adevăr, această publicație, «Bucuria copiilor», reușește de 80 de ani să aducă în inimile copiilor satisfacție și bucurie, să păstreze acest adevăr și să facă istorie, pentru că 80 de ani înseamnă istorie. În istoria neamului românesc, aceste publicații scriu pagini cu totul remarcabile. Pot spune că, într-adevăr, colegii noștri reușesc să fie adevărați «jurnaliști ai istoriei clipei». Chiar în acest moment sunt convins că scriem istorie.”
Prin aceste noi distincții, Casa de Presă și Editură Libertatea și revista „Bucuria copiilor” primesc încă o confirmare a valorii și importanței activității lor, desfășurate neîntrerupt în slujba informației, culturii și educației generațiilor tinere.
Casa de Presă și Editură „Libertatea” adresează sincere mulțumiri colegilor de breaslă din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Caraş-Severin pentru sprijinul, aprecierea și prețuirea constantă pe care le manifestă față de activitatea noastră, precum și pentru faptul că ne sunt alături în momentele importante ale existenței noastre.

Mariana STRATULAT

Articolul îl puteți citi în numărul din 6 iunie 2026

https://libertatea.rs/

Chiar dacă ultimul clopoțel din acest an școlar, pentru elevii claselor a XII-a de la Liceul Teologic Penticostal Logos din Timișoara, nu a sunat încă în curtea școlii lor, miercuri, 27 mai, a avut loc festivitatea de rămas bun în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest, de pe Bulevardul Vasile Pârvan, nr. 4.

Ziua a fost deosebit de încărcată emoționant pentru toată lumea, elevi și profesori, și dintr-un motiv în plus, pentru că și-au luat rămas bun de la elevii din clasele terminale, închizând un ciclu de patru ani de amintiri.

Cu puțin înainte de începerea festivității, aula s-a umplut de voci și prezențe familiare. Cu toții au trăit un sentiment de bucurie și satisfacție venit din încheierea unui ciclu al vieții, cel al anilor de liceu, dar în același timp un sentiment de amărăciune pentru despărțire. Acești patru ani de liceu le-au dat copiilor, cu siguranță, pe lângă cunoștințe,  și „aripi” să zboare spre visele lor.

În 31 mai 2026, Asociația Foștilor Deținuți Politic din România a organizat o activitate comemorativă de amploare în satul ialomiţean Fundata. Data și locul nu au fost alese întâmplător. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la declanșarea „Fenomenului Bărăgan”, o mare pată de rușine pe obrazul României comuniste, când zeci de mii de români nevinovați au fost pedepsiți fără niciun temei legal de propriii lor conducători, puși în fruntea țării de atotputernicul Stalin. Nenorocirea a debutat în noaptea de Rusalii a anului 1951. Anul acesta, sărbătoarea creștină a Rusaliilor a fost în 31 mai, motiv pentru care a fost aleasă această zi pentru comemorare.

Această sărbătoare reprezintă pentru milioane de români una dintre cele mai importante date religioase ale anului, dovadă că este una din cele trei sărbători religioase dintr-un an care se sărbătoresc două zile: Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Pentru câteva zeci de mii de credincioși, Rusaliile au și o altă semnificație în afara celei religioase: rămâne una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria regimului comunist din România: deportarea în Bărăgan. În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, chiar în timpul sărbătorii Rusaliilor, autoritățile comuniste au declanșat una dintre cele mai ample acțiuni de deportare forțată din istoria contemporană a României. Din localitățile aflate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie au fost ridicate 12.791 de familii din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți și deportate în pustia câmpie a Bărăganului.

Rusaliile sunt considerate o perioadă cu încărcătură spirituală puternică, iar anumite activități sunt evitate pentru a nu atrage „mânia Rusaliilor”. Interdicțiile diferă ușor de la o zonă a României la alta, dar șapte sunt cele mai răspândite. Poate tocmai de aceea, autoritățile comuniste au decis ca tocmai atunci, când oamenii se aflau sub influența spiritului Rusaliilor, să se declanșeze acea rușinoasă acțiune, de o cruzime rar întâlnită la un popor creștin de două milenii , încercând să dea vina deportării pe păcatele victimelor, nu pe ticăloșia inițiatorilor. La 75 de ani de la deportare, episodul rămâne una dintre cele mai dureroase pagini din istoria României și un simbol al represiunii exercitate de regimul comunist asupra propriilor cetățeni.

