(dialog cu comisar șef Melincianu Beatrice <foto> purtător de cuvânt)

 

– La solicitarea unor tineri din județul Hunedoara, dornici de a deveni agenți de poliție, vă rugăm doamna comisar șef, să ne punctați câteva aspecte privind cursul de formare și date legate de concursul pentru admiterea la unitatea școlară pe care o reprezentați.

– La Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina (director chestor Dr. Tache Vasile) agenţii de poliţie sunt pregătiţi preponderent în specialitatea ordine şi siguranţă publică, dar la solicitarea IGPR se pot organiza şi diverse alte specializări: poliţie rutieră; tehnicieni criminalişti; poliţie transporturi; arest-transfer; investigaţii criminale; cazier, statistică judiciară şi informatică.

Perioada de pregătire, la acest moment este de 1 an. Perioada de școlarizare este împărțită în 2 etape:

• Cursuri teoretice și activități practice
• Stagiul de practică la unitățile teritoriale de poliție

Stagiul de practică se realizează la unitatea teritorială de poliție care a realizat recrutarea elevului. Este o perioadă în care viitorul agent de poliție ia contact direct cu activitățile operative ale muncii de poliție. Acesta se realizează sub îndrumarea unui tutore profesional, respectiv un polițist cu experiență și vechime în activitate.

 Condiții pentru particiaparea la concursul de admiteresunt:

• să fie apt din punct de vedere medical, fizic și psihologic;
• să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni;
• să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.

Condițiile legale de recrutare a candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor sunt următoarele: să aibă cetățenia română și domiciliul în România; să cunoască limba română, scris și vorbit; să aibă capacitate deplină de exercițiu; să fie apți din punct de vedere medical, fizic și psihologic; să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniți sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere; să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat; să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist; să nu aibă antecedente penale, cu excepția situației când a intervenit reabilitarea; să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni; să nu fi fost destituiți dintr-o funcție publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani; să nu fi desfășurat activități de poliție politică, astfel cum sunt definite prin lege.  Criteriile specifice pentru recrutarea candidaților la examenele de admitere în instituțiile de învățământ, forma de învățământ cu frecvență, sunt următoarele: 

• să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe față și/sau pe gât, precum și în alte zone ale corpului care să reprezinte sau semnifice simboluri, mesaje, sloganuri de natură să incite la ură sau discriminare, ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; 
• să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puțin 9,00, cu excepția candidaților care au absolvit instituții de învățământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
•  să nu fi fost exmatriculați pentru abateri disciplinare dintr-o instituție de învățământ. 

Candidații care au fost declarați „admis” la concursul de admitere în instituțiile de învățământ nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

De reținut este faptul că  evaluarea psihologică se realizează la unităţile teritoriale, de către specialişti din cadrul Centrului de Psihosociologie al M.A.I., potrivit planificării întocmite împreună cu inspectoratele judeţene de poliție. Este o etapă eliminatorie a concursului de admitere.

Evaluarea performanței fizice:

• Se realizează conform  planificării, la săli de sport din centrele zonale de concurs.
• Este o probă eliminatorie a concursului de admitere.
• Proba pentru evaluarea performanței fizice se notează cu note de la 1 la 10.
• Nota de promovare a probei este minimum 5.
• Constă în parcurgerea unui traseu practic aplicativ cu 12 elemente în timp maxim de 3 minute și 10 secunde.
• În situaţia în care candidatul nu parcurge un obstacol (un element) este declarat „nepromovat”.

Iată și cele 12 elemente (obstacole): săritura în lungime de pe loc; trecerea prin pas sărit peste saltea; două rostogoliri succesive înainte, peste cap, pe saltea; deplasare între şicane; săritura în sprijin depărtat peste capra de gimnastică; trecerea pe sub un obstacol  marcat; escaladarea unei lăzi de gimnastică; transportul unui manechin prin târâre; aruncarea mingii de handbal de pe loc la ţintă; detentă pe vertical; navetă 12 repetări x 20 de metri cu transport de jaloane.

Proba de evaluare a cunoştinţelor, pentru 90% din nota maximă, cuprinde:

• subiecte din disciplinele: limba română – 40% şi limbă străină – 15%;
• subiecte din legislaţia specifică Ministerului Afacerilor Interne, precum şi instituţiilor politice ale statului – 20%;
• subiecte de educaţie civică şi cetăţenească, exerciţii de evaluare a capacităţii de analiză şi sinteză, precum şi exerciţii privind deprinderea raţionamentului logic – 15%.

La punctajul obţinut la proba de evaluare a cunoştinţelor se acordă un punct din oficiu.

Nota finală de admitere este media aritmetică dintre nota obținută la proba de evaluare a performanței fizice și nota de la proba de evaluare a cunoștințelor, fiecare dintre acestea să fie minim 5.00.

Examinarea medicală se realizează la unităţile medicale teritoriale ale MAI şi constă în evaluarea detaliată a stării de sănătate, conform baremelor medicale în vigoare.

Aceasta se concretizează prin completarea fişei medicale. Fişa medicală se încheie pentru cei care îndeplinesc cumulativ toate criteriile medicale, prin acordarea avizului „apt” pentru admiterea în instituţiile de învățământ care pregătesc personal pentru nevoile M.A.I.

Este o etapă eliminatorie a concursului de admitere.

Ocuparea numărului de locuri alocat unei perioade de școlarizare se face în ordinea descrescătoare a mediei notelor obținute la proba de verificare a cunoștințelorși proba de evaluare a perfomanței fizice.

În cazul în care mai mulți candidați obțin aceeași notă, departajarea se va face folosind criterii, primul dintre acestea fiind media examenului de Bacalaureat.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

Portretul unui campion: de la sulița sportivă, la catedra universitară 

Istoria sportului românesc nu este scrisă doar prin cifre și recorduri, ci mai ales prin destinele oamenilor care au transformat efortul fizic în performanță. Printre aceste figuri emblematice ale secolului trecut se numără și Martin Belba, un nume care rezonează cu mândrie în cronica atletismului național și în inima comunității din Mehadia.

Născut sub cerul Banatului de munte în primăvara anului 1924, Martin Belba a parcurs un drum impresionant: de la primele aruncări pe stadioanele din Reșița, până la statutul de Campion Național, Recordman și medaliat balcanic. Într-o epocă în care sportul însemna înainte de toate caracter și dăruire, el a reușit să doboare barierele performanței la proba de suliță, devenind un model de tehnică și perseverență.

Dincolo de gloria de pe stadion, Martin Belba a înțeles că adevărata valoare a unui campion constă în puterea de a transmite mai departe ștafeta cunoașterii. Ca profesor universitar, cercetător și mentor, și-a dedicat maturitatea modelării noilor generații de sportivi, lăsând o amprentă de neșters asupra școlii românești de atletism.

Materialul de față își propune să recupereze și să onoreze memoria acestui fiu al Mehadiei. Este o incursiune cronologică în viața unui om care a purtat nu doar sulița spre orizonturi de record, ci și flacăra olimpică și demnitatea unei profesii exercitate cu vocație. Rememorând cariera lui Martin Belba, celebrăm excelența, rădăcinile noastre și spiritul de învingător care nu piere niciodată.

Martin Belba, s-a născut în localitatea Mehadia în 20 martie 1924, din părinții: Ioan și Persida Belba, de credință greco-ortodoxă. Din datele culese din arhiva Bisericii Ortodoxe din Mehadia, prin bunăvoința părintelui Ciprian Danci și a cantorului Mihai Golopența, aflăm și data botezului: 23 octombrie 1924. De asemenea, registrul cuprinde și numele nașilor și moașei, respectiv: Ana Feneșan și Elisaveta Boțoacă, ambele din Mehadia.

 

Cariera sa atletică a început sub culorile Societății Sportive a Uzinelor și Domeniilor Reșița (U.D.R.). Între șlefuitorii carierei sale îl regăsim și pe renumitul antrenor si profesor: Cornel Iovănescu.

În anul 1941, se remarcă drept cel mai bun junior bănățean. La concursul de la Timișoara câștigă probele de greutate (11,30 m) și săritura în lungime (5,73 m). Specialistul Cornel Iovănescu îi anticipa deja succesul la probele combinate (pentatlon/decatlon) datorită versatilității sale.

În anul 1945, face pasul spre marea performanță și se mută în București, după ce reușește al treilea la examenul de admitere la A.N.E.F. (Academia Națională de Educație Fizică).

Anii de studenție reprezintă perioada de glorie în proba sa favorită: aruncarea suliței.

Astfel, în anul 1946, devine campion universitar (cu o aruncare de aproape 52 m) și se impune în duelurile cu campionul național de atunci, Ștefan Dezideriu.

În octombrie 1946, la Balcaniada de la Tirana, reprezintă România la nivel internațional, obținând medalia de bronz cu o aruncare de 54,25 m.

În anul 1947, stabilește un nou record universitar (53,83 m) și domină clasamentele naționale.

Anul 1948, este anul consacrării sale depline: în septembrie, la Campionatele Naționale, Martin Belba urcă pe prima treaptă a podiumului, devenind Campion al României și stabilind un nou Record Național cu rezultatul de 55,86 m. Participă, de asemenea, la concursuri internaționale de prestigiu, atingând în acel an performanța de 58,71 m.

După retragerea sa din competițiile de elită, Martin Belba se dedică pedagogiei și cercetării la Universitatea din Timișoara, în cadrul Facultății de Educație Fizică, că preparator, lector, conferențiar și, în final, șef al catedrei de atletism.

A militat pentru creșterea densității orelor de sport în școli și a propus introducerea „carnetului de evidență a performanțelor” pentru elevi (triatlonul școlar).

A făcut parte din colective de cercetare importante, publicând lucrări despre organizarea activității de educație fizică pe criterii biologice (1969) și despre selecția copiilor în atletism.

 

În paralel cu activitatea sa pedagogică, rămâne aproape de stadion, fiind menționat în presă pentru modul în care a sfătuit-o pe viitoarea mare campioană Mihaela Peneș (corectându-i tehnica la aruncarea greutății în timpul unui concurs).

Încununare a carierei sale sportive, în anul 1972, primește titlul de Maestru al Sportului și „Diploma de Onoare” a C.N.E.F.S. În același an, este onorat cu misiunea de a fi unul dintre purtătorii flăcării olimpice pe teritoriul României, în drumul spre Jocurile Olimpice de la München.

Martin Belba s-a stins din viață în noiembrie 1997, la vârsta de 73 de ani, în Timișoara. Trupul său odihnește în cimitirul „Rusu Șirianu”, lăsând în urmă amintirea unui sportiv de excepție care a onorat Mehadia și sportul românesc prin disciplină, talent și rigoare academică.

În cursul documentării, colectând datele sale biografice, am descoperit câteva articole, publicate în presa vremii, pe care le-am selectat și le radau în continuare în ideea de a contura cu mai multă acuratețe acest portret de campion și model de personalitate:

,,Belba s’a hotărît, dar tace 

De la U-D-R. a venit în Capitală Belba, excelentul aruncător cu sulița Reușit al treilea în examenul de la ANEF, pentru Belba nu se mai pune acum decât problema activității în viitorii patru ani de stat în București. Am avut curiozitatea să-l întreb mai zilele trecute. Mi-a răspuns, fără însă a putea trage o concluzie valabilă. De hotărît sunt aproape hotărît unde să activez. Rămâne numai formalitatea transferării. Asupra viitorului său club, nu a dat însă nici o informație. „

(,,Gazeta Sporturilor”, 15 noiembrie 1945).

,,Campionatul universitar de atletism, 1946

Ziua II a universitarelor de atletism a atras un public, puţin obişnuit, în majoritate studenţi care şi-au încurajat reprezentanţa şi au răsplătit cu aplauze sincere eforturile depuse de toţi ceilalţi atleţi studenţi. Revenind la rezultate tehnice, am admirat victoria anefistului Belba, asupra campionului naţional Dezideriu la aruncarea suliţei cu aproape 52 metri, săritura de 6.70 m, din păcate depăşită a lui Zeno Dragomir, şi cursa mult spectaculoasă pe 800 m, realizată de Talmacin şi Jecu în egală măsură. 

(,,Sportul popular”, iulie 1946).

,, […]Tribunele sunt pline. Într ’un colț atleții și atletele discută, în alt colț, mama lui Belba a venit de departe (Mehadia-n.n.) să-și vadă feciorul cum dă cu sulița  de fiecare dată, bătrâna închidea ochii și rostea : „mai cu putere, să fie hăt departe” Într ’un rând sulița a ascultat-o și Belba a suit, pe podiumul victoriilor, pe locul întâi. De emoție, bătrâna nici nu putea să bată din palme își sorbea numai feciorul cu ochii ei de mamă… ” Campionatele naționale Martin Belba (STADION, nr.46, septembrie 1948)

,,CÎND ASCULŢI DE CEI MAI BĂTRÎNI La acest concurs am avut și o plăcută revedere: Martin Belba fostul recordman şi campion al ţării la suliţă. L-au interesat mai mult (de sigur, vechea pasiune) aruncările. La un moment dat, în timpul probei de greutate junioare, ochiul experimentat a lui Belba a observat o greşeală în mişcările Mihaelei Peneş. Şi cum inima nu-l răbda el a atras pe moment atenţia atletei bucureştene. Rezultatul ? La aruncarea următoare, Mihaela a obţinut o cifră bună, 12,71 m (record personal), cu care a şi cîştigat proba, învingînd-o pe principala favorită, Livia Oros din Braşov.” (,,Sportul popular”, 02 iulie 1963).

 

MARTIN BELBA: Facultatea de educaţie fizică a Institutului Pedagogic Timişoara : „Apreciez ca necorespunzătoare în multe cazuri densitatea orelor de educaţie fizică din şcoli şi licee Necunoscînd limitele de efort ale elevilor, din lipsa legăturii cu medicii din comună sau oraş, mulţi profesori — din teama de a nu greşi — „uşurează” lecţiile de educaţie fizică. De aici lipsa de dinamism, creşterea necorespunzătoare a calităţilor fizice şi a însuşirii de către elevi a deprinderilor motrice cerute de programă. …Aş propune colegilor din şcolile generale să facă un carnet de evidenţă a performanţelor elevilor, din clasa a V-a pînă la terminarea invătămîntului general, care să orienteze pe viitorii lor profesori sau antrenori. Un triatlon simplu — alergare 30 m, o săritură în lungime sau înălţime si aruncarea mingii de oină — ar fi, după mine, o probă de control ușoară și elocventă.”

 

Recitind paginile vieții lui Martin Belba, înțelegem că parcursul său nu a fost doar o simplă succesiune de competiții câștigate, ci și o lecție despre cum talentul brut se transformă, prin muncă și rigoare, în excelență academică. De la sulița care tăia aerul pe stadioanele naționale și ale Balcanilor, până la condeiul care trasa direcții în cercetarea sportivă, Belba a rămas fidel unei singure valori: integritatea prin sport.

​Mehadia i-a oferit rădăcinile și forța, Reșița i-a șlefuit spiritul competitiv, Bucureștiul l-a consacrat ca recordman, iar Timișoara l-a adoptat ca magistru. Puține personalități reușesc să îmbine atât de armonios efortul fizic de vârf cu profunzimea studiului științific, iar Martin Belba a făcut acest lucru cu o naturalețe dezarmantă, rămânând până la sfârșit un fin observator al mișcării și un mentor generos.

​Astăzi, când privim în urmă la performanțele sale din 1948 sau la titlul de Maestru al Sportului, nu vedem doar statistici, ci un model de urmat pentru tinerii atleți. El ne învață că un campion nu se retrage niciodată cu adevărat; el continuă să trăiască prin elevii săi, prin recordurile care au servit drept ștachetă generațiilor următoare și prin amintirea vie a unei comunități care nu își uită valorile.

Martin Belba rămâne, așadar, o torță vie a Mehadiei – un simbol al reușitei care ne reamintește că, indiferent cât de departe ajungem, purtăm mereu cu noi „puterea” urată de mamă și disciplina locului natal. Este datoria noastră morală să păstrăm vie memoria acestui ilustru fiu al Banatului, pentru ca exemplul său de dăruire să continue să inspire generațiile de azi și cele viitoare.

 

Mehadia, 20 martie 2026

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Mulțumesc pentru sprijinul acordat în documentare, nepoatelor sportivului: Ana și Gigel, din Mehadia, care mi-au oferit date unice și prețioase. (C.V.)

 

20 martie 2026, ora 13.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonatoare: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului.

 

 

20. März 2026, 13:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Welttag der Poesie (21. März).

Begegnung mit der Poesie. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. C-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit.

 

19 martie 2026, ora 15.30, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

Cea de-a IX-a ediție a Salonului de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

 

 

19. März 2026, 15:30 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ (IX. Auflage) des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

 

18 martie 2026, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Jurizarea lucrărilor trimise în cadrul ediției a XVIII-a a concursului internațional de desene, pentru clasele 0 – VIII, „Copiii desenează ținutul natal“.

