În perioada 26 – 29 martie 2026 se vor desfășura în capitala Banatului Montan  „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXVI-a ediție, participanți din Germania, Austria, Ungaria și România (din Transilvania și din Banat). Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2026 lui Tobias Pagel (Konstanz, Germania). Un punct important îl constituie și înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, moment desfășurat sâmbătă, începând cu ora 15,30. Majoritatea manifestărilor se vor desfășura în limba germană.

Se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

 

Erwin Josef Țigla

28 martie 2026, ora 20.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ora Pământului = Earth Hour 2026, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.

Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.

 

 

 

28. März 2026, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die Stunde der Erde 2026: Eine Stunde Licht aus für die Erde.

Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.

 

 

Un vis este, prin definiție, o proiecție a viitorului – o imagine care prinde viață prin curaj și perseverență. Primul pas spre materializarea lui este încrederea: în forțele proprii și în necesitatea începutului.

În ianuarie 2016, într-un context marcat de criza presei scrise, piața media din România primea o surpriză neașteptată. Se năștea o nouă voce a excelenței: revista UZP. Visul meu de a crea o publicație premium, un produs trimestrial de analiză și cultură jurnalistică dedicat exclusiv breslei, devenea realitate. Îmi amintesc și acum primele discuții de la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, unde, alături de un grup de entuziaști, am decis că breasla noastră are nevoie de mai mult decât de un simplu buletin informativ, avea nevoie de o tribună a demnității profesionale.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

După o pauză de 25 de ani, revista UZP – primul periodic independent al Uniunii postdecembriste – relua tradiția vechii publicații de breaslă „Presa noastră” (1956-1989). Situată la granița dintre nostalgie și viziune, noua revistă își propunea să fie un spațiu al atitudinii, opiniilor și analizelor de profunzime. Un concept clar: o revistă fără moguli, cu „patroni” ziariști. Obiectivul era sporirea transparenței Uniunii și reflectarea vieții profesionale, culturale și sociale a jurnaliștilor, oferind spațiu de dezbatere pentru cariere, idei și provocări etice.

Lansarea primului număr a fost un succes validat de prezența liderilor de opinie, a mediului academic și a jurnaliștilor din toată țara. Ecoul a fost imediat, fiind preluat de presa scrisă, radio și televiziune. „Am simțit nevoia unui spațiu de reflecție, un loc unde jurnalismul să nu se grăbească, ci să se explice”, declaram la acea vreme. „Această revistă este rezultatul efortului comun și reprezintă standardul de rigoare pe care îl datorăm profesiei”.

Oferta noastră editorială a fost completă de la început: un print de calitate, 56 de pagini color, o estetică modernă și un conținut echilibrat între forță și luciditate. Am documentat destinele marilor jurnaliști, am găzduit dezbateri despre deontologie și am păstrat vie flacăra spiritului critic. Revista a devenit un vector pentru promovarea tehnologiei media și a specificului muncii de jurnalist, consolidând puntea dintre UZPR și societatea civilă.

Acest jubileu aparține tuturor celor care și-au lăsat semnătura în paginile noastre. Le mulțumesc membrilor consiliului editorial, de ieri și de astăzi, și cititorilor care ne-au validat efortul. În acest moment festiv, un gând pios se îndreaptă către cei care au pus umărul la primele ediții și care astăzi ne veghează din „redacția din ceruri”: Doru Dinu Glăvan, Georgiana Capuerde, Neagu Udroiu, Carol Roman…

După zece ani și 40 de numere, Revista UZP este mai mult decât o publicație. Este un document de referință pentru arhiva Uniunii și pentru istoria presei românești. Rămânem fideli rigorii editoriale și continuăm să fim puntea de legătură între experiența seniorilor și curajul tinerilor care se alătură familiei noastre profesionale.

La mulți ani Revistei UZP!

La mulți ani tuturor celor care cred în puterea adevărului rostit cu responsabilitate!