Evenimentul organizat de conducerea AFDPR a fost emoționant, minuțios pregătit, s-a bucurat de o participare numeroasă, de atenția oficialităților locale și județene, de invitați de seamă, iar rezultatele au fost pe măsură. Astfel de evenimente sunt esențiale pentru vindecarea societății și consolidarea democrației. Ele au rolul de a onora victimele represiunii ccomuniste, de a preveni repetarea abuzurilor totalitare și de a restabili adevărul istoric. Aceste acțiuni mențin vie memoria colectivă și educă noile generații cu privire la valoarea libertății.

În ceea ce privește locația, a fost ales satul ialomițean Fundata, pentru că este singurul dintre cele 18 sate noi ridicate din nimic în câmpia Bărăganului de deportații bănățeni și olteni în cumplita vară a anului 1951, care încă există. Fundata rămâne muzeul viu al deportărilor comuniste. În acest sat a fost ridicat de către victimele comuniste un monument impresionant, mai există cimitirul și bisericuța deportaților, iar locuitorii Fundatei, autoritățile locale și județene au mult respect pentru ducerea mai departe a memoriei ororilor comuniste, ceea ce este un gest nobil, de apreciat și lăudat, exemplu de comportament civic demn de urmat.

Copiii şi nepoţii deportaţilor din Fundata prăznuiesc în fiacare an așa cum se cuvine Rusaliile, în dubla lor semnificație: creștină și istorică. Ei vin de pe unde soarta i-a dus prin țară şi chiar din străinătate pentru a respecta această sărbătoare. Indiferent de vreme, fiii satului străbat sute de km. şi vin la cimitirul din localitate pentru a cinsti memoria înaintaşilor, dar şi pentru a reînvia spiritul comunităţii.

Anul acesta fiilor satului li s-au alăturat circa 50 de foste victime ale deportării venite de la distanțe mari la chemarea conducerii AFDPR să le aducă un omagiu persecutaților politic. Principalul organizator a fost anul acesta domnul Leonard Câmpeanu, președintele Filialei București și vicepreședintele AFDP pe țară. Cu câteva săptămâni înainte a bătut drumul București-Fundata pentru a pune la punct toate detaliile comemorării a 75 de ani de la data declanșării tragicului eveniment din 1951. S-au implicat și autoritășile locale și toți fiii Fundatei, bucuroși că localitatea lor devine de interes național la marele praznic al Rusaliilor și că durerea lor este împărtășită de alți mulți români care nu-i uită pe strămoșii lor, atât de crunt loviți în perioada regimului comunist.

Evenimentul a început la monumentul din Fundata la care au participat locuitorii satului și oaspeții veniți de departe, pentru a cinsti memoria și a aduce un omagiu acestor martiri și pentru comemorarea a 75 de ani de la tragicul eveniment din istoria localității, în data de 31 mai 2026, prima zi de Rusalii.

Preoţi tineri au oficiat o slujbă în aer liber şi i-au pomenit pe cei adormiţi. Au urmat luările de cuvânt ale oficialităților locale și județene, ale conducerii AFDPR din București și filialelor din țară, ale supraviețuitorilor deportării la Fundata, ale invitaților Cosmin Budeancă de la IICCMER, Florentina Dobre și Valeriu Antonovici realizatorii. unui film documentar pe tema deportărilor. Apoi s-a mers în pelerinaj la vechea biserică din Fundata, construită în anii deportării și încă destul de bine conservată și la cimitir unde preoții au sfinţit cu vin toate mormintele. Pentru a păstra vie memoria acestei tragedii, domnul Leonard Câmpeanu a solicitat autorităților locale atribuirea unei mici suprafețe de teren în care Asociația Foștilor Deținuți Politici să construiască replica unei locuințe specifice deportaților din 1951 în apropierea monumentului din Fundata, astfel încât tinerele generații să aibă ideea completă a vieții deportaților din acele locuri.

