20 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 5, autor Bogdan Andrei Mihele.

 

21 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai).

Expoziție de artă plastică având tematica „Tradiții și obiceiuri în Banatul Montan”, a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka). Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

Intermezzo muzical cu Grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Fotbalul reșițean la centenar: 16 mai 1926 – 16 mai 2026. O expoziție din Colecția Muzeului Cineastului Amator, coordonator: Andrei Florin Bălbărău.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

Expoziție filatelică „Reșița / Reschitza” din cadrul proiectului „Reșița / Reschitza, 255 – 100”.

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Expoziție de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița / Reschitza, 255 – 100“. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

Expoziție de afișe de la manifestările Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, ianuarie – mai 2026.

 

26 mai 2026,ora18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Fantezii muzicale de mai, partea I.

Concert cu „Intermezzo“ Reșița (coordonator: Lucian Duca).

 

27 mai 2026,ora19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Fantezii muzicale de mai, partea a II-a.

Concert cu Duo Marianne & Petru Chirilovici.

 

28 mai 2026,ora19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Fantezii muzicale de mai, partea a III-a.

Concert cu Grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

29 mai 2026,ora19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Fantezii muzicale de mai, partea a IV-a.

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Concert cu Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: Elena Cozâltea).

 

30 mai 2026, începând cu ora 10.00, Steierdorf / județul Caraș-Severin:

Sărbătoarea hramului Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime” din Steierdorf, tradiționalul „Kirchweih“. Participanți & invitați: Formația de dansuri populare germane din Steierdorf – copii și tineri (coordonatoare: Gabriela Plestici), corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), grupurile muzical-vocale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

30 mai 2026, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

„250 de ani de la întemeierea Steierdorf – Anina / 150 de ani Biserica Romano-Catolică «Preasfânta Treime» Steierdorf”: Expoziție retrospectivă de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Busuioc Pătraru, Nik Potocean și Tatiana Țibru.

 

 

 

20. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 5, Autor: Bogdan Andrei Mihele.

 

21. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai).

Kunstausstellung zur Thematik „Traditionen“, mit der Beteiligung von Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ Reschitza (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Musikalisches Intermezzo mit der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza” (Koordinator: Iuliu Fazakas).

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Dem Reschitzaer Fußball zum 100. Geburtstag, 16. Mai 1926 – 16. Mai 2026. Eine Dokumentationsausstellung vom Museum des freiwilligen Filmemachers Reschitza, Koordination: Andrei Florin Bălbărău.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Junie 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

Philatelie-Ausstellung „Reșița / Reschitza” im Rahmen des Projekts „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reșița / Reschitza, 255 – 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Plakate-Ausstellung von den Veranstaltungen in der „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, Januar – Mai 2026.

 

26. Mai 2026,18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Musikalische Mai-Phantasien, Teil I.

Mit der Teilnahme des „Intermezzos“ (Koordination: Lucian Duca).

 

27. Mai 2026,19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Musikalische Mai-Phantasien, Teil II.

Mit der Teilnahme des Duos Marianne & Petru Chirilovici.

 

28. Mai 2026,19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Musikalische Mai-Phantasien, Teil III.

Mit der Teilnahme der Vokal-Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

29. Mai 2026,19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Musikalische Mai-Phantasien, Teil IV.

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Konzert des „Franz Stürmer”-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

30. Mai 2026, ab 10.00 Uhr, Steierdorf im Banater Bergland:

Kirchweihfest der Römisch-Katholischen „Allerheiligste Dreifaltigkeits“-Kirche.

Mit der Teilnahme der Steierdorfer Kinder- und Jugendvolkstanzgruppe sowie aus Reschitza des Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Prof. Elena Cozâltea), der Musik- und Singgruppen „Intermezzo” (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der deutschen Volkstanzgruppen „Enzian“ – die Kleinen / Jugendlichen und Erwachsenen (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

30. Mai 2026, Museales Kulturzentrum Anina:

„250 Jahre seit der Gründung von Steierdorf und 150 Jahre Römisch-Katholische «Allerheiligste Dreifaltigkeits»-Kirche Steierdorf”: Retrospektivausstellung des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Busuioc Pătraru, Nik Potocean und Tatiana Țibru.

 

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița sunt alături în aceste zile de comunitatea locală, zile în care sărbătorim împreună Centenarul CSM Reșița. O parte a celor care și-au dedicat viața de-a lungul anilor acestui club de fotbal au fost de etnie germană!

Acestui Centenar i-a fost dedicată în mare parte conferința de ieri, 14 mai 2026, de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, susținută de profesorul universitar și autorul Gheorghe Popovici în cadrul proiectului «Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”», tematica acesteia fiind Reșița sportivă.

Totodată, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița editează un plic filatelic omagial, care este obliterat în data de 16 mai cu o ștampila filatelică ocazională aferentă.