 

18. März 2026, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Jury-Bewertung der eingesandten Arbeiten zur XVIII. Auflage des internationalen Zeichnen-Wettbewerbs für Schüler der Klassen 0 – VIII, „Kinder malen ihre Heimat“.

 

 

Concursul: / Der Wettbewerb:

„Copiii desenează ţinutul natal” / „Kinder malen ihre Heimat“, ediţia XVIII. Auflage, 2026

 

Au fost trimise pe adresa concursului 340 lucrări, din care 340 au fost acceptate la jurizare. / Es wurden insgesamt 340 Arbeiten eingesandt, davon 340 zum Wettbewerb zugelassen.                     

 

Participanţi din: / Teilnehmer aus:

 

ROMÂNIA / RUMÄNIEN:

Reşiţa / Reschitza (101)  lucrări trimise / eingesandte Arbeiten),  Steierdorf ­ Anina (8),  Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus (39), Sibiu (1): total / insgesamt 149.

 

SLOVENIA / SLOWENIEN:

Maribor / Marburg an der Drau (16): total / insgesamt 16.

 

AUSTRIA / ÖSTERREICH:

Neumarkt in der Steiermarkt (82), Feldbach (7), St. Marein bei Neumarkt (47), Mariahof bei Neumarkt (11): total / insgesamt 147.

 

UCRAINA / UKRAINE

Cernăuți / Czernowitz (8): total / insgesamt 8.

 

POLONIA/ POLEN

Goslawice / Goslawitz (13): total / insgesamt 13.

 

SERBIA/SERBIEN

BOR (7): total / insgesamt 7.

 

Participarea după clase: / Teilnahme nach Schulklassen:

Clasele 0. – II. Klasse: 92 lucrări / Arbeiten;

Clasele III. – ­ IV. Klasse: 112 lucrări / Arbeiten;

Clasele V. ­-  VI. Klasse: 72 lucrări / Arbeiten;

Clasele VII. -­ VIII. Klasse: 64 lucrări / Arbeiten.

 

Organizatorii şi sponsorii concursului: / Die Veranstalter und Sponsoren des Wettbewerbs:

Organizator principal: / Hauptveranstalter:

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Der Kultur­ und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”

Şi­-au acordat sprijinul / Es haben unterstützt:

Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Bucureşti / Das Departement für Interethnische Beziehungen, Bukarest

Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Caraş­Severin / Die Kreisbibliothek „Paul Iorgovici” Karasch­-Severin

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş­Severin, Reşiţa / Das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen, Reschitza

Asociaţia Culturală Graz / Der Alpenländische Kulturverband Graz

 

Juriul: / Die Jury:

Preşedinte / Vorsitzender: Dr. Ada Cruceanu­Chisăliţă, critic de artă / Kunstkritikerin

 

Membri / Mitglieder:

Maria Tudur, artist plastic din Reşiţa / Künstlerin aus Reschitza

Leontin Prodan, profesor de desen la Colegiul Național „Diaconovici ­ Tietz“ şi artist plastic din Reşiţa / Zeichnen-Lehrer am „Diaconovici ­ Tietz“­-Nationalkolleg und Künstler aus Reschitza

Doina Hlinka, artist plastic din Reşiţa / Künstler aus Reschitza

Gustav Hlinka, artist plastic din Reşiţa / Künstler aus Reschitza

 

Secretara juriului / Jury­-Sekretärin:

Mariana Troner, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reşiţa / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza

 

Manifestarea s-a desfășurat la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, în data de 13 martie 2026 și a fost organizată de către Clubul Presei din Banatul de Munte din cadrul UZPR – Filiala Caraș-Severin.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Moderatorul eveenimentului, doamna Dorina Sgaverdia, jurnalist, scriitor, președinte al Clubului de Presă, a prezentat și salutat oaspeții din Serbia și a anunțat succint subiectele abordate în cadrul manifestării:

1. Premiile de excelență ale UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) pentru anul 2025 – București, 16 februarie 2026;
2. Editura „Tim” Reșița: lansarea colecției „Biblioteca de jurnalism”;
3. Lansarea volumului: „Final de epocă”, autor: Mario Balint.

Au onorat cu prezența și nu numai, pentru că au adus daruri constând în publicații, prietenii noștri din Serbia, doamna Mariana Stratulat, director al Casei de Presă Editură „Libertatea”, împreună cu directorul adjunct Valentin Mic, poet, jurnalist și redactor al săptămânalului „Libertatea”.

Intervenții:

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Ion D Cucu, jurnalist cu experiență de peste 50 de ani, președintele UZPR Caraș-Severin;

– domnul Gheorghe Jurma, editor și istoric literar, scriitor, jurnalist, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”, președinte al Cenaclului „Semenicul”, directorul Editurii TIM din Reșița care inaugurează colecția „Biblioteca de jurnalism” cu cartea lui Mario Balint „Final de Epocă”;

– domnul Erwin Josef Țigla – managerul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Resita, promotor al culturii germane în România si Banatul Montan, editor, bibliotecar, președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin şi al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa;

– domnul dr. Ionel Bota, Poet, critic şi istoric literar. director la Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” din Oravița, președintele Clubului Mitteleuropa Viena/Oravița, directorul Grupului de Publicații „Carașul”, Oravița, membru în redacția unor publicații literare și științifice din Banat, redactor-șef al ARTE (Udine, Italia): Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România MITTELEUROPA KLUB WIEN (Österreich/Austria), revista de cultuă europeană „Arte” (Timișoara/Viena/Udine/Trieste/Innsbruck/Koln/Novi Sad/Oravița), Centrul de studii bănățene (Oravița) și Grupul de publicații „Cărașul” anunță o serie de distincții acordate unor personalități culurale și jurnalistice din România și Serbia care, alături de calitatea de deținători ai Premiilor „MITTELEUROPA” 2025, intră și în grupul celor distinși cu titlul de „Cavaler al Artelor din Europa Centrală”.

– jurnalistul Daniel Botgros, dr. Valentin Mik, redactorul șef al Săptămânalul Libertatea și drd. Mariana Stratulat;

– Mario Balint, autorul volumului „Final de epocă”, jurnalist recompensat recent cu Premiul Opera Omnia la Gala Premiilor Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România – UZPR 2025!

La eveniment au fost prezenți membri ai Clubului de Presă din Banatul de Munte și ai UZPR filiala Caraș-Severin, oameni de cultură, istorici, scriitori, poeți, critici literari.

18 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Prezentarea volumului „Nomad“, autor Firuț Mihuț, apărut în 2025 la Editura „Castrum de Thymes“, Giroc.

Expoziție de fotografii „Șoapta Pământului”, autor Valentin Văran (Oțelu Roșu).

 

 

 

18. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Welttag der Poesie (21. März).

Buchvorstellung: „Nomad“ des Autors Firuț Mihuț, erschienen 2025 im Verlag „Castrum de Thymes“, Giroc.

Fotoausstellung „Șoapta Pământului” (= „Das Flüstern der Erde”), Autor Valentin Văran (Ferdinandsberg).

 

17 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Reșița: Mon amour“: Partea I a expoziției de fotografii Ioana Ciolea, dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

17. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Reschitza: Mon amour“: Teil I einer Fotoausstellung von Ioana Ciolea, gewidmet der Stadt Reschitza im Jubiläumsjahr 2026.

 

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, în cadrul unei întâlniri culturale au fost acordate Premiile MittelEuropa pentru anul 2025. Au fost înnobilați cu titlul de „Cavaler al Artelor din Europa Centrală”: Ion D. Cucu, Dorina Sgaverdia, Mario H. Balint, Erwin Josef Țigla, Gheorghe Jurma, Daniel Botgros, Mariana Troner Vermeșan și Petre Dalea.

MITTELEUROPA KLUB WIEN (Österreich/Austria), revista de cultură europeană „Arte” (Timișoara/Viena/Udine/Trieste/Innsbruck/Koln/Novi Sad/Oravița), Centrul de studii bănățene (Oravița) și Grupul de publicații „Cărașul” au acordat o serie de distincții unor personalități culturale și jurnalistice din România și Serbia care, alături de calitatea de deținători ai Premiilor „MITTELEUROPA” 2025, intră și în grupul celor distinși cu titlul de „Cavaler al Artelor din Europa Centrală”.

Foto: Petre Dalea

#image_title#image_title#image_title

16 martie 2026, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea și 69 de ani de la trecerea în eternitate a sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris).

„Infinit – Brâncuși“: Expoziție Alice Dobre (Timișoara).

 

 

16. März 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

150. Geburtstag und 69. Todestag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).

„Unendlich – Brâncuși“: Kunstausstellung Alice Dobre (Temeswar).

 

Joi, 12 martie 2026, sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a fost gazda unui eveniment de excepție organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa.

„La o cafea cu scriitorii. Sub zodia Vărsătorului” este un proiect cultural inițiat de biblioteca publică bocșană cu scopul de a omagia scriitorii vărsători, colaboratori ai instituției. Fiecare ediție are un invitat special care, de obicei, nu este născut sub această zodie. De asemenea, proiectul are misiunea de a prezenta tinerilor oameni aleși, care sunt, într-un fel sau altul, veritabile modele demne de urmat.

La această a IX-a ediție, invitatul de onoare a fost prof. univ. dr. habil. Sorin-Domițian Șipoș, prorectorul Universității din Oradea,  remarcabil cadru universitar, excepțional coordonator de activitate didactică și de cercetare la Școala Doctorală de istorie a acestei prestigioase universități.

Întâlnirea s-a materializat prin intermediul unui ales prieten și colaborator al bibliotecii, prof. dr. Constantin-Tufan Stan, fiu al Bocșei, dar și cetățean, de mare onoare și cinste, al Banatului – trăitor la Belinț și Lugoj, doctorand la Universitatea din Oradea.

Evident, invitații au fost întâmpinați cu o cafea și poftiți să ia parte la o întâlnire menită să construiască punți cultural – educaționale.

Debutul evenimentului a aparținut cantautorului făgețean George Popovici, profesor de limba și literatura română, important poet bănățean, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Alături de chitara sa, George Popovici a oferit un recital încântător de muzică folk.

Moderatorul a fost managerul cultural Gabriela Șerban, iar deschiderea a aparținut primarului orașului Bocșa, Patriciu Mirel Pascu.

În cadrul acestui eveniment a fost prezentat un remarcabil autor, universitarul orădean Sorin Șipoș, autorul a unei ample opere științifice care acoperă o paletă largă de teme istorice, cu accent deosebit pe istoria medievală a Transilvaniei, relațiile interetnice și dinamica proceselor identitare din spațiul românesc central-european.

 De asemenea, a fost prezentat cel mai recent volum al prof. Sorin Șipoș: „Între Orient și Occident” – imaginea Principatelor Române în relatările călătorilor străini, perioada 1710 – 1810, o carte frumoasă, interesantă și atractivă prin tema abordată, volum apărut la Oradea și Cluj-Napoca, sub egida editurilor Universității din Oradea și cea a Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, 2026.

Despre carte au vorbit istoricii Mirel Patriciu Pascu, Mihai Vișan și Constantin-Tufan Stan. De asemenea, publicul prezent a avut ocazia să asculte un excepțional expozeu susținut de autorul Sorin Șipoș.

Acest volum se adaugă unui bogat portofoliul științific al istoricului orădean care însumează nu mai puțin de 50 monografii publicate. La acestea se adaugă 9 lucrări de sinteză. De asemenea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș este coautor a peste 20 de volume colective, realizate în colaborare cu istorici din țară și din străinătate. Nu în ultimul rând, contribuția sa se concretizează în publicarea a peste 140 de studii și articole științifice, apărute în reviste de specialitate din România, dar și din străinătate,  texte ce abordează o gamă variată de subiecte, de la structuri ale puterii în Evul Mediu, până la identități colective, reprezentări simbolice și mecanisme ale coexistenței culturale și confesionale.

Prin lucrările sale, în care se remarcă o metodologie modernă și o abordare critică a surselor, contribuie semnificativ la înnoirea discursului istoriografic românesc, promovând o viziune echilibrată, contextualizată și deschisă interdisciplinarității.[1]

Iată că această personalitate de referință în peisajul istoriografiei românești contemporane, cu o carieră academică solidă construită pe temeiul unei cercetări riguroase și a unei implicări constante în dezvoltarea învățământului superior, ne-a  onorat cu prezența la  Bocșa, deoarece, dincolo de prestigios cadru universitar, Sorin-Domițian Șipoș este un om ales, cu un caracter frumos și decent, atribute ale celor mai valoroși oameni.

Evenimentul s-a încheiat în acordurile muzicale ale cantautorului George Popovici, cu o sesiune de autografe și una de fotografii, precum și cu o vizită pe Insula Paradis și Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor.

 

 

 

 

 

 

---

[1] Date și informații preluate din Laudatio, ticluit cu măiestrie de către Senatul Universității de Stat din Moldova, la conferirea titlului onorific de Doctor Honoris Causa al Universității, în august 2025, la Chișinău, de Ziua Limbii Române.

13 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Clubul Presei din Banatul de Munte / UZPR – Filiala Caraș-Severin (moderator: Dorina Sgaverdia):

1. Premiile de excelență al UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) pentru anul 2025 – București, 16 februarie 2026;

2. Editura „Tim” Reșița: Lansarea colecției „Biblioteca de jurnalism”;

3. Lansarea volumului: „Final de epocă”, autor: Mario Balint.

 

16 martie 2026, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea și 69 de ani de la trecerea în eternitate a sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris).

„Infinit – Brâncuși“: Expoziție Alice Dobre (Timișoara).

 

16 martie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Sfântului Patrick, patronul spiritual al Irlandei (17 martie).

Expoziție: „Dublin – capitala Irlandei“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

 

17 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Reșița: Mon amour“: Partea I a expoziției de fotografii Ioana Ciolea, dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

 

18 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Prezentarea volumului „Nomad“, autor Firuț Mihuț, apărut în 2025 la Editura „Castrum de Thymes“, Giroc.

Expoziție de fotografii „Șoapta Pământului”, autor Valentin Văran (Oțelu Roșu).

 

18 martie 2026, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Jurizarea lucrărilor trimise în cadrul ediției a XVIII-a a concursului internațional de desene, pentru clasele 0 – VIII, „Copiii desenează ținutul natal“.

 

19 martie 2026, ora 15.30, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

Cea de-a IX-a ediție a Salonului de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

20 martie 2026, ora 13.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonatoare: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului.

 

20 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Poezia la ea acasă. Invitații după-amiezii: autori care au publicat în cadrul Editurii „Castrum de Thymes“, Giroc.

Participă poeți din Anina (Ion Rășinaru), Bocșa (Doina Gârboni), Caransebeș (Petru Hamat), Reșița (Marian Apostol, Costel Simedrea), Sânmihaiu Român / Timiș (Dan D. Gîrjoabă) și Timișoara (Gh. I. Ciulpan, Camelia Monica Cornea, Alexandra Dogaru – ALDO, Daniel Luca, Aura Nicoleta Lupșescu, Dorina Măgărin).

 

21 martie 2026, începând cu ora 15.00, de la Mânăstirea ortodoxă română „Călugăra” până la Biserica romano-catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ Ciclova Montană: 

Pelerinajul ecumenic al tinerilor împreună cu PS Lucian Mic (Episcopia Ortodoxă Română Caransebeș), PS Ioan Călin Bot (Episcopia Greco-Catolică Lugoj) și PS József Csaba Pál (Dieceza Romano-Catolică de Timișoara).

 

24 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție Viorica Ana Farkas (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

24 martie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XIX-a): manifestare ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului.

Invitați: pr. dr. Ionuț Cătălin Blidar (membru de onoare al Academiei Pontificale, preot-paroh al Parohiilor greco-catolice din Dumbrăvița și Giarmata) și pr. Walther Sinn (preot-paroh al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din Semlac / Arad, și preot evanghelic pentru întreaga regiune a Banatului).

Expoziția de fotografii „Sfântul Mormânt în Ierusalim”, cu fotografii realizate de pr. Petru Berbentia (Biserica Ortodoxă Română Reșița).

 

26 – 29 martie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Zilele Literaturii Germane la Reșița“, ediția a XXXVI-a (manifestare în limba germană).

 

28 martie 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Zilele Literaturii Germane la Reșița“, ediția a XXXV-a (manifestare în limba germană).

Înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Laudatio susținută de Erwin Josef Țigla și cuvinte de mulțumire din partea onoratului (manifestare în limba germană).

 

28 martie 2026, ora 19.30, stația finală din cartierul Muncitoresc, în interiorul stației intermodale „Reșița Montană”:

„Zilele Literaturii Germane la Reșița“, ediția a XXXV-a (manifestare în limba germană).

Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2026, în cartierul unde a văzut lumina zilei și unde a urmat primii ani de școala Rolf Bossert (manifestare în limba germană).

 

28 martie 2026, ora 20.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ora Pământului = Earth Hour 2026, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.

Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.

 

31 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România MITTELEUROPA KLUB WIEN (Österreich/Austria), revista de cultuă europeană „Arte” (Timișoara/Viena/Udine/Trieste/Innsbruck/Koln/Novi Sad/Oravița), Centrul de studii bănățene (Oravița) și Grupul de publicații „Cărașul” anunță o serie de distincții acordate unor personalități culurale și jurnalistice din România și Serbia care, alături de calitatea de deținători ai Premiilor „MITTELEUROPA” 2025, intră și în grupul celor distinși cu titlul de „Cavaler al Artelor din Europa Centrală”.

PREMIUL SPECIAL MITTELEUROPA PENTRU JURNALISM CULTURAL

Mario Balint (Reșița/România)

Dorina Sgaverdia (Reșița/România)

Ion D. Cucu (Reșița/România)

Vasile Barbu (Uzdin/Serbia)

PREMIUL MITTELEUROPA PENTRU JURNALISM CULTURAL

Ion Gheorghe-Chiran (Oravița/România)

Cristina-Anișoara Zainea (Oravița/România)

Luminița Zaharia (București/România)

Maria Rogobete (Lugoj/România)

În același timp, sunt anunțați câștigătorii Premiilor la categoriile Poezie, Proză, Istoria culturii, Critică literară, Literatură pentru copii, Promovare Culturală Europeană, Arte plastice, vizuale, fotografie.

Foto: pixabay.com

12 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitată: dr. Ada Cruceanu-Chisăliță. Tematica conferinței: Ridicarea, acum 100 de ani, a Reșiței la titulatura de comună urbană.

Expoziție documentară din colecția de vederi vechi Helmut Kulhanek (născut la Reșița, astăzi stabilit în Austria).

 

 

12. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță. Themata der Konferenz: Wie Reschitza vor 100 Jahren zur Stadt erhoben wurde.

Dokumentationsausstellung aus der Alte-Ansichtskarten-Sammlung Helmut Kulhanek (früher Reschitza – Sekul, heute Österreich).

 

 Recitalul Casandrei Maria HAUȘI desfășurat la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare la final de făurar, a fost primit cu entuziasm de cei prezenți . Interpretarea muzicii arhaice și a doinelor maramureșene au avut un succes deosebit.

Despre iubirea acestui gen de muzică și destinul său artistic am vorbit cu Casandra Maria HAUȘI.

 De curând am revenit în Baia Mare și-mi doresc să mă reîmprietenesc cu locul și cu oamenii, așa că răspund foarte ușor la invitații, cu atât mai mult atunci când am auzit că este vorba de o întâlnire cu maestrul Sabin Pautza, pe care mi-am dorit să-l cunosc. Este o altă taină și o altă minune a vieții mele, pentru că îmi place să cânt și să mă oglindesc în oameni. De fapt este vorba de energia care o transmiți și pe care o primești la o întâlnire de acest fel. Cu acest prilej am vorbit și cu baritonul Răzvan Timiș, care m-a lăudat și felicitat pentru interpretare. Secretul constă în bucuria pe care o ai tu când cânți, stare pe care doar trăind-o o poți transmite celorlalți. Cântatul este pentru mine o taină spune Casandra Maria HAUȘI. Este o stare de spirit, așa cum îți vine să plângi sau să râzi, dar și aceste stări trebuie cizelate. Este o meserie a emoțiilor cum spunea Gheorghe Roșu, unul dintre profesorii mei de la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, cu care am făcut lied și oratoriu.

La momentul actual scriu o carte despre tainele cântului, dar am constatat că tot ce am învățat mai devreme , am redescoperit la maestrul meu spiritual Nicolae Pițiș. El din păcate a plecat dintre noi în urmă cu trei ani. Nicolae Pițiș era un cioban, un tenor al munților. Un ziarist l-a numit foarte frumos “cântărețul din stele.”

– De la Nicolae Pițiș ați moștenit dragostea pentru cântul arhaic?

– Foarte bine spus! Vorba tatălui meu, poetul Vasile Hauși:  “să ne ferim de nemirare precum ferim plăpânda floare”. Mi-am dorit de mică să-l cunosc pe acest om, fiindcă l-am auzit cântând în filmul „Pintea”. Făcând acum o paranteză pot spune că sunt foarte fericită fiindcă maestrul Pautza mi-a lăudat interpretarea vocală, la fluier și la tilincă, dar mai ales repertoriul ales. Acesta este preluat din culegeri vechi și din viul grai. Din păcate multe din tainele horelor s-au prierdut, pentru că cei care știau aceste cântece nu erau solicitați să le facă cunoscute. Nicolae Pițiș a colaborat, mi-a spus, cu Speranța Rădulescu, ea a fost cea care l-a promovat. “ Bună zîua, măi dui, dui, dui”, acest cântec era pe coloana sonoră a filmului “Pintea”.  La întâlnirea cu bunul Pițiș l-am rugat să-mi cânte horea care a cântat-o în film. Am reluat textul l-am scris și când am ajuns la versul „mi-e amară viața”, Pițiș mi-a spus că cenzura comunistă l-a pus să zică “ mi-e amară inima”. Amu o inimă te mai poate durea, dar de viață nu te puteai plânge, nu aveai voie pe vremea aceea.

Despre întâlnirea cu rapsodul Nicolae Pițiș, Casandra Maria Hauși povestește că au cântat împreună și a fost minunat. Că înainte de marea trecere, Nicolae Pițiș i-a lăsat ca moștenire horele lui și i-a spus:

“ Să îmi cânți horele mele, doară nu mi-i lăsa cu ele, că io de-acolo te-oi auzi, numa n-oi putea horii! ”

Nicolae Pițiș îmi spunea uneori “păi tu fată, tu ca să ajungi la mine aici, în Lăpușul românesc, a trebuit să mergi prin America”. A trebuit să trec prin multe încercări, ca să mi se deslușească această întâlnire. A fost un festival și am ajuns la eveniment. Eu cântam de mică, dar la început mai puțin folclor, eu fiind de la oraș. Este o realitate. Dar eu am înțeles de la început că în aceste cântece vechi este vorba despre vreme, ele fiind atemporale. Eu l-am întâlnit pe badea Niculai la vremea potrivită.