Pentru partea a doua a evenimentului participanții au făcut deplasarea la Slobozia, la Centrul Cultural „Ionel Perlea”, una dintre clădirile emblematice din municipiu. Acolo s-a derulat simpozionul „75 de ani de la Deportările în Bărăgan”. Moderator a fost domnul Leonard Câmpeanu. După cuvântul de deschidere dânsul a dat, pe rând, cuvântul reprezentantului autorităților locale, secretarul general al CJ Ialomița Adrian-Robert IONESCU, d-nei Nina Moica-președinte al AFDPR, Ileana Mateescu-președinte al Filialei Mehedinți AFDPR, Cosmin Budeancă-reprezentant IICCMER, redactor șef al Revistei Memoria, Florentina Dobre- istoric și scriitor, Cornelia Fetea- președinte Filiala Caraș-Severin, Petrică Panduru- membru CD al AFDPR.

Fiecare vorbitor a subliniat în felul său monstruozitatea „Fenomenului Bărăgan” , consecințele acestui act samavolnic pe termen lung și scurt și necesitatea ca aceste adevăruri să fie evocate cu cât mai multe prilejuri pentru ca astfel de greșeli să nu se mai repete. Deportarea în Bărăgan nu a fost doar o deplasare forțată; a fost încercarea de a frânge spiritul unor oameni gospodari și demni. Dar ei nu s-au lăsat înfrânți. Au ridicat sate acolo unde erau doar ciulini și au păstrat demnitatea vie. Supraviețuitorii acestui Holocaust bănățean și oltean, urmașii deportaților, prin acțiuni de genul celei de la Fundata dovedesc faptul că vor și pot să-și exprime respectul pentru suferințele bunicilor și părinților.

Participanții la eveniment au fost bine primiți de actualii locuitori ai satului Fundata care dovedesc faptul că doresc și pot să-și exprime recunoștința și respectul pentru acești oameni care au contribuit , după reîntoarcerea din deportare, la existența și dezvoltarea satului natal și a țării, făcând abstracție de crimele comuniste. Au venit de Rusalii 2026 să aprindă o lumânare în memoria tuturor celor uciși în vremea comuniștilor. Organizatorii evenimentului și participanții au dovedit că înțeleg contextul crud al acelor vremuri. Iartă, pentru că ura nu construiește nimic.Dar nu uită. Nu uită suferința bunicilor și nici curajul lor de a construi o viață de la zero în pământul arid al Bărăganului și sacrificiile pentru a-și crește copiii în exil.

Activitatea s-a încheiat cu un parastas pentru sufletele martirilor plecați la cele veșnice.

Timișoara – leagăn al libertății și democrației – a găzduit, în 2 iunie 2026, o interesantă conferință internațională desfășurată în organizarea Adunării Regiunilor Europei – ARE și a Consiliului Județean Timiș, intitulată generic „Apărarea rezilienței democratice în era dezinformării”.

Reunind o parte din conducerea acestui forum european reprezentativ (în frunte cu Lukas Mandl, președintele ARE), dar și participanți din aproape 50 de regiuni, manifestarea s-a dorit a fi o dezbatere sinceră și responsabilă legată de influența tot mai pregnantă a rețelelor sociale și a inteligenței artificiale asupra proceselor democratice, în condițiile aderenței aproape exponențiale a populației la aceste instrumente tehnologice, în special a tinerilor.

Pe cale de consecință, în context a fost analizat și care mai este rolul presei într-o perioadă în care oricare cetățean are acces facil și direct la informații și, implicit, are posibilitatea de a reacționa prompt, fără intermediari și fără restricții, la orice îi este comunicat (în cazul nostru din partea autorităților publice de la orice nivel).

S-a subliniat, în context, că progresul tehnic este, fără îndoială, un factor favorizant în relația administrație-cetățean, cât și în afirmarea democrației, dar, în același timp, și un factor generator de riscuri pentru bunul mers al acestora.

Vorbitorii din diverse regiuni ale Europei – în plen sau pe secțiuni, în cadrul meselor rotunde sau al workshop-urilor- au evidențiat că relația administrație – cetățean a căpătat noi valențe, în special privind participarea tot mai largă și mai diversă la actul de decizie, la informarea multiplă, în toate domeniile, la obținerea unui feed-back privind rezolvarea problemelor comunităților.

Toate acestea au loc însă (și au un rol pozitiv pentru democrație) doar în măsura în care sunt exercitate cu responsabilitate și în slujba adevărului, al interesului reciproc pentru binele comun.

În realitate, însă, apare și reversul situației și riscurile majore aduse de accesul facil la informație și la comunicare, mai ales atunci când diverse grupuri de interese, de orice fel ar fi ele, nu acționează în aceeași direcție, susținând și promovând neadevăruri sau minciuni, direct sau prin omisiune, anulând astfel eforturile administrației pentru gestionarea treburilor comunității în interes comun.

