•  Adrian Criș

Profesori din București, Iași, Timișoara, din Republica Moldova și din Ungaria dezbat la Oradea, în organizarea Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, actualul stadiu al mass media, în cadrul unei conferințe devenite deja tradiție, inițiate cu 11 ani în urmă de doi practicanți ai jurnalismului deveniți și profesori – Ioan Laza și Florin Ardelean.

Tema centrală a ediției 2026 a vizat jurnalismul și limbajele lui, cu sub-teme din cele mai diverse, de la modul în care, între altele, polarizarea politică și socială se reflectă în expresia jurnalistică până la impactul rețelelor sociale și AI asupra creativității jurnalistice.

Se îndreaptă spre altceva”

Timp de două zile, vineri și sâmbătă, cea de-a XI-a ediție a conferinței „Mass media în post-comunism”, inițiată de „doi tați” – așa cum și poporul român are, după cum a remarcat Florin Ardelean -, Departamentul de Științe Politice și Științele Comunicării al Universității din Oradea găzduiește dezbateri despre „Jurnalism și limbaje: actori, practici, reconfigurări”.

„Jurnalismul este într-o tranziție, se îndreaptă spre altceva decât ce știam din cauza tehnologiei”, a deschis discuțiile Florin Ardelean, care a provocat auditoriul – format din mai mulți profesori de la facultăți de profil din țară, de la Chișinău și din Ungaria, unii prezenți fizic, alții online, precum și studenți orădeni – să reflecte la relația dintre etică și limbaj.

El l-a invocat pe scriitorul I.D. Sîrbu, autorul celebrului „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” – „Atunci când trădezi limba te demonetizezi, ajungi o monedă calpă” -, pentru a lăsa o întrebare în așteptarea răspunsului: „să vedem ce se va întâmpla cu noi și cu limbajele noastre…”.

Discursul lui Bolojan, discursul lui Grindeanu

Specialiști precum Camelia Beciu, Mirela Lazăr, Radu Carp ori Bogdan Oprea de la Universitatea din București, Alexandra-Niculina Gherguț-Babii, Gabriela Poleac de la Iași, Adina Baya ori Mihai Vălușescu din Timișoara au conferențiat pe teme precum „Limbaj și practici de normalizare în discursul jurnalistic: reprezentări ale polarizării politice”, „Siluirea limbii în „imperiul” presei postdecembriste”, „Fără sursă, fără dată, fără autor? Limbajul actualității în presa românească și în răspunsurile AI”, „Retorica emoției în titlurile presei online românești între informare și captarea atenției” ori chiar „Discursul politic în spațiul public. Ilie Bolojan vs Sorin Grindeanu”.

O asistentă de la Catedra de română a universității ungare din Szeged, în același timp și redactor șef al publicației „Foaia românească” din Jula, Eva Șimon, și un lector de la Universitatea de Stat din Moldova, Vitalie Guțu, au abordat și teme care arată că pentru jurnalismul de expresie română din afara granițelor este o preocupare nu doar influența AI, ci și acuratețea înseși limbii române în jurnalism, prima vorbind despre tranziția „De la o „română mai simplă” la pierderea limbii”, iar cel de-al doilea despre „Rolul serviciului media audiovizual public din Republica Moldova în construcția identității culturale”.

Dezbaterile au loc vineri și sâmbătă atât în plen, cât și pe secțiuni, fiind transmise și online, urmând ca și la încheierea celei de-a XI-a ediții a conferinței, la fel ca după toate celelalte anterioare, expozeurile să fie prezentate într-un volum tipărit de Universitatea din Oradea.

Sursa: https://m.ebihoreanul.ro/

Întrunită statutar, cu prezență fizică, la sediul central, din București, al UZPR, precum și online, și avându-i ca invitați pe Viorel Popescu, președintele Comisiei de Atestare profesională, Viorica Nicolescu, membru al JODA, și Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, ședința Consiliului Director al UZPR din 12 octombrie a avut pe ordinea de zi o serie de teme de actualitate pentru Uniune și breaslă.

La primul punct, care a făcut referire la prezența UZPR în programele de educație media pentru școli și licee, Dan Constantin, președinte al UZPR, a menționat faptul că „materia a fost introdusă în curriculă, deși nu este obligatorie. UZPR, prin bogăția experienței membrilor săi, poate contribui la implementarea acestui program. Îndemnăm filialele noastre să-și extindă acțiunea și spre aceste aspecte”. În context, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a punctat că „materia există inclusiv în programa clasei a VI-a. Putem transmite în filiale ca, în funcție de posibilități, membri ai UZPR să țină astfel de ore. Cu atât mai mult cu cât există și anumite programe europene menite să faciliteze educația media”. Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, s-a referit la posibilitatea ca UZPR să organizeze traininguri pentru profesorii interesați să predea astfel de teme: „Putem elabora inclusiv un Ghid al consumatorului de presă”. Pe această temă a intervenit și Cornel Cepariu, care a amintit de faptul că personal a ținut o serie de cursuri de Jurnalism economic și administrativ la Universitatea „George Bacovia” din Bacău: „Unii dintre tineri au îmbrățișat o carieră în jurnalism și filiala pe care o conduc face în continuare eforturi de a atrage tinerii spre această profesie, chiar și în condițiile declinului publicațiilor tipărite”. Adrian Ursu a adăugat: „Programele se pot derula pe baza stabilirii unor relații directe cu școlile, cu inspectoratele școlare, inclusiv cu Ministerul Educației. Putem chiar lansa o competiție care să se adreseze revistelor școlare, cu UZPR acordând premii”. Iar vicepreședintele Emil Staciu a exemplificat cu succesul taberei de ecologie pentru jurnaliști din Neamț, evidențiind „colaborarea cu Ecotic, o dovadă a componentei de utilitate publică a UZPR”. „Vom dezvolta această preocupare spre un program prin care UZPR să se implice în activitățile de educație media, mai ales că avem filiale care deja desfășoară astfel de activități”, a adăugat președintele UZPR. În intervenția sa, Ioan Pamparău a menționat că „în 2027 se va organiza cea de-a II-a ediție a concursului de creație jurnalistică a elevilor, s-au încheiat parteneriate cu mai multe instituții de profil și avem relații excelente cu cluburi ale elevilor și profesori din Brașov”. Și Andreea Crețulescu a menționat importanța experienței membrilor UZPR în elaborarea și derularea unor proiecte de educație media în școli, „cu respectarea tuturor normelor de acreditare prevăzute de legislația în vigoare”.

Abordând consolidarea prezenței UZPR în spațiul public, prin participarea activă a membrilor și promovarea consecventă a identității Uniunii, Dan Constantin a făcut referire la faptul că prezența distinctă în spațiul public a UZPR „este dată de Revista UZPR, de Radio UZPR și de Editura UZP, toate fiind vectori puternici de promovare a Uniunii, cu ramificații în țară și în Diaspora. Alte elemente prin care suntem foarte vizibili este Teatrul NostruM – UZPR, o prezență activă la diverse evenimente, și revista Cronica Timpului. Adaug aici prezența membrilor noștri în diverse emisiuni de radio și de televiziune, în care se multiplică mesajul UZPR în societate”. În context, Mircea Pospai s-a referit la vizibilitatea UZPR în cadrul Festivalului Macedonski, iar Ioan Pamparău a informat că sigla UZPR este prezentă în cadrul emisiunilor la care participă membrii Filialei Brașov. „Trebuie să ne asigurăm că elementele noastre de identitate vizuală apar și la evenimentele din țară, și la acțiunile din Diaspora”, a completat Emil Stanciu.

În informarea referitoare la progresul Statutului îmbunătățit al UZPR, Emil Stanciu a punctat faptul că proiectul a avansat: „Materialele colegilor noștri au fost de mare ajutor, Statutul pe care îl vom propune va și european”.