– Ce înseamnă de fapt „Hore în grumaz”

– Etimologic sunt multe speculații. Ii practic un cântec bătrânesc. Primul cântec care l-am învățat a fost un cântec de revoltă. Eu mi-am găsit în acest areal casa sufletului meu.

– Aseară la concert am văzut toată lumea impresionată și fascinată de ceea ce ai prezentat pe scena. Mie așa de mult mi-a plăcut, că aș fi vrut să nu se termine să ascult și iar să ascult cum zici.

– Cel care este în fața oamenilor trebuie să impresioneze oamenii, da. Eu însă nu vreau să-i farmec pe oameni, ci vreau să merg împreună cu ei pe același drum în căutarea luminii. E ca o rugăciune. Se vede și se simte cine petrece cu sinele său.Eu zic despre doină că doina plânge, dar nu se plânge, doina se mărturisește demn și curajos. Nu se autocompătimește. Ea se adresează sufletului. Trebuie să fii foarte lucid în trăire!

– Care ar fi diferența între doina bănățeană și cea maramureșană?

– În primul rând cea din Banat are influențe de la minoritățile din zonă, dar doina din Maramureș are răsunet mult mai arhaic, te trimite mai departe la culturile popoarelor străvechi.

– Cred că este greu să-ți completezi iar și iar repertoriul, știind că cei care păstrau aceste valori se mută în stele și de multe ori nu transmit mai departe ceea ce dețin.

– S-a făcut de exemplu un proiect numit “ De la Doină la Rembetiko” ce și-a propus să descopere oameni care mai dețin aceste comori spirituale. Eu am mers prin sate cu inițiatorii proiectului și am găsit bătrâni,  din păcate necunoscuți, care mai știau cântece din acest tezaur străbun.  

Despre peregrinările ei prin lumea asta mare, Casndra Maria HAUȘI povestește.

 După liceu am stat în Cluj, Sibiu și în America. În ultimul timp, însă, am locuit în București, mie îmi place Bucureștiul. Acolo am devenit mamă. Eram înțeleasă și eram chemată și eram solicitată. Aici deși sunt acasă încă nu mă simt în largul meu, poate durează mai mult readaptarea. Deși e loc pentru toți sub soare, eu lupt încă pentru locul meu de sub soare. Am fost invitată la un târg de carte în Mexic, la Guadalajara și se minunau că eu înțelegeam franceza, spaniola, engleza. Asta se datorează limbii materne, limbii noastre care este atât de bogată și plină de înțelesuri, care are rădăcini străvechi.

La momentul actual solista Casandra Maria Hauși este implicată în mai multe proiecte muzicale. Colaborează cu muzicieni din toată lumea. Este implicată în proiectul numit “Roots Revival România” inițiat de tânărul artist iranian Mehdi Aminian. Proiectul muzical aduce la un laolaltă  șapte muzicieni, din Iran, Armenia, Franța, Spania, Turcia, Germania și  România. Fiecare artist participă la proiect cu cântecele sale tradiționale și se crează în acest fel un frumos și interesant dialog muzical. Sunetele uitate ale Doinei din Maramureș sunt astfel redescoperite și reinterpretate cu instrumente din alte culturi într-un mix experimental de improvizație unic.

 Doinei nimic nu îi este străin. Aparținând genului liric, devine în cele din urma un limbaj universal.

Apoi am un proiect în derulare împreună cu Sorin Romanescu, un chitarist de jazz. Doina se bazează în primul rând pe improvizație, pe libertatea interpretului de-aș arăta virtuozitatea. Dar această libertate este exprimată într-un anume registru, într-o bună cuviință, declară Maria Casandra Hauși. Eu de exemplu când cânt, cânt cu sufletul, dar gândesc cântecul cu mintea. Doina este generoasă, ea te învăluie cu tandrețe.  Am învățat-o din nevoie sufletească , după care, am descoperit doinele care cântau dragostea.

Am cântat în Guadalajara cu o solistă din Grecia, Niki Xilouri, care are un tată iubitor de folclor și păstrător al muzicii străvechi cretane. Am cântat cu Gergana Dimitrova, care este din Bulgaria, care este celebră. Am făcut un experiment am mers cu autobuzul și am cântat pasagerilor, ca să aflăm cum putem interacționa cu oamenii. A fost un experiment unic, minunat.

Despre recompense și premii, Casandra vorbește cu modestie. Își amintește de Festivalul “Maria Tănase” de la Craiova, acolo unde a trimis-o mama ei. A tot amânat momentul, dar anul 2009 a fost pentru ea cel mai potrivit de-a se prezenta la această competiție muzicală. Prezentă fiind la o expoziție de fotografie a unui artist din Lăpuș, Casandra a cântat “Balada lui Pintea”, iar  Ștefan Mariș directorul Centrului de Creație din Baia Mare din vremea aceea, a întrebat-o dacă vrea să participe la Festivalul “Maria Tănase”, ca reprezentant al Maramureșului. Tudor Gheorghe era atunci președintele juriului. Aici a obținut premiul marelui festival aducând cu ea, în Bănie, Doina lui Pintea. Doina poate să stea la mesele împărătești, spune Casandra cu mândrie .

Maria Casandra Hauși s-a născut în Baia Mare, Maramureș. A prins de la bătrânii locurilor meștesugul fără vârstă al „horilor în grumaz” și a marcat și celebrat intrarea Doinei în Patrimoniul Imaterial Unesco in 2009, prin lansarea unui album de muzica tradițională.

Și pentru că în 11 martie este ziua de naștere a Casandrei Maria Hauși, îi voi spune cu drag LA MULȚI ANI! Mult succes în continuare! Sănătate, lumină, credință!