În acest context s-a reluat și s-a dezbătut, evident, și tema fake-news, încercându-se găsirea unor soluții legale pentru limitarea sau chiar interzicerea lor. Lucru extrem de dificil, întrucât trebuie găsit un echilibru stabil și incontestabil între dreptul democratic la libertatea de expresie și blocarea răspândirii în masă a unor minciuni sau dezinformări care pot conduce la o ineficiență a actului administrativ, la o polarizare a societății sau chiar la conflicte.

Vizavi de aceste aspecte, s-a subliniat, printre altele, că regiunile au rol important în acest sens, deoarece pot limita acest fenomen, întrucât comunitățile sunt mai mici, iar adevărul este mai ușor de cunoscut și susținut, implicit prin relația directă între administrație și cetățean sau printr-o presă locală/regională responsabilă.

Pe de altă parte, s-a analizat și rolul media în perioadele de criză, când acțiunea ei poate limita sau, din contră, amplifica problemele majore cu care se confruntă comunitatea în cauză, toate fiind desfășurate la o intensitate pe care ți-o dă forța comunicării rapide și în masă, accesibilă până aproape la ultimul cetățean.

Ori, în aceste condiții, dincolo de elementele de ordin legislativ care pot interveni în acest demers de apărare a democrației și de punere a ei în slujba cetățeanului, s-a pus problema pe ce alte căi se mai poate acționa, inclusiv în privința media.

Și, în primul rând, s-a vorbit despre educație, despre profesionalism și despre responsabilitate, despre stimularea inițiaitivei cetățenești și crearea unor instrumente ale administrației prin care cetățeanul să-și facă ascultată vocea și de care să se țină cont în orice proces decizional.

Și, mai ales, s-a insistat pe nevoia dialogului, al dezbaterii continue, a unității în diversitate (Timișul fiind unanim apreciat în acest sens), astfel încât să nu se piardă cel mai de preț câștig – încrederea cetățenilor în administrație, în genere în stat.

Desigur, manifestarea a fost – în ansamblul ei – mai mult un prilej de a pune pe tapet o diversitate de probleme, dar și de cunoaștere reciprocă, motiv ca ea să trebuiască să fie urmată de altele similare și, mai ales, de o colaborare inter-regională, facilitată de tehnologiile moderne, care apropie – în timp și spațiu – comunitățile, dându-le posibilități sporite de colaborare și de acțiuni comune.

Prezent la manifestare din partea Filialei Timiș a UZPR, am totuși regretul că unul din actorii principali ai acestui demers esențial de apărare a democrației – Instituțiile Media – nu a fost prezent (sau implicat) la adevărata sa importanță și valoare, implicit prin organizațiile sale profesionale.

Poate tocmai de aceea, UZPR ar putea prelua, la rândul ei, dezbaterea acestei teme de maxim interes, reluând-o, în condițiile specifice țării noastre, printr-o acțiune desfășurată la nivel național.

Astăzi, de Ziua Învățătorului, aduc în fața d-voastră bucuria pentru apariția Revistei Banatcult, nr. 5 (ianuarie, februarie, martie), din anul II, urmând ca în curând să primim de la tipografie, următorul număr – 6 (aprilie, mai, iunie).
Chiar dacă se spune că astăzi nu se mai citește, chiar dacă se consideră că sunt deja prea multe publicații, noi – Asociația Culturală Banatcult nu mergem pe aceste căi …. Știm că se mai citește și de asemenea știm că oricât de mult se scrie tot mai este loc pentru a pune pe hârtie lucruri despre locuri, oameni, evenimente! Aceasta dorim să facem prin intermediul acestei publicații trimestriale.
Începând cu primul număr din acest al II-lea an, propunem rubricile:

• Banatul turistic,
• Banatul multicultural,
• Bănățeni care au fost / Bănățeni care sunt,
• Banatul astăzi.
  În numărul acesta, conform cuprinsului atașat, veți putea face cunoștință cu aspecte noi pe care le descoperim încă în partea aceasta de țară….
  Vă dorim o lectură plăcută!

Pentru sugestii, colaborări, comenzi, vă rugăm să ne contactați la următoarea adresă: banatcult@gmail.com

Vă mulțumim!