Mehedințiul are legături să spunem speciale cu Republica Serbia, spațiul riveran Dunării, din mai vechi timpuri. De altfel, încă de pe vremea voievodatelor de pe ambele maluri ale fluviului, existau astfel de legături de la cele economice la cele de înrudire între casele domnitoare din cele două entități geografice. Faptul că se vorbea și se mai vorbește românește în spațiul fost iugoslav, actual sîrbesc, după ruoperea RSF Iugoslavia în mai multe state la sfârșitul anilor `90, întărea aceasta legătură, Valea Timocului, aria cunoscută sub acest nume din Serbia de sud-este, apoi continuată în Bulgaria cu Valea Timocului bulgăresc, respectiv, zona Vidin, Kula, Bregovo, Lom, unde trăiesc vlahii/românii din Timoc, o populație românofonă prezentă aici de secole. Ca o completare, și cele trei județe deprinse din sudul Dobrogei, 1940, Caliacra, Durostor și Balcic, așa-numitul Cadrilater, aveau și mai au o populație românofonă. România nu a avut pretenții teritoriale de la cele două state vecine după mai noile sau mai vechile împărțiri teritoriale, nici din motive de limbă și tradiții, nici economoce, nici de o altă motivație. Interesant este că, madia românească ignora cu obstinație, parcă, știri și informații din spațiile astea, despre românii de pe acolo, cu toate că avem un minister dedicat unor astfel de legături, avem consulate și în Serbia și în Bulgaria. De asemenea, vorbim de o serie de proiecte numite odinioară „transfrontaliere”, unele se derulează și acum, cu artiști plastici, scriitori, ansambluri folclorice… Este adevărat, în Serbia sunt multe posturi de muzică populară care promovează cântecul popular în limba română, dar limba în care se cântă este numită… vlahă. Așa și comunitatea vorbitoare de limbă română de acolo, este numită la fel, „populație vlahă”.

Așa că ne-am îndreptat un pic atenția spre spațiul sârbesc, el fiind cel mai apropiat de Mehedinți, și am căutat să aflăm ca o curiozitate pur jurnalistică, pe care o credem împărtășită și de alți mehedințeni și nu numai, care mai este situația politico-economică din Serbia, „cuscrii” noștri de peste Dunăre, spațiu marcat, se știe, de un puternic sentiment patriotic?

Situația politico‑economică a Serbiei la începutul anului 2026, stat nemebru UE, este marcată de un contrast puternic: o economie aflată în expansiune și un climat politic tot mai tensionat. Pe de altă parte, o calificare generală a situației economice a Serbiei contemporane ar fi aceea a unei creșteri solide, dar vulnerabilă. Așa stând lucrurile,

s-au înregistrat evoluții pozitive vizavi de o creștere economică estimată între 3–4% în anii următori, potrivit FMI și Băncii Mondiale, investiții străine directe ridicate, de ordinul miliardelor de euro în 2025, care au consolidat industria, datoria publică este în scădere, ajunsă la aproximativ 45% din PIB în 2025, șomajul este în scădere, la circa 8,8%, cu o rată de ocupare record, se constată o stabilitate fiscală, cu deficit bugetar foarte redus, adică 0,2% din PIB în prima jumătate a lui 2025. Din această perspectivă, se estimează că Serbia ar putea deveni cea mai mare economie din Balcani până în 2027, depășind Croația și apropiindu-se de Slovenia până la finalul deceniului.

Există, spun sursele citate, unele riscuri și vulnerabilități, între care dependența de investițiile străine și de contextul geopolitic regional, performanța slabă a agriculturii și încetinirea construcțiilor în 2025, tensiuni sociale interne, care pot limita transformarea creșterii economice în bunăstare reală, riscuri legate de companiile de stat și de cererea externă pentru exporturile sârbești.

În termeni generali, se apreciază că Serbia se află într-o situație paradoxală: economic, țara are o traiectorie ascendentă, cu perspective de creștere peste media regională și cu investiții străine consistente, dar politic, democrația se erodează, instituțiile sunt slăbite, iar tensiunile interne și regionale rămân ridicate. Acest dezechilibru între dinamica economică pozitivă și regresul democratic reprezintă principala provocare pentru stabilitatea Serbiei în anii următori.

Cu toate acestea, imaginea generală a Serbiei contemporane este una de stabilitate internă, cu o populație pașnică, dar puternic marcată de sentimentul apartenenței la spațiul sârbesc, cu, în continuare, un cult pentru cel care i-a fost președinte din 1953 până la decesul din 4 mai 1980, anume Iosif Broz Tito, cel care a desprins spațiul ex-iugoslav de sub tutela Rusiei post-belice a lui Stalin, deschizându-i drumul masiv spre Occident, cel care a marcat, de altfel, politica statelor est-europene în raporturile cu Estul, cât și cu Vestul Europei.

              

Foto: Dan Șalapa (Mihailo Vasilievici, scriitor, jurnalist, coordonator Centrul Cultural Românesc din Kladovo, Serbia și Mioara Ștefan, consul general la Consulatul General al României din Zaječar, responsabil pentru comunitatea românilor dinTimocul sârbesc și bulgăresc; colț cu obiecte de patrimoniu folcloric și de uz gospodăresc, populația de expresie românofonă, Valea Timocului, la Centrul cultral Românesc din Kladovo, Serbia;

banner al Centrului Cultural Românesc din Kladovo, Serbia, 2025)

(surse: thedocs.worldbank.org, cignews.org, BTI 2026 Serbia County Report, BalkanInsight)

Personalitatea preotului Iosif Coriolan Buracu este una de o complexitate rară, reunind în aceeași ființă vocația spirituală, rigoarea militară și o dăruire necondiționată pentru idealul național. 
Părintele Buracu a fost un spirit polivalent, fiind, pe rând sau simultan, preot, ofițer superior (locotenent-colonel), deputat, istoric și muzeograf. Posteritatea l-a reținut  ca un „reformator al satului românesc” (Prof. Nicolae  Ioana) și un model de „patriotism curat și sănătos” (prof. Mihai Vlădia).
Descris de biografii săi ca fiind „sărac până la sfințenie”, părintele Buracu a fost un OM în adevăratul sens al cuvântului. Nu și-a clădit averi materiale, ci a investit totul în educația celor opt copii ai săi și în binele comunității, servind cu abnegație neamul românesc.