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

 

Joi, 26 martie 2026

 

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Deschiderea celei de a XXXVI-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“;
• Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania) împreună cu Smaranda Vultur (Timișoara) prezintă varianta în limba germană a cărții „Germanii din Banat prin povestirile lor” (Editura „Polirom” Iași, 2018), carte care va apărea în anul acesta;
• Scurte prezentări de cărți: „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, volumul 11, autor: dr. Volker Wollmann (Bad Wimpfen, Germania),apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2025 și „Das Brauwesen im Großfürstentum Siebenbürgen im Spiegel der k.k. Hofkammerakten zur Zeit Maria Theresias” (= „Berea din Principatul Transilvaniei, așa cum se reflectă în registrele Camerei Curții Imperiale și Regale din timpul domniei Mariei Tereza“), apărută 2026, autor: Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania), prin Erwin Josef Țigla;
• Ana Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare): „Când majoritarii devin minorități. Săptămânalul «Primăvara» din Sânnicolau Mare la începuturile României Mari (1921 – 1928)” – în limba română;
• Prezentare de carte prin Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare): „Großsanktnikolaus, Stadt- und Kirchengeschichte. Vom Geist des Ortes, Menschen, Familien, Stadtgeschichte, Flucht und Deportation“ (= „Sânnicolau Mare: Istoria orașului și a bisericii. Spiritul locului, oamenii săi, familiile, istoria, refugierea și deportarea”), ed.: Werner Kremm, Dietlinde Huhn și Anton Sterbling, apărută 2025 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara;

• Horst Samson (Neuberg, Germania) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă ultimul număr apărut al revistei „MATRIX”, dedicat lui Franz Hodjak, urmat de lectură;
• Adelheit Szekeresch (Tübingen, Germania) prezintă și citește din volumul ei, „Regentränen. Roman“ (= „Lacrimi de ploaie. Roman“),apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Epik, nr. 158. Introducere: Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania);
• „LiterATitudini”, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București, cu sprijinul ORF și al Societății Austriece pentru Literatură. Portrete filmate ale autorilor: Bettina Balàka, Valerie Fritsch, Susanne Gregor, Karin Peschka, Robert Prosser & Ferdinand Schmalz.

 

Vineri, 27 martie 2026

 

Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Werner Kremm:

• Prezentare „Spuren der Zeit. Banat und Siebenbürgen“ (= „Urme ale timpului. Banatul și Transilvania“). Fotografii: Éva Seiler-Iszlai / poezii: Hellmut Seiler (ambii Backnang, Germania);
• Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă aparițiile editoriale ale autorului Nicolae Tzone (București): „Begräbnisse. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit 20 bildnerischen Arbeiten von Suzana Fântânariu und einem Nachwort, Metamorphosen, von Ioana Pârvulescu” (= „Înmormântări. Poezii. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu 20 de lucrări de Suzana Fântânariu și o postfață, Metamorfoze, de Ioana Pârvulescu”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 195, și „Zehn Elegien. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit einem Glaubensbekenntnis in Form eines Interviews mit Robert Șerban und einem ausführlichen Essay von Ion Pop“ (= „Zece elegii. Poeme. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu o declarație de credință sub forma unui interviu cu Robert Șerban și un eseu amplu de Ion Pop”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 199;
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) citește povestirea „Das vergebliche Warten Lenaus auf Kafka in Temeswar und die merkwürdige Weiterreise in das Banater Bergland“ (= „Așteptarea zadarnică a lui Kafka de către Lenau la Timișoara și strania călătorie ulterioară spre Banatul Montan“);
• Autorul Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) își prezintă volumul „Ansichten eines kritischen Bürgers in turbulenten Zeiten. Momentaufnahmen (III)“ (= „Puncte de vedere ale unui cetățean cu gândire critică. Flash-uri – III”), volum apărut în Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2025;
• Idei preliminare despre lirica germană din spațiul dunăreano-carpatic pe baza Antologiei și volumului de exerciții de lirică, editat de prof. dr. András F. Balogh, Universitatea „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca (Budapesta: Editura Universității „Eötvös Loránd”, 2026).

 

Ora 15.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, moderator Hellmut Seiler:

• Deschiderea expoziției de păretare din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Prezentare de fotografii cu locuri istorice din Timișoara și poveștile acestora, autor Erhard Berwanger (Ludwigsburg, Germania). Prezentare prin Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania);
• Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Rosarium“, 2025, și Győrffy Sándor (ed.), Ruda Gábor (cuvând înainte): „Zusammenhalt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2025 – 2026“ (= „Coeziune. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2025 – 2026“);
• Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria), coordonatoarea Redacției în limba germană Radio Pécs – Redacția principală pentru Minorități și Maghiarii din Diasporă, își prezintă ultima carte apărută, „Neues Kapitel” (= „Capitol nou”), editată de Asociația Culturală „Freundeskreis Murgebiet“ Pilisvörösvár, Ungaria;
• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) prezintă și citește din volumul editat de ea împreună cu Martina Wildner „Der Traum der Gurke. Ein literarisches KI-Experiment“ (= „Visul castravetelui. Un experiment literar cu inteligență artificială”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, 2026, Seria Fragmentarium, nr. 34;
• Christel Wollmann-Fiedler (Berlin, Germania) își prezintă cartea „Judaica und Israelia. Biographisches, Dichtung, Feste, Interviews, Kunst, Reiseberichte, Rezensionen” (= „Iudaică și Israelitică. Informații biografice, poezie, festivaluri, interviuri, artă, jurnale de călătorie, recenzii”), apărută  2024 la Editura „Hartung-Gorre“ Konstanz, Germania;
• Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește poezii inedite, având motto-ul: „Wie viele Herzen braucht ein Mensch?“ (= „De câte inimi are omul nevoie?“).

 

• Sâmbătă, 28 martie 2026
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Anton Sterbling:
• I. J. Melodia (Freiburg / Breisgau, Germania) citește din volumul său „Polaritäten“, (= „Polarități”), apărut 2024 la Editura „Geest” Vechta, Germania;
• Autorul Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie, sub motto-ul „Blankosonette: Eine Auswahl neuer Gedichte sowie Werke von Freunden für Freunde“ (= „Sonete în versuri albe: O selecție de poezii noi, precum și lucrări de la prieteni pentru prieteni”);
• Autorul Christian T. Klein (Viena, Austria), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2023, citește din creația proprie, nepublicată încă;
• Autorul Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024, citește poezii noi;
• Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă şi citeşte din volumul său, recent apărut: „Vom Auftauchen und Verschwinden der Landschaft. Gedichte” (= „Despre apariția și dispariția peisajului. Poezii”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 193;
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) prezintă și citește din volumul său „Donauschwäbische Kultur, Schriftsteller in der Fremde, Relevanz der Sprache“ (= „Cultura șvăbească dunăreană, scriitori în străinătate, relevanța limbii“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Universitas, nr. 15.

 

Ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Horst Samson:

• Înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Laudatio susținută de Erwin Josef Țigla și cuvinte de mulțumire din partea onoratului;
• Autorul revenit acasă, la Sibiu, Heinrich Heini Hoechsmann, citește din volumul al IV-lea al seriei: „Siegerius – Mannstädter“, apărut 2026 la Editura „Schiller“ Sibiu / Bonn;
• Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă volumul autorului Robert Șerban (președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România): „Techniken der Tarnung / Tehnici de camuflaj. Gedichte. Deutsch / Rumänisch. Aus dem Rumänischen übersetzt von Edith Konradt“ (= „Tehnici de camuflaj. Poezii. Germană / Română. În traducerea Edithei Konradt“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 190;
• Eszter Benö și András F. Balogh prezintă volumul „A szavakat felszippantja a csend“ (= „Cuvintele sunt absorbite de tăcere“) al autorului Hellmut Seiler (Backnang, Germania), apărut 2024 la Editura „Exit“ Cluj-Napoca, urmată fiind de lectura autorului.

         

Ora 19.30, după o plimbare cu tramvaiul de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ până stația finală din cartierul Muncitoresc, în interiorul stației intermodale „Reșița Montană”, moderator Erwin Josef Țigla:

• Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2026 în cartierul unde s-a născut și a copilărit Rolf Bossert:
• Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Introducere: Hellmut Seiler (Backnang, Germania), inițiatorul Premiului;
• Laudatio pentru premiantul pe anul 2026 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Tobias Pagel (Konstanz, Germania), prin Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), premiantul pe anul 2024 al Premiului literar;
• Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Tobias Pagel (Konstanz, Germania).

 

• Duminică, 29 martie 2026
•  
• Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Balthasar Waitz:
• Prezentare de carte: „Kärnten Dokumentation 2025 – Band 40. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2024 und Sonderthemen” (= „Documentație Carinthia – volumul 40. Dialog și cultură. Congresul european al minorităților naționale din 2024 și tematici speciale”), cu contribuţii și din România. Prezintă mag. Udo Peter Puschnig din partea Guvernului Landului Carintia, Klagenfurt am Wörthersee, Austria;
• Kurt Thomas Ziegler (Aspang, Austria): „Eine kurze Fußnote zu dem eben verflossenen Thomas Mann-Gedenkjahr” (= „O scurtă notă de subsol la anul comemorativ al lui Thomas Mann, recent încheiat”);

• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește poezie dialectală;
• Balthasar Waitz (Timișoara) citește proză scurtă și texte lirice;
• Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitori germani & tinere speranțe din Timișoara. Citesc: Benjamin Burghardt, Arthur Funk, Eva Bancea, Zara Chișevescu, Inke Iozsa, Isabela Lupșe und Daria Moți.

 

Ora 15.00, excursie literară la Văliug.

 

 

 

٭ Manifestările, cu excepția programelor unde este altceva menționat, se vor desfășura în limba germană.

 

 

Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media.

25 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea volumului „Bomboane acrișoare“, autor Daria Dalin din Orăștie (membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu), volum apărut în 2026 la Editura „Eikon“, București.

 

 

 

25. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchvorstellung: „Bomboane acrișoare“ der Autorin Daria Dalin aus Broos / Orăștie, erschienen 2026 im Verlag „Eikon“, Bukarest.

 

 

Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director, prof. Anca Maria Lucaciu).

Aici, din inițiativa Bibliotecii școlare care poartă cu mândrie numele poetei Mariana Pândaru s-a desfășurat un inedit eveniment cultural aplaudat cu sinceritate de întreg auditoriu format din elevi.

Despre semnificația activității cu genericul „Ziua poeziei – sufletul vieții și al speranței” a vorbit bibliotecara, prof. Yolcu Andreea Oana, care a punctat rolul dragostei pentru poezie, autentic sentiment care trebuie cultivat pentru că versurile frumos gândite fac parte din sufletul vieții noastre, însoțindu-ne din plin toate trăirile sufletești.

Notăm ca o reușită finalizarea concursului de creație literară intitulat metaforic „Mândria de a fi român”, câștigători fiind în ordine elevii: Sălăgean Teodora, Florințari Ariana, Duțu Giulia și Crișan Eduard și care au primit o Diplomă de onoare din partea Editurii Emia.

Tot cu această ocazie s-au omagiat poeții Mariana Pândaru și Valeriu Bârgău, personalități în cultura hunedoreană, adevărate „flăcări care au ars ascunse”, ambii trecuți prea repede în viața veșnică a lumii cerești.

Elevii Teodora Sălăgean, Giulia Duțu Mărcuș Bold, Maior Cristina, Matei Delia, Luca Elena au recitat poezii semnate de cei doi poeți, a căror biografie a fost prezentată auditoriului și pe care le creionăm și noi mai jos.

Mariana Pândaru –  poetă publicistă, editoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din  România, a Uniunii Scriitorilor din România și a Cenaclului literar „Flacăra” din Hunedoara.

A fost redactor la ziarul Călăuza, redactor șef la revistele Constelația Dragonului și Ardealul literar și artistic.

A urmat Cursul Internațional de Jurnalism de la Salzburg în cadrul Academiei de Jurnalism din Austria.

A înființat editura Danimar.

A fost președinte al Asociației Scriitorilor din Hunedoara și președinte al Filialei Hunedoara a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dar și membră în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

A publicat peste 20 volume cuprinzând poezii, versuri pentru copii, eseuri, proză scurtă, interviuri, unele traduse în limbile engleză, franceză și letonă.

Valeriu Bârgău – poet și scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România.

A fost președintele Asociației Scriitorilor din județul Hunedoara.

El înființează cenaclul Lupta al sindicatului CSH, ziarul Călăuza noastră, Editura Călăuza v.b. și tipografia „Floarea Soarelui”.

Înființează revista Constelația Dragonului editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România care devine apoi Ardealul literar și artistic.

Conduce cu profesionalism săptămânalele Călăuza noastră, Piața de Ardeal, revista Ardealul literar, editura Călăuza v.b. și tipografia Călăuza.

A primit Ordinul de Merit General Gheorghe Magheru, Marele Premiu al Societății „Mihai Eminescu” din Sydney – Australia, pentru poezie, iar în anul 1989 a fost numit „Omul anului pentru literatură”.

Toți elevii participanți au primit dulciuri din partea tinerei familii Daniel Bârgău și Cosmina Rișteiu.

La finalul activității s-a acordat Diploma de excelență prof. Anca Maria Lucaciu, Andreea Oana Yolcu și Elena Macarie care au contribuit din plin la implementarea activității.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

(dialog blitz cu dr. Birău Cecilia – medic șef departamentul SSP – Direcția de Sănătate Publică Hunedoara)

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei s-a evidențiat importanța apei potabile, încurajându-se promovarea de acțiuni concrete pentru gestionarea responsabilă și durabilă a resurselor de apă.

– Doamna dr. Cecilia Birău, reamintiți-ne succint câteva recomandări esențiale pentru protejarea sănătății noastre.

– Da, cu plăcere. Tema din acest an evidențiază legătura strânsă dintre accesul la apa potabilă și egalitatea socială, inclusiv egalitatea de gen.

Asigurarea accesului universal la apă potabilă sigură reprezintă o investiție directă în sănătatea publică, educație, dezvoltare economică și echitate socială.

• apa  potabilă trebuie consumată doar din surse sigure și autorizate sanitar;
• consumatorii trebuie, în mod periodic, să își verifice calitatea apei provenite din fântânile private;
• în situații de risc, precum avarii ale rețelei de distribuție, modificări ale parametrilor de calitate ai apei potabile, inundații etc., consumatorii trebuie să urmaze indicațiile furnizate prin mijloace de informare publică, de către direcțiile de sănătate publică și celelalte autorități implicate în gestionarea evenimentului în cauză;
• menținerea unei igiene corecte a mâinilor cu apă și săpun, este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor infecțioase.

Prin marcarea Zilei Mondiale a Apei este reafirmată importanța protejării resurselor de apă și a asigurării accesului echitabil la apă potabilă pentru toți cetățenii.

De asemenea, transmitem mai departe cele trei mesaje cheie privind apa și egalitatea de gen stabilite de Organizația Națiunilor Unite pentru această zi.

• Criza globală a apei îi afectează pe toți, însă impactul nu este resimțit în mod egal. În comunitățile în care accesul la apă potabilă sigură și la servicii de canalizare lipsește, inegalitățile se adâncesc, iar femeile și fetele sunt cele care poartă cea mai mare povară. Pentru a progresa este esențial ca femeile și fetele să fie plasate în centrul soluțiilor legate de gestionarea apei.
• Femeile trebuie să aibă un rol esențial în modelarea viitorului resurselor de apă. Sistemele de alimentare cu apă trebuie să reziste schimbărilor climatice și să fie capabile să răspundă nevoilor tuturor. Pentru a depăși criza apei, este nevoie de o abordare transformatoare, bazată pe drepturi, în care vocile, capacitatea de a conduce și puterea de acțiune ale femeilor să fie pe deplin recunoscute și valorificate.
• Acolo unde apa curge, egalitatea crește. Atunci când femeile și fetele au cuvânt egal de spus în deciziile legate de gestionarea apei, serviciile devin mai incluzive și mai durabile. Trebuie să investim în rolul de lider al femeilor, astfel încât apa să devină o forță pentru un viitor mai sănătos, mai prosper și mai egal din perspectiva genului – un viitor din care toți avem de câștigat.

Am sărbătorit și susținem vocea femeilor în deciziile despre apă – pentru acces, echitate și un viitor sustenabil.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Robert Cristian Schwartz, președintele-director general al Societății Române de Radiodifuziune.

Radio România și UZPR au semnat un parteneriat strategic pentru susținerea jurnalismului de calitate. ( www.radioromania.ro )

Scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dan Constantin, președinte UZPR.

Radio România și UZPR au semnat un parteneriat strategic pentru susținerea jurnalismului de calitate. (www.radioromania.ro)

• Dan Constantin, președinte al UZPR: „Acesta este un protocol care a apărut ca o dezvoltare firească a relațiilor pe care le au Radio România și Uniunea Ziariștilor Profesioniști. Am desfășurat acțiuni comune și am reușit nu numai să aducem în prim-plan o problemă spinoasă a profesiei noastre, ci și să contribuim la bunul mers al societății noastre pe drumul său european. Parteneriatele dintre UZPR și instituțiile publice constituie o bază a întăririi profesiei, dar și a susținerii reciproce a intereselor profesionale ale jurnaliștilor. Sperăm că această inițiativă va fi îmbrățișată și de alte instituții de presă prestigioase dn România”

• Robert Schwartz, președinte director general al SRR: „Este important acest protocol pentru deschiderea unei colaborări, îndreptându-ne atenția și spre presa independentă, pentru că doar împreună vom avea succes în a opri tăvălugul unor platforme toxice. Sunt ferm convins că parteneriatele de acest gen ne ajută pentru a opri efectele atât de cumplite ale știrilor false”

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) au semnat un Protocol de colaborare care întărește rolul mass-media în societatea românească.

Fiind cunoscute standardele foarte înalte la care funcționează cele două entități, noul acord este de natură să valorifice și mai mult potențialului ambelor părți pentru informarea corectă și profesionistă a opiniei publice.

Documentul a fost semnat de Dan Constantin, președinte al UZPR, și Robert Cristian Schwartz, președinte director general al SRR, în cadrul unui eveniment care a avut loc la sediul central al Societății Române de Radiodifuziune, din București. „Oficializăm astăzi o relație care era deja foarte strânsă, dar pe care o punem astăzi pe baze juridice clare. Acest parteneriat este gândit pentu protecția jurnaliștilor, pentru combaterea dezinformărilor și a fenomenului de fake-news și pentru protejarea surselor jurnaliștilor”, a spus Ruxandra Săraru, moderatorul evenimentului.

Acordul stabilește un cadru instituțional solid pentru derularea și promovarea unor proiecte comune în domeniul jurnalismului, care cuprinde schimburi de conținut jurnalistic la cele mai înalte standarde profesionale, partajarea de emisiuni, rubrici și știri de interes național, proiecte comune (conferințe, simpozioane, cursuri de specialitate, campanii media), colaborare pentru realizarea de materiale documentare și producții radiofonice.

Prezentă la evenimentul de semnare a parteneriatului dintre SRR și UZPR, Romina Surugiu, decan al Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universități București, a menționat că sunt colegi și de la UZPR, și de la SRR, care predau cursuri ce le vădesc profesionalismul deplin, arătându-le studenților ce înseamnă rigorile profesiei de jurnalist. La rândul său, Claudia Nicolae, director general al Agerpres, s-a referit la importanța unor astfel de parteneriate, prezente și viitoare, pentru „apărarea știrilor reale și obiective”.

UZPR este cea mai mare organizație de breaslă din România, reunind peste 5.400 de membri – alături de jurnaliști profesioniști aflându-se reprezentanți de marcă ai mediului academic și socio-economic, numeroși specialiști în diverse domenii.

SRR este evidențiată ca reper de profesionalism și credibilitate în mass-media din România, păstrându-și poziția de lider național în ceea ce privește audiențele, grație conținutului de știri și analize obiective, stabilității, relevanței și menținerii încrederii publicului.

Într-o lume în care chiar artiștii fotografi folosesc imaginea doar ca suport pentru augmentarea fotografiei devenită halucinație spațio-temporală, Petre Dalea a ales să prezinte frumosul extras din realitatea înconjurătoare, palpabilă, urme ale unei existențe trăite. Astfel, colegul nostru, artistul fotograf Petre Dalea alege să rămână ancorat în universul realității sociale, de cele mai multe ori peisagist și portretist al unei lumi reale.

Fotografia de peisaj social se situează la granița dintre document și interpretare, având ca obiect nu doar spațiul, nici doar omul, ci relația dintre aceștia. Afirmația că acest tip de fotografie „nu își propune să reformeze viața, ci să o cunoască” subliniază o poziție etică și estetică esențială: în acest caz, fotograful nu este un reformator social, ci un observator atent al realității.

Ceea ce Petre Dalea și este în timp ce surprinde realitatea socială, documentează viața comunităților și dă valoare narativă și sociologică operelor sale care nu sunt puse în scenă. În acest gen fotografic, realitatea nu este corectată, îmbunătățită sau dramatizată artificial pentru a susține un concept. Dimpotrivă, ea este acceptată în complexitatea ei, cu imperfecțiuni, contradicții și ambiguități. Oamenii sunt fotografiați în mediile lor firești – case, străzi, locuri de muncă, peisaje rurale sau urbane – iar aceste spații devin purtătoare de sens social prezentate, expuse și elogiate corespunzător la cele mai prestigioase saloane internaționale de fotografie.

După un an 2025 cu multe satisfacții în domeniul fotografic, obținerea distincțiilor A FIAP (Artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică), A IAAP (Artist al Asociației Internaționale a Fotografilor de Artă) și desemnarea ca Ambasador pentru România al IAAP, a urmat 2026 cu un început la fel de promițător. La cele 14 Saloane Internaționale de Artă Fotografică la care a participat în primele trei luni ale anului, artistul fotograf Petre Dalea a obținut nu mai puțin de 34 de recunoașteri, între care o medalie de bronz și una de argint și participarea la Salonul de Primavară al AAFR (Asociația Artiștilor Fotografi din România). Pe lângă aceste recunoașteri, Petre Dalea a susținut o expoziție personală, la Reșița, cu fotografii de peisaj social și a participat la două expoziții colective la Craiova, o expoziție colectivă la Oradea și o expoziție colectivă la Torino (Italia). E mult? E puțin, pentru doar trei luni de început de an? Nu pot să cuantific, dat fiind faptul că de 30 de ani, de când îl cunosc, Petrică are aceeași putere de muncă fantastică!

Este important, însă, să remarc un lucru. Ca un fotoreporter ce se respectă, Petre Dalea a ales arta realității, în detrimentul fanteziilor augmentate ce fac din fotografia de astăzi doar un pretext. Petrică Dalea își asumă o poziție clară, aceea de a fi un martor onest al lumii de lîngă noi, fără să promită soluții și să construiască idealuri, doar oferă o cunoaștere sinceră a lumii, așa cum este ea într-un anumit timp și într-un anumit loc. Tocmai această onestitate îi conferă valoare durabilă, transformând imaginea într-un document al vieții trăite, nu al vieții dorite!

Unul dintre cele mai vechi și mai răspândite genuri fotografice, portretul, este extras de Petre Dalea din complexitatea peisajului social și pus în valoare pe simezele expoziționale din întreaga lume. Scopul nu este doar acela de a reda fidel trăsăturile unei persoane, ci de a sugera personalitatea, starea interioară și identitatea subiectului. Separat, natura, plantele, insectele, peisajele rămase după extracția portretelor devin, la rândul lor, spații deschise imaginației și frumosului lumii reale, surprinsă doar, de curiozitatea artistului fotograf.

Pentru că de mai bine de 30 de ani Petre Dalea are tangențe cu presa, scrie cu lumină. Și scrie bine! Primul concurs de fotografie pe care l-a câștigat, în decembrie 2014, a fost organizat de http://www.ghiduri-turistice… (site dispărut între timp). A participat cu o fotografie a cascadei „La Văioagă”. Premiul a fost un aparat foto Nikon CoolPix L29, un tricou și publicarea fotografiei într-un calendar pe anul 2015. Apoi, excelența a devenit parte din viața sa: 2016 – membru A.A.F.R. – Asociația Artiștilor Fotografi din România; 2017 – Art. AAFR (artist al AAFR); 2021 – E AAFR (Excelență AAFR); 2024 – A FIAP – Artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică; 2025 – A IAAP – Artist al Asociației Internaționale a Fotografilor de Artă și Ambasador IAAP – Asociația Internațională a Fotografilor de Artă. Petre Dalea este autorul a 10 expoziții personale (8 în Reșița și 2 în Anina), 50 de expoziții colective în România: Reșița (20), Oțelu Roșu, Craiova (7), Brașov (2), Oradea (4), Carei (1), București (2), Râmnicu Vâlcea (1), Cluj-Napoca (1), Vulcan (1), Salina Ocnele Mari Vâlcea (6), Casa cu Lei – Bistrița (1), Salina Slănic Prahova (1), Târgu-Mureș (1), Sighetul Marmației (1) și Mangalia (1), 20 de expoziții colective internaționale: Viena – Austria, Belgrad – Serbia, Barcelona – Spania, Atena – Grecia, Milano – Italia, Amsterdam – Olanda, Berlin -Germania, Veneția – Italia, Sofia – Bulgaria, Ljubljana – Slovenia, Melbourne – Australia, Budapesta-2019-Ungaria, Tel-Aviv – Israel, Los Angeles – USA, Budapesta-2020-Ungaria, Hanoi – Vietnam, Monreal – Canada, Johannesburg – South Africa, Manila – Filipine și Bardejov – Slovacia. A mai participant cu fotografii acceptate (și unele premiate) la 55 Saloane Naționale și Internaționale de Artă Fotografică. De-a lungul anilor a publicat fotografie în: Better Photography Magazine, Cameracraft Magazine, LCF Photo-Magazin, Republica, Revista 22, Vice, Zeppelin, Observator Cultural, Semenicul, Bocșa Culturala, Reflex, Arcadia, BIUAR, Gândul, Revista Arta.

Și, dacă o imagine face mai mult decît 1.000 de cuvinte, pot să închei felicitându-l de mai mult de 1.000 de ori pe Petre Dalea. Membru al UZPR Caraș-Severin.

Dă clic pentru a accesa wp-1774295579000.pdf

24 martie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XIX-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului.

Invitați: pr. dr. Ionuț Cătălin Blidar (membru de onoare al Academiei Pontificale, preot-paroh al Parohiilor greco-catolice din Dumbrăvița și Giarmata) și pr. Walther Sinn (preot-paroh al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din Semlac / Arad, și preot evanghelic pentru întreaga regiune a Banatului).

Expoziția de fotografii „Sfântul Mormânt în Ierusalim”, cu fotografii realizate de pr. Petru Berbentia (Biserica Ortodoxă Română Reșița).

 

 

 

24. März 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Den Gekreuzigten liebend“ (XIX. Auflage): Ökumenische Vorbereitungsveranstaltung zum Osterfest, mit Pfr. Dr. Ionuț Cătălin Blidar (Ehrenmitglied der Päpstlichen Akademie, Pfarrer der Griechisch-Katholischen Pfarreien Dumbrăvița und Jahrmarkt) und Pfr. Walther Sinn (Pfarrer der Evangelischen Kirche Augsburger Bekenntnisses in Semlak / Arad und zuständig für das gesamte Banat).

Foto-Ausstellung „Das Grab Jesu Christi Jerusalem”, von Pfr. Petru Berbentia (Rumänisch-Orthodoxe Kirche Reschitza).

 

 Revista „Arcadia” și Cenaclul Literar „Virgil Birou”, sub bagheta magică a jurnalistului Mihai Chiper, au fost gazdele unui reușit eveniment prilejuit de Ziua Mondială a Poeziei – 21 martie 2026!

În decorul mirific al Aninei, oameni de cultură din Banatul istoric au adus un emoționant omagiu Poeziei și Cărții, două componente esențiale în viața oamenilor frumoși!

Invitații de onoare ai acestei ediții au fost scriitorii din Pančevo (Serbia): Mariana Stratulat, directorul Casei de Presă și Editură „Libertatea”, Marin Gașpăr, redactorul responsabil al Almanahului „Libertatea” și  Gordana Kovačević. Aceștia și-au prezentat cărțile, volume reprezentative pentru literatura Banatului istoric, iar Gordana Kovačević și-a prezentat volumul de poezie intitulat „În nisipul amintirilor și umbrelor” (Pančevo: Libertatea, 2025).

Valea Almăjului a fost foarte bine reprezentată la acest eveniment, Mihai Chiper, amfitrionul întâlnirii, susținând o veche și frumoasă colaborare cu scriitorii din această „vale a miracolelor”: conf. univ. dr. Florina – Maria Băcilă a supus atenției publicului poezia Lidiei Asandei; profesorul-poet Iosif Băcilă a propus o interesantă incursiune în istoria exegetică a poemului folcloric „Miorița”, dar a și recitat din volumele proprii; Mariana Pâșlea, Mihai Vlădia, Andrei Florin Văscuț, Adrian Borcean și Elena Borchescu au recitat din creațiile proprii, unele chiar în grai bănățean.

Gabriela Șerban a prezentat unul dintre cele mai dragi proiecte ale Bibliotecii „Tata Oancea” din Bocșa – Concursul Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”, aflat la cea de-a 19-a ediție; de asemenea, de Ziua Poeziei, a prezentat și recitat din poemele unei poete bocșence mai puțin cunoscută: Zahara Onel Stanzel.

 Nicolae Preda și „melancoliile ritmurilor clasice” semnate în cel mai recent volum al său de poeme a propus o „Haltă (la) Marga”, iar reșițenii Costel Simedrea și Nicoleta Surdei au recitat din cărțile de poezie deja lansate și cunoscute.

 Gigi Chiran a reprezentat cu cinste Oravița sa culturală și speologică, iar  timișorenii Daniela Văleanu, Daniel Luca și Dumitru Buțoi și-au recitat poemele apărute în revistele prezente.

Lugojenii Laurian Lodoabă și Vasile Gondoci au încântat publicul cu ceea ce știe cel mai bine fiecare: medicul stomatolog Laurian Lodoabă este și un scriitor de succes, iar, de Ziua Poeziei, a recitat din creațiile proprii, dar și-a prezentat și cel mai recent roman: „Nopți albe peste Atlantic. Las Vegas” (București: Eikon, 2025); iar cantautorul Vasile Gondoci a înnobilat evenimentul prin acordurile muzicii folk, amintind versurile regretatului poet bănățean  Ion Ghera.

 De la Orăștie, epigramistul bocșean Valentin David a recitat din poeziile sale, iar Camelia Ardelean, de asemenea, poetă și epigramistă, a recitat și a prezentat revista de cultură și artă „Piedestal” din Deva.

Finalul maratonului cultural din Ziua Poeziei la Anina a aparținut gazdelor: Nicolae Marișescu și Mihai Chiper,  care au recitat din poeziile semnate de regretata Maria Chiper.  

Iată, oamenii de cultură din Anina au reușit organizarea unui excepțional eveniment: o întâlnire a Poeziei cu Proza și Jurnalismul, la masa Prieteniei! De Ziua Internațională a Poeziei Mihai Chiper și „Arcadia” au adunat prieteni – scriitori de prin toate văile Banatului, depășind fruntariile țărișoarei noastre!

Felicitări, „Arcadia”! Felicitări, Mihai Chiper!

 

24 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție Viorica Ana Farkas (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

24. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Ausstellung Viorica Ana Farkas (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.