Redactor șef, Mihai Vlădia/UZPR filiala Caraș Severin

„Ziarul nu este numai o ştire, telegramă, articol de fond, reportaj,

numai politică şi informaţie… Ziarul e o stare sufletească” (Tudor Arghezi)  

Filiala ,,Valeriu Braniște” Timiș a UZPR a tipărit volumul aniversar „Redând vieții clipa trecătoare… Ziariști timișoreni la ceas aniversar – 2025”, carte apărută la Editura Fundației pentru Cultură și Învățământ „Ioan Slavici” Timișoara, editori fiind Gheorghe Crișan și Dumitru Mnerie, personalități care promovează ziariștii bănățeni seniori cu vârsta între 65 și 85 de ani, crâmpeie din viața și activitatea acestori martori cu talent și dăruire, cronicari ai vremurilor, stâlpi ai cetății, pentru că mass-media nu poate să existe fără imaginea pe care ei (și confrații lor) o oferă cu talent și dăruire pentru a reda vieșii clipele ei trecătoare.

În carte sunt menționați Ion Medoia (85 de ani-șapte decenii de gazetărie), Constantin Gomboș (85 ani – istoric militar, jurnalist), Nicolae Secoșan (80 de ani-redactor radio, Divizia Sport), Ioan David (75 ani-cercetător al istoriei presei bănățene, președintele Filialei ,,Valeriu Braniște” Timiș a UZPR, Dușan Baiski (70 ani-prozator, jurnalist, traducător), Gheorghe Crișan (70 ani-profesor facultatea de ziaristică, jurnalist), Constantin Duma (70 ani – fotoreporter AGERPRES), Constantin Jichița (70 ani-jurnalist, fondator de reviste), Dumitru Mnerie (70 ani-jurnalist, rector de universitate), Ștefan Popa-PopaS (70 ani-artist caricaturist), Ionel Popescu (70 ani-membru UZPR, preot, profesor teologie, scriitor), Nicoleta Elena Popescu (jurnalist, director de ziare), Marcel Sămânță (70 ani-poet, scriitor, jurnalist), Aida Rusalinda Voștinaru (70 ani-colaborator Radioteleviziunea Română, redactor de reviste, consilier de presă), Mariana Cernicova-Bucă (65 ani-jurnalist, redactor de televiziune), Tiberiu Ciobanu (65 ani-profesor de istorie, scriitor, jurnalist, redactor-șef la ,,Demnitatea”, moderator de emisiuni), Maria Mândroane (65 ani-etnolog, muzeograf, membră de cenacluri literare, membră UZPR), care au prezentat repere autobiografice, întâmplări hazlii de care au avut parte, dificultățile întâmpinate, gândurile lor depre începuturile în presă, amintiri și relatări despre oameni și fapte ale comunității timișorene, viața internă din redacții sau bresla ziariștilor, arătând că pasiunea și talentul pentru scris se împletesc cu implicarea în comunitate, un travaliu continuu, strădania de a face mai mult și mai bine.

Mai tinerii noștri colegi – Octavian Stăncioiu – 55 ani, Gianina Ianăș Zaberca – 50 ani, Kosz Grigore Sorin – 50 de ani sau Irina Arieșanu – 45 ani – vor duce mai departe acest efort de tezaurizare.

Este un început ce se vrea și un imbold, căci important este ca să încercăm, pe mai departe, să marcăm, cumva, vremelnica noastră trecere prin viață și rezultatele muncii noastre, măcar din respect față de efortul pe care l-am depus și față de o breaslă cu puternic impact social, nobilă și responsabilă.

Pe viitor, Filiala timișoreană „Valeriu Braniște” a UZPR cu sediul la Bastion – dar și alte organizații cu competențe sau preocupări în domeniu – este hotărâtă să continue acest exemplu și să realizeze, sub forma unui volum sau a diverselor produse media, alte necesare și binevenite incursiuni în lumea realizatorilor de presă, de-acum sau de altădată, a tinerilor jurnaliști, pentru că, așa cum scria Nicolae Dabija, „mulţi ziarişti tineri mă întreabă deseori: Merită să faci ziaristică? Eu le răspund: Merită! Ziaristul este cel care lasă câte o urmă prin zilele trăite, prin intermediul articolelor pe care le scrie, prin intermediul unei imagini, prin intermediul unei atitudini. De aceea, ziaristica este poate una din cele mai frumoase meserii”.