În timpul Primului Război Mondial, a fost preot militar pe toate fronturile Europei, fiind considerat „preotul transilvănean cu cel mai mare grad din armată”. Lupta sa pentru cauza națională a început însă mai devreme: în 1914, a fost primul deținut politic român al conflagrației, fiind arestat de autoritățile austro-ungare pentru activitatea sa naționalistă.
A fost un neobosit ctitor de instituții fundamentale pentru spiritul românesc: Muzeul „General Nicolae Cena” din Băile Herculane (1921); Muzeul Almăjului (1929); De o importanță majoră pentru comunitatea Mehadiei și a Băilor Herculane este lucrarea sa monografică: Muzeul General Nicolae Cena în Băile Herculane și Cronica Mehadiei (1924), o operă de referință pentru istoriografia locală.
Investit ca preot în parohia Mehadia în anul 1912, Iosif Coriolan Buracu a găsit aici un mediu vibrant, deși aflat sub presiunea maghiarizării forțate din perioada dualismului austro-ungar. La Mehadia, Buracu s-a alăturat unui grup de intelectuali și patrioți locali care formau un veritabil „tandem național-cultural”. Printre aceștia se numărau generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Nemoianu și dascălul Nicolae Mergea.
Încă din prima duminică de slujire,  s-a implicat activ în viața cetății: A înființat o agenție a ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). A fondat o Bibliotecă Comunală, a  dotat-o cu câteva sute de volume. A cultivat legături spirituale strânse cu românii din Orșova, Severin și Craiova, transformând Mehadia într-un punct de legătură pentru ideea de unitate culturală.
Din cauza acestor activități, a devenit rapid unul dintre suspecții principali ai poliției și jandarmeriei maghiare, fiind monitorizat constant alături de generalul Cena.
După o viață dedicată unirii și culturii, părintele Buracu a murit în 1964, după o perioadă dură în care ce regimul comunist l-a persecutat in mod constant, retragându-i inclusiv dreptul la pensie. Cu toate acestea, faptele sale au rămas vii în memoria comunității: În anul 1981, a fost reînhumat în curtea bisericii din localitatea natală, Prigor. În anul 2008, la intrarea în aceeași biserică, a fost dezvelit un bust în onoarea sa — un moment de profundă recunoștință la care am avut bucuria și onoarea de a participa.

Iosif Coriolan Buracu a rămas, pentru locuitorii zonei, un „sfânt nesfințit” și o lumină care continuă și astăzi să ghideze spiritualitatea bănățeană.
Perioada petrecută la Mehadia a fost pentru Coriolan Buracu nu doar o etapă a carierei clericale, ci un moment de „semănare a grăunțelor de românitate” într-un loc cu adânci rădăcini istorice.

În ceea ce privește legătura preotului Buracu cu Mehadia, trebuie să subliniez că acesta este una extrem de solidă, atât din perspectiva celor relatate până aici, cât și din cea a faptului că o mare parte dintre membrii familiei sale își dorm somnul de veci în Cimitirul Ortodox din Mehadia: Silvia, Victoria, Mircea, Horia (căzut eroic pe frontul rusesc, din cel de-al doilea război mondial, în anul 1943), Florin, Mihail și soția preotului, Maria (mama copiilor). Maria provenea din neamul dascălului Boldea din Borlovenii Vechi, fiind sora marelui preot Pavel Boldea. Devotamentul său față de familie și față de tradiția românească a acelor vremuri, este oglindit și de cele 11 nașteri, din care doar 8 copii au supraviețuit. Din păcate, mulți dintre ei s-au stins prematur din diferite cauze. Unul dintre ei, Horia, piere, la doar 28 de ani, căzut pe frontul celui de-al doilea război mondial. Chiar și soția sa, Maria, se stinge, în anul 1947, la vârsta de doar 58 de ani. Cel mai longeviv fiu al preotului, Mihai, profesor, poet și om politic (născut în 1930), a dus mai departe povara demnității supraviețuind ororilor din închisorile comuniste. A fost deținut la Târgşor, Piteşti, Jilava şi lagărele de muncă de la canal, Bicaz, Borzeşti şi Oneşti. Mihai Buracu decedează la vârsta de 81 ani și este înmormântat, alături de mama sa și o parte dintre frații săi, în cimitirul ortodox din Mehadia. Un alt fiu al preotului Buracu, Octavian, de profesie geolog, a trăit la Cluj, unde a decedat și este înhumat.

În anul 2004, prin inițiativa lui Mihai Buracu, a fost constituit Fondul Familial Buracu la Arhivele Naționale din Drobeta-Turnu Severin (Fond nr. 821). Acesta cuprinde documente de o valoare istoriografică inestimabilă (1893–2003), oferind detalii despre:
– Traseul bio-bibliografic al lui Coriolan și Mihail Buracu;
– Corespondența cu personalități și instituții ale vremii;
– Activitatea de pe front și din ținutul Mehadiei;
– Manuscrisele și memoriile din anii de detenție.
Așa cum sublinia Tudor Rățoi în prefața inventarului, aceste documente sunt martori tăcuți ai luptei pentru unitatea politică și culturală a românilor, transformând numele de „Buracu” într-un simbol al rezistenței și demnității bănățene.

Constantin VLAICU – membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin 
Mehadia-15 mai 2026

_____________

* Expresia „sfânt nesfințit” am regăsit-o adesea în scrierile biografice despre I.C.Buracu, cel mai recent preluată de la domnul profesor Pavel Panduru, însă nu am reușit să determin cui aparține meritul exclusivității. Ceea ce vreau însă să remarc este profunzimea ei în raport cu imensa personalitate a preotului Buracu, în opinia mea, reprezintă cea mai înaltă formă de recunoaștere pe care o comunitate o poate oferi unui lider spiritual. Ea depășește canoanele oficiale ale bisericii și se mută în sfera „canonizării populare”. În teologie, un sfânt este recunoscut prin minuni sau prin martiriu, după procese lungi de canonizare, însă pentru popor, un „sfânt nesfințit” este cel care a trăit Evanghelia socială. Părintele Buracu nu s-a limitat la altar-el a fost în tranșee, în închisori, în biblioteci și în casele oamenilor săraci. Această expresie sugerează că viața lui a fost o rugăciune continuă prin acțiune. Într-o lume în care adesea puterea și bogăția sunt confundate cu succesul, un preot cu opt copii care alege să investească totul în comunitate și în educație, rămânând el însuși sărac, capătă o aură de ascet. Este o sfințenie a detașării de bunurile pământești pentru binele comun. Persecuția îndurată, retragerea pensiei și umilințele la care a fost supus de regimul ateu au fost „focul” care i-a purificat imaginea în ochii credincioșilor. Atunci când statul încearcă să șteargă un om din istorie, poporul răspunde ridicându-l la rangul de sfânt. „Nesfințit” înseamnă aici doar că nu are „actele” oficiale, dar are atestarea sufletească a celor care l-au cunoscut. Cuvântul „nesfințit” are și o nuanță de omenesc: ne spune că Buracu a rămas un om în carne și oase, cu lupte, cu familie, cu responsabilități de ofițer și de tată, dar că a reușit să sfințească aceste roluri lumești. Este sfințenia celui care „transpiră” pentru neamul său, nu doar a celui care stă în genunchi. În concluzie, expresia, care este și un paradox superb, transformă absența unei recunoașteri formale (din partea instituției statale) într-o prezență vie și eternă în memoria colectivă a Banatului. Este titlul de onoare al unui om care a înțeles că datoria față de Dumnezeu trece prin datoria față de om.
Cu maximă reverență și adâncă pioșenie în fața unei vieți care a devenit ea însăși o pildă vie, plecăm fruntea în fața acestui apostol al Banatului!

Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace și veșnică pomenire!

Constantin VLAICU

Există momente în viața publică în care protocolul se retrage în umbră, iar în față rămâne omul — cu amintirile lui, cu loialitățile lui, cu acea fibră morală care nu se învață, ci se trăiește. Un astfel de moment s a petrecut printre evenimentele organizate de UZPR – Filiala „Anton Davidescu” Satu Mare, unde președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, a oferit o lecție de prietenie și recunoștință.

În fața unei săli în care se adunaseră jurnaliști, scriitori și oameni ai culturii, președintele UZPR nu a vorbit doar despre instituție, proiecte sau responsabilități, ci a vorbit și despre un om: scriitorul și jurnalistul Viorel Sălăgean, fostul său coleg, un nume discret, dar solid, în cultura sătmăreană.


Un scriitor cu destin aparte

Viorel Sălăgean a fost unul dintre acei intelectuali pentru care scrisul nu era o profesie, ci o formă de respirație. A publicat proză, eseuri, texte de reflecție, a fost prezent în viața culturală a Sătmarului și a lăsat în urmă o operă care merită redescoperită, prin stilul său limpede, așezat, cu o sensibilitate care venea dintr–o viață trăită cu discreție și demnitate.

Faptul că orașul Satu Mare i–a dedicat un bust de bronz într–un parc spune totul despre respectul comunității. Nu toți scriitorii primesc un asemenea semn de prețuire, iar nu toți prietenii își fac timp să revină, peste ani, pentru a–și onora colegii plecați.


Dan Constantin – un gest care a spus mai mult decât un discurs

În cadrul evenimentului, Dan Constantin a rememorat câteva episoade din tinerețea lor profesională, care nu erau povești grandioase, ci fragmente de viață: discuții, drumuri, momente de redacție, acea camaraderie care se naște între oameni care împart aceeași vocație; dar cel mai emoționant gest a venit în afara sălii, unde președintele UZPR a mers la bustul lui Viorel Sălăgean și a depus o coroană de flori.


Un gest simplu, dar profund, un omagiu adus nu doar unui scriitor, ci unui prieten

Într–o lume grăbită, în care memoria se consumă repede, iar oamenii sunt adesea uitați imediat după ce pleacă, acest gest a avut forța unei declarații morale: prietenia adevărată nu se prescrie, nu se negociază și nu se uită, într-o lecție pentru noi toți,

Editorialul acesta nu este despre ceremonii, funcții sau instituții. Este despre caracter, despre felul în care un lider poate rămâne, înainte de toate, om, despre felul în care cultura nu înseamnă doar cărți, ci și legături umane care trec dincolo de timp.

În ziua în care Dan Constantin a depus coroana de flori la bustul lui Viorel Sălăgean, Satu Mare nu a asistat doar la un omagiu. Noi toți am asistat la o restituire: un prieten și–a regăsit prietenul, iar memoria unui scriitor a fost reașezată în lumină. Într–o epocă în care uitarea pare să fie regula, asemenea gesturi devin repere. Ele ne amintesc că oamenii de cultură nu trăiesc doar prin operele lor, ci și prin prietenii care îi poartă mai departe.

(gazetanord-vest.ro)

Foto: Elisabeta Veress

14 mai 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul universitar și autorul Gheorghe Popovici. Tematica conferinței: Reșița sportivă.

 

 

14. Mai 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Popovici, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und der Sport.

 

Ziua Portului Tradițional din România reprezintă un omagiu adus identității culturale și valorilor autentice ale satului românesc. Portul tradițional românesc impresionează prin diversitatea modelelor, culorilor și simbolurilor specifice zonelor etnografice din care provine. Fiecare element vestimentar reflectă tradiții, credințe și obiceiuri transmise din generație în generație. Cusăturile manuale și ornamentele populare nu au doar rol decorativ, ci poartă și semnificații spirituale sau protectoare.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Muzeul Banatului Montan din Reșița, în colaborare cu Primăria și Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia, au organizat luni, 11 mai 2026, la Muzeul Etnografic „Dorin Ioan Ciocănel”, din comuna Răcășdia, o manifestare culturală pentru a marca Ziua Portului Tadițional.

La eveniment au participat, din partea Muzeului Banatului Montan din Reșița, o echipă de istorici formată din dr. Rancu Dacian, dr. Oprean Cristian și Gheorghe Alina. 

Parteneri la organizarea acestei manifestări culturale au fost: Primăria comunei Răcășdia, prin doamna primar Nicoleta Leichici, Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia, prin directorul Ciprian Chiriac, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Filiala Caraș-Severin), prin președintele Ion D. Cucu, Liceul Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia, Primăria și Școala Gimnazială Atanasie Cojocaru din Pojejena, Primăria și Școala Gimnazială din Băuțar. Invitat special a fost rapsodul popular Ștefan Isac. Despre importanța păstrării portului tradițional au mai vorbit:  preotul paroh al comunei Răcășdia, Gheorghe Țibuleac și prof. univ. dr. Martin Olaru.

Elevii veniți la această manifestare culturală au prezentat costumele tradiționale în care au venit îmbrăcați, au recitat poezii în grai bănățean și chiar au interpretat o scurtă scenetă tematică cu momente inspirate din viața satului.  

Prezența elevilor și a profesorilor a confirmat dorința noilor generații de a-și păstra tradițiile și de a găsi în costumul popular o sursă de inspirație contemporană.

Ziua Națională a Portului Tradițional este mai mult decât o celebrare a hainelor populare, este o reafirmare a rădăcinilor și a respectului față de istorie, tradiție și comunitate. Prin promovarea portului popular, bănățenii își păstrează legătura cu trecutul și transmit generațiilor viitoare frumusețea autentică si identitatea culturală a zonei în care trăiesc.

 

13 mai 2026, ora 20.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Lunga noapte a corurilor.

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Miniconcert susținut de Corul „Franz Stürmer” Reșița, dirijoare: Prof. Elena Cozâltea.

 

 

 

13. Mai 2026, 20:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Chöre.

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Minikonzert des „Franz Stürmer”-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

 

Elevii Școlii Gimnaziale din Sarmizegetusa, în acest an școlar au participat la mai multe și reușite activități educative.

–  Doamnă prof. Argentina Loredana Tonca (foto), în calitatea dvs. de director al acestei unități școlare, prezentați-ne una dintre cele mai reușite manifestări cultural-educative.

–  Într-o atmosferă dominată de entuziasm și spirit civic, elevii, profesorii și autoritățile locale     și-au unit vocile pentru a celebra apartenența României la marea familie europeană. Manifestările au debutat sub semnul solemnității. Pe fondul acordurilor impunătoare ale imnului României și ale imnului Uniunii Europene, celebra „Odă a Bucuriei” de Ludwig van Beethoven, elevii au fluturat cu mândrie steagurile României și ale Uniunii Europene. Evenimentul s-a bucurat de prezența doamnei Gina Socaciu, primarul comunei Sarmizegetusa, care a ținut să fie alături de elevi în această zi simbolică. A subliniat rolul crucial pe care educația europeană îl are în dezvoltarea comunității rurale, printre altele, punctând: „Este esențial ca tinerii noștri să înțeleagă că sunt cetățeni ai Europei. Unitatea, pacea și solidaritatea nu sunt doar concepte abstracte, ci pilonii pe care se construiește viitorul lor aici, acasă. Mă bucur să văd atâta implicare și dorință de cunoaștere în ochii acestor copii”.

Partea centrală a activității – după cum susținea consilierul educativ, prof. Loredana Leleșan (foto) – a avut un caracter educativ interactiv. Sub coordonarea cadrelor didactice, elevii au pornit într-o „călătorie în timp”, explorând etapele formării Uniunii Europene. Discuțiile au pornit de la primele tratate semnate după cel de-al Doilea Război Mondial, instrumente vitale care au garantat pacea pe continent timp de decenii și au continuat până la extinderile succesive care au integrat România în anul 2007.

O atenție deosebită a fost acordată figurilor emblematice ale proiectului european. Elevii au pregătit prezentări despre „părinții fondatori” – Robert Schuman, Jean Monnet sau Konrad Adenauer și au înțeles că părinții Uniunii Europene nu au fost doar oameni de stat, ci și creștini profunzi. Pentru ei, creștin-democrația nu a fost o simplă ideologie politică, ci o modalitate de a traduce Evanghelia în serviciul binelui comun. Proiectul european s-a născut dintr-o viziune de pace care oglindește valorile fundamentale ale creștinismului: demnitatea inalienabilă a persoanei, solidaritatea și iertarea.

Acești vizionari au fost prezentați drept modele de leadership, oameni care au înțeles, într-o perioadă de criză profundă, că singura cale de supraviețuire și prosperitate a continentului este colaborarea, nu conflictul.

Dincolo de istorie, elevii au demonstrat cunoștințe solide despre mecanismele actuale ale Uniunii, înțelegând rolul instituțiilor fundamentale: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană.

Nu au fost uitate nici simbolurile care definesc identitatea comună: deviza „Unitate în diversitate”, moneda unică Euro și importanța datei de 9 Mai ca piatră de temelie a construcției europene.

Teoria a fost rapid pusă în practică printr-un concurs pe echipe care a testat cultura generală a participanților. Întrebările despre geografia Europei, tradițiile statelor membre și drepturile cetățenilor europeni au stârnit o competiție constructivă. Provocarea nu doar că le-a testat memoria, dar le-a șlefuit și abilitățile de colaborare, transformând procesul de învățare într-o experiență memorabilă și plină de viață.

Prin această manifestare, Școala Gimnazială Sarmizegetusa a reconfirmat faptul că este un focar de cultură și educație care privește spre viitor. Într-o lume tot mai complexă, lecția oferită de elevii din Sarmizegetusa este una simplă și profundă: viitorul Europei se construiește prin inimi tinere, educate în spiritul toleranței, al respectului reciproc și al dorinței de a clădi împreună o lume mai bună.

– Doamnă director, cum concluzionați reușita acestei activități?

– Sunt extrem de mândră de felul în care elevii și profesorii școlii au reușit să transforme o simplă dată din calendar într-o lecție vie de democrație și istorie. Ceea ce s-a întâmplat la Școala Gimnazială Sarmizegetusa nu a fost doar o celebrare formală, ci o dovadă clară că școala noastră este un spațiu al valorilor europene autentice.

M-a impresionat profunzimea cu care elevii noștri au înțeles mesajul „părinților fondatori”. Faptul că ei au reușit să vadă dincolo de tratate și instituții, identificând valorile creștine de solidaritate și demnitate care stau la baza Europei, ne arată că formăm caractere, nu doar elevi care memorează date.

Vreau să îi mulțumesc doamnei primar Gina Socaciu pentru susținere; prezența dumneaei subliniază ideea că educația europeană începe „acasă”, în comunitatea noastră rurală, pregătind tinerii pentru o lume globală.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

13 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, autor Daniel Botgros, carte apărută la Editura „Pavcon”  București / Colecția SCI – FI, 2026.

 

 

13. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, Autor Daniel Botgros, erschienen im Verlag „Pavcon”  Bukarest / Serie SCI – FI, 2026.

 

Participarea la activităţi extraşcolare – ne-a  declarat prof. Sava Voicu Constantin, coordonator al Clubului Copiilor Brad – nu doar îmbogăţeşte viaţa copiilor, ci le oferă şi instrumentele necesare pentru a deveni adulţi echilibraţi, încrezători în propriile puteri şi adaptaţi să facă faţă provocărilor şi să valorifice oportunităţile vieţii.

În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească potofolii ample, să sistematizeze date noi, învaţă să se integreze social personal şi în grup. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează, se marchează emoţional pozitiv şi se respectă reciproc nonviolent.

Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea prezentă şi viitoare, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului la modul general – pregătirea copilului pentru viaţă.

În organizarea Palatului Copiilor din Deva având ca partener educaţional Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, la Deva s-a desfăşurat a V-a ediție a Concursului Judeţean de Informatică  ,,Info-PC -Deva”.

Concursul s-a derulat pe diferite secţiuni şi nivele şcolare:

• programare C++, Pascal şi Phyton
• operare pe calculator (word şi PowerPoint)
• proiecte scratch (participare indirectă)
• grafică pe calculator.

Au particpat elevi de la unităşi şcolare din Brad, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Haţeg şi din Deva.

Au participat la acest concurs și elevi care frecventează activităţile extraşcolare de la Palatul Copiilor Deva, structura Brad (pregătiți de prof. Sava Voicu Constantin) și pe care îi prezentăm:

• Golcea Daria, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul II (secțiunea operare și tehnoredactare pe computer-word) cu 9,5 puncte din 10 posibile.
• Popa Daria, clasa a IV-a A , Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul II (secțiunea operare pe computer-word) cu 9,5 puncte din 10 posibile.
• Vesa Iasmina, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul III(secțiunea operare pe computer-word) cu 8,5 puncte din 10 posibile.
• Hărduţ Andrei, clasa a VII-a B, Şcoala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” Brad – premiul I (secţinea PowerPoint) cu 10 puncte şi premiul IIprogramare C++)

                                                           

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

„Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255”
„Micii mari jurnalişti”, ed.a IV-a, 2026

Dăm startul celei de-a IV-a ediții a Concursului de reportaje „DORU DINU GLĂVAN” și a celui de interviuri „ OANA CENAN GLĂVAN” sub genericul „Mici mari jurnalişti”, ed. a IV-a, 2026, „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″
Ne propunem să menținem vie amintirea ziaristului, corespondentului, fondatorul Radio Reșița Doru Dinu Glăvan (07.06.1946-31.10.2021) și a jurnalistei Oana Maria Cenan- Glăvan (17.07.1973- 07.11.2023).

Concursul de reportaje poartă numele „Doru Dinu GLĂVAN” din respect pentru jurnalistul, reporterul, omul de radio, inițiator şi primul director al Radio România REȘIȚA. La 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan alături de fiica sa Oana Cenana Glăvan și împreună cu tineri entuziaşti au constituit Fundația Radio Caraș-Severin (initiativă susținută și de auroritațile locale) care, după o muncă tenace, susținută, exact după un an, la 8 august 1996 a primit statut oficial de Post Public local al Societătii Române de Radiodifuziune și a emis primul semnal în eter. Doru Dinu GLĂVAN a fost preşedinte al Uniuni Ziariştilor Profesionişti din România, pe care a dezvoltat-o devenind cea mai mare Uniune din țară și pentru care a obținut ,,Statutul de Uniune de Creație și Utilitate Publică”.
Concursul de interviuri purtă numele ,,Oana Maria Cenan- Glăvan” din respect față de jurnalistă, primul președinte al Filialei Caraș-Severin a UZP România.
Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții sociale, spirituale, descoperirea de tinere talente din Banatul Montan pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărărtori ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare.
Concursul propune tinerilor să devină jurnaliști ai comunității lor prin stimularea interesului elevilor pentru istoria, identitatea și personalitățile locale, promovând talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII.
Recomandăm ca reportajele să se axeze pe realitățile județului Caraș-Severin, ale orașelor și comunelor bănățene, aflate, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu oamenii și locurile natale. Îndemnăm școlarii mari și liceenii să descopere, să pună în valoare, să transmită mai departe memoria și energia Bantului Montan, a Reșiței- în anul 255 de Istorie Industriă, să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine.
Reportajele scrise și interviurile avand ca titlu „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″ pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, tradiții, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5 pană la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro, în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin sau WhatsApp 0734 749 383
Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe 3 categorii de concurenți: clasele V-VI, VII-VIII și IX-XII.
Premiul I, II, III, Mențiune
Premiul Societății pentru Cultură METARSIS
Premiul UZPR filiala Caraş-Severin
Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”
Premiul familiei Cenan- Glăvan

Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România prin grija Centrului de Cultură și Artă Caraş-Severin.
Gala de premiere va avea loc marți, 09 iunie 2026, ora 14:00 la sediul din Lunca Bârzavei a Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI” din Reșița. (Camelia Duca)

Organizator: Societate pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană- în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul de Cultură și Artă Caraş-Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul IORGOVICI”, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala Caraș-Severin.

12 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică Carmen Todosie, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

 

 

 

 

12. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Carmen Todosie, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

12 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică Carmen Todosie, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

13 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, autor Daniel Botgros, carte apărută la Editura „Pavcon”  București / Colecția SCI – FI, 2026.

 

13 mai 2026, ora 20.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Lunga noapte a corurilor.

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Miniconcert susținut de Corul „Franz Stürmer” Reșița, dirijoare: Prof. Elena Cozâltea.

 

14 mai 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul și autorul Gheorghe Popovici. Tematica conferinței: Reșița sportivă.

 

19 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 5, autor Bogdan Andrei Mihele.

 

21 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai).

Expoziție de artă plastică având tematica „Tradiții și obiceiuri în Banatul Montan”, a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

Intermezzo muzical cu Grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Fotbalul reșițean la centenar: 16 mai 1926 – 16 mai 2026. O expoziție din Colecția Muzeului Cineastului Amator, coordonator: Andrei Florin Bălbărău.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

Expoziție filatelică „Reșița / Reschitza” din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”.

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Expoziție de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

Expoziție de afișe de la manifestările Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, ianuarie – mai 2026.

 

 

 

 

12. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Carmen Todosie, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

13. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, Autor Daniel Botgros, erschienen im Verlag „Pavcon”  Bukarest/ Serie SCI – FI, 2026.

 

13. Mai 2026, 20:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Chöre.

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Minikonzert des „Franz Stürmer”-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

14. Mai 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Popovici, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und der Sport.

 

19. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 5, Autor: Bogdan Andrei Mihele.

 

21. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai).

Kunstausstellung zur Thematik „Traditionen“, mit der Beteiligung von Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ Reschitza (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

Musikalisches Intermezzo mit der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza” (Koordinator: Iuliu Fazakas).

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Dem Reschitzaer Fußball zum 100. Geburtstag, 16. Mai 1926 – 16. Mai 2026. Eine Dokumentationsausstellung vom Museum des freiwilligen Filmemachers Reschitza, Koordination: Andrei Florin Bălbărău.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Junie 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

Philatelie-Ausstellung „Reșița / Reschitza” im Rahmen des Projekts „Reșița: 255 / 100”.

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Plakate-Ausstellung von den Veranstaltungen in der „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, Januar – Mai 2026.

 

 

9 mai 2026

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

În perioada 7-9 mai, la Carei, „început de țară”, așa cum numea acest oraș Sorin Stanciu, regretatul președinte al UZPR, s-a desfășurat ediția 2026 a reuniunii regionale a filialelor UZPR din nord-vestul țării cu conducerea centrală a Uniunii.

Oaspeții de la București – Dan Constantin, președinte al UZPR, Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR, Marian Nencescu, președinte al Filialei Presa Culturală, membru al Consiliului Director, Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, membru al Comisiei de Atestare Profesională și graficianul web Narcis Luca – au fost întâmpinați de Valeriu Ioan, vicepreședinte al Filialei Satu Mare „Anton Davidescu”, au participat la o conferință de presă și la cea de-a patra ediție a Festivalului Județean Coral Instrumental „Claudia Popdan”, care a avut loc în cadrul deosebit al Castelului Károlyi, din Carei.

Întâlnirea de lucru a filialelor UZPR din nord-vestul țării – Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistrița – cu conducerea centrală, desfășurată în ziua de 9 Mai, dată cu ample și profunde semnificații pentru națiunea română, care marchează Independența de Stat a României, Victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei, s-a desfășurat în buna tradiție a comunicării deschise care se manifestă în interiorul UZPR.

Au fost abordate deopotrivă temele la ordinea zilei în interiorul filialelor, precum și problematica mai largă a presei naționale – starea mass-media online, tipărite, audio-vizuale – europene – Drectivele Europen Media Freedom Act și ant-SLAPP, aplicabile și în România și globale – amenințările multiple care stau în fața libertății presei în lumea contemporană. „Vreau să le mulțumesc gazdelor noastre, Filialei Satu Mare. Ne dorim ca această discuție să fie foarte liberă și foarte aplicată. Trebuie să menționăm reglementările Parlamentului European și Comisiei Europene – avem un pachet de directive care vizează profesia noastră și care au ca ax central apărarea libertății de expresie și protecția jurnaliștilor”, a afirmat Dan Constantin. „Continuăm tradița UZPR cu aceste reuniuni. Suntem o breaslă cu personalitate și vorbim deschis”, a adăugat Emil Stanciu.

De la probleme interne curente până la spectrul larg al tematicii libertății presei

În numele gazdelor, Filiala UZPR Satu Mare „Anton Davidescu”, Valeriu Ioan, vicepreședinte, i–a menționat pe reprezentanții filialelor reuniți la eveniment – Mircea Chirilă, vicepreședinte al Filialei Bihor, membru al Consiliului Director al UZPR, Elena Câmpan, coordonator al Filialei „Răsunetul” Bistrița, Marcel Seserman, președinte al Filialei „Andrei Mureșanu” Bistrița, Dan Crișan, de la Filala Cluj „1991”, Vasile Iluț, președinte al Filialei Maramureș și Daniel Mureșan, reprezentantul filialei Sălaj. Rând pe rând, președinții filialelor și-au prezentat activtatea și au expus puncte de vedere pertinente în legătură cu temele care îi preocupă în viața profesională. Discuțiile, dinamice, oneste, s-au derulat interactiv, colegii care fac parte din marea familie a UZPR demonstrând o dată în plus că sunt foarte preocupați de tot ceea ce se întâmplă cu breasla și cu valorile presei. De la probleme interne curente ale fiecărei filiale până la spectrul larg al tematicii libertății presei, reuniunea regională de la Carei a reprezentanților filialelor din nord-vestul țării cu conducerea centrală a UZPR, a relevat forța filialelor celei mai mari organizații de breaslă dn țară, felul în care comunicarea cu organismele centrale poate genera soluții la orice chestiuni și mai ales a întărit coeziunea în interiorul UZPR, cu atât mai importantă cu cât presa din România și din întreaga lume traversează o perioadă plină de provocări multiple. De altfel, reprezentanții filialelor au făcut o radiografie clară situației actuale a presei.

#image_title
„Avem idei diverse și particularități, dar găsim numitorul comun”

În cadrul întâlnirii a fost prezentat și un raport întocmit de Narcis Luca, în care este reliefată evoluția site-ului uzpr.ro, platforma principală de comunicare publică a Uniunii, iar datele au demonstrat că interesul membrilor din toată țara și din diaspora de a fi prezenți constant pe site-ul UZPR au făcut ca acesta, împreună cu pagina de Facebook a Uniunii și Radio UZPR, să înregistreze creșteri notabile de la an la an.

Reprezentanți conducerii UZPR i-au pus la curent pe colegii din teritoriu în legătură cu toate demersurile pe care le fac la autorități pentru ziariștii din țară, precum și cu evenimentele menite să crească vizibilitatea Uniunii. „Un mare beneficiu al întâlnirii noastre de astăzi este coagularea unei colaborări între toate grupurile – până la urmă, avem un interes comun: să comunicăm și să avem unitate. Avem idei diverse și particularități, dar găsim numitorul comun”, a sintetizat Valeriu Ioan.

Președintele UZPR le-a mulțumit celor prezenți pentru prticiparea la reuniune, gazdelor de la Filiala Satu Mare, acordând o Diplomă de onoare trustului de presă Nord-Vest, pentru contribuția la organizarea reuniunii regionale, împreună cu medalia centenară a UZPR.

Participanții la reuniune au reiterat dorința tuturor de a acționa pentru întărirea UZPR, pentru a face Uniunea mai puternică și mai vizbilă în spațiul public, pentru identificarea celor mai bune căi de a dezvolta structurile teritoriale și colaborarea în interiorul organizației.

La finalul evenimentelor de la Carei, reprezentanții Consiliului Director al UZPR s-au deplasat la Satu Mare, pentru a păstra un moment de reculegere la monumentul unui mare ziarist: Viorel Sălăgean.

Foto: Narcis Luca