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Director al UZPR s-au aflat și unele aspecte legate de activitatea Comisiei de atestare profesională, președintele acesteia, Viorel Popescu, menționând că „menținem aplicarea strictă a prevederilor în vigoare”. În completare, președintele Dan Constantin a arătat că „majoritatea celor intrați în UZPR în ultima perioadă sunt jurnaliști activi, din instituții de presă importante. UZPR are în prezent 5.227 de membri”.

Membrii Consiliului Director au creionat apoi și reperele generale ale organizării și desfășurării Galei Premiilor UZPR – stabilind ca la următoarea ședință de Consiliu să se fixeze toate detaliile. „S-a stabilit finanțarea, Teatrul Ion Creangă este o posibilă gazdă, dat fiind succesul ediției anterioare și aceeași echipă poate organiza și ediția din 2027”, a spus Monica Zvirjinschi. „Filialele vor avea un cuvânt hotărâtor în tot acest proces de selecție, contribuția lor reliefând esența acordării acestor premii”, a adăugat președintele UZPR.

Președintele Dan Constantin a informat Consiliul Director și asupra balanței financiare stabile, cu excedent, a UZPR.

Mai departe, s-au trecut în revistă evenimentele recente la care UZPR a fost partener principal – lansarea de carte de la BNR, semnată de Lucian Tudose, membru al Uniunii, lansarea albumului „Reginele neîncoronate ale României!”, realizat de Victoria Marinescu, membru al UZPR, prezența Radio UZPR la Zilele Academice Clujene și parteneriatul între podcastul Uniunii și Academia Română Filiala Cluj Napoca semnat cu acest prilej, simpozionul despre securitatea cibernetică, de la Sala Dalles, unde UZPR a fost în prim-plan, evenimentul care a marcat împlinirea a 30 de ani de la înființarea cotidianului „Ultima oră” și evocarea fondatorului său, jurnalistul Ion Marin, „care a avut o contribuție substanțială la obținerea statutului de organizație de utilitate publică de către UZPR”, a amintit Dan Constantin. În intervenția sa, Cornel Cepariu a menționat implicarea importantă a membrilor Filialei Bacău a UZPR în evenimentul de anvergură BacFest 2026.

În continuare, președintele a anunțat că în perioada 15-17 octombrie va avea loc, la Timișoara, reuniunea regională la care vor participa, alături de membri ai conducerii UZPR, reprezentanți ai filialelor Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad și nou-înființata Filială Serbia. „Vom avea două ședințe de lucru  și vom participa la o sesiune științifică 255 de ani de presă în Banat și, de asemenea, vom vizita Muzeul Presei din Jimbolia”, a spus Dan Constantin.

Dintre momentele marcante ale activității UZPR din perioada următoare, președintele UZPR s-a referit la semnarea unui Protocol de colaborare cu Camera de Comerț Bilaterală România-Turcia și Federația Jurnaliștilor din Turcia: „Sperăm să continuăm această colaborare cu noi proiecte”.

Teodora Marin a anunțat că Editura UZP va participa la Salonul de Carte de la Slobozia și la Salonul de Carte al MAI cu lucrări ale unor membri ai UZPR.

Următoarea ședință a Consiliului Director al UZPR va avea loc pe 16 noiembrie 2026.

Departamentul Comunicare

Timișoara: Eurostampa, 2021, 509 p.

 

În anul 2021, la editura Eurostampa din Timișoara vedea lumina tiparului un nou volum semnat de profesorul scriitor, traducător, lingvist, Simion Dănilă de la Belinț (Timiș), o Antologie a poeziei sepulcrale românești.

Dacă acest curajos și vrednic traducător s-a încumetat să traducă în limba română integrala operei lui Friedrich Nietzsche (Opere complete – 7 volume de antume, 1998 – 2013)[1], iată că același harnic dascăl, de astă antologator, inițiază un nou proiect interesant realizând o antologie a poeziei sepulcrale românești, „o carte ancoră în vremuri fără ancoră sau în care ancora noastră încearcă să fie dizlocată.” spune jurnalistul Cristian Ghinea într-una dintre prezentările sale.

Simion Dănilă este cunoscut pentru traducerile sale din limba germană, dar și pentru contribuția în realizarea câtorva antologii de poezie românească: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă” (Timișoara: Facla, 1978); „Când un pion aleargă și se topește în bernă” (1986); „Antologia literaturii dialectale bănățene (poezie, proză, teatru) 1891 -2011 (alături de Cornel Ungureanu și Ioan Viorel Boldureanu,  Timișoara: Editura Universității de Vest, 2011) etc.

Iată că Simion Dănilă ne propune, cu cinci ani înainte de a pleca la cele veșnice, o „Antologie a poeziei sepulcrale românești” argumentându-și demersul într-o notă asupra ediției: „Genul acesta de creație literară de la noi se înscrie firesc în ampla poezie universal a mormintelor, monumentelor funerare și crucilor (din cimitire ori răzlețite prin biserici, margini de drum, răscruci etc.), a ritualurilor de înmormântare și de pomenire a morților, a meditației și a atitudinii față de moarte […]”, ne trece apoi prin poezia preromanticilor englezi Edward Young, James Hervey și Thomas Gray, apoi amintește de celebrul poem Mormintele al italianului Ugo Foscolo și ajunge la lirica lui Nietzsche, ori cea franceză a lui Paul Valèry și la cea a americanului Edgar Lee Masters. „Poezia sepulcrală românească – spune Simion Dănilă – a fost, într-un fel sau altul, de aproape toți poeții noștri. Antologia de față nu și-a propus să fie și nici critic-științifică, ci doar să ilustreze  pentru fiecare epocă abordarea ei de către numele  cele mai răsunătoare ale literaturii române (chiar și dialectale sau, în mod  cu totul excepțional, traduceri din poeții unei etnii conlocuitoare), dar și de poeți minori. Am selectat  și câteva dintre cele mai frumoase poezii populare pe această, precum și mostre din epitafurile lui Stan Ioan Pătraș de pe crucile Cimitirului Vesel din Săpânța”.

Profesorul Simion Dănilă are o abordare firească a subiectului „moarte”, se apleacă asupra acestei lucrări cu o anumită lejeritate, conștient fiind de faptul că, după cum spune Eclesiastul, „totul este deșertăciune și goană după vânt” și că „moartea este un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător.” (Marin Preda).

Întrebat dacă se teme de moarte, Tata Oancea a răspuns: „poate și pământul are nevoie de poezie”. Probabil, dacă lui Simion Dănilă i s-ar fi adresat această întrebare, răspunsul ar fi fost asemănător, doar că eternitatea lui Simion Dănilă are nevoie ca poeziei să- i fie alăturată filosofia[2], deoarece exprimarea lui, în aproape orice context, era una profundă, cu miez filosofic.

Poezia sepulcrală este un gen literar care se focalizează pe tema morții, pe emoție, meditație, fior metafizic, iar poemele celor 167 de poeți cuprinși în  antologia realizată de Simion Dănilă sunt reprezentative. Și nici nu ar putea fi altfel, cunoscându-l pe  antologator, cât era de riguros și responsabil.

În 2 iunie 2026 la Belinț, jud. Timiș,  se stingea din viață profesorul  și traducătorul Simion Dănilă. Însă cărțile lui, veritabile lucrări din tezaurul national și european, există și vor trăi atâta timp cât cititorii le vor da/ le vor ține în/ viață. Și, odată cu ele, va trăi și scriitorul, deoarece, prin opera lui, scriitorul și-a dobândit nemurirea!

 

(material prezentat în cadrul Colocviului Național de Folclor„Sabin V. Drăgoi”, ed. a XI-a, Belinț, 11 octombrie 2026, Supremum vale, Simion Dănilă)

 

 

 

 

 

 

 

---

[1] Cornel Ungureanu. Literatura Banatului: istorie, personalități, contexte. Timișoara: Brumar, 2015;

[2] Pe cavoul familiei Simion Dănilă din Belinț este inscripționată următoarea propoziție „Ne vom întoarce!”

 

De când a poposit la Iași, Sfânta Cuvioasă Parascheva a primit tot felul de mesaje de la pelerinii care au așteptat răbdători în stradă, sub clar de lună chiar și 15 ore. Unele scrise pe bilețele, altele, transmise în viu grai, toate izvorâte din puțul gândirii credincioșilor ce cred în minunile Cuvioasei.

Sfânta le-a citit și le-a analizat pe toate de la toți cei care i-au cerut  sănătate pentru ei, familie, prieteni, vecini, colegi de serviciu ce nu au putut onora cu prezența. Unii au rugat-o de noroc în dragoste, de note mari la tezele din semestrul ăsta, la examenul de capacitate și BAC, ori de o noră clasică, care să gătească, să dea cu mătura, să șteargă copiii la cur, să nu piardă vremea pe Facebook și Instagram. Alții au mers mai departe și i-au scris să facă cumva ca scroafă să le fete cel puțin 10 purcei, găinile să li se ouă toată ziua, iar FCSB să câștige campionatul. Celor mai mulți dintre ei, Cuvioasa Parascheva le-a promis că va vorbi personal cu  un superior de-al ei (nu a vrut să dea nume și nici relații despre funcția respectivului) și, în limita posibilităților le va rezolva doleanțele. Și dacă le-a spus că va vorbi personal, sigur că pelerinii au crezut-o pe cuvântul ei de sfântă.

Dar, între atâți enoriași dornici să socializeze pe tot felul de teme, de la cele politice și până la cele cu substrat de cancan, s-au găsit câțiva, și nu puțini la număr, să-i ceară eliberarea de îndată și necondiționată a patriotului închis pe nedrept în arestul central al Poliției. „Dacă ești făcătoare de minuni după cum te laudă ăștia, fă ceva și scoate-l pe (Că)Călin de la beci.” SF. Cuv. Paisie Aghioritul, prezent și el la Iași, tot cu racla și moaștele după dânsul, ar fi încercat să-i lămurească pe fanii lu’ Georgescu spunându-le că Cuvioasa este specializată în altfel de minuni. În cele care țin de sănătate, blesteme, ghinioane, Loto , Loz în plic, amor neîmplinit.  De celelalte, inclusiv de cele ce țin de codul penal, se ocupă alți sfinți și cuvioase. Exact ca pe pământ. La rându-i, Cuvioasa a stat și a cugetat: „Eu aș încerca să fac o minune cu (Că)Călinuț, dar dacă află Vlădica cum că îmi bag nasul unde nu-mi fierbe oala și la anu’ nu-mi mai primește racla cu sfintele moaște”?  Asta cam așa este. Și decât să și-l fi pus în cap pe Preafericitul Daniel, n-a dat curs rugăminților venite din partea fanilor.

Și uite așa (Că)Călin a rămas singur pe lume, orfan de cuvioasa făcătoare de minuni, caz în care nu i-a rămas decât să transmită mesaje din arestul bulăului: „Nici zidurile nu pot despărți oamenii uniți în această Lucrare.” Filozofie pură, nu alta. Iar din stradă, mesajul lu’ doamna  Cristela e și mai limpede. Mai cristalin: „Și nu uitați că sunt lupte care se poartă și în genunchi.” Da, așa este, vorba lu’ Gogu: „Și prostia n-are nici vârstă și nici odihnă.”

Banatul istoric a reprezentat întotdeauna un nod geo-cultural strategic, un „pământ al făgăduinței” multietnic și o punte de legătură vibrantă între Occident și Orient, de-a lungul secolelor, această provincie delimitată de Mureș, Tisa, Dunăre și Carpați atrăgând un spectacol fascinant de călători străini: de la cronicari otomani și iluștri oameni de știință ai Iluminismului, până la capete încoronate ale Europei centrale, diplomați, scriitori și jurnaliști moderni, vizitele lor neînsemnând doar simple tranzite, ci veritabile punți de comunicare care au lăsat în urmă jurnale intime, rapoarte administrative detaliate și corespondențe de presă care au pus Banatul pe harta culturală a lumii.

Printre primele mărturii de anvergură se numără cea a faimosului cronicar și călător otoman Evliya Çelebi, care a vizitat Timișoara (Temesvár) și împrejurimile bănățene în secolul al XVII-lea (în jurul anilor 1660–1664), acesta, deplasându-se călare în somptuoase suite militare, a descris cetatea Timișoarei drept o fortăreață redutabilă, remarcând clădirile din lemn și piatră, bazarurile animate și mirosul specific de cafea și tutun care plutea pe străzile pavate cu bârne, din scrierile sale reieșind o atmosferă orientală tihnizată de un comerț înfloritor, dar și uimirea în fața sistemului hidrografic complex din jurul mlaștinilor Begăi.

Odată cu instaurarea administrației habsburgice în 1716, profilul vizitatorilor s-a schimbat radical, Banatul devenind un laborator de inginerie socială, minieră și agricolă, atrăgând specialiști dornici de afirmare, cel mai răsunător nume al Iluminismului bănățean rămânând abatele italian Francesco Griselini, care a petrecut mai mulți ani în provincie (1774–1777), misiunea sa, parțial științifică și parțial culturală, lăsând posterității monumentala lucrare Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei.

Griselini a călătorit cu trăsura prin Timișoara, Oravița, Bocșa și Mehadia, lăudând hărnicia coloniștilor șvabi, dar manifestând și o profundă simpatie față de populația românească autohtonă, căreia i-a documentat obiceiurile, costumele și latinitatea limbii, atmosfera în care a fost primit fiind una de profund respect reciproc, el observând o toleranță etnică unică în Europa acelei epoci, un adevărat ecou timpuriu al multiculturalismului modern.

Secolele XVIII și XIX au adus în Banat vizite oficiale de cel mai înalt rang, care au reconfigurat destinul multor localități, împăratul Iosif al II-lea efectuând mai multe turnee de inspecție în Banat (în anii 1768, 1770, 1773), scopul vizitelor sale fiind eminamente administrativ și social: verificarea stării coloniilor, stadiul desecării mlaștinilor și evaluarea potențialului minier din Banatul de Munte (Oravița, Sasca Montană).

Iosif al II-lea a călătorit adesea incognito sau cu o suită extrem de restrânsă, preferând mijloace de deplasare modeste (trăsuri poștale simple) și refuzând fastul ceremonial, legătura sa cu localnicii rămînând legendară: împăratul asculta direct doleanțele țăranilor români, sârbi sau germani, primind petiții scrise de mână de către aceștia, în cadrul acestor vizite apărând și întâmplări hazlii sau anecdotice, povestindu-se că, în timpul unei opriri într-un sat bănățean, împăratul a ajutat personal un țăran să-și repare roata căruței împotmolite, fără ca localnicul să știe cu cine vorbește, generând o vie uimire atunci când identitatea monarhului a fost dezvăluită.

O altă vizită imperială de răsunet a fost cea a împăratului Franz Joseph I, care a vizitat Timișoara în anul 1853, după evenimentele revoluționare de la 1848-1849, ocazie cu care a pus piatra de temelie a Monumentului Fidelității în Piața Sfântului Gheorghe și a inspectat Baza Militară din Cetate.

În 1872, suveranul a revenit în Banat, trecând prin Lugoj și Caransebeș, fiind întâmpinat cu un fast extraordinar, arcuri de triumf vegetale, parade ale breslelor și salve de tun.