 „Carte, Artă și Tinerețe luminată de vers eminescian”  astfel s-a intitulat evenimentul organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în data de 3 iunie 2026, desfășurat într-un cadru natural de poveste: Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor.

Partenerii evenimentului au fost Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Școala Gimnazială Măureni-Șoșdea, iar susținărorii acestei frumoase întâmplări au fost Primăria și Consiliul Local Bocșa.

Evenimentul este inclus în calendarul cultural al bibliotecii bocșene ca proiect de promovare a cărții, de promovare a obiectivelor turistice din orașul Bocșa, precum și de marcare a zilei de 15 iunie – Ziua Eminescu – ziua în care se stingea Luceafărul poeziei românești, zi cu dublă semnificație pentru bănățeni: Ziua Banatului Montan.

De asemenea, evenimentul s-a înscris în calendarul cultural al Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița în cadrul proiectului „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Așadar, instituțiile de cultură și educație și-au dat mâna, iar rezultatul a fost unul extraordinar: pe Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor a fost amenajată o expoziție de pictură purtând semnătura artistului plastic Nicolae Potocean – NIK; de asemenea, a fost lansat volumul acestuia, o carte-album intitulată: „Arta lui Nik Potocean. O poveste homerică” (Giroc: Castrum de Thymes, 2025), volum apărut în seria „Bocșa, istorie și cultură; 79 ), iar elevii prezenți au recitat versuri de Mihai Eminescu. Au fost prezenți elevi de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug și elevi de la Școala Gimnazială Măureni – Șoșdea, însoțiți de prof. dir. Nicoleta Belu. De altfel, evenimentul se înscrie și în parteneriatele Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa derulate cu aceste instituții de învățământ privind promovarea cărții, a lecturii și a scriitorilor, editorilor, oamenilor cărții.

Despre Arta lui Nik Potocean, despre eveniment și despre proiectele culturale  aflate în derulare au vorbit Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban, Nicolae Potocean  și primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

La eveniment au participat artiști plastici din Bocșa și Reșița, oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Anina, precum și elevi și cadre didactice. Iar fondul muzical și buna sonorizare  au fost asigurate de prietenul bibliotecii bocșene – Mircea Rămneanțu –  partenerul oficial al multor evenimente cultural-artistice și spirituale desfășurate la Bocșa cu diverse prilejuri.

Prezenți la eveniment, primarul Mirel Patriciu Pascu și vice primarul Bogdan Ovidiu Pop au răsplătit participanții cu diplome de onoare pentru frumoasa colaborare în desfășurarea acestui inedit proiect inițiat și manageriat de biblioteca publică.

Întâlnirea s-a încheiat cu sesiunea de fotografii, cu vizionarea expoziției de artă, precum și cu o vizită pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor.   

 

 

Ticu Leontescu, pseudonimul lui Constantin Leontescu, s-a născut la 16 mai 1956, în comuna Dersca din judeţul Botoşani într-o familie cu șase copii, părinții fiind oameni simpli și credincioși.

Școala primară o face în satul natal și, datorită talentului la desen, la îndemnul stăruitor al directorului școlii, profesor de matematică, la finele clasei a șaptea a dat examen la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Botoșani, dată când a plecat definitiv din satul în care s-a născut și a copilărit.

A continuat studiile la Liceul de Arte Plastice din Timişoara, absolvit în 1975, continuând cu Şcoala Tehnică Postliceală „Mecanică Fină şi Optică” din orașul de pe Bega, absolvită în 1977, făcând abonament la Biblioteca Județeană Timiș, de unde împrumuta tot ceea ce găsea și i se părea important, iar din librării și de la anticariat cumpăra antologii de poezie universală, își procura și reviste, precum „Flacăra”, „Cronica” ș.a., apoi a urmat cursurile Facultății de Teologie din Bucureşti, absolvită în 1994, după studii fiind profesor de Teologie la Liceul Teologic „Logos” din Timişoara și pastor al Bisericii „Filadelfia”, Timișoara.

În noaptea de 15 mai 1983, a avut privilegiul să-l întâlnească pe unul dintre marii poeți creștini, martiri ai neamului românesc, pe fostul deținut politic (aproape șaptesprezece ani și jumătate de detenție) Traian Dorz. Din acea noapte de mai 1983 și până în iunie 1989 (când poetul a trecut la cele veșnice), l-a vizitat frecvent, în căsuța-chilie din Livada Beiușului, dezvoltând o relație frățească și de prietenie, el devenindu-i magistru, iar el, discipol.

