Start înscriere! Premiile de Excelență ale UZPR pe anul 2026

Așa cum ne-am obișnuit, în fiecare an ne unim forțele pentru a-i scoate în lumina reflectoarelor pe colegii care s-au remarcat prin creații jurnalistice de excepție. Gala Premiilor UZPR 2026 va fi un nou prilej de a celebra limba română, spiritul creator, curajul, devotamentul față de libertatea de exprimare și libertatea presei.
Începând de astăzi, 17 noiembrie 2026, lansăm invitația de a se înscrie la concursul de creație al UZPR tuturor jurnaliștilor, fie că sunt sau nu sunt membri UZPR. Sunt așteptați să participe cei care scriu (clasic sau on-line), cei care realizează emisiuni de radio sau tv în limba romană, din țară și de peste hotare. Sesiunea de înscriere se va încheia la 15 Ianuarie, 2027, de Ziua Culturii Naționale, moment în care vom celebra și 177 de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul-jurnalist.
Pentru jurnaliștii membri ai UZPR, înscrierea se va face prin intermediul filialelor din care fac parte. Astfel, filialele vor fi direct implicate în selecția celor mai valoroase creații care vor fi înscrise în concurs. Fiecare filială poate face propuneri pentru maximum trei categorii de creații jurnalistice.
Categoriile de creații jurnalistice – obligatoriu realizate pe parcursul anului 2026 – sunt:
Presa scrisă, Carte de presă, Radio, Televiziune, Presă on-line, Tineri jurnaliști, Fotoreportaj, Jurnalism de investigație, Reporter de război, Opera Omnia, Management de presă, Filiala anului.
Toate producțiile de presă vor fi trimise pe adresa: premiiuzpr@uzpr.ro, până la data de 15 Ianuarie 2027, ora 12:00, după caz, în formă scrisă, audio, video sau on-line. Toate materialele trimise pentru a fi înscrise în concurs vor fi însoțite de o scurtă prezentare a autorului și o argumentare a valorii respectivei creații jurnalistice. În perioada următoare vom reveni cu amănunte tehnice, răspunzând întrebărilor care se vor ridica pe parcurs.
Un juriu propus de președintele UZPR și aprobat de Consiliul Director al UZPR va analiza cu atenție toate propunerile primite. Perioada de jurizare este 15 ianuarie 2027-10 februarie 2027.
Într-o prima etapă, vor fi reținute câte trei propuneri la fiecare categorie de creație jurnalistică. Această Listă scurtă a celor nominalizați va fi publicată pe site-ul Uniunii, constituind o primă recunoaștere a talentului jurnalistic creator.
În data de 22 februarie 2027, în cadrul Galei Premiilor de Excelență ale UZPR, care va avea loc și de această dată la Teatrul „Ion Creangă” din București, vor fi premiați cei mai buni dintre cei mai buni jurnaliști înscriși în competiție.
Dorim succes jurnaliștilor și filialelor pe care le reprezintă!
Telefonul de la miezul nopții

Toamnă gri, gri, nu cri-cri-cri, cu frunze tot mai puține, nopți tot mai lungi, cu miros de pastramă și gust de tulburel, cu soarele pregătit de iernat, cu credincioși intrați în Postul Crăciunului. Toamnă melancolică și tristă, cu (Că)Călin File din Poveste la bulău, vreme de stat în casă, de numărat banii rămași până la salariu ori pensie. Era să zic, și de făcut copii, dar oare cine mai face copii în vremurile astea de chin și jale?
În sfârșit. Undeva în București sună un telefon. Aproape de ora culcării.
– Alo, Ilie, tu ești?
Ilie face, intenționat, o mică pauză, să se dumirească cu cine vorbește.
– Da, eu sunt, dar cu cine vorbesc, dacă nu e cu supărare.
– Cu mine, Ilie. Cu mine, prietenul tău cel bun.
Ilie insistă:
– Dacă nu-mi spui cine ești, terminăm conversația, mai ales că e 12 noaptea.
– Ce dracu, bă, Ilie, tu chiar nu mă mai recunoști?
– Hai, spune repede cine ești și ce vrei.
– Bă, Ilie, sunt eu, Ludovic, prietenul tău de la Forța Dreptei. Sică. Sică Mandolină.
– Bată-te norocul să te bată, Lajos. Dar ce-ai pățit, dom’le cu vocea că nu te-am recunoscut deloc.
– N-am pățit nimic, doar că sunt puți obosit după o noapte de cântat.
Ilie pare surprins de ce aude. Ludovic îl lămurește:
– De câțiva ani cânt la nunți, botezuri, petreceri că, deh, după ce Iohannis m-a dat afară din guvern, n-a vrut nimeni să mă mai angajeze. Nici ai mei, nici ăia de la USR. Și cât bine le-am făcut eu, Ilie… Și ieri noapte am avut o cununie civilă și un majorat. Și am cântat până am răgușit. Am supt eu niște faringosept, dar degeaba.
– Sincer, n-am știut că ai rămas pe drumuri. Că n-ai avut un loc de muncă. Vedem după fuziune și găsim noi o funcție sau un job și pentru tine.
Sică Mandolină, emoționat:
– Mulțumesc, Ilie, ai rămas același mare om, mare caracter
– Ei, lasă acuma, Lajos. Dacă noi între noi nu ne ajutăm, cine s-o facă: Grindeanu? Olguța?
– Mare dreptate ai, Ilie, dar să știi că nu pentru funcție și job te-am sunat. Cum am putut sta atâția ani cântând pe la mesele altora, așa aș putea trăi și de acum încolo. Te-am sunat să-ți spun că noi suntem pregătiți, psihic, de fuziune. Tot partidul. Personal am vorbit aproape cu toți în parte. Că tu știi că noi suntem puțini, da’ buni, vorba lu’ Gică Hagi. Avem și organizații mici, dar și organizații mari, cu mult peste media procentuală a partidului în alegeri, aia de 1,6%. La Dolhasca ne apropiem de 1,8%. Și la Reșița, cred că stăm bine, dacă nu chiar foarte bine. Și creștem, și tot creștem. O să vezi că până la fuziune o să fim cât ăia de la USR. Cu ce ai tu, cu ce vin eu, vom deveni o forță.
Ilie, fericit.
– Ce surpriză mi-ai făcut tu mie, Lajos. Mi-o sărit și somnul, frate. De oameni ca tine am nevoie. O să te pun șef la două comisii: la cea culturală și de distracții și la cea de epurări, că dacă nici tu nu știi cine merită să rămână în partidul ăsta și cine nu, atunci, cine? Tu întocmești referatele, eu le semnez.
– Dacă tu zici, așa o fi, Ilie. Aș mai sta cu tine de vorbă, dar trebuie să mă refac, că mâine seară cânt la petrecerea unui pesedist. Îmi place, nu-mi place, asta e, trebuie să trăiesc și eu până ajung din nou la putere.
INVITAȚIE

17 noiembrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect expozițional „Reșița / Reschitza, 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit “.
Partea a VII-a: Maria Tudur & Maria Troner & Niculina Ghimiș.

17 noiembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Din lut și lumină“: Expoziție de artă plastică Daniela Oțelariu (Reșița).

17 noiembrie 2026, ora 19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: Marian Apostol. Tema conferinței: Reșița și exemple de implicare sindicală.
17. November 2026, 12:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kunstausstellungprojekt „Reșița / Reschitza 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“.
Teil VII: Maria Tudur & Maria Troner & Niculina Ghimiș.
17. November 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Din lut și lumină = Aus Ton und Licht“: Kunstausstellung Daniela Oțelariu (Reschitza).
17. November 2026, 19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Marian Apostol. Thematik der Konferenz: Reschitza und Beispiele des Einsatzes der Gewerkschaften.
Aniversare 15 ani Express de Banat și Școala de Jurnalism Express – For Life (audio-Radio UZPR)
Consiliul Director al UZPR a stabilit organizarea și desfășurarea concursului și Galei Premiilor de Excelență ale UZPR – 2026



Întrunită statutar, cu prezență fizică și online, avându-i ca invitați pe I.D. Cucu, președite al Filialei Caraș-Severin, Viorel Popescu, președinte al Comisiei de Atestare Profesională, Viorica Nicolescu, membru al JODA, ședința din 16 noiembrie 2026 a Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a avut ca prim punct pe ordinea de zi pregătirea concursului pentru Premiile de Excelență ale UZPR pe anul 2026. „Gala Premiilor UZPR va onora și de această dată unii dintre cei mai redutabili jurnaliști din România, profesioniști cu rezultate remarcabile în acest domeniu. Ca de fiecare dată, înscrierile vor fi transmise prin intermediul filialelor, fiecare filială putând face propuneri pentru maximum trei categorii, iar nominalizările vor fi publicate pe site-ul uzpr.ro”, a menționat Ruxandra Săraru. În cadrul ședinței a fost aprobată și componența juriului care va evalua lucrările: Ruxandra Săraru (președinte), Monica Zvirjinschi, Claudius Dociu, Mădălina Corina Diaconu, Teodora Marin, Cornel Cepariu, Mircea Pospai. „Dat fiind faptul că ediția anterioară a fost un real succes, menținem aceeași echipă care și-a demonstrat eficiența”, a punctat președintele UZPR, Dan Constantin. S-a stabilit, de asemenea, ca festivitatea de decernare a Premiilor de Excelență ale UZPR să aibă loc pe 22 februarie 2027, la Teatrul „Ion Creangă”, din București.
Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Director al UZPR a fost creionarea unui proiect mai vechi al Uniunii, înființarea unei televiziuni proprii. „Suntem în fază incipientă, dar cred că acest proiect ar putea merge mai departe, ca bună oportunitate pentru colegi de a se promova. Propun să realizăm emisiuni pe care să le oferim televiziunilor cu care colaborăm și care doresc să preia acest conținut”, a spus vicepreședintele Claudius Dociu. În context, Ruxandra Săraru a menționat faptul că este nevoie ca aceste producții să fie la cele mai înalte standarde, Viorel Popescu a adăugat că există numeroase modalități, prin intermediul internetului, de a se populariza în mediul online aceste producții, iar Lavinia Betea a spus că echipa care se va ocupa de aceste emisiuni poate fi alcătuită din jurnaliști tineri, dornici de afirmare. „Putem vorbi despre continuarea dezvoltării și clarificării, prin date mai concrete, a acestui proiect într-o ședință viitoare de Consiliu Director, după evaluarea tuturor detaliilor tehnice”, a afirmat Dan Constantin.


În cadrul ședinței s-a discutat și pe marginea situației fianciare a UZPR, contabilul Georgeta Mureșan arătând că au scăzut semnificativ cheltuielile, UZPR înregistrând excedent.
Participanții la ședința Consiliului Director au solicitat informări mai detaliate privind costurile de personal și structura cheltuielilor. Președintele Dan Constantin a subliniat că finanțările trebuie orientate spre vectorii de imagine ai Uniunii de creație – radio UZPR, site-ul uzpr.ro, Revista UZP și Editura UZP.
Vicepreședintele Emil Stanciu a subliniat că veniturile UZPR trebuie drămuite cu grijă, pentru ca în perspectiva Adunării Generale din 2028, să existe resurse suficiente pentru organizarea acesteia.
Andreea Crețulescu a prezentat două dintre cele mai importante teme de pe agenda ședinței de Consiliu Director. În primul rând, a vorbit despre semnarea unui Protocol cu Ministerul Educației: „Vom semna acest document astfel că vom putea, pe bază de voluntariat, să ducem educația media în școli. Din Filiala Nicolae Bălcescu a UZPR s-au arătat deschiși mai mulți colegi”. Președintele UZPR a intervenit și a menționat faptul că acest Protocol „este o umbrelă foarte bună pentru inițiative de acest tip care deja există la nivelul unora dintre filialele din țară”. Mai departe, Andreea Crețulescu s-a referit la rezultatele deosebite obținute de UZPR în demersul de implementare a European Media Freedom Act (EMFA) la nivel național cu ocazia dezbaterii naționale organizate anterior și a seriei de acțiuni care au făcut ca UZPR să fie singurul ONG din România recunoscut la nivel european pe această temă: „Noul ministru al Culturii și-a arătat disponibilitatea pentru demersul nostru de a contribui la implementarea EMFA în România și există auspicii favorabile pentru organizarea unei a doua dezbateri naționale, care ar putea avea loc în primele luni ale anului viitor”.



În cadrul ședinței, președintele Constantin a menționat și faptul că înscrierile în UZPR continuă, a prezentat situația aprobării dosarelor de atestare profesională și a propus ca la ședințele viitoare de Consiliu Director să poată fi fi invitați, prin rotație, șefi de filiale din țară care să fie prezenți, în sistem online, la discuții.
În încheierea ședinței, Ion D. Cucu s-a referit la proiecte cum ar fi inițierea unei biblioteci a jurnalistului, cu cărți scrise doar de colegi de breaslă, și a pledat pentru întărirea colaborării dintre filialele UZPR.
Următoarea ședință a Consiliului Director al UZPR va avea loc pe 14 decembrie 2026.
Departamentul Comunicare
Foto: Narcis-Cosmin Luca
Societatea pentru Cultură METARSIS: COMUNICAT DE PRESĂ
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ,,SABIN PAUTZA”, ed. a XIII-a, REȘIȚA 255, 18- 22 noiembrie 2026

Festivalul Internaţional SABIN PAUTZA (FISP) este un proiect METARSIS iniţiat din preţuire faţă de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan – şi nu numai – compozitorul, dirijorul, profesorul universitar doctor Sabin PAUTZA, din respect pentru muzica de calitate, muzică studiată în ani de zile, cu renunţări şi sacrificii.
Concretizat prin efortul unit al iubitorilor de artă, în parteneriat instituțional, FISP, ediţia a XIII-a, se va desfăşura la Reşiţa în perioada 18 – 22 nov. 2026 sub semnul aniversări a 83 de ani de viață și o carieră de peste 60 de ani a maestrului Sabin PAUTZA, personalitate marcantă a muzicii culte.
Vom marca 255 de ani de istorie industrială a Reșiței și 100 de ani de la declararea Reșiței- Comună Urbană.
Vom readuce în spațiul public poezia lui Octavian DOCLIN, autorul versurilor ,,Imnului Reșiței”.
Vor avea loc 14 evenimente în 5 locații diferite: lansări și prezentări de carte, expoziții, recitaluri, concerte, recitaluri educative. Concursul Internațional de Compoziție este parte a FISP XIII. Juriul național prezidat de Maestrul este format din specialiști de primă mână:
Prof.univ.dr. Sabin PAUTZA, președinte
muzicolog dr. Irina NIȚU- cercetător Muzeul Național ,,George ENESCU” București
muzicolog dr. Alex VASILIU- scriitor, jurnalist, Iași
prof.univ.dr. habil. Laura Otilia VASILIU- Universitatea Națională de Arte ,,George ENESCU” Iași
compozitor Eduard DABROWSKI- dirijor
Adrian VINARS- dirijor
Întreg programul FISP XIII poate fi consultat la adresa:
Date contact : Camelia DUCA, președinte executiv METARSIS 0734 749 383
Sabin PAUTZA, președinte onorific METARSIS 0743 560 611
Lucian DUCA, director FISP XIII 0727 577 287
Adina COVACI, director artistic FISP XIII 0724 346 212
Candela recunoștinței aprinsă la Mănăstirea «Sfânta Ana»: Oameni cu sufletul risipit prin presa și cultura română

Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, începând cu ora 12:00, a avut loc un eveniment comemorativ de o profundă încărcătură spirituală și profesională, intitulat Parastas „Întru veșnică pomenire” – Oameni cu sufletul risipit prin presa și cultura română.
Manifestarea s-a desfășurat într-un loc cu o simbolistică aparte pentru istoria jurnalismului românesc: Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orșova (județul Mehedinți) – lăcaș de cult ctitorit chiar de către unul dintre cei comemorați, marele gazetar Pamfil Șeicaru. Evenimentul a fost organizat de Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), desfășurându-se sub îndemnul: „Să ne amintim cu recunoștință de cei care au dăruit prin condei, prin faptă și prin credință, ceea ce astăzi este parte din noi”.
Demersul a reunit, alături de organizatori, membri ai UZPR și ai altor asociații publicistice, jurnaliști, scriitori, profesori, artiști, oameni de cultură din Timiș, Caraș Severin și Mehedinți, credincioși, cu toții uniți de dorința de a aduce un prinos de recunoștință și rugăciune pentru cele patru personalități marcante care au slujit cu devotament cuvântul scris, radioul și cultura națională:

Pamfil Șeicaru (18 aprilie 1894 – 21 octombrie 1980) – titan al gazetăriei interbelice și ctitorul Mănăstirii „Sfânta Ana”;

Nicolae Danciu Petniceanu (11 aprilie 1936 – 10 septembrie 2020) – scriitor, publicist și promotor al valorilor culturale bănățene;

Doru Dinu Pavăl Glăvan (7 iunie 1946 – 31 octombrie 2021) – om de radio și fost președinte al UZPR;

Sorin Stanciu (1950 – 7 septembrie 2025) – jurnalist și fost președinte al UZPR.
Programul manifestării a debutat cu slujba de pomenire a personalităților comemorate, urmată de o masă creștinească, binecuvântată cu bucate tradiționale specifice zonei. Ulterior, participanții au luat parte la o sesiune de comunicări omagiale și evocări – unele dintre ele profund personale, marcate de amintiri emoționante din colaborările trecute cu cei plecați dintre noi.





Gazda manifestării, Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, pe lângă cuvântul de evocare a celor comemorați, a oferit atât gazdelor – cuvioșilor monahi de la Mănăstirea „Sfânta Ana” –, cât și invitaților, distincții și calendare din partea filialei și a Asociației Cultural-Umanitare „Luceafărul de Vest” din Timișoara.
Tot în cadrul acestui eveniment au fost lansate cele mai recente numere ale publicațiilor:

„Luceafărul de Vest”, revistă editată de Asociația Cultural-Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara;

„Cronica Mehadiei”, publicație a Primăriei Comunei Mehadia, apărută la Editura „Cetatea Cărții” din Mehadia.
Un moment aparte, încărcat de o puternică emoție, l-a constituit lansarea volumului de versuri „Licențiat în (ne)moarte”, semnat chiar de președintele filialei, Dumitru Buțoi, o lucrare dedicată memoriei soției sale, trecute la cele veșnice în cursul acestui an.


Dintre gândurile comemorative așternute pe hârtie și încredințate astfel neuitării, de către contemporani pentru posteritate, am ales să redau în continuare cuvântul omagial rostit de subsemnatul în cadrul acestei manifestări:
OMAGIU ȘI RECUNOȘTINȚĂ
Mentorii formării mele jurnalistice: Doru Dinu Glăvan și Nicolae Danciu Petniceanu
Beneficiind de importanța și solemnitatea acestui moment, doresc ca în cele ce urmează să aduc un profund omagiu celor două personalități care m-au marcat definitiv, inspirându-mă și ghidându-mă spre a descifra tainele editorialismului și ale jurnalismului – două veritabile repere ale breslei: Doru Dinu Glăvan și Nicolae Danciu Petniceanu. Pentru sufletele lor mă rog ca Bunul Dumnezeu să le odihnească în pace și lumină, iar pomenirea și amintirea lor să fie veșnică!
Cu siguranță, Dumnezeu mi-a hărăzit șansa ca zorile formării mele ca gazetar să fie luminate de un „trio” redutabil, care mi-a întins o mână generoasă, îndrumându-mă pas cu pas. Asemeni unui copil ce pornește de-a bușilea și apoi, sub ocrotirea părinților, reușește să pășească singur și să înfrunte viața pe propriile picioare, am învățat să merg în presă alături de ei. Acest trio al maeștrilor a fost format din scriitorul Arthur Silvestri – erudit critic literar, istoric al civilizațiilor și editor -, omul de radio și de presă Doru Dinu Glăvan – arhitect al jurnalismului profesionist vizionar și revitalizator al UZPR – și scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu – deținător al flacării culturale bănățene, apărător al scrisului cu miez și mentor devotat al comunității Mehadiei.
Constat astăzi cu deplină luciditate că alăturarea acestor trei mari nume nu s-a făcut doar în direcția persoanei mele, ci în jurul unui crez comun. Acest crez a dat naștere și a dinamizat proiectul publicației Vestea (fondată în 2006 și apărută neîntrerupt timp de 14 ani), angrenaj editorial care, prin rotițele sale, a generat alte inițiative culturale și a accelerat propria mea dezvoltare ca editor și jurnalist.
Vorbind în acest cadru comemorativ despre Nicolae Danciu Petniceanu și Doru Dinu Glăvan, pot afirma cu certitudine că amândoi împărtășeau un obiectiv nobil: susținerea presei regionale și promovarea valorilor identitare locale, construind punți de legătură între publicațiile din provincie și structurile jurnalistice naționale.
Doru Dinu Glăvan reprezintă vizionarul care a readus Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România în prim-planul vieții publice, lărgind rândurile uniunii și promovând fără compromis statutul moral al ziaristului. Remarcabil a fost atașamentul său față de valorile Banatului Montan, recunoscând și susținând valoarea publicațiilor din această zonă. Una dintre verigile forte ale acestei promovări a fost chiar Nicolae Danciu Petniceanu, devenit un colaborator apropiat al său. Membru cu state vechi al Uniunii, Nicolae Danciu Petniceanu (care a purtat cu smerită mândrie toponimul satului său natal, Petnic) a fost un pilon local de neclintit. Prin munca sa dedicată, el a ridicat presa locală la nivel național, contribuind la zidirea identității și profesionalismului breslei noastre.
Maestrul de la firul ierbii, omul de cultură adoptat cu dragoste de comunitatea din Mehadia, Nicolae Danciu Petniceanu mi-a insuflat pasiunea pentru cronica locului, cercetarea de arhivă și respectul sacru pentru cuvântul tipărit.
Prin intermediul lui Nicolae Danciu Petniceanu l-am cunoscut pe Doru Dinu Glăvan, care m-a încurajat permanent să scriu și m-a invitat la colaborare. Una dintre cele mai prețioase amintiri și realizări comune rămâne fondarea paginii de internet a Filialei UZPR Caraș-Severin în anul 2013, proiect inițiat la propunerea mea și realizat cu sprijinul domniei sale, valorificând experiența acumulată anterior în cadrul revistelor Asociației Române pentru Patrimoniu (A.R.P.), inițiate de maestrul Arthur Silvestri. Astăzi, această platformă a crescut exponențial, devenind o emblemă media regională cu zeci de mii de cititori.
Sufletul lui Doru Dinu Glăvan a fost mereu aproape de Mehadia. Prezent la numeroase manifestări culturale de aici, a dezvoltat proiecte comune cu comunitatea noastră – cum a fost dezvelirea bustului marelui campion Ioan Corneanu de la Plugova, în noiembrie 2007. De asemenea, păstrez cu drag amintirea invitațiilor la manifestările jurnalistice naționale, cum au fost „Eurodialogurile” din Poiana Rusca Teregova, găzduite de Casa Wittmann – devenită sub coordonarea sa un veritabil hub de reflecție media. În cadrul tuturor acestor întâlniri, prin sfaturi părintești și exigență profesională, m-a ajutat să pătrund pas cu pas în tainele meseriei.
La rândul său, Nicolae Danciu Petniceanu mi-a transmis nu doar tehnica redactării și a editării unei reviste, ci și spiritul enciclopedic care îl copleșea, dragostea necondiționată pentru Banat și pasiunea de restaurator de memorie.
Nenumărate au fost orele petrecute împreună analizând articole, salvarea documentelor vechi și promovarea patrimoniului local. În casa sa de pe „Strada Pădurii” – cum îi plăcea să o numească și unde se afla sediul redacției Vestea -, paginile fiecărui număr îmi erau citite integral de către maestru, după care concepeam împreună macheta. Fiindcă nu reușisem să îl inițiez în tainele calculatorului, materialele îmi parveneau olograf sau bătute la mașina de scris, urmând ca eu să le culeg digital și să le așez în pagină. Aceasta mi-a fost ucenicia rodnică! Iar cea mai de preț lecție primită de la el a fost aceea de a privi faptele mărunte ale comunității și de a le ridica, prin rigoare și penel, la rangul de cronică istorică.
O încheiere a acestui mănunchi de amintiri și de pioasă rememorare nu poate fi decât o reconfirmare a dătoriei noastre morale de a le purta mai departe moștenirea.
Evoluția și identitatea unei comunități – indiferent de dimensiunea ei – depind în mod decisiv de potențialul său uman, de calitățile morale și intelectuale ale celor care o slujesc. Atât Doru Dinu Glăvan, cât și Nicolae Danciu Petniceanu au fost veritabili ctitori de conștiință. Ei au dovedit că presa de provincie nu este o soră mai mică a presei centrale, ci este inima caldă a identității naționale, locul unde se păstrează nealterat graiul, memoria și demnitatea vetrei străbune.
Pentru mine, lecțiile lor de presă și de viață rămân o candelă aprinsă. Trecerea anilor nu face decât să confirme valoarea modelului pe care l-au oferit: un jurnalism făcut cu credință, cu rigoare documentară și cu o dragoste necondiționată pentru oameni.
Pășind pe urmele lor, ne rămâne datoria de a nu lăsa condeiul din mână, de a cultiva tinerilor iubirea pentru adevărul tipărit și de a veghea ca amintirea acestor doi maeștri ai cuvântului să rămână gravată cu litere de lumină în cronica Banatului Montan și a întregii țări.
Veșnică să le fie pomenirea și nestinsă candela recunoștinței noastre!
Constantin VLAICU















Revista „Claviaturi”, între tradiție literară și dăruire pentru cultură – de Nicolaie Pavel

Lansarea numerelor 3–4 din 2026 ale revistei „Claviaturi” a reunit, sâmbătă, 14 noiembrie 2026, oameni de cultură și iubitori de literatură, într-o întâlnire dedicată creației și continuității presei culturale tipărite. Evenimentul, desfășurat în sala de consiliu a Centrului Cultural „Reduta” din Brașov, a fost moderat de prof. dr. Adrian Damșescu, redactorul-șef al publicației.
Întâlnirea a avut loc în apropierea aniversării a 126 de ani de la nașterea poetului, publicistului și traducătorului Vania Gherghinescu, născut la 12 noiembrie 1900, fondator al revistei în 1941. Evocarea sa a oferit prilejul unei reflecții asupra responsabilității de a păstra și de a transmite mai departe tradiția publicațiilor culturale.
Dincolo de prezentarea noilor numere, discuțiile au adus în atenție dificultățile cu care se confruntă revistele tipărite: costurile ridicate de apariție, implicarea redusă a tinerilor și nevoia de a atrage cititori către literatura contemporană. Continuarea apariției revistei exprimă, în acest context, perseverența celor care susțin, prin muncă și dăruire, prezența culturii scrise în viața comunității.
O intervenție despre susținerea creației și solidaritatea în mediul cultural i-a aparținut Cameliei Pantazi Tudor, fondatoarea Editurii Astralis, înființată în 2016, precum și a revistei și salonului literar Astralis București, constituite în 2019. Prezentarea sa a evidențiat importanța relațiilor interumane și a angajamentului comun în promovarea artiștilor și în continuarea proiectelor editoriale. Revista culturală „Astralis” se află, din 2021, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Directorul onorific al revistei „Claviaturi”, George G. Echim, s-a alăturat telefonic întâlnirii, fiind astfel prezent la momentul lansării.
Remarcabilă a fost și prezența domnului Gh. Oprea Holbavianu, care a prezentat cele două volume ale monografiei comunei Holbav, rodul unei munci de Sisif întinse pe parcursul a peste 40 de ani. Un asemenea efort de documentare și consemnare a istoriei locale vorbește despre răbdare, tenacitate și atașament față de valorile unei comunități. Dincolo de dimensiunea editorială, lucrarea ilustrează dăruirea cu care unii dintre noi își asumă păstrarea memoriei colective, oferind generațiilor următoare repere pentru cunoașterea propriilor rădăcini.
Printre participanți s-a numărat și Mircea Brenciu, cunoscut om de cultură brașovean, eseist, poet, prozator și jurnalist. Prin intervenția sa și prin poeziile prezentate, acesta a subliniat contribuția Brașovului la patrimoniul cultural național și importanța valorificării vieții literare locale.
În partea finală, o parte dintre cei prezenți au recitat poezii proprii, oferind întâlnirii căldura dialogului direct dintre autori și public.
Lansarea revistei „Claviaturi” a adus astfel împreună preocuparea pentru literatura de astăzi și respectul pentru memoria comunităților. În spatele paginilor tipărite se află oameni pentru care cultura înseamnă o responsabilitate asumată, susținută uneori printr-o muncă de o viață.
Omagiu și reculegere pentru marii slujitori ai presei românești

Textul de mai jos, prezentat de profesorul, teologul și muzeograful Ioan Traia, a fost rostit în cadrul unui eveniment comemorativ de o profundă încărcătură spirituală și profesională, intitulat Parastas „Întru veșnică pomenire” – Oameni cu sufletul risipit prin presa și cultura română.
Manifestarea a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie 2026, începând cu ora 12:00, într-un loc cu o simbolistică aparte pentru istoria jurnalismului românesc: Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orșova – lăcaș de cult ctitorit chiar de către unul dintre cei comemorați, marele gazetar Pamfil Șeicaru.
Evenimentul a fost organizat de Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR). Demersul a reunit membri ai breslei jurnalistice, oameni de cultură și credincioși, uniți de dorința de a aduce un prinos de recunoștință și rugăciune pentru patru personalități marcante care au slujit cu devotament cuvântul scris, radioul și cultura națională:
Pamfil Șeicaru (1894–1980) – titan al gazetăriei interbelice și ctitorul Mănăstirii „Sf. Ana”;
Nicolae Danciu Petniceanu (1936–2020) – scriitor, publicist și promotor al valorilor culturale bănățene;
Doru Dinu Pavăl Glăvan (1946–2021) – om de radio și fost președinte al UZPR;
Sorin Stanciu (1950–2025) – jurnalist și fost președinte al UZPR. (Constantin VLAICU)

Cuvânt de pomenire și omagiu
„Condeie care nu se sting: Memoria veșnică a marilor noștri jurnaliști”
Ne adunăm astăzi în rugăciune și reculegere, cu sufletele pline de pioșenie, pentru a face pomenire pentru cei care au slujit cu toată ființa lor cuvântul, adevărul și neamul românesc: Pamfil Șeicaru, Doru Dinu Glăvan, Nicolae Danciu Petniceanu și Sorin Stanciu.
La această masă a pomenirii, dincolo de durerea despărțirii, ne mângâie lumina faptelor lor. Ei au fost, fiecare în timpul său, corifei ai presei românești, oameni care au scris istorie cu pana și cu propria conștiință.

Pamfil Șeicaru, titanul gazetăriei interbelice, ne-a lăsat moștenire forța uriașă a condeiului și curajul de a spune adevărul, transformând ziarul într-o tribună a conștiinței naționale.

Doru Dinu Glăvan, cel care a condus cu atâta dragoste și dedicație Uniunea Ziariștilor Profesioniști, a fost inima caldă a breslei, un mentor neobosit și un apărător al demnității noastre profesionale.

Nicolae Danciu Petniceanu, un condei de o rară finețe și probitate, a adus prin scrisul și spiritul său bănățean o noblețe aparte paginilor culturii și presei românești, rămânând un reper de verticalitate.

Sorin Stanciu, cel care a dus mai departe cu eleganță și echilibru friele UZPR, a fost omul dialogului, al blândeții și al sprijinului sincer pentru fiecare coleg de breaslă.
Acești oameni nu au scris doar articole sau cărți; ei și-au scris propria viață în slujba publicului, lăsând în urmă o școală a demnității, a datoriei împlinite și a iubirii pentru adevăr.
Astăzi, când îi pomenim în fața altarului și în inimile noastre, ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să le așeze sufletele în Lumina Sa cea lină, acolo unde ostenelile pământești se schimbă în odihnă veșnică.
Dumnezeu să îi odihnească în pace, iar amintirea lor să rămână vie și binecuvântată în veci!
Astăzi ne propunem să privim spre una dintre cele mai fascinante, controversate și complexe figuri din istoria presei și a literaturii române interbelice: Pamfil Șeicaru.
Numele său este indisolubil legat de celebrul cotidian „Curentul”, un ziar pe care l-a fondat în 1928 și pe care l-a transformat, timp de aproape două decenii, într-o adevărată fortăreață a presei românești. Șeicaru a fost, fără îndoială, un titan al condeiului. A redefinit meseria de ziarist prin capacitatea sa uriașă de muncă, prin intuiția politică ieșită din comun și printr-un stil polemic extrem de tăios, capabil să ridice sau să dărâme guverne. Pentru el, ziarul nu era doar un mijloc de informare, ci o armă redutabilă de luptă politică și socială.
Totuși, biografia lui Pamfil Șeicaru este marcată de lumini și umbre puternice, fiind oglinda fidelă a unui secol XX zbuciumat. Veteran al Primului Război Mondial – unde a luptat cu un curaj recunoscut și a fost decorat –, Șeicaru a purtat toată viața trauma acelor ani pe front. În perioada interbelică, orientările sale politice au oscilat și s-au radicalizat, ziarul său devenind adesea vehiculul unor campanii de presă necruțătoare, la limita sau dincolo de etica profesională. A fost acuzat de oportunism, de șantaj de presă și de simpatii extremiste care au influențat tragic destinul României în anii din preajmă și din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
După 1944, a luat drumul unui lung și dureros exil, trăind decenii la rând în Spania franquistă, departe de țara pe care o iubea în felul său patetic și contradictoriu. Acolo a continuat să scrie, rămânând o voce marcată a diasporei românești anticomuniste, dar și un personaj condamnat in absentia de regimul comunist de la București.
De ce ne amintim astăzi de Pamfil Șeicaru? Nu pentru a-i absolvi derapajele politice sau metodele adesea reprobabile, ci pentru că figura lui ne obligă la o reflecție profundă. Șeicaru ne lasă o lecție durabilă, de o actualitate frapantă: forța imensă a cuvântului scris și responsabilitatea colosală pe care o poartă cel care mânuiește condeiul.
Pamfil Șeicaru rămâne exemplul extrem al jurnalistului total: un creator de presă genial și un om de o formidabilă cultură, mistuit însă de patimile politice ale epocii sale. Să privim spre moștenirea lui nu cu ură sau indulgență oarbă, ci cu luciditatea pe care istoria o cere de la noi toți.
Astăzi ne oprim pentru un moment de solemnitate și recunoștință în fața amintirii unui om care și-a închinat întreaga viață uneia dintre cele mai frumoase și nobile profesii: jurnalismul. Vorbim despre Doru Dinu Glăvan, un nume emblematic pentru radioul românesc și pentru comunitatea jurnaliștilor din țara noastră.
Doru Dinu Glăvan a fost, înainte de toate, un om al microfonului și al pasiunii neobosite. A debutat în presă la o vârstă fragedă, iar pentru el, radioul nu a fost doar o meserie, ci un mod de a respira și de a fi. Vocea sa s-a auzit zeci de ani la Radio Timișoara și Radio România, unde a adus în casele ascultătorilor nu doar știri și comentarii sportive vibrate, ci și emoția directă a evenimentelor trăite pe viu.
Dar moștenirea lui Doru Dinu Glăvan depășește granițele studiourilor de radio. Ca președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), el a luptat cu o energie remarcabilă pentru demnitatea și statutul jurnalistului. A fost un vizionar care a crezut cu tărie că breasla jurnaliștilor trebuie să rămână unită, respectată și apreciată pentru rolul esențial pe care îl joacă în societate. A susținut tinerii condeieri, a promovat jurnalismul cultural și cel din comunitățile istorice românești și a fost un punte de legătură între generații.
Om de o generozitate rară, optimist incurabil și mereu gata să întindă o mână de ajutor, Doru Dinu Glăvan a lăsat în urma sa nu doar producții radiofonice memorabile, ci și o amprentă umană de neșters.
Privind înapoi la viața sa, ne amintim că jurnalismul adevărat se face cu sufletul, cu integritate și cu dragoste profundă de oameni. Doru Dinu Glăvan a întruchipat toate aceste valori.
Să-i păstrăm memoria vie și să ne lăsăm inspirați de dăruirea cu care a slujit cuvântul liber și adevărul!
Stimați iubitori de cultură și oameni ai condeiului,
Dacă ar fi să definim Banatul prin oamenii lui de suflet, prin cei care i-au purtat doina, graiul și istoria în pagini de neșters, numele lui Nicolae Danciu Petniceanu ocupă un loc aparte, luminos și profund respectat.
Născut pe plaiurile cărășene de la Petnic, purtând cu mândrie satul natal în însăși identitatea sa literară, Nicolae Danciu Petniceanu a fost un adevărat apostol al culturii românești. A fost prozator, cronicar al meleagurilor bănățene, un neobosit gazetar și un promotor pasionat al ceea ce el însuși numea cu dragoste „bănățenismul creator” – acea formă de atașament profund față de glie, tradiție, dar deschis spre universalitate și rafinament intelectual.
Prin opera sa – de la romane și până la numeroasele articole, studii și reviste literare pe care le-a fondat sau condus (precum cenaclurile literare timișorene pe care le-a animat sau publicațiile de mai târziu) –, Nicolae Danciu Petniceanu a demonstrat o fidelitate absolută față de literatură. Pentru el, a scrie nu era o simplă îndeletnicire, ci o datorie morală față de înaintași, o formă de rezigență prin spirit și o mângâiere adusă limbii române.
A fost un om cald, un pedagog al generațiilor tinere de scriitori, un mentor generos care a sprijinit talente și a cultivat dragostea pentru frumos oriunde s-a aflat: la Timișoara, în spațiul bănățean sau pe Valea Cernei, la Mehadia. A lăsat în urmă amprenta discretă, dar durabilă, a unui intelectual fin, care a știut să transforme simplitatea lumii rurale și dramatismul istoriei într-o operă de o inconfundabilă aură umană.
Astăzi, amintindu-ne de Nicolae Danciu Petniceanu, ne înclinăm în fața unui scrib al Banatului care și-a trăit viața sub semnul cuvântului bine scris și al demnității culturale. Să-i păstrăm vie memoria și să ne bucurăm de moștenirea literară pe care ne-a lăsat-o moștenire!
Vă mulțumesc!
Ne adunăm gândurile și cuvintele astăzi pentru a cinsti memoria unui om care a iubit presa cu toată ființa sa și a pus o cărămidă esențială la temelia demnității noastre profesionale: Sorin Stanciu, cel care a fost președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Când ne amintim de el, nu ne vine în minte doar o funcție sau un titlu de lider de uniune, ci un om cald, echilibrat, un coleg apropiat și un apărător neobosit al drepturilor jurnaliștilor. A condus UZPR cu o mână sigură, dar mai ales cu o mare înțelegere omenească, militând mereu pentru dialog, pentru respect reciproc și pentru păstrarea vie a spiritului de breaslă într-o lume media tot mai zbuciumată.
Pentru Sorin Stanciu, jurnalismul nu a fost niciodată o simplă meserie, ci o chestiune de conștiință și de verticalitate. A știut să fie vocea celor mulți, un sprijin pentru condeiele curate și un promotor al valorilor autentice. A lăsat în urmă proiecte frumoase, dar mai ales a lăsat un gol imens în inimile celor care l-au cunoscut, i-au prețuit blândețea și i-au simțit energia constructivă.
Astăzi, când ecoul pașilor lui s-a stins din redacții și din sălile Uniunii, rămân faptele lui, amintirea zâmbetului său încurajator și lecția unui om care a crezut în puterea cuvântului scris cu onestitate.
Drum lin spre stele, Sorin Stanciu! Îți mulțumim pentru tot ce ai făcut pentru noi și pentru presă. Dumnezeu să te odihnească în pace!
Ioan TRAIA/UZPR, filiala ,,Mihai Eminescu” Timiș
INVITAȚIE

16 noiembrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect expozițional „Reșița / Reschitza, 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit “.
Partea a VI-a: Doina & Gustav Hlinka.

16 noiembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. În calitate de oaspeți ai manifestării: Editura „Castrum de Thymes“ Giroc și cei doi autori Gheorghe Ciulpan (Timișoara) & Petru Hamat (Caransebeș).
16 noiembrie 2026, ora 19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
„Citește imaginea – Real sau fals?”: Atelier de alfabetizare vizuală susținut de Flavian Savescu, artist vizual, cercetător și educator din Reșița. Partea a IV-a.
16. November 2026, 12:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kunstausstellungprojekt „Reșița / Reschitza 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“.
Teil VI: Doina & Gustav Hlinka.
16. November 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: Der Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc und zwei seiner Autoren: Gheorghe Ciulpan (Temeswar) & Petru Hamat (Karansebesch).
16. November 2026, 19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
„Das Bild lesen – echt oder gefälscht?“: Workshop zur visuellen Kompetenz mit Flavian Savescu, Künstler, Forscher und Pädagoge aus Reschitza, Teil IV.
Semnal editorial: A apărut numărul 5 al revistei „Cronica Mehadiei” – o ediție de colecție dedicată istoriei, credinței și comunității bănățene


Cu deosebită bucurie anunțăm ieșirea de sub tipar a unui nou număr (nr. 5) al revistei „Cronica Mehadiei”, apărută sub egida Editurii Cetatea Cărții, din Mehadia. După o întrerupere de mai bine de trei ani, reluăm astăzi parcursul acestei publicații, continuând vechea tradiție a publicisticii din Mehadia. Fondată și finanțată de Primăria Comunei Mehadia, prin implicarea primarului Grigore Petru BARDAC și a Consiliului Local, revista își păstrează același profil editorial, promovând istoria, cultura și spiritualitatea locală.
Un element de noutate în structura și alcătuirea acestui număr îl reprezintă atragerea și promovarea creațiilor jurnalistice ale tinerilor. Astfel, am cooptat în echipa de redacție trei elevi ai liceului din localitate: Denisa POPIȚU, Bianca ALEXA și Deian ANDREI, care contribuie, începând cu această ediție, la realizarea revistei. Și acesta este doar începutul: invităm și alte condeie tinere alături de noi, asigurându-ne astfel că tradiția jurnalistică de la Mehadia va dăinui.
Îndeplinindu-și menirea de cronică, așa cum o recomandă și titlul, noul număr urmărește cronologic firul evenimentelor locale, dar și pe al celor din proximitate, din prima parte a anului 2023 și până în prezent (luna octombrie 2026), pe parcursul a 69 de pagini. În paginile revistei se regăsesc cronici ale unor momente de referință: de la jubileul a 700 de ani de atestare documentară a Mehadiei, sfințirea troiței și a noii case parohiale de către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian MIC și Ziua Porților Deschise de la castrul roman Praetorium, până la articole comemorative dedicate unor personalități ale locului ori activități culturale desfășurate alături de elevii Liceului Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia, evocate de redactorul-șef al revistei și directorul instituției de învățământ, prof. Ionela Mihaela DOMILESCU.
Nu lipsesc din acest număr nici creațiile literare locale – în special poezia –, precum și o interesantă retrospectivă a evenimentelor petrecute la Mehadia în anii 2024 și 2025, realizată de Ramona LISANDRU, administratorul cunoscutei pagini de Facebook „AdMediam Mehadia”. O rubrică nouă, „Pagina de Cronică Parohială”, realizată de părintele paroh Ciprian DANCI și Mihai GOLOPENȚA, îi aduce în memoria cititorilor pe cei plecați către cele veșnice, consemnați în registrele parohiale ale anilor 2024–2025, menționând totodată și numărul botezurilor oficiate în aceeași perioadă.
De un interes aparte sunt și interviurile acestei ediții. Într-un dialog realizat de Constantin VLAICU, domnul primar Grigore Petru BARDAC ne asigură de hotărârea de a susține în continuare apariția publicației și prezintă un bilanț cuprinzător al proiectelor finalizate, al celor aflate în derulare, dar și al planurilor de viitor. Un alt interviu, cu o deosebită încărcătură emoțională, este cel oferit de Alina-Gabriela NEDELIA-KEREKEȘ, o fiică a Mehadiei, în prezent medic specialist la o clinică renumită, care își dorește să își pună vocația medicală în slujba comunității natale. Alături de acestea, cititorii vor descoperi și alte articole valoroase, semnate de colaboratori mai vechi sau mai noi ai publicației noastre.
Ultima pagină este dedicată sănătății – acest dar atât de prețios al omului, care poate fi cultivat prin mișcare și o alimentație echilibrată –, fiind realizată de instructorii de fitness și consultanții nutriționiști Alexandru DORAN și Eliza VLAICU.
Sperăm ca și acest număr să aducă cititorilor un plus de cunoaștere despre istoria, personalitățile, cultura și spiritualitatea locului și să mențină vie dorința de informare prin cuvântul scris.
Constantin VLAICU, jurnalist – membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, editor (tehnoredactare/editare grafică) și redactor-șef adjunct al revistei „Cronica Mehadiei”
SUMARUL COMPLET AL ACESTUI NUMĂR:
Coperta II – p. 3 | Continuăm dezvoltarea comunei Mehadia: bilanț, proiecte în derulare și perspective de viitor – Interviu cu domnul primar Grigore Petru BARDAC (consemnat de Constantin VLAICU)
p. 4–5 | MEHADIA 700: Șapte secole de atestare documentară a unei vetre istorice (Simpozion aniversar 16 iulie 2023) – Constantin VLAICU
p. 6–7 | MEHADIA LA 700 DE ANI: icoană de istorie, credință și dăinuire pe Valea Belarecăi – Prof. Pavel PANDURU
p. 8–10 | Herculane și Mehadia – două aniversări, două simboluri de vatră istorică bimilenară / Băile Herculane – Mehadia – Topleț, pol de dezvoltare turistică… – Ing. Dorin BĂLTEANU
p. 11–13 | 13 IULIE 2024 – Zi de har în Mehadia: Două noi simboluri ale patrimoniului spiritual binecuvântate – Constantin VLAICU
p. 14–15 | EXEMPLU DE DĂRUIRE ȘI RESPECT PENTRU ORIGINI: Dr. Alina-Gabriela Nedelia-Kerekeș, pasiune și vocație medicală în slujba comunității (interviu) – Consemnat de Constantin VLAICU
p. 16–18 | SEMNAL EDITORIAL: „Banatul văzut de străini 1770–1800”, autor: Costin Feneșan – Constantin VLAICU
p. 18 | Crearea lumii văzute – Pr. Paroh Solomon SÎRBU
p. 19 | Taina Sfântului Maslu – Pr. Paroh Solomon SÎRBU
p. 20–23 | Generalul de divizie Nicolae Cena din Mehadia (1844–1922) – Coriolan BURACU (din ziarul „Vestul”, aprilie 1932)
p. 24–25 | Sacrificiu uitat și memorie trădată – o analiză critică asupra spulberării testamentului Generalului Nicolae Cena – Constantin VLAICU
p. 26–28 | Istoria prinde viață la Mehadia: ZIUA PORȚILOR DESCHISE de la Castrul Roman PRAETORIUM – Constantin VLAICU
p. 29–30 | Semnale editoriale – Cărți primite la redacție – Redacția
p. 30–31 | Egiptul: de la faraoni la creștinism, autor: Pavel Sîrbu & In memoriam Pavel Sîrbu (1942–2025) – Constantin VLAICU
p. 32 | BANATUL SE ÎNTOARCE ÎN BIBLIOTECI: 52 de cărți de patrimoniu reîntregesc zestrea culturală a Mehadiei – Redacția
p. 33–34 | IN MEMORIAM NICOLAE DANCIU PETNICEANU (1936–2020) – Șase ani de la trecerea în veșnicie a „Scribului de Banat” – Constantin VLAICU
p. 35–37 | Cazul Constantin COTOȘPAN, din Mehadia – o relectură în viziunea lui N. D. Petniceanu, în publicația „Icoane Bănățene” – Ginu GORUN / Nicolae Danciu PETNICEANU
p. 38 | Părintele pensionar Constantin Grozăvescu s-a mutat la Domnul – Constantin VLAICU / Episcopia Caransebeșului
p. 39, 41 | Virgil Simonescu și biserica din Mehadia (1908): 145 de ani de la nașterea pictorului – Constantin VLAICU
p. 40–41 | Mehadia – Peste 2000 de ani pe același drum – Prof. dr. Dan-Iulian LALESCU
p. 42–44 | Rubrica „Tinerii Jurnaliști” – Redacția, Denisa-Petronela POPIȚU, Bianca ALEXA, Deian ANDREI
p. 45 | „Mehadia de poveste” – Denisa POPIȚU
p. 46 | Ziduri între generații – despre anxietate și sănătatea emoțională a tinerilor – Bianca ALEXA
p. 47 | Romanță: „Îmi pare rău, nu e vina mea că mă reține frumusețea ta!” – Denisa-Petronela POPIȚU / Prof. Ionela Mihaela DOMILESCU
p. 48 | Centenarul clopotului din Cornea: istoria unui simbol al comunității – Ec. Traian LALESCU
p. 48 | Amintirile unui dezertor – Andrușa R. VĂTUIU
p. 49–51 | „Mehadia are talente” – o inițiativă care a adus culoare, încredere și bucurie în comunitatea noastră – Ramona LISANDRU
p. 51 | Abandonul școlar. De la prevenție la intervenție – Maria Elena TREPĂDUȘI
p. 52 | O săptămână altfel, o experiență de neuitat: „Școala Altfel” la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia – Prof. Ionela Mihaela DOMILESCU
p. 53–54 | Pagini de poezie – Prof. Grigore HUMIȚA, Ramona LISANDRU
p. 55 | Poezii populare și în grai bănățean – Gligore VASILESCU-PURGELA, Nicolae ROȘEȚI
p. 56 | Poezii („Din nou”, „Timpul Depărtării”) și medalion biografic – Lector univ. dr. Adrian DAMȘESCU
p. 57–60 | MEHADIA ÎN CRONICA ANILOR 2024–2025: Evenimente, investiții și momente importante din viața comunității – Ramona LISANDRU
p. 61 | Pagina de cronică parohială (anii 2024–2025) – Parohia Ortodoxă Mehadia
p. 62 | Sărbătoare culturală la Pârvova! – Gheorghe TUNEA-PÂRVOVANU
p. 63 | Ana Fleischer: „Călătorie forțată spre necunoscut” – Constantin VLAICU
p. 64 | Flacăra presei rurale bănățene: Continuitate, rigoare istorică și viziune de viitor la adunarea A.P.P.R.B. – 26 Octombrie 2026, Timișoara – Constantin VLAICU
p. 65–66 | Armonii bănățene și fir de mătase: În vizită la familia Niculescu (Imbre) din Mehadia – Constantin VLAICU
p. 66, 68 | REPERE ALE TRECUTULUI MEHADIEI ÎN FOAIA DIECEZANĂ (1923) – Gabriela Violeta BICA
p. 67 | Corul „Doina” – Prof. dr. Nicolae PRUNĂ
p. 69 | Un om, un mentor, un destin: Pavel Panduru – arhitect al culturii și al educației în Țara Almăjului, promotor al valorilor tradiționale ale Banatului Montan – Constantin VLAICU
Coperta III | Importanța activității fizice: De ce este importantă activitatea fizică în viața noastră? – Alexandru DORAN; Fibrele alimentare – rolul lor în organism și cum ne pot ajuta să combatem constipația – Eliza VLAICU
15 ani de Express de Banat: De la bilanț aniversar la dezbatere aplicată pentru viitorul presei, odată cu lansarea „Școlii de Jurnalism Express – For Life” și a parteneriatului cu UZPR Caraș-Severin

Într-o lume în care informația circulă cu o viteză amețitoare, dar adesea în detrimentul profunzimii, a rezista timp de un deceniu și jumătate în presa regională nu este doar o performanță editorială, ci o dovadă de statornicie și responsabilitate față de comunitate. Mai presus de bilanțuri și cifre, adevărata maturitate a unei publicații se măsoară însă prin grija față de cei care vor duce mai departe meșteșugul scrisului și al adevărului rostit.
Cu acest gând de așezare și privire spre viitor, Centrul Multifuncțional din Reșița a găzduit săptămâna trecută întâlnirea prilejuită de împlinirea a 15 ani de activitate neîntreruptă a publicației Express de Banat. Deși momentul în sine impunea un cadru festiv, atmosfera a depășit rapid tiparul unei simple recepții aniversare, transformându-se într-o dezbatere colocvială și, în același timp, profund profesională pe marginea lansării unui proiect de suflet: „Școala de Jurnalism Express – For Life”.





În locul discursurilor protocolare, organizatorii au ales să provoace la un dialog deschis și aplicat reprezentanții instituțiilor locale și județene prezenți în sală – parlamentari, președintele Consiliului Județean, primari, directori de unități de învățământ, oameni de afaceri și personalități culturale – solicitându-le puncte de vedere concrete cu privire la punerea în practică și susținerea pe termen lung a acestui demers educațional.
Așa cum reiese și din programul prezentat participanților, Express de Banat și Asociația For Life pornesc de la o realitate tot mai evidentă în ultimii ani: lipsa acută a tinerilor dedicați care să aleagă jurnalismul ca profesie, dublată de uzura profesională din redacțiile locale. În acest context, „Școala de Jurnalism Express – For Life” nu își propune doar cursuri teoretice, ci un cadru aplicat de formare, în care elevii din Caraș-Severin și din Banat să dobândească competențe reale.
Programul le va oferi tinerilor acces la: cursuri de jurnalism (teorie și practică), fotojurnalism, producție video și media, precum și social media și comunicare digitală; sesiuni practice și mentorat susținute de jurnaliștii Express de Banat și de specialiști în domeniu; o rubrică dedicată exclusiv elevilor în cotidianul online Express de Banat (publicație cu peste 120.000 de cititori fideli), unde își vor putea publica reportajele, interviurile și materialele video sub coordonarea comună a redacției și a cadrelor didactice partenere.
Discuțiile interactive au fost moderate de jurnaliștii Dani Stanciu (editor și realizator de emisiuni în cadrul Express de Banat) și Alina Dragomir, care au punctat geneza și direcțiile strategice ale inițiativei.





În intervenția sa, Alina Dragomir a evocat colaborarea de aproape două decenii cu profesorul Ovidiu Bădescu, amintind cum, la competițiile de robotică, a remarcat entuziasmul copiilor implicați în realizarea de interviuri și reportaje. De aici s-a născut ideea unui parteneriat extins, care să nu se limiteze la un singur liceu, ci să deschidă porțile tuturor elevilor din Reșița și din întregul județ, felicitând totodată prezența numeroasă a tinerilor și a profesorilor în sală.
La rândul său, Dani Stanciu a detaliat arhitectura ambițioasă a proiectului „Express for Life”, gândit parțial după modelul învățământului dual, prin apropierea directă a elevilor de mediul redacțional. Obiectivele vizează identificarea tinerilor activi deja în reviste sau radiouri școlare, extinderea parteneriatului către alte publicații locale din Banat și, în perspectivă, chiar înființarea unei clase de profil comunicare-jurnalism într-un liceu cărășean și a unei grupe de studenți în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”. El a mulțumit pentru deschiderea arătată de Asociația For Life, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Teatrul de Vest Reșița, UZPR – Filiala Caraș-Severin, precum și de directorii și profesorii liceelor cărășene.
Inițiatorul proiectului For Life, prof. dr. Ovidiu Bădescu (profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița și doctor în educație), a prezentat parcursul de aproape trei ani al acestei inițiative de jurnalism și voluntariat. Cu elevi proveniți din toate școlile reșițene, proiectul a depășit deja granițele locale, fiind invitat la evenimente naționale și la un festival internațional de film, unde interviurile realizate „de copii pentru copii” au avut un impact remarcabil.
Prin materiale destinate platformelor online și presei, tinerii își promovează școlile, colegii cu rezultate deosebite sau sportivii, profesorii care le-au marcat formarea, evenimentele școlare și locurile emblematice ale Banatului. Profesorul Bădescu a subliniat că esența proiectului rămâne implicarea autentică, voluntară: tinerii trebuie să facă jurnalism nu din obligație, ci pentru că le place și se implică „cu tot sufletul”.
Un moment de substanță al întâlnirii l-a reprezentat prezența, în calitate de parteneri instituționali, a Filialei Județene Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) reprezentată de președintele filialei, I.D. Cucu,
În alocuțiunea sa, președintele I.D. Cucu a transmis un mesaj de susținere unei redacții pe care a apreciat-o ca fiind una dintre cele mai tinere și dinamice din țară, subliniind că proiectul lansat la Reșița are relevanță nu doar pentru Banat, ci pentru viitorul întregii prese românești. El a respins împărțirea rigidă dintre „presa centrală” și „presa locală”, arătând că noile tehnologii permit publicațiilor din provincie să aibă impact național.
Evocând libertatea de opinie, apărarea adevărului și recentele reglementări europene menite să protejeze jurnaliștii împotriva intimidărilor, liderul UZPR Caraș-Severin a anunțat că organizarea unui Club al „micilor mari jurnaliști” este deja în plină desfășurare, punând la dispoziția tinerilor și a redacției întreaga experiență a membrilor uniunii.
Caracterul colocvial și deschis al manifestării de la Centrul Multifuncțional din Reșița a confirmat că aniversarea a 15 ani de Express de Banat nu a fost concepută ca un moment de automulțumire, ci ca un apel lucid la responsabilitate comună. Faptul că jurnaliști consacrați, dascăli, elevi și reprezentanți ai administrației publice s-au așezat la aceeași masă a dialogului demonstrează că viitorul presei de calitate nu poate fi susținut doar de redacții, ci printr-o alianță solidă între educație, breasla profesională și comunitate. Prin parteneriatul dintre Express de Banat, Asociația For Life, instituții importante de învățământ – precum Centrul Universitar al Universității „Babeș-Bolyai” din Reșița sau Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin – și Filiala UZPR Caraș-Severin, s-a deschis la Reșița un veritabil șantier de formare a unei noi generații de gazetari – una pregătită tehnic, ancorată în valorile adevărului și capabilă să ducă mai departe vocea Banatului la nivel național.
Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin
INVITAȚIE – Lansare de carte la Reșița: „Adamia. Sub ceruri străine”, de Daniel Botgros

Iubitorii literaturii science-fiction și ai evenimentelor culturale din Banatul Montan sunt invitați să ia parte la lansarea romanului „Adamia. Sub ceruri străine”, semnat de scriitorul Daniel BOTGROS și apărut la Editura Pavcon (colecția Sci-Fi).
Evenimentul va avea loc miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 16:00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
Despre volum și universul său literar vor lua cuvântul:
Erwin Josef ȚIGLA, Mario BALINT și Victor NAFIRU
O întâlnire culturală de neratat, sub semnul imaginației și al literaturii de anticipație! Sunteți așteptați cu drag!
Conu Bolojan față cu reacțiunea

De când nu mai e prim-ministru, Beau Le Jan are mai mult timp liber la dispoziție, prilej numai bun pentru a face lucrurile ce-i plac cel mai mult, dar pe care le-a neglijat din motiv de funcție la guvern.
Să nu vă imaginați că își pierde vremea stând în cârciumă alături de prieteni, de taraful lu’ Caliu sau Silviu Melu. Beau Le Jan nu e Băsescu să danseze cu pirandele la terasă și nici măcar unul dintre ăia care se plimbă cu curse private în străinătate. Și aici se impune o precizare, toate concediile le-a făcut prin sindicat, pe bază de cerere, cu vouchere de vacanță. Cinstit și lăutărește, ca să nu-i bată nimeni obrazul într-o bună zi. El e mult mai elevat, e mai degrabă fan simfoniile lu’ Liszt, asta și pentru că Oradea e mai aproape de Szeged și Budapesta, decât de „La Chilia în port” sau „Constantine ține seama, fetele din București” a lu’ Tarafu de la Vărbilău.
Și cum la birt nu se duce, dar nici la bibliotecă nu-și face drum, cetățenii se întreabă, și pe bună dreptate, cu ce se ocupă, dom’le, fostul nostru șef de guvern. Ei, bine, când nu umblă prin țară, pe la filiale, Bolo face declarații despre deficitul de imagine cu care se confruntă PNL și le bate obrazul pesediștilor. Ceva în genul: „Pohta ce ați pohtit. Mi-ați luat guvernul și pita de la gură. Mi-ați încălecat cei mai frumoși armăsari cu care aram ogoarele patriei și țineam pornite motoarele economiei. Acu’ ce mai vreți de la mine? Vreți să mă lăsați în curu’ gol? Asta vreți? Oameni buni, nu vă luați după alde Grindeanu și ai lui. PSD nu face decât spectacol, nimic altceva. Ascultați la mine, că nu vă spun prostii. Dar o să le arăt eu cine este cu adevărat Ilie Sărăcie. O să le-o coc, când le-o fi lumea mai dragă.” Veziștiri
E clar că e tulburat rău de tot. Pe de-o parte, din pricina lu’ alde Tișe, Gorghiu și Batistuță, care vor să-l înlăture din fruntea partidului, iar pe de altă parte din cauza prețurilor din piață. „Bă, Luca, (premierul carevasăzică) ciocu’ mic. Tu nu vezi, bă, că de când nu mai sunt prim-ministru, a crescut prețul la varză și gogonele? Stai să vezi cât o fi porcul de Crăciun. Asta ar trebui să vă dea de gândit. Și să-ți mai spun ceva: Ilie Sărăcie vă lasă vouă moștenire o economie în creștere și un buget echilibrat. Cum ar zice Apus de Soare, pardon, Ștefan cel Mare, o Moldovă care crește cătinel, cătinel, dar sigur, iar voi… Voi… mai bine tac.”
Că bine grăiești, coane. Nu știu de unde le scoți, dar vorbești ca un bătrân și înțelept care ești. Așa că, apucă-te de scris memoriile până nu te schimbă camarazii, că ar fi păcat să te lași la Iohannis ori nea Nicu Ciucă. Că, vorba aia, n-or fi ăia mai deștepți ca tălică.
INVITAȚIE


14 noiembrie 2026, ora 13.00, Mormântul Aviatorilor din Cimitirul 2-3 Reșița:
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (15 noiembrie 2026).
Comemorarea victimelor celor două conflagrații mondiale.
Incursiune muzicală: formația vocal-instrumentală „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
15 noiembrie 2026, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (15 noiembrie 2026).
Sfântă Liturghie solemnă duminicală în limba germană, celebrată de păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan, în cadrul căreia, comunitatea se va ruga pentru victimele comemorate în această zi.
Participă viceconsulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Excelența Sa Yvonne Fischer.
15 noiembrie 2026, ora 13.15, Bozovici, jud. Caraș-Severin.
„Ziua comemorării victimelor războiului și violenței” în Republica Federală Germania (15 noiembrie 2026).
Comemorarea victimelor celor două conflagrații mondiale la mormintele celor căzuți în timpul luptelor în cadrul celui de al II-lea Război Mondial în zona Bozovici, edificate în anul 2006 lângă șoseaua națională de la intrarea în comună dinspre Anina și în cimitirul catolic al comunei.
Momentul principal al comemorării se desfășoară în Parcul central al comunei, la Monumentul-Obelisc ridicat și sfințit la 8 octombrie 2006, dedicat memoriei soldaţilor căzuţi în toamna anului 1944 în Valea Almăjului, indiferent de partea cui au luptat.
Participă viceconsulul Republicii Federale Germania la Timișoara, Excelența Sa Yvonne Fischer.
14. November 2026, 13:00 Uhr, „Flieger“-Grab Reschitza:
Volkstrauertag (15. November 2026).
Ehrung der Gefallenen der beiden Weltkriege.
Musikalische Umrahmung: die „Resicza“-Vokal- und Instrumentalgruppe – Koordination: Iuliu Fazakas.
15. November 2026, 10:30 Uhr, Römisch-Katholische „Maria Schnee”-Kirche Reschitza:
Volkstrauertag (15. November 2026).
Sonntägliches Hochamt in deutscher Sprache, zelebriert von Pfr. Veniamin Pălie, Domherr und Erzdechant des Banater Berglands, in dessen Rahmen auch für die Opfer der Weltkriege gebetet wird.
Mit der Teilnahme Ihrer Exzellenz Yvonne Fischer, Vizekonsulin im Konsulat der Bundesrepublik Deutschland Temeswar.
15. November 2026, 13:15 Uhr, Bosowitsch im Banater Bergland:
Volkstrauertag (15. November 2026).
Ehrung der Gefallenen der beiden Weltkriege an den Grabstätten neben der Nationalstraße Anina – Bosowitsch (Einfahrt in der Gemeinde, wenn man aus der Richtung Anina hineinfährt) und am katholischen Friedhof.
Zentrales Gedenken beim Obelisk-Denkmal der unbekannten, im Herbst 1944 im Almaschtal gefallenen Soldaten, enthüllt am 8. Oktober 2006 im Zentralpark der Gemeinde.
Mit der Teilnahme Ihrer Exzellenz Yvonne Fischer, Vizekonsulin im Konsulat der Bundesrepublik Deutschland Temeswar.