Ce le-a plăcut cel mai mult suveranilor austrieci? Cu siguranță, rigoarea urbanistică a Timișoarei, supranumită mai târziu „Mica Vienă”, parcurile sale elegante, splendoarea apelor termale de la Băile Herculane (stațiune vizitată intensiv și de împărăteasa Elisabeta–Sisi, care iubea drumețiile pe potecile din Munții Cernei) și potențialul industrial revoluționar al Reșiței.

Vizitele înalților oaspeți erau reflectate cu o atenție minuțioasă de presa vremii, ziarele locale de limbă germană și maghiară, precum ,,Temeswarer Zeitung” (fondat în 1852) sau ,,Délmagyarországi Közlöny”, publicând ediții speciale în care descriau în cel mai mic detaliu traseul suitelor regale, meniurile banchetelor oficiale, discursurile rostite și toaletele doamnelor din înalta societate.

Presa străină (din Viena, Budapesta sau chiar jurnale din Paris și Londra) prelua aceste corespondențe, elogiind capacitatea de organizare a autorităților bănățene și loialitatea populației locale, jurnaliști și publiciști iluștri ai vremii contribuind masiv la popularizarea regiunii, de pildă, în perioada interbelică, scriitori și reporteri occidentali fiind fascinați de dinamismul Timișoarei din Regatul României, figuri de jurnaliști culturali români și străini lăsând note vibrante despre viața de pe Corso-ul timișorean, despre agitația din cafenelele luminate electric și despre modernitatea transportului în comun (tramvaiul electric introdus încă din 1899).

Din perspectiva transformărilor prin care trece mass-media de astăzi, reflectarea vizitelor oficiale sau private ale personalităților actuale în Banat (fie că vorbim despre comisari europeni, diplomați, artiști internaționali sau șefi de stat) ridică o serie de provocări de ordin deontologic, pentru jurnaliștii contemporani, fiind esențial să evite capcana abordărilor partizane, a senzaționalismului steril sau a propagandei de imagine.

Iată câteva recomandări metodologice pentru realizarea unor articole de înaltă ținută: nepărtinire și veridicitate prin documentare riguroasă, o vizită oficială netrebuind relatată exclusiv prin prisma comunicatelor de presă emise de birourile de relații publice, jurnalistul având datoria de a verifica faptele în teren, de a plasa vizita într-un context socioeconomic real și de a urmări, dincolo de protocolul oficial, ce impact concret au acele întâlniri pentru comunitatea locală, separarea netă între fapte și opinii fiind esențială pentru că opinia publică, în special publicul cu o cultură politică satisfăcătoare sau ridicată, simte imediat derapajele slugarnice sau, dimpotrivă, criticile nefondate, echilibrul implicând reflectarea corectă a tuturor actorilor implicați.

Cititorul modern caută povestea din spatele protocolului rigid, articolele câștigând valoare prin detalii de atmosferă, prin surprinderea reacțiilor umane spontane, a interacțiunii dintre oaspete și cetățenii de pe stradă (la fel cum odinioară Griselini sau Iosif al II-lea coborau în mijlocul oamenilor), stilul trebuind să fie îngrijit, plastic, evocator, evitând clișeele de limbaj lemnos academic sau corporatist, emoția trebuind să izvorască din autenticitatea faptelor relatate, nu din adjective redundante.

Privit prin prisma secolelor, Banatul rămâne un palimpsest cultural de o rară frumusețe, unde fiecare val de călători a lăsat o amprentă de lumină, străzile Timișoarei, umbrite de tei și luminate odinioară în premieră europeană, ecourile pașilor împărătesei Sisi pe stâncile Herculanelor, foșnetul jurnalelelor de călătorie scrise la lumina lumânării de abatele Griselini, toate acestea vorbindu-ne despre un spațiu care nu a izolat, ci a îmbrățișat alteritatea.

Astăzi, când pașii altor călători străini bat caldarâmul piețelor noastre istorice, datoria cronicarilor clipei, jurnaliștii, este de a păstra vie această candelă a ospitalității și a spiritului critic universal, căci a scrie despre Banat înseamnă, în definitiv, a scrie despre modul în care Europa a învățat să conviețuiască, să creeze și să spere la aceeași masă a destinului comun.

Note

Griselini, Francesco, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Facla, Timișoara, 1984

Çelebi, Evliya, Călători străini despre Țările Române, Vol. VI (Ediție îngrijită de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), Editura ,,Științifică și Enciclopedică”, București, 1976

Ehrler, Johann Jakob, Banatul de la Origine până în Prezent (1774), Editura ,,Facla”, Timișoara, 1982

Kakucs, Lajos, Contribuții la istoria presei timișorene de limba germană (1771–1918), în reviste de specialitate / studii de istorie bănățeană

Foto: Facebook

Deschiderea festivă a celei de-a XXXIX ediții a Zilelor Academice Clujene a inclus un moment special: semnarea unui nou parteneriat media între Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Radio UZPR, de către acad. Doru Pamfil, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca și Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.

Continuă astfel o tradiție care singularizează Radio UZPR: proiecte media și culturale dedicate presei românești, istoriei și patrimoniului național vor fi dezbătute la microfonul podcastului Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, aducând mai aproape de public interviuri cu academcieni, profesori, cercetători și o suită de evenimente aniversare importante, simpozioane și conferințe academice, dezbateri și episoade dedicate personalităților din țară și de peste hotare.

Radio UZPR va continua să activeze ca partener media al evenimentelor de prestigiu organizate de forul academic, cum ar fi manifestările aniversare – precum cea prilejuită de consemnarea celor 75 de ani ai Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române – sau congreselor și Zilelor Academice. Înregistrări audio ale unor conferințe publice și prelegeri susținute sub egida Academiei Române Filiala Cluj-Napoca vor continua să fie găzduite și promovate pe platforma Radio UZPR și preluate pe paginile oficiale ale Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

Materialele urmăresc să apropie publicul larg de cercetarea academică, istorie, filologie și patrimoniu cultural prin intermediul formatului audio digital (podcast).

Recent, un scurt popas în secția Urologie a Spitalului Județean de Urgență Deva, despre care medicul primar dr. Mioara Pavel (foto), în calitatea sa de director medical ne spunea că beneficiază de un colectiv harnic și unit, însetat de pasiunea profesiei, fiecare salariat în parte dovedind cu strictețe respectarea fișei postului.

Prima discuție am avut-o cu asistenta Laura Hojbată care ne-a punctat faptul că la timona secției se află medicul primar, dr. Emil Mitranovici (foto), iubit și apreciat de pacienți.

Aici lucrează asistente bine pregătite profesional, cât și de medicii Sava Ciprian Ionuț, Țichil Bogdan-Petru, Zăvoianu Mihai-Mircea și Andrei Oltean (foto). Acesta din urmă, după cum ne spunea pacientul Ioan Mihai, își oferă valoarea muncii prin profesionalism, pasiune și respect pentru bolnavi.

De consemnat este faptul că am surprins pacienți care în discuțiile lor creionau calitățile de medic și om ale șefului secției, Emil Mitranovici, dintre care am reținut că este un medic cu vocație, înzestrat cu multe calități umane, modest în comportament, cu o gândire profesională matură și perseverentă.

Cu o fire comunicativă oferă încredere pacienților, una din calitățile sale fiind și preocuparea pentru o continuă perfecționare profesională.

Cu respect pentru profesia aleasă oferă sfaturi utile și stabilește cu multă corectitudine diagnosticul și tratamentul acordat pacienților insuflând acestora crezul însănătoșirii și dragostea de viață.

Ascultându-i pe acești pacienți, am notat recunoștință și amintiri de neuitat ale acestora față de medicul Mitranovici, gravate cu plăcere în sufletul fiecăruia dintre ei.

Întrucât medicul Emil Mitranovici poate fi întâlnit conform unui program și la Centrul de zi „Speranța” aparținător Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, l-am contactat și am cerut amănunte în acest sens, de la Rotar Delian Dorel (foto), în calitate de președinte al Asociației și care, printre altele, ne-a spus: pacienții care îl contactează pe medicul Mitranovici, aici la centrul nostru, îl apreciază pentru calitățile sale profesionale, sinceritatea și demnitatea, valori care îi permit o legătură strânsă și solidă cu aceștia, cu toții oferindu-i recunoștință și respect.

Prezentă la discuție, asistenta Doinița Paulina Livezan, salariată a Centrului, a adăugat: medicul Mitranovici cu o vechime de peste 22 de ani în profesie în secția urologie din spital, folosește moderne și reușite intervenții chirurgicale, printre care rezecția transuretrală a prostatei sau procedura TURP, dar și litotriția cu laser etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Muzica tradițională românească și universul rapsozilor populari au fost întotdeauna definite prin legătura profundă dintre om, natură și divinitate, acești artiști nefiind simpli interpreți, ci păstrători ai memoriei unui întreg neam.

Duetele interpretate de Tiberiu Ceia și Mariana Drăghicescu nu reprezintă doar pagini de antologie în fonoteca de aur a radioului și televiziunii române, ci constituie o adevărată paradigmă stilistică a folclorului din Banat, într-o perioadă în care muzica populară își căuta echilibrul între spectacolul de scenă și rigoarea academică, colaborarea dintre cei doi mari artiști a definit standardul de eleganță, sensibilitate și tehnică interpretativă pentru dialogul muzical polifonic rural, analiza stilistică a acestor piese scoțând la iveală trei coordonate fundamentale: complementaritatea timbrală, rafinamentul melismatic și simetria scenică a dialogului poetic.

Din punct de vedere vocal, succesul duetului s-a bazat pe un contrast controlat și pe o fuziune perfectă a culorilor timbrale, Tiberiu Ceia, dispunând de o voce de tenor lejer, caldă, catifelată și extrem de flexibilă, marcată de o emisie curată, de factură aproape cultă, interpretarea sa neapelând la asprimea asumată a rapsozilor arhaici, aducea o notă de orășenism rafinat, specifică Banatului de câmpie, iar Mariana Drăghicescu, numită pe bună dreptate „privighetoarea Banatului”, aducea în ecuație un timbru de soprană cu inflexiuni profunde, o voce capabilă să exprime de la cea mai fină nuanță de dor până la accente dramatice în doine.

Când cele două voci se uneau în momentele de unison sau în aranjamentele armonice la terță (specifice stilului bănățean preluat din influențele corale austro-ungare), rezultatul era o masă sonoră omogenă, vocea lui Ceia oferind un suport stabil și cald, permițând Marianei Drăghicescu să brodeze ornamentele superioare fără ca textul sau linia melodică să devină stridente.

Piese celebre precum „În grădina cu flori multe” sau „Din Banatul meu ales” sunt structurate sub forma unui dialog antifonic clasic, artiștii nu se suprapun haotic, ci își lasă spațiu de respirație, replicile fiind construite ca un monolog interior împărtășit cu celălalt.

Deși melodiile bănățene tind să fie încărcate de melisme (înflorituri), duetele lor păstrează o rigoare impecabilă a tempo-ului, susținută de orchestre conduse de maeștri precum George Motoia, trecerea de la o notă la alta făcându-se prin glissando-uri fine și vibrato controlat, Mariana folosind subtil octavele superioare, în timp ce Tiberiu Ceia atenua salturile bruște prin atacuri moi ale notelor, fiecare final de frază muzicală fiind lăsat să „moară” natural, ceea ce creea acea atmosferă de interiorizare și nostalgie specifică doinei bănățene.

Spre deosebire de duetele din alte zone, axate pe glume agresive sau ritmuri extrem de rapide, textele cântate de Ceia și Drăghicescu promovează o etichetă a respectului și a prețuirii discrete, tema iubirii fiind tratată cu bonomie, curtoazie și o ușoară melancolie, iar scenic, stilul lor era caracterizat de o reținere aristocratică, postura dreaptă, gestica economică, zâmbetul cald și privirea îndreptată spre partener (sau spre public, ca martor al confesiunii), impunând o estetică a decenței cei doi rapsozi populari demonstrând că folclorul bănățean nu are nevoie de artificii grandioase pentru a impresiona, ci doar de puritatea interpretării și de autenticitatea trăirii.

Note                                                                                                                        

Giurchi, Ioan. Mariana Drăghicescu, Privighetoarea Banatului. Timișoara: Editura „Eurostampa”, 2012

Ceia, Tiberiu, Frumoasă-i tinerețea: Cântece și amintiri, Timișoara: Editura „Mirton”, 2004

Foto: YouTube

Bozovici, Valea Almăjului – Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. Sâmbătă, 10 octombrie, Muzeul „Valea Almăjului” din Bozovici a găzduit un eveniment de o înaltă ținută sufletească și literară: lansarea celui de-al cincilea volum de versuri semnat de poetul Iosif Mihăilescu, intitulat sugestiv „Călător în toamna vieții” (Editura Marist, 2026).

Manifestarea s-a bucurat de prezența unui public numeros – localnici, iubitori de carte, cadre didactice, oameni de cultură, dar și reprezentanți ai presei regionale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Caraș-Severin. Moderarea impecabilă a întregului eveniment a fost asigurată de domnul profesor Iosif Băcilă, care a ghidat cu căldură și tact momentele întâlnirii.

Un itinerariu biografic transformat în poezie

După o viață bogată și rodnică în experiențe profesionale (operator chimist, lăcătuș, miner, pictor-decorator), Iosif Mihăilescu a experimentat o adevărată renaștere spirituală și creativă. În ultimii ani, din condeiul său au odrăslit cinci volume memorabile: Dor de poezie (2021), Zbor spre lumină (2022), Flori și iubire (2024), Se scurge clipa (2025), Călător în toamna vieții (2026).

Toate aceste lucrări conturează un itinerariu liric marcat de sinceritate, muzicalitate și o legătură indestructibilă cu valorile fundamentale ale existenței.

Prima parte a manifestării a debutat cu reflecții și analize critice ample expuse de profesori, editori și oameni de litere. Despre valoarea și sensibilitatea poeziei lui Iosif Mihăilescu au luat cuvântul: Gheorghe Țunea, Mihai Chiper, Pavel Panduru, Ion Reșinaru, Iacob Sârbu.

Un moment deosebit l-a constituit intervenția domnului Aurel-Matei Bancu, care a prezentat celor de față revista culturală „Coloana Infinitului”, editată la Timișoara de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși”.

Lecturile din poezii precum Gânduri, Dor de Eminescu sau Dor de Brâncuși au creat punți emoționale profunde. Versurile dedicate marilor repere ale culturii române – Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși – au fost primite cu emoție, punând în lumină modul în care stilul accesibil și ritmicitatea tradițională se îmbină armonios cu exprimarea liberă.

O notă autentică de culoare locală și tradiție străbună a fost oferită de intervențiile pline de farmec ale rapsozilor populari Iosif Pușchiță (din Petnic) și Petru Panduru (din Lăpușnicel), care au adus în sală ecoul viu al graiului și folclorului bănățean.

Sărbătoarea cuvântului a continuat într-o notă de aleasă comuniune sufletească în cea de-a doua parte a întâlnirii. Invitații prezenți, creatori de doină și vers, au încântat audiența cu recitaluri din propriile volume publicate. Au recitat cu emoție poeții: Adrian Borcean, Mariana Pâșlea, Costel Simedrea, Dorina Tima Enuică, Nicolae Andrei, Nicoleta Surdei, Lorin Cimponeriu.

Finalul întâlnirii de la Muzeul „Valea Almăjului” a îmbinat cultura cu ospitalitatea tradițională. Cei prezenți au degustat bucate și produse specifice Văii Almăjului, după care gazda manifestării a invitat toți participanții la o masă amicală oferită la un restaurant din localitate. Într-o atmosferă caldă, discuțiile colegiale și planurile pentru viitoare proiecte culturale au continuat până târziu.

​Evenimentul de la Bozovici a reconfirmat faptul că în Valea Almăjului cultura este menținută în mișcare de oameni dedicați. Toate aceste manifestări demonstrează forța comunității creatoare din Banat.

Felicitări poetului Iosif Mihăilescu, alături de alese mulțumiri familiei Călinescu (Caius și Laurențiu), care, ca de fiecare dată, s-a dovedit a fi o gazdă extrem de deschisă și primitoare! De asemenea, ales respect tuturor celor care mențin mereu aprinsă candela culturii, atât aici, în divina ,,Vale a Miracolelor„, cât și în întregul Banat, participând cu inima și încurajând astfel de manifestări de suflet!

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Foto: Constantin VLAICU

Într-un sat cunoscut mai degrabă pentru vecinătatea sa cu ruinele fostei capitale a Daciei romane, o școală mică – ne spunea Gina Aurora Socaciu (foto), primarul comunei Sarmizegetusa – a obținut o finanțare europeană menită să apropie elevii din mediul rural de valorile și instituțiile Uniunii Europene.

Școala Gimnazială Sarmizegetusa a fost selectată pentru implementarea proiectului EuVillage – European Values in Rural Schools, finanțat prin programul Jean Monnet, componenta Erasmus+ dedicată învățării despre UE (ERASMUS-JMO-2026-OFET-LEARNING-EU).

Proiectul, cu numărul de referință 101320752, a fost aprobat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), iar acordul de grant a fost semnat la începutul lunii august. Implementarea propriu-zisă a început la 1 septembrie 2026, urmând să se desfășoare timp de 36 de luni, până la 31 august 2029.

Școala Gimnazială Sarmizegetusa – remarca prof. Simona Crainic (foto), coordonatorul proiectului – se numără printre beneficiarii instituțiilor rurale mici care rareori ajung să acceseze fonduri europene de o asemenea anvergură. Proiectul pornește tocmai de la această realitate: elevii și profesorii din mediul rural au acces limitat la informații structurate despre Uniunea Europeană, valorile, instituțiile și oportunitățile pe care aceasta le oferă, ceea ce adâncește decalajul educațional dintre sat și oraș.

Obiectivul central al EuVillage este să consolideze înțelegerea Uniunii Europene și să cultive o cetățenie europeană activă, legând valorile europene de viața rurală, de patrimoniul local și de identitatea comunității. Pe parcursul celor trei ani, proiectul va asigura cel puțin 163 de ore de activități educaționale dedicate temelor europene, integrate atât în programa școlară, cât și în activități extracurriculare, pentru elevii de la ciclul primar și gimnazial.

Metodele de lucru propuse ies din tiparul clasic al orei de curs: lecții interactive, ateliere interdisciplinare, învățare prin proiecte, dezbateri, jocuri de rol, precum și activități de creație media, în care elevii vor realiza postere, prezentări și chiar scurte filme documentare. Temele abordate includ valorile europene și democrația, drepturile și responsabilitățile cetățenilor, diversitatea culturală, protecția mediului și rolul Uniunii Europene în viața de zi cu zi, totul raportat la realitățile specifice comunităților rurale.

Proiectul – a adăugat prof. Argentina Tonca (foto) în calitate de director al unității școlare – nu se adresează doar elevilor. O componentă importantă vizează formarea profesională a celor 11 cadre didactice implicate, prin promovarea unor metode de predare inovatoare și participative, menite să le permită integrarea sustenabilă a temelor europene în practica școlară de zi cu zi. Totodată, părinții și actorii locali vor fi implicați prin evenimente organizate în școală și în comunitate, menite să crească vizibilitatea Uniunii Europene la nivel local.

Prin conectarea educației europene cu realitățile locale – prof. Loredana Leleșan a punctat că autorii proiectului speră ca EuVillage să contribuie la incluziune socială, la implicare civică și la sustenabilitatea pe termen lung a educației despre UE în zonele rurale. Într-o localitate ale cărei rădăcini istorice coboară până în perioada Daciei, proiectul propune astfel o punte neașteptată între trecutul antic al locului și viitorul european al copiilor care învață astăzi în școala din sat.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

10 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sfânta Liturghie de hram, celebrată de pr. Tiberiu Szabó (Oravița).

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.

 

10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.

 

10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.

 

 

 

 

10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

 

10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.

 

10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.

 

10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.

9 octombrie 2026, Sinagoga Reșița:

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie).

Expoziție de fotografii „Cimitirul evreiesc din Praga”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sfânta Liturghie de hram, celebrată

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.

 

10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.

 

10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.

 

14 octombrie 2026, ora 16.00, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Salonul de toamnă (ediția a III-a): Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

Incursiuni muzicale: Grupul coral „Temeswarer Liederkranz“ (coordonator: Luise Finta).

 

14 octombrie 2026, ora 19.00, Casa Hertz, Bocșa:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Inaugurarea expoziției „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor, colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).

 

15 octombrie 2026, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Națională a Austriei (26 octombrie).

Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a VII-a B, secția germană. Invitat: Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

15 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Veronika Haring (născută la 9 ianuarie 1948 în Jakobski Dol / Stiria Inferioară, astăzi Slovenia – trecută în eternitate la 2 ianuarie 2026 în Maribor, Slovenia), fondatoarea și președinta Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ Maribor.

Expoziție documentară Veronika Haring.

Înfrumusețare muzicală: Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

 

15 octombrie 2026, ora 18.00, sediul Uniunii Croaților din România, Carașova:

Cultură în Brumărel (ediția a III-a).

Program cultural prezentat de corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar (Croația).

 

16 octombrie 2026, ora 11.30, sala A2.2, Centrul Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Expoziție de fotografii: „Hier leben wir – Aici trăim noi“, autor: Klaus Fabritius (București).

 

16 octombrie 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Erwin Josef Țigla – 65.

Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.

 

16 octombrie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

O încântare muzicală: concert la pianină susținut de Doru Sascău (invitat de onoare din Bacău).

 

16 octombrie 2026, ora 17.30, Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Cea de-a 22-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (partea a II-a). Dedicată împlinirii a 35 de ani de activitate ai Corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991).

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), Corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, Corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația, Corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc „Edelweiß Rarău“ (jud. Suceava), grupul vocal-instrumental reșițean „Resicza“, precum și Corul „Franz Stürmer“.

 

16 octombrie 2026, ora 19.30, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formațiile de dansuri populare germane „Sonnenschein = Rază de soare“ din Moinești / jud. Bacău (coordonator: prof. Alina Popa) și „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 10.00, strada principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Debutul Sărbătorii „Kirchweih“-ului cu degustarea bunătăților pregătite, dans, voie bună și alaiul cu pomul de Kirchweih.

 

17 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Cea de-a 156-a Liturghie de hram. Concelebrează mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara, și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan. În spirit ecumenic participă pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.

Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS. Cu mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara.

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 12.15, piațeta principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Ridicarea și binecuvântarea pomului de Kirchweih. Alocuțiuni ale oaspeților.

Program cultural cu prilejul Sărbătorii „Kirchweih“-ului.

 

18 octombrie 2026, ora 10.30, de la sediul Forumul German, filiala Bocșa la Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

Parada portului popular german.

 

18 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

30 de ani Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” Bocșa (1.10.1996).

Sfântă Liturghie pontificală, concelebrată de mons. József Csaba Pál József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, și păr. Emil Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa.

 

18 octombrie 2026, ora 12.30, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

19 octombrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Întâlnire cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla și cărțile + revistele lor.

In memoriam Peter Kneipp (*24 iunie 1939, Jebel / Timiș – †27 februarie 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

 

19 octombrie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Personalități orăvițene de ieri. Cu dr. Ionel Bota.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

20 octombrie 2026, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: dr. Livia Magina. Tema conferinței: Reșița și perioada de dinainte de 1769.

 

 

9. Oktober 2026, Synagoge Reschitza:

Landesgedenktag des Holocausts (9. Oktober).

Fotoausstellung „Der jüdische Friedhof von Prag“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

 

10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.

 

10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.

 

10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.

 

14. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Herbst-Kunstsalon (III. Auflage): Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Musikalische Einlagen: der Temeswarer Liederkranz (Koordination: Luise Finta).

 

14. Oktober 2026, 19.00 Uhr, Haus Hertz, Bokschan:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Eröffnung der Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).

 

15. Oktober 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Österreichischer Nationalfeiertag (26. Oktober).

Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der VII. B-Klasse, deutsche Abteilung. Als Gast: Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

15. Oktober 2026, 16.30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz”-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Veronika Haring (geboren am 9. Januar 1948 in den Windischen Büheln / Untersteiermark, heute Slowenien – gestorben am 2. Januar 2026 in Marburg an der Drau = Maribor, Slowenien), Gründerin und langjährige Obfrau des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen »Brücken« in Marburg an der Drau = Maribor.

Dokumentationsausstellung Veronika Haring.

Musikalische Einlagen: der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

15. Oktober 2026, 18:00 Uhr, Sitz des Kroatenverbands Rumänien, Karaschowa:

Kultureller Oktobertraum (III. Auflage).

Kulturprogramm dargeboten vom „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien).

 

16. Oktober 2026, 11:30 Uhr, Saal A2.2 des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Fotoausstellung: „Hier leben wir – Aici trăim noi“ – Autor: Klaus Fabritius (Bukarest).

 

16. Oktober 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Erwin Josef Țigla – 65.

Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und Band II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.

 

16. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ein musikalischer Genuss: Konzert am Pianino, dargeboten von Doru Sascău, als Ehrengast aus Bacău.

 

16. Oktober 2026, 17:30 Uhr, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

22. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen (Teil II). Gewidmet dem 35. Geburtstag des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (gegründet am 27. Mai 1991).

Konzert mit dem Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit dem „Temeswarer Liederkranz“, dem „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien), dem Buchenlanddeutschen Chor aus Kimpolong „Edelweiß Rarău“ (Kreis Suczawa), der Reschitzaer Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.

 

16. Oktober 2026, 19:30 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm mit den Volkstanzgruppen „Sonnenschein“ aus Moinești / Kreis Bacău (Koordination: Prof. Alina Popa) und „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

17. Oktober 2026, ab 10:00 Uhr, auf der Hauptgasse des Dorfes Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest: Trachtenaufmarsch mit Kirchweihbaum.

 

17. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heilige Theresia von Ávila”-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar) und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Wolfsberg und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene ist anwesend Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.

Gebete für die Verstorbenen der Gemeinde beim Russlanddeportierten-Denkmal mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).

 

17. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Hauptplatz vor der römisch-katholischen „Heilige Theresia von Ávila“-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest. Aufstellung des Kirchweihbaums, Segnung und Ansprachen.

Kulturprogramm.

 

18. Oktober 2026, ab 10:30 Uhr, Sitz des Ortsforums zur „Unbefleckten Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

Trachtenaufzug.

 

18. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

30 Jahre Vinzenzgemeinschaft Bokschan (1.10.1996).

Festmesse mit Bischof Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar und Ortspfarrer Alin Emil Irimiciuc.

 

18. Oktober 2026, ab 12:30 Uhr, Platz vor der Römisch-Katholischen „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

19. Oktober 2026, 12:00 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

Neue Buchveröffentlichungen und Zeitschriften von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

In Memoriam Peter Kneipp (*24. Juni 1939, Jebel / Kreis Temesch – †27. Februar 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

 

19. Oktober 2026, 15:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Orawitzaer Persönlichkeiten von gestern, mit Dr. Ionel Bota.

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

20. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Livia Magina, Direktorin des Museums des Banater Montangebiets Reschitza. Thema der Konferenz: Reschitza vor 1769.

 

de Victor Nafiru

Nelule, ce au, domnule, ăștia de la Agent Green cu tine? Ce rău le-ai făcut de li s-a cășunat pe tine? Spune ca să înțeleg și eu, cu ce i-ai deranjat, că eu nu-mi amintesc să le fi spus nici dă-te mai încolo. În schimb, ei toată ziua, bună ziua te toacă ca pe vrejul de dovleac pe care îl dai la rățuște. Nu e zi de la Dumnezeu să nu se lege de tine: ba că te-ai băgat într-o zonă protejată, ba că Semenicul nu e ca Alpii austrieci, ba că nu ai nu știu ce act normativ, ba că zăpada de la Văliug bate mai mult în crem decât în alb. Prostii de astea care îți mănâncă nervii, încrederea și speranța.

Nicușor, Macron și Bălăceanca

Marcel Vela dezminte: „Voi vota mereu pentru «Stop droguri»!”

De fapt, ți-o faci cu mâna ta, Nelule. Că de câte ori nu ți-am spus să lași totul și să pleci în Zanzibar. Că sănătatea e mai presus de orice. Îți pui, aici, lucrurile la punct și pleacă. Nu, Pontonul nu-l înstrăinezi, că e munca ta de-o viață. Brandul tău. Îl lași aci în paza unui prieten de încredere, doar primăria, Primăria Reșița, i-o predai lu’ Călin. Că, vorba lu’ Ștefan cel Mare: „Primăria nu e a mea (adică a ta) și nici a voastră (asta ca să înțeleagă și Dani Călin și care or mai veni după el, ci a urmașilor urmașilor, urmașilor voștri.) Du-te la moșia din Zanzibar și trăiește-ți viața acum cât mai poți și te mai țin puterile, înconjurat de valurile oceanului, de tobele băștinașilor și de femei frumoase. Du-te și o să întinerești.”

O să-ți fie dor de casă? De prieteni, de cârnați, de mâncarea tradițională, de traseele cu bițicla? Ce copil ești, bă,  Nelule. Păi la banii tăi te mai gândești la fleacuri dintr-astea? La experiența matale, aplici modelul lu’ Tibi Ușeriu și pui de o „Via Zanzibarica” autohtonă, cu locuri de popas, borne, obiective de vizitat, corturi pe înnoptat (împletite din trestie și papură) și alte chestii de-ale lor. Când te saturi de cărășeii, bibanii, șalăii și păstrugile lor, sună-ți un prieten să-ți trimită borcanele cu untură, castraveți și gogoșari murați. Cine o să fi tine, stând cu burta la soare și cu borcanul de zacuscă lângă tine sau mușcând din felia de pită unsă, cu ceapă și boia deasupra? Revoluționezi bucătăria zanzibareză, nu alta.

O să-ți lipsească dansatorii de la Ansamblul „Bârzava”? Hai să fim serioși. Păi nu vorbești cu Caius și Meri să-ți facă două, trei suite de dansuri din zona Banatului de Munte să-ți aline dorul de melosul popular? Închei un contract cu ei, îi ții o lună la tine și îți pun pe picioare un ansamblu de cântece și dansuri din Tanganika și Stone Town. Mai mult, o să-i învețe pe ăia să danseze (de cântat e mai greu) ca pe la noi, așa cum i-o învățat Afilon pe olandezi acu’ 40 de ani. Dacă faci asta, te fac sultan zanzibarezii, că primar ai fost, patron, nu mai vorbim, experiență în politică ai. Ai fost de toate la viața ta. Singurul lucru ce-ți lipsește din CV e o funcție în Zanzibar. Și cea mai potrivită ar fi cea de sultan.

Râdem, glumim, Nelule. Da’ nu-i a bună. E greu să o scoți la capăt cu ăștia de la Agent Green. Au, nu au dreptate, o dau înainte. Eu ți-am spus să stai de-o parte de ONG-uri și de ăștia de la USR. Tu, nu și nu. Că sunt oameni buni care vor binele comunităților. Că nu sunt ca ăia de la PSD. Uite unde ai ajuns cu încrederea ta oarbă în unii. Treaba ta, faci ce vrei, însă sfatul meu e să pleci în Zanzibar și să vedem atunci de cine se mai leagă ăștia. Acolo omul e respectat pentru tot ce realizează în viață, fete tinere, pe jumătate îmbrăcate, îi prind la gât ghirlande cu flori galbene, roșii, portocalii și de alte culori stridente, asta în loc de insigne și alte decorații, cântă și dansează din buric (să tot trăiești, Nelule) și nicidecum nu e împroșcat cu imală din pusta bănățeana, așa cum se întâmplă pe la noi. 

De către

Gazeta Sentinela

Timbru „România Revoluționară” pictat la Paris în 1850 de Constantin Daniel Rosenthal după scoțiana Mary GrantAscultă articolul

Dumitru MOINESCU ■

Foto:Sentinela/Dumitru MOINESCU

Există așa ceva? Este o prostie, încă una (după capul ignarilor), sau o cunoaștere în adâncuri a istoriei? Există naționalismul etnic, acea formă bazată pe etnie, adică legături de sânge, strămoși comuni, tradiții! Este o comunitate de origine, adică Blut und Boden. În stat există ei – etnicii puri, în vreme ce restul sunt naționalități conlocuitoare (precum erau definiți restul cetățenilor români în vremea comunismului) și doar tolerate!

Există și naționalism civic definit prin valori politice comune, prin cetățenie, care se poate dobândi legal indiferent de rasă, religie, origine etnică.

Cetățenii aderă la idei liberale precum libertatea, egalitatea, toleranță, statul de drept. „Naționalismul sănătos nu înseamnă să strigi sloganuri…ci să construiești lucruri funcționale…instituții puternice…integrarea în UE calea prin care România își poate garanta securitatea și modernitatea…Țara asta are o istorie, noi nu venim de nicăieri…” Spicuiri din discursul Președintelui! Are dreptate Nicușor Dan, dar furioșii, tribaliștii de dreapta sau de stânga, îl acuză inventând lucruri pe care el nu le-a spus!

Despre istorie, ce știm și cum trecem de la fapte, pe care și semi-educații le știu, la înțelegerea sensurilor! Fără naționalismul „sănătos” al lui Kogălniceanu, Alecsandri și al Cocuței Conachi, Moldova ar fi rămas sub conducere fanariotă și supusă Imperiului Otoman. Fără naționalismul „sănătos” al lui Bălcescu, Brătianu, C.A. Rosetti, Christian Tell și susținerea grupului lor, în 1859, pentru Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, n-am fi avut România! Fără „Școala Ardeleană” și naționalismul ei „sănătos” exprimat prin Virtus Română Rediviva n-am fi avut nici personalități precum Iuliu Maniu, Iuliu Hossu care au luptat, pe tărâmul ideilor și al acțiunilor, pentru România Mare!

Conștientizăm contribuția Reginei Maria, o nemțoaică însuflețită de naționalism „sănătos” românesc, ce a pledat în fața lui Clemenceau și a lui Woodrow Wilson pentru cauza României?

Există două state în care, forme ale naționalismul „sănătos”, au contribuit la constituirea lor, Statele Unite ale Americii și Germania! Ce-ar fi fost America fără „Common sense„, a lui Thomas Paine, și fără acțiunea lui George Washington? Ce-ar fi fost Germania fără Volksgeist (Spiritul poporului) – „naționalismul cultural” al lui Gottfried Herder? Ar fi putut apărea ideea Uniunii Europene (UE) fără Manifestul de la Ventotene (1941) care se intitula „Pentru o Europa liberă și unită!” scris de Altiero Spinelli (Părinte fondator) și Ernesto Rossi?

Naționalismul civic sau voluntarist a apărut în timpul iluminismului odată cu Revoluția Americană (1776) și Revoluția Franceză (1789) când loialitatea a trecut dinspre monarh către republica constituțională, și către popor! „Națiunea este o asociere voluntară a indivizilor, uniți prin legi comune, și îndatoriri civice împărtășite, mai degrabă decât prin legături de sânge” – Richard Price „Națiunea este un plebiscit cotidian subliniind voința colectivă de a trăi împreună, mai degrabă decât rasa, limba, geografia” – Ernest Renan! Cine poate, face saltul intelectual de la particular la general, de la exemple la sensuri! Un matematician care știe, și folosește instrumentul numit inducție matematică! Intelectualii fataliști, critici ai președintelui, trebuie să învețe să distingă între naționalismul sănătos-civic, promovat de Nicușor Dan și ultranaționalismul palingenetic al cărui exponent este Călin Georgescu! Nicușor Dan: „Îmi propun să restabilesc punți de dialog esențiale între cei care de mai mult de un an trăiesc pe baricade politice și ideologice contrare și care se amenință reciproc!„. Călin Georgescu: „Apă, hrană, energie, neam, epoca de aur, stat suveranist-distributor!„.

Intelectualii, cei satirizați de Julien Benda în pamfletul “ Trădarea cărturarilor”, se erijează în sacerdoți laici considerându-se lideri spirituali în statele seculare! Sunt și la noi din aceștia ce-și căuta legitimitate și statut social prin critică imatură, negare, respingere, alunecând lejer de la idealism la fundamentalism! „O tendință de a lua poziții extreme, un gust pentru universal și abstract, o dorință de puritate morală, o lipsă de înțelepciune practică și o aroganță intelectuală lucrează pentru a induce o empatie selectivă, un simt selectiv al dreptății, o insensibilitate față de context, o lipsă de perspectivă; o nerăbdare în fața prudenței și a sobrietății, o lipsă de realism și o încredere excesivă în sine.” (Richard Posner Public Intellectuals: A Study of Decline)!

Nu criticați ce nu înțelegeți !

Asociația pentru Vorbirea Bănățană sprijină demersul „Tinere Condeie”, inițiat de doamna etnolog dr. Maria Mândroane în anul 2017.

Ne dorim să încurajăm copiii și tinerii talentați și să le oferim prilejul de a-și prezenta creațiile în fața scriitorilor și a oamenilor de cultură. Vă invităm să îndrumați spre cenaclu elevii pasionați de literatură, poezie, grai bănățean, muzică sau alte forme de exprimare artistică.

Întâlnirile se desfășoară într-o atmosferă apropiată de cea a unei șezători: se poate citi, recita, cânta, scrie și prezenta creații în grai bănățean sau în limba literară.

Următoarea întâlnire: 1 noiembrie 2026 – Moșnița Veche, Str. Aurel Cosma nr. 21
Ora va fi comunicată ulterior.

Mai multe detalii despre cenaclu puteți afla accesând linkul:
http://www.revistacununa.ro/tinere-condeie

Vă așteptăm cu drag și vă rugăm să confirmați prezența.

Cu recunoștință,
Conducerea V.O.R.B.A.