A citit, pe îndelete, toată monumentala sa operă: poezie și proză, „Istoria Oastei Domnului”, meditații devoționale, aforisme etc., iar Traian Dorz, văzându-i setea de cunoaștere și lectură, precum și impulsul de a scrie, l-a încurajat, învățându-l cum să pună „talantul în negoț”, spre „binele altora”.

Cele mai multe poezii din primul său volum, „Răstignită iubirea”, le-a scris în acea perioadă de grație, iar în noaptea de 22 iunie 1989, când s-a întors de la înmormântarea martirului, profund marcat, meditând la exclamația plină de durere a profetului Isaia „Piere cel neprihănit și nimănui nu-i pasă; se duc oameni de bine și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit. El intră în pace în groapa lui…” (cap. 57:1-2a), cu ochii ațintiți la Luna plină, care îi lumina odaia, a fost inspirat să scrie poezia dedicată memoriei lui Traian Dorz, intitulată „Profetul” și pentru care, la un concurs de poezie organizat de revista „Mesaj Evanghelic” de la Oradea, în 1992, a primit premiul I.

La Academia Română, Filiala Timișoara, scriitorul Ticu Leontescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a lansat, miercuri, 27 mai 2026, în cenaclul ,,Respiro” volumul de poezii religioase ,,Nufăr peste ape”Antologie de autor, prefațat de Eugen Dorcescu și o postfață de Mariana Anghel, evenimentul reunind oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, universitari și iubitori ai poeziei autentice, transformând întâlnirea într-o adevărată sărbătoare a spiritului, unde au luat cuvântul prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, conf. univ. dr.Mirela-Ioana-Dorcescu-Borchin, prof. Gheorghe Ciulpan, autorul antologiei, moderatorul activității fiind prof. Viorica Bălteanu.

Elevul Lorenzo Lisi a recitat în grai bănățean versuri de Victor Vlad Delamarina, iar pagini muzicale geniale au fost interpretate de Gianluca Vanzelli, prim-flautist la Opera Națională Română din Timișoara, activitatea continuând cu melodii pe versurile poetului Ticu Leontescu.

Prin intermediul lui Eugen Dorcescu, Ticu Leontescu l-a cunoscut pe Aurel Turcuș, care, începând din anul 2007, l-a invitat și încurajat să participe, an de an, la Festivalul Internațional de Creație Literară Religioasă, desfășurat la Timișoara, la data de 14 septembire (Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci), festival menit să identifice și să încurajeze scriitori pasionați de literatura religioasă de factură creștină, atât din țară, cât și din afara țării, evaluându-le creația și cărțile publicate, confirmându-le valoarea prin acordarea de mențiuni și premii.

Ticu Leontescu debutează absolut în Revista „Exodus”, Chicago (USA), noiembrie 1989, iar debutul editorial îl face cu volumul de versuri „Răstignită iubirea”, Editura ,,Marineasa”, Timişoara, 2004, colaborând la revistele din Banat, Cluj, Iași, Târgu Jiu, Bacău, Los Angeles, dar și cu multimedia.

Referinţe critice asupra volumelor de poezii (selectiv, în volum) are de la Olimpia Berca, Constantin Buiciuc, Maria Niţu, Mioara Bahna, Emilian Marcu, Cristina Ștefan, Camelia Crişan, Carmen Raluca Şerban, Remus Valeriu Giorgioni, Ion Arieşanu, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Eugen Dorcescu, Ioan Holban, Livius Petru Bercea ș.a.

Pentru activitatea sa poetică, Ticu Leontescu a obținut Premiul „Dosoftei” la Timișoara, Marele Premiu „Aurel Turcuș”, pentru întreaga sa creație literară de factură religioasă etc.

Poezia lui Ticu Leontescu este una militantă, cu filon religios, actuală, aducându-l pe Dumnezeu în agora sufletului său, de unde își strigă semenii, poetul este colocvial, se adresează direct, detașat, plin de încredere, instanței divine, mărturisind dragostea, bucuria, păsurile, dialogul cu divinitatea desfășurându-se neprotocolar, ca între prieteni, în stil arghezian.

Discursul său liric nu aparține, pe deplin, nici poeziei religioase (nu există referiri la ritual), nici, pe de-a-ntregul, celei mistice (nu există, manifest, freamătul, fiorul misterului), dar comunicarea nemijlocită cu sacrul este intensă, este prezentă pretutindeni și în orice clipă. Atâta doar că avem a face cu o comunicare neceremonioasă, neprotocolară, cu o comunicare eliberată, uneori, de ostentativul cutremur al ființei, o comunicare simplă lipsită de retorică, smerită, umilă, plină de încredințare, aidoma celei trăite de un copil care vorbește întruna și despre toate cu Tatăl.

Ticu Leontescu este pastorul, omul de cultură, profesorul generos și un remarcabil scriitor, creația sa literară, fiind una cu adevărat prodigioasă, iar volumele de poezie, scrise și publicate în ultimele decenii, au consacrat un poet de mare rafinament compozițional și înaltă elevație spirituală, un poet creștin, pasionat de lectură și travaliu.

Recent, „în fotoliul” de președinte al Judecătoriei din orașul de pe malul Cernei – Hunedoara, a fost numit cunoscutul și apreciatul judecător Laurențiu FAIFER – un om exemplu de forță și echilibru în viața profesională și care cu bunăvoința care-l caracterizează, ne-a devenit interlocutor.

 

– În ce condiții ați fost numit președinte, de către cine și pe ce perioadă?

– Am fost numit preşedinte de către secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în urma unui concurs naţional, organizat la Bucureşti. Concursul a presupus parcurgerea mai multor probe, desfăşurate începând cu luna ianuarie şi până în aprilie: test psihologic, scris şi oral, interviul cu prezentarea proiectului de management şi un test scris, sub formă de grilă. Mandatul meu va fi de trei ani.

 

– Punctați cele mai semnificative date biografice cu accent pe pregătirea profesională.

– Din aprilie 2001 până în decembrie 2019 am activat în mediul privat, mai exact în sistemul bancar, mai întâi ca executor bancar, apoi consilier juridic. Din decembrie 2019 sunt judecător la Judecătoria Hunedoara. Anterior, în sesiunea martie 2019 am obţinut cea mai mare notă din ţară la examenul naţional de primire în profesia de avocat, ca avocat definitiv. Sunt înscris începând cu data de 14.05.2019 în Baroul Bucureşti pe Tabloul Avocaţilor, ca avocat incompatibil.

 

– Care vă sunt primele măsuri pe care le veți lua la nivelul Judecătoriei?

– Schimbările vor fi făcute pe parcurs, iar presa va fi informată corespunzător. Nu iau măsuri pripite, voi evalua în prealabil fiecare aspect.

 

– Ce metode noi veți introduce în managementul activității?

– Eficienţa şi comunicarea vor fi cele două coordonate ale mandatului meu. În privinţa eficienţei prefer să discut abia după ce voi implementa ceea ce mi-am propus.

 

– Care vă sunt punctele de vedere și pretențiile în relația cu membrii colectivului ce-l conduceți?

– Sunt în situaţia fericită de a face parte dintr-un colectiv în care colegii îşi fac treaba, nu fentează munca. Vreau să fiu în continuare acelaşi om alături de ei în tot ce fac, atât cu mintea cât şi cu sufletul.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Să ne aducem aminte de Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023.

O expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla.

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlniri literare la noi acasă.

Oaspeții noștri sunt scriitorii timișoreni Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu și Liliana Ardelean, împreună cu cărțile lor.

 

 

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Wir erinnern uns an Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023. Eine Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Țigla.

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Literarische Begegnungen bei uns im Hause.

Als Gäste, die Temeswarer Schriftstellerinnen Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu und Liliana Ardelean und ihre Bücher.

 

În cadrul competiției Control BJJ Open, ediția I, desfășurată în Sala Polivalentă București, în cadrul căreia au participat peste 250 sportivi din diferite structuri militare, plutonierul adjutant șef Nicula Marius, aparținător Inspectoratului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara, s-a clasat pe primul loc, urmare unei bune pregătiri tehnico-tactice la categoria MALE NO-GI / AMATORI / MASTER 2 (36+) / -77 KG.

Prin acest rezultat, jandarmul hunedorean a demonstrat că performanța se câștigă prin pregătire, disciplină și pasiune. Reușita sa reprezintă o sursă de inspirație și confirmă faptul că pregătirea continuă și dedicarea sunt cheia succesului, atât în sport, cât și în activitatea profesională.

Îi adresăm sincere felicitări!

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR