(dialog cu IONESCU Mihai-Alexandru – medic specialist oftalmolog – Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)

 

– Pentru început punctați-ne cele mai semnificative date biografice.

– Mă numesc Ionescu Mihai-Alexandru, sunt medic specialist oftalmolog în cadrul Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu Hunedoara”. Sunt născut în Hunedoara, am absolvit Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” și ulterior Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.

 

– De ce oftalmologia și nu altă specialitate?

– Am ales Oftalmologia fiindcă este o specialitate care îmbină precizia, tehnologia și contactul direct cu pacientul. Totodată, vederea este unul dintre cele mai importante simțuri, iar posibilitatea de a contribui la păstrarea sau îmbunătățirea acesteia reprezină o motivație pentru mine.

 

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră, pacientul ?

– Pacientul este înainte de toate un om care are nevoie de sprijin, respect, întelegere și îngrijire profesională. În sens mai larg, pacientul nu este doar „un caz” sau „o boală”, ci o persoană cu nevoi fizice, emoționale și sociale pe care medicul trebuie să le ia în considerare atunci când oferă îngrijire.

 

– Care vă sunt principiile în relația cu pacientul?

– Principiile pe care le consider importante sunt respectul, empatia, comunicarea și confidențialitatea. Dacă acestea sunt respectate duc la consolidarea unei relații bazate pe încredere.

 

– Privind formarea dumneavoastră pe plan profesional, ce ne puteți spune?

– Am absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, ulterior rezidențiatul l-am efectuat în cadrul Clinicii de Oftalmologie a Spitalului Militar Central București, unde pe lângă activitatea de zi cu zi, am participat la o serie de cursuri atât teoretice, cât și practice care m-au ajutat în dezvoltarea profesională.

 

– Care vă sunt gândurile legate de propriul destin profesional? 

– Îmi doresc să mă dezvolt continuu, să acumulez experiență și să devin un profesionist în domeniul ales. Îmi propun, de asemenea, să contribui la creșterea calității serviciilor medicale și să încerc să ofer pacienților îngrijire de cea mai bună calitate.

 

– Ce sugerați bolnavilor cu boli în specialitatea profesiei dumneavoastră?

– Le-aș recomanda să efectueze controalele oftalmologice periodice, să nu ignore simptomele noi apărute și să respecte tratamentul recomandat de medic. Totodată, prevenția și prezentarea la medic în stadiile incipiente ale bolii pot contribui semnificativ la menținerea vederii și creșterea calității vieții.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

10 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

 

 

 

 

10. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Juni 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

 

10 iunie 2026, ora 19.00, Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița:

Recital de pian a pianistei Ana-Marija Markovina (Germania): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), o voce redescoperită a romantismului german. Organizat de Virginia Tutila.

 

10. Juni 2026, 19:00 Uhr, „Lyra“-Saal des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza:

Konzert mit der Pianistin Ana-Marija Markovina (Deutschland): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), eine Stimme der deutschen Romantik. Organisiert durch Virginia Tutila.

 

10 iunie 2026, ora 19.00, Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița:

Recital de pian a pianistei Ana-Marija Markovina (Germania): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), o voce redescoperită a romantismului german. Organizat de Virginia Tutila.

 

10. Juni 2026, 19:00 Uhr, „Lyra“-Saal des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza:

Konzert mit der Pianistin Ana-Marija Markovina (Deutschland): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), eine Stimme der deutschen Romantik. Organisiert durch Virginia Tutila.

 

Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă un ansamblu de acțiuni și programe organizate în vederea completării și diversificării procesului instructiv-educativ, contribuind la dezvoltarea personală și socială a elevilor.

– Doamna prof. Giorgiuți Cristina-Lucia, în calitatea dumneavoastră de consolier educativ – coordonator de proiecte și programe școlare și extrașcolare, prezentați-ne câteva dintre cele mai reușite activități.

– Elevii Școlii Gimnaziale Dobra îndrumați de cadrele didactice din unitatea noastră au desfășurat activități diverse cu ocazia diferitelor evenimente conform calendarului educativ, cât și alte activități interesante care au facilitat dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor prin implicarea acestora în activități educative, culturale, civice și sociale care să contribuie la formarea competențelor necesare integrării active și responsabile în societate.

Cu ocazia Zilei Copilului, elevii de la Școala Gimnazială Dobra, Școala Primară Lăpușnic, Școala Primară Roșcani și copiii de la Grădinița Dobra au sărbătorit într-o atmosferă plină de bucurie și voie bună. Activitățile organizate au inclus jocuri, concursuri și momente recreative, oferindu-le copiilor ocazia de a se distra, de a socializa și de a-și pune în valoare creativitatea. Zâmbetele, entuziasmul și participarea activă a tuturor au transformat această zi într-o experiență de neuitat, amintindu-ne că anii copilăriei sunt cei mai frumoși și merită să fie celebrați cu drag și dedicare.

Elevii școlii noastre au participat și în acest an la manifestările dedicate Zilei Eroilor, demonstrând respect pentru valorile și tradițiile naționale, însoțiți și coordonați de directorul, prof. Șortan Marius și profesorii Giorgiuți Cristina, Vidoni Adriana și Crișovan Marta. Prin implicarea lor, elevii au avut ocazia să înțeleagă importanța păstrării memoriei istorice și a cinstirii eroilor care au contribuit la istoria și identitatea poporului român.

În cadrul proiectului ,,Un strop de credință”, cadrele didactice şi elevii de la Şcoala Gimnazială Dobra în parteneriat cu biserica ortodoxa şi-au propus să îmbine cât mai armonios utilul cu plăcutul, utilizând toate formele de activitate: jocul, învăţarea, munca şi creaţia.

Și cum în satul Dobra există o legătură foarte strânsă între localnici și biserică, am considerat de bun augur și implicarea școlii în viața spirituală a satului.

Punctul de pornire în desfășurarea proiectului l-a constituit curiozitatea copiilor de-a afla cât mai   multe despre Iisus şi despre obiceiurile și tradiţiile de Paşti.

„Mersul cu duba” este un obicei străvechi, încărcat de semnificații culturale și de bucuria comunității, care a traversat generații și a rămas viu în sufletele oamenilor din zona noastră.

Elevii Școlii Gimnaziale Dobra, îndrumați cu pasiune și dăruire de doamna profesor Giorgiuți Cristina, au preluat acest obicei cu responsabilitate și respect față de moștenirea culturală a comunității. Prin implicarea lor, „mersul cu duba” nu doar că este păstrat, ci este readus la viață într-o formă plină de energie, entuziasm și autenticitate.

Această inițiativă a Școlii Gimnaziale Dobra contribuie semnificativ la promovarea comunității noastre, ducând renumele localității nu doar în județ, ci și în alte zone ale țării, precum județul Cluj (sala Radio), Arad (Savârșin), unde astfel de manifestări sunt primite cu interes și admirație. Prin participarea la diverse evenimente culturale și educaționale, elevii devin adevărați ambasadori ai tradițiilor locale. Comunitatea din Dobra se mândrește cu acești tineri purtători de tradiție, care duc mai departe, cu suflet și mândrie, patrimoniul cultural al locului.

De adăugat că au mai fost și alte activități contând pentru Școala Altfel și Săptămâna Verde, printre care: „Ziua armatei”, „Ce faci în situații  de urgență?” Excursii tematice: „Pe urmele strămoșilor”, Știință și tehnică, Distracție și amuzament, „Ziua Olimpică la Dobra”, Activități de voluntariat etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

 

 

Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română.

Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc.

Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului.

Anul acesta, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”  evocă personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.

 

Alexander Tietz și familia sa

– o cronologie selectivă –

 

• În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mănăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Dumitru (după alte surse, Vasile) și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei;
• La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița;
• La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara;
• La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița;
• La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița;
• La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala), Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz;
• La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici;
• În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz;
• Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892;
• Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română;
• La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz;
• Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița;
• La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel);
• Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920;
• În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin;
• Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană;
• La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor;
• Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița;
• În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german;
• La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz;
• La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița;
• La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic;
• Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”;
• Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939;
• Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan;
• La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz;
• La Editura Tineretului din București a apărut, în 1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”);
• La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz;
• În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”);
• Alexander Tietz s-a pensionat în 1959;
• La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch;
• La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”);
• În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“;
• În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri;
• La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni;
• În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz;
• La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz;
• În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București;
• În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan;
• La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”.  Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz;
• În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“; 
• Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, să-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii  propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”;
• În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița;
• În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan;
• În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui film documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“);
• Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză;
• În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”;
• În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava;
• În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (directorul de atunci al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara);
• Până în iunie 2026 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 12 plicuri filatelice ocazionale precum și 7 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.

Erwin Josef Țigla

Festivalul Daco-Roman DRUBETA a revenit la Drobeta-Turnu Severin la sfârșitul primei săptămâni din luna iunie, aducând în prim plan istoria și cultura antică daco-romană. Suntem norocoși să fim locuitorii unui oraș cu o dublă ascendență, dacă și romană.

Locul în care noi ne ducem viața a fost și rămâne „poarta latinității”, ceea ce ne dă dreptul să fim mândri, dar ne și obligă să fim demni de strămoșii noștri. Festivalul a ajuns la cea de-a VII-a ediție, este un succes și faima lui crește cu fiecare an, pe măsură ce se află în țară și peste hotare de existența lui. Este un mare câștig atât pentru băștinași cât și pentru vizitatori din toate punctele de vedere. Evenimentul aduce o valoare considerabilă prin conectarea comunităților, promovarea culturii și stimularea economiei locale. Acesta oferă o platformă pentru exprimarea creativă și distracție, generând în același timp venituri substanțiale pentru regiune și consolidând identitatea locală.Ca și edițiile precedente, în acest an festivalul a reunit mii de oameni, creând un puternic sentiment de apartenență și de incluziune. Aceste evenimente servesc adesea drept catalizator pentru promovarea meșteșugurilor, a portului popular și a artei specifice.În plus, festivalul a oferit un spațiu sigur pentru diversitate, unde participanții și-au putut manifesta unicitatea și creativitatea în mod autentic.

Fiind un festival bine organizat, Drubeta atrage vizitatori din alte regiuni impulsionând direct industria ospitalității (hoteluri, restaurante, transport). Producătorii locali dar nu numai, artizanii și comercianții beneficiază de o vizibilitate crescută și de oportunități excelente de vânzare. Participarea la activități artistice sau concerte oferă o evadare din rutina zilnică, contribuind la relaxare și la starea de bine.

Festivalul Drubeta este un moment de întâlnire și de celebrare a moștenirii istorice și culturale a acestui teritoriu bogat în tradiție. Participanții au avut oportunitatea de a descoperi aspecte interesante ale vieții și civilizației daco-romane prin intermediul activităților variate pregătite de organizatori: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin și Palatul Culturii Teodor Costescu. Programul activităților desfășurate în cadrul festivalului a fost cu multă grijă ales de către managerul Palatului Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, Delia Rîmniceanu și colaboratorii săi. Printre evenimentele planificate se numără prezentări de reconstituiri istorice, spectacole de teatru, expoziții de artefacte și artefacte, ateliere practice, lupte de gladiatori, parada portului dac, arme dacice și romane, steaguri, jocuri pirotehnice și multe altele care au extaziat publicul prezent în număr mare.

Copiii nu vor uita curând luptele de gladiatori și exercițiile militare la care au putut și ei să-și încerce abilitățile. După festival sunt pline locurile de joacă și străzile orașului de prichindei cu scut și sabie de jucărie, mândri că sunt „soldați”. Dar ceea ce este cel mai important, este faptul că de la o vârstă așa mică, copiii nu vor uita că  aici a fost o așezare antică dacică denumita Drubeta. Ei vor ști și că romanii au înființat și ei, pe actualul teritoriu al orașului, un oraș roman de prim rang numit chiar așa. Vor ști de ce romanii au ales să facă Drobeta lor aici: că Drobeta a fost locul principal pe unde trupele romane conduse de împăratul Traian au intrat în Dacia în timpul celor două războaie (101-102 și 105-106). Vor ști istoria podului lui Apolodor din Damasc. Trecerea unui curs de apă de o lățime considerabilă, cum este Dunărea, de către o armată într-un teritoriu inamic, nu se poate face cu bărci, deoarece riști să fii respins direct pe mal, și să pierzi războiul, chiar dacă ai armata mult mai mare și mai bine pregătită. Soluția este cea a unui pod.A fost ales acest loc pentru că Drobeta se afla în zona unde Dunărea a fost nevoită să își facă drum printre munți, și datorită acestui fapt nu este așa lată în această zonă. Debitul este, în consecință, mai mare, deci încă un motiv pentru soluția unui pod, și nu a unor vase cu soldați. O ultimă informație de neuitat pentru orice participant la eveniment, nu numai pentru copii, ar fi că nici podul nu a fost același pod de la început: în primul război a fost doar unul temporar, încropit din o multitudine de vase legate între ele, peste care s-a așezat o platformă de lemn. Ulterior, între cele două războaie, arhitectul Apollodor din Damasc a făcut un pod permanent, cu picioare din beton rezistent la apă. Podul nu mai există azi, însă un picior din beton poate fi observat și astăzi la Drobeta.

Festivalul Drubeta este în fiecare an deschis publicului larg și își propune să ofere o experiență educativă și distractivă pentru toți vizitatorii, indiferent de vârstă sau interes.

Această ediție a Festivalului Daco-Roman Drubeta promite să aducă o nouă perspectivă asupra istoriei și culturii locale, oferind oportunitatea de a explora și de a aprecia bogăția patrimoniului cultural al regiunii.

Așadar, în perioada 5–7 iunie 2026, Parcul General Dragalina din Drobeta-Turnu Severin a găzduit Festivalul Daco-Roman Drubeta, eveniment dedicat promovării patrimoniului istoric local. Timp de trei zile, vizitatorii au putut urmări și chiar participa la parade istorice, demonstrații militare, lupte de gladiatori, ateliere interactive și reconstituiri ale vieții dacilor și romanilor. Festivalul a oferit activități pentru toate vârstele și a reprezentat o oportunitate de a redescoperi istoria fostei cetăți romane Drobeta. Accesul a fost întotdeauna gratuit, iar evenimentul și-a respectat promisiunea de a transforma Severinul într-o veritabilă incursiune în lumea Antichității.

Nu există nicio îndoială că inteligența artificială generativă reprezintă următoarea revoluție tehnologică majoră. Cum va schimba inteligența artificială știrile? Cum vor afecta aceste schimbări ecosistemul informațional care servește drept piață publică pentru cetățenii implicați din întreaga lume? Și ce pot face profesioniștii pentru a asigura viitorul relatărilor directe, bazate pe fapte, esențiale pentru sănătatea democrațiilor? Acestea au fost doar câteva dintre temele abordate în cadrul WAN-IFRA World News Media, care a avut loc recent și care a reunit la Marsilia, în Franța, editori, publiciști și reprezentanți ai organismelor media din 60 de țări din toată lumea.


„Furt nerușinat de proprietate intelectuală”

Companiile care conduc inteligența artificială, deja printre cele mai bogate și mai puternice din istoria omenirii, își consolidează controlul asupra datelor și atenției publice, dar, în același timp, nu reușesc să își asume o responsabilitate fundamentală care vine odată cu această putere – aceea de a asigura accesul publicului la știri și informații de încredere. „Această deturnare a pieței publice este posibilă datorită unui furt nerușinat de proprietate intelectuală care a avut loc la o scară fără precedent. Giganții tehnologici folosesc site-urile de știri fără permisiune sau compensație, reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor, amăgind publicul și sifonând veniturile care altfel ar merge către organizațiile de știri care au creat aceste materiale. Și acest lucru se întâmplă de nenumărate ori în fiecare zi. Prin urmare, mă tem că ne îndreptăm spre un viitor cu tot mai puțini jurnaliști care să facă munca costisitoare și dificilă a reportajelor originale – să meargă în locuri, să vorbească cu oamenii, să adune informații, să relateze despre probleme și evenimente importante, să ofere context și analize, să-i investigheze pe cei puternici. Un viitor în care o sursă crucială a unei societăți sănătoase și a unei democrații stabile – adevărul, înțelegerea și responsabilitatea oferite de jurnalismul original – continuă să se epuizeze. Aceste daune potențiale se extind mult dincolo de știri – companiile de inteligență artificială au jefuit întregul corpus de opere originale ale civilizației, un act care reprezintă, de asemenea, un pericol pentru viitorul cărților, filmelor, muzicii, cercetării și al unei serii de alte domenii”, a spus, în cadrul evenimentului, jurnalistul A.G. Sulzberger, președinte al New York Times Company.


Presiune suplimentară asupra jurnalismului

Presiunea a lovit jurnalismul de pretutindeni, de la pierderea veniturilor la atacurile tot mai extinse și mai grave asupra libertății presei. Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Pe de o parte, organizațiile de știri ar trebui să își dorească binele pe care AI îl poate aduce în societate, dar și companiile de tehnologie ar trebui să își dorească, de asemenea, să sprijine fluxul sănătos și sustenabil de informații, idei și creativitate care alimentează AI, s-a spus în cadrul evenimentului. În schimb, companiile de inteligență artificială iau „date” fără consimțământ sau compensație. „Să analizăm experiența The New York Times. Dacă doriți răspunsuri complete și precise în chatbot-ul cu inteligență artificială, este greu să vă gândiți la o sursă de date mai bună decât o organizație de știri care a angajat timp de 175 de ani jurnaliști profesioniști experimentați și bine plătiți pentru a descoperi informații noi, a relata evenimentele în desfășurare și a evalua evoluțiile din politică, afaceri, cultură, sport, știință și afaceri globale. Această lucrare originală este valoroasă pentru companiile de tehnologie în mare parte pentru că a fost scrisă și editată cu atenție, verificată independent, respectată la cele mai înalte standarde de corectitudine și acuratețe și adusă la viață într-un mod distinct și convingător. Deși majoritatea companiilor de inteligență artificială își ascund sursele de instruire, The Times a fost cea mai mare sursă de date proprietare într–un set de date major utilizat pentru a instrui multe modele diferite, urmat de o serie de alte organizații de știri, precum The Guardian și The Los Angeles Times. Companiile de inteligență artificială consideră extragerea informațiilor de la organizații de știri de calitate ca fiind unul dintre cele mai sigure semne că produsele lor funcționează corect. Dar giganții tehnologici au susținut în mod constant că nu ar trebui să ceară permisiunea de a utiliza – darămite să plătească – acest tip de proprietate intelectuală”, a detaliat Sulzberger.


Creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes

Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Companiile care o produc și o antrenează, prin preluarea jurnalismului în sine, își acaparează și o cotă tot mai mare din public. Toate acestea vor antrena un declin masiv al reportajelor originale și implicit o creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes și a materialelor nefondate și neverificate generate de computer. Publicul va continua să fie radicalizat de algoritmi care amplifică frica, furia și diviziunea. Cercetările efectuate de Uniunea Europeană de Radiodifuziune au descoperit că asistenții de inteligență artificială de top au denaturat semnificativ știrile în aproape jumătate din toate răspunsurile. Spre deosebire de organizațiile de știri, companiile de inteligență artificială nu urmăresc sau nu corectează astfel de erori, lăsându-și utilizatorii fără nicio modalitate de a ști când au fost induși în eroare.

Amazon Web Services, care lucrează cu numeroase companii de inteligență artificială, estimează că majoritatea conținutului online este deja generat de inteligență artificială – unii experți se așteaptă să ajungă la peste 90% în următorii ani. Deja numărul site-urilor de știri locale false îl depășește pe cel al site-urilor reale, potrivit nytco.com. Dovezile arată că, atunci când o organizație locală de știri eșuează, oamenii dintr-o comunitate încep să aibă mai puțină încredere unii în alții, devin mai izolați și mai puțin toleranți. Implicarea civică scade, iar corupția publică crește. „Trebuie să ne reamintim mereu: informația este valoroasă. Jurnalismul este valoros. Știrile și informațiile în care se poate avea încredere sunt mai rare și mai necesare ca niciodată – materialul care este produs de echipe de profesioniști cu experiență, susținut de standarde riguroase. Conform sondajelor, atunci când cineva dorește să verifice ceva despre care crede că ar putea fi fals, opțiunea preferată este o sursă de știri de încredere. Ultimul loc unde caută? Un chatbot cu inteligență artificială…”, a conchis Sulzberger.

Foto: pixabay.com

Pe 7 iunie 2026, Doru Dinu Glăvan ar fi împlinit 80 de ani. O vârstă rotundă pentru un om care și-a trăit viața cu intensitate, cu pasiune și cu o dedicare rar întâlnită față de profesie, comunitate și oameni.

Numărăm deja anii în memoriam de la plecarea memorabilului Doru Dinu Glăvan, deși pentru mulți dintre cei care l-au cunoscut există sentimentul că ar mai fi fost atât de mult timp de petrecut alături de el în această viață pământeană. Sunt oameni a căror absență nu este măsurată în ani, ci în golul pe care îl lasă în urmă. Iar în cazul lui Doru Dinu Glăvan, acest gol continuă să fie resimțit atât în presă, cât și în viața publică a Banatului de Munte și a României.

Pentru cei care l-au cunoscut, Doru Dinu Glăvan nu a fost doar un jurnalist. A fost o instituție. O prezență puternică, o voce respectată și un reper de profesionalism într-o lume aflată într-o continuă schimbare. A fost omul-ancoră, cel care găsea soluții atunci când alții vedeau doar obstacole, cel care nu abandona niciodată o luptă dreaptă și pe care te puteai baza în orice împrejurare.

Destinul său profesional a fost strâns legat de Radioul Public Românesc, colaborând cu Radioul Național încă dinainte de 1989. Pentru Banatul Montan însă, numele său rămâne pentru totdeauna legat de nașterea și dezvoltarea Radio Reșița, postul pe care l-a creat și l-a transformat într-o voce puternică și respectată, parte integrantă a Societății Române de Radiodifuziune. A fost proiectul său de suflet, locul unde și-a pus amprenta asupra generațiilor de jurnaliști și unde a demonstrat că presa locală poate avea standarde și relevanță națională.

Activitatea sa nu s-a limitat însă la microfon. A fost publicist, colaborator al unor ziare și reviste de specialitate, analist atent al fenomenelor sociale și culturale și promotor al valorilor autentice. Pentru el, jurnalismul însemna mai mult decât transmiterea unei informații. Însemna responsabilitate, educație și asumare.

În același timp, a fost un amfitrion de excepție. Sute de competiții sportive de gimnastică, înot, fotbal sau handbal au beneficiat de prezența și profesionalismul său. Cu o cultură generală impresionantă și un talent aparte de a comunica, transforma fiecare eveniment într-o experiență memorabilă pentru participanți și spectatori.

Dragostea sa pentru sport s-a materializat și prin proiecte concrete. A înființat Clubul de Înot Masters Reșița 07, a pus umărul la dezvoltarea Academiei Olimpice Române – filiala Caraș-Severin și a organizat numeroase competiții și maratoane care au animat comunitățile din întreg Banatul de Munte. Pentru Doru Dinu Glăvan, sportul era o școală a caracterului și a disciplinei.

Poate că una dintre cele mai importante contribuții ale sale rămâne însă cea adusă breslei jurnalistice. În fruntea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a reușit să redea organizației prestigiul și influența pe care le merita. A transformat UZPR într-o voce puternică și respectată, apărând cu tenacitate drepturile și interesele jurnaliștilor români.

A luptat pentru această cauză până în ultima clipă, convins că jurnalismul este înainte de toate o misiune în slujba adevărului și a societății.

Plecarea sa, în acel trist final de octombrie 2021, a surprins și a îndurerat o lume întreagă. Au rămas însă în urma sa instituții, proiecte, idei și oameni formați sub îndrumarea sa. Au rămas lecțiile despre demnitate, profesionalism și solidaritate. Au rămas amintirile unei personalități altruiste care nu și-a căutat niciodată gloria personală, ci a încercat permanent să construiască pentru ceilalți.

Astăzi, la ceea ce ar fi fost aniversarea celor 80 de ani de viață, numele lui Doru Dinu Glăvan continuă să inspire și să fie rostit cu respect. Chiar dacă timpul trece și chiar dacă există locuri unde memoria sa nu mai este evocată așa cum ar merita, contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea radioului românesc, a presei și a vieții publice nu poate fi ștearsă.

Pentru că există oameni care ocupă funcții cu orice preț, fie el și cel al nerușinării și există oameni care lasă urme adânci în sufletele celor din jur.

Doru Dinu Glăvan a fost unul dintre acei oameni rari.

Iar legenda sa continuă să dăinuie, dincolo de ani, dincolo de vremuri și dincolo de tăcerile care încearcă uneori să acopere memoria marilor personalități. (Sergiu Taban, reper24.ro)

În 12 iunie a.c., la Reșița este anunțat un eveniment dedicat aniversări a 30 de ani de la prima emisiune radiofonică, realizată de postul local aparținând „Fundației Radio Caraș-Severin”.
Cu acest prilej, împlinindu-se cinci ani de la trecerea în neființă a regretatului Doru Dinu Glăvan, organizatorii evenimentului vor aduce un omagiu celui care a fost directorul postului de radio din Reșița,  devenit ulterior Studioul Teritorial al SRR, și fost președinte al UZPR.
Pentru eliminarea oricăror confuzii,  controverse și interpretări, doresc să fac câteva precizări:
– Organizatorii sunt membri ai colectivului radioului patronat de Fundație și  nu UZPR  și Consiliul Județean, cum eronat a fost trecut pe afișul evenimentului (de altfel, chiar sigla folosită nefiind cea oficială și fiindu-ne atribuit un rol fals, am solicitat retragerea și corectarea respectivului afiș);
– Filiala Județeană a UZPR nu are niciun fel de implicare în desfășurarea evenimentului, ci a fost de acord cu marcarea momentului, la solicitarea inițiatorilor, marea majoritate a jurnaliștilor inițiatori fiind membri ai uniunii noastre,
cu dorința sinceră de a aduce un sincer și pios omagiu memoriei fostului nostru Președinte;
– Consiliul Județean a pus la dispoziție doar locația;
– În principiu este vorba doar despre o întâlnire colegială, prilej de a marca un moment de referință din istoria presei locale, fără cea mai mică intenție de a aduce atingere imaginii prestigiosului Studiou teritorial Radio Reșița, în discuție fiind vorba de două entități distincte și în perioade diferite din „istoria clipei”;
– Invitațiile le această întâlnire au fost făcute de  către organizatori, Filiala UZPR având doar calitate de „invitat”.
Filiala noastră a militat și militează consecvent pentru unitate între membrii uniunii, pentru respectarea profesiei de jurnalist, a tuturor celor care slujesc această profesie!

     Ion D. CUCU,
Președintele Filialei

9 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de acuarele Adina Ghinaci: „Marine”.

 

 

 

9. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci: „Marine“. Aquarelle.

 

 

Într-un context în care temele legate de protecția mediului și economia circulară devin tot mai importante pentru societate, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, împreună cu ECOTIC, organizează Tabăra de Ziariști de Mediu în perioada 8 – 11 iulie 2026, găzduită de Parcul Natural Vânători Neamț – Romsilva.

Organizatorii își propun să contribuie la dezvoltarea jurnalismului de mediu și să abordeze subiecte complexe într-un mod documentat și echilibrat. Inițiativa vine ca răspuns la nevoia tot mai mare de informare corectă și accesibilă a publicului cu privire la provocările de mediu și tranziția la economia circulară.

Obiectivul acestei tabere este acela de instruire a jurnaliștilor în tematica de mediu, având ca temă „Introducere în economia circulară și protecția mediului”. Programul va include întâlniri cu experți și practicieni din domeniul protecției mediului, ateliere practice, studii de caz și sesiuni interactive menite să dezvolte competențele participanților în documentarea și comunicarea subiectelor de mediu.

Cine poate participa?

Tabăra se adresează jurnaliștilor cu experiență care își doresc să aprofundeze subiectele de mediu și să își dezvolte competențele într-un domeniu aflat în continuă dezvoltare. În același timp, este o oportunitate valoroasă și pentru jurnaliștii dornici să exploreze teme actuale de mediu și să interacționeze cu specialiști din domeniu.

Care vor fi temele abordate?

Educația de mediu în sistemul de învățământ din România.
Economia Circulară
Impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității
Dezvoltarea durabilă și planificarea urbană în contextul schimbărilor climatice
Colectarea și reciclarea deșeurilor în România (inclusiv componenta DEEE și DBA).
Bune practici in conștientizarea cetățenilor fata de problematica de mediu

Program 8 – 11 iulie 2026:

8 iulie – check-in
9 – 10 iulie – workshops și activități în aer liber
11 iulie – check-out

„Organizăm Tabăra de vară pentru jurnaliști de mediu din dorința de a stimula interesul reprezentaților mass media pentru problematica de mediu. Jurnaliștii vor interacționa cu experți și practicieni și vor afla detalii despre bune practici din domeniul protecției mediului și al economiei circulare.”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

„ECOTIC și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își propun să joace un rol tot mai activ în formarea unei noi generații de ziariști de mediu, capabili să abordeze subiecte de larg interes privind acest domeniu de maximă importanță.”, declară Emil Stanciu, Vicepreședinte UZPR. (bucurestifm.ro)

Timișoara a fost, sâmbătă, locul în care colegi de breaslă din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), prieteni, oameni de cultură și membri ai familiei s-au reunit pentru a-i aduce un omagiu lui Doru Dinu Glăvan, unul dintre numele importante ale jurnalismului românesc contemporan.

Comemorarea a avut loc în preajma zilei în care regretatul jurnalist ar fi împlinit 80 de ani, sub genericul „In memoriam Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Omagiu la 80 de ani de la naștere și 5 ani de la trecerea la cele veșnice”.

Programul a început cu un moment de reculegere la mormântul său din Cimitirul Calea Șagului din Timișoara, a continuat cu o slujbă de pomenire la Biserica Ortodoxă din cartierul Iosefin și s-a încheiat cu o întâlnire omagială dedicată vieții și operei sale.

Pentru cei care l-au cunoscut, ziua nu a fost doar una a comemorării, ci și a recunoștinței față de omul care a trăit pentru presă până în ultima clipă.

Puțini jurnaliști români se pot lăuda cu o carieră atât de lungă și de constantă precum cea a lui Doru Dinu Glăvan.

Născut la 7 iunie 1946, la Reșița, acesta și-a descoperit pasiunea pentru gazetărie încă din adolescență. A început să publice articole la doar 14 ani, iar la 18 ani devenea deja colaborator al presei locale și regionale. La numai 19 ani, în 1965, era corespondent al publicației „Sportul Popular”, devenită ulterior „Gazeta Sporturilor”.

Talentul său de reporter a fost remarcat rapid, iar drumul său profesional avea să fie strâns legat de radio, mediul în care și-a pus cel mai puternic amprenta.


Vocea care a adus marile competiții sportive în casele românilor

Generații întregi de ascultători și-l amintesc pe Doru Dinu Glăvan din transmisiunile sportive care au făcut istorie. În calitate de cronicar sportiv al Radioului Public, a comentat și transmis evenimente de anvergură internațională: Jocuri Balcanice, Campionate Mondiale și Europene de atletism, natație și gimnastică, dar și Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo.

Pentru mulți români, vocea sa a fost asociată cu emoția marilor competiții, cu performanțele sportivilor români și cu profesionalismul jurnalismului radiofonic de calitate.


Omul care a construit și a unit o breaslă

Dincolo de activitatea de reporter și comentator, Doru Dinu Glăvan a rămas în memoria colegilor săi ca unul dintre cei mai importanți lideri ai breslei jurnalistice.

În calitate de președinte al Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, a contribuit decisiv la consolidarea organizației și la creșterea prestigiului acesteia. În timpul mandatelor sale, Uniunea a obținut statutul de uniune de creație de utilitate publică, un moment important pentru recunoașterea profesiei de jurnalist. (Georgeta Petrovici, retetesivedete.ro)

8 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte, autor Florin Lungu (Reșița): „Căutare. Douăzecișicinci de poeme”, Editura TIM Reșița.

Expoziție de pictură Iris Lungu (Reșița), ilustratoarea cărții.

 

9 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de acuarele Adina Ghinaci: „Marine”.

 

9 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

În dialog cu arta plastică și poezia. Invitata după-amiezii: Carmen Pinte (Petroșani).

 

10 iunie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție documentară „Personalități germane din Banatul Montan: Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița)”, la 48 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

10 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

 

10 iunie 2026, ora 19.00, Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița:

Recital de pian a pianistei Ana-Marija Markovina (Germania): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), o voce redescoperită a romantismului german. Organizat de Virginia Tutila.

 

 

 

 

 

8. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation des Autors Florin Lungu aus Reschitza: „Căutare. Douăzecișicinci de poeme” (= „Suche. Fünfundzwanzig Gedichte”), Verlag TIM Reschitza.

Kunstausstellung Iris Lungu (Reschitza), die Buchillustratorin.

 

9. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci: „Marine“. Aquarelle.

 

9. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Begegnung mit der Kunst und Poesie. Kunstausstellung und Gedichtvortrag von Carmen Pinte (Petroschen).

 

10. Juni 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Dokumentationsausstellung „Banater Berglanddeutsche Persönlichkeiten: Alexander Tietz (*9. Januar 1898, Reschitza – † 10. Juni 1978, Reschitza)”, anlässlich des 48. Todestags.

 

10. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Juni 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

 

10. Juni 2026, 19:00 Uhr, „Lyra“-Saal des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza:

Konzert mit der Pianistin Ana-Marija Markovina (Deutschland): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), eine Stimme der deutschen Romantik. Organisiert durch Virginia Tutila.

 

Sâmbătă, 6 iunie 2026, filiala locală „Valeriu Branişte” a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Parohia Ortodoxă Română Timişoara Iosefin au organizat manifestarea comemorativă dedicată jurnalistului Doru Dinu Pavel Glăvan, care, la data de 7 iunie, ar fi împlinit vârsta de 80 de ani.

Momentul comemorativ a debutat cu slujba de pomenire, oficiată la mormântul său din cimitirul Calea Şagului, unde îşi doarme somnul de veci alături de fiica sa Oana Maria Cenan, decedată în urmă cu trei ani. Pe lângă membrii familiei, la sfânta rugăciune au participat membri ai filialei ziariştilor timişoreni, în frunte cu domnul preşedinte Ioan David, care au împodobit mormântul cu flori şi candele.

La parastasul oficiat apoi în biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Iosefin s-au alăturat alţi jurnalişti şi oameni de cultură timişoreni.

După acest moment emoţionant, în sala de festivităţi „Preot Ioan Imbroane” a parohiei a avut loc o manifestare omagială, în cadrul căreia a fost evocată personalitatea jurnalistului, reporterului, redactorului şi comentatorului sportiv Doru Dinu Pavel Glăvan. Despre viaţa şi ostenelile sale jurnalistice au vorbit preotul dr. Ionel Popescu, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie şi preotul Petru Berbentea, participanţii având posibilitatea de a urmări filmul documentar despre cel comemorat, realizat de regizorul Victor Popa. Moderatorul acestei întâlniri comemorative a fost conf. univ. dr. Ioan David, preşedintele filialei locale „Valeriu Branişte” a ziariştilor.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile manageriale, profesionale, organizatorice, culturale şi morale ale acestui fiu de seamă al Banatului, o adevărată „voce de aur”, vreme de cinci decenii, a radioului public. Datorită ostenelilor sale remarcabile, a fost înfiinţat Radio Reşiţa, care a primit statutul oficial de post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Om de cultură, ataşat încă din copilărie de Biserică, Doru Dinu Glăvan a oferit slujitorilor Bisericii bănăţene posibilitatea de a transmite cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul radioului reşiţean. Astfel, din studioul acestui post de radio s-au adresat credincioşilor episcopii Caransebeşului şi mitropoliţii Banatului, clericii din administraţiile eparhiale, preoţii şi monahii acestui colţ de ţară.

Un alt aspect demn de toată cinstea este acela că, în calitate de preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan a facilitat primirea jurnaliştilor din presa bisericească în cadrul acestei uniuni, pentru care a obţinut statutul de „Uniune de creaţie şi de utilitate publică”.

Pentru toate ostenelile sale, ştiute şi neştiute, Doru Dinu Pavel Glăvan rămâne în amintirea noastră ca un om de omenie, un om bun şi credincios, devotat cu trup şi suflet profesiei de jurnalist, vrednic de preţuirea, recunoştinţa şi neuitarea tuturor celor ce l-am cunoscut şi apreciat.

Veşnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Mitripolia Banatului/ Arhiepiscopia Timișoarei

In memoriam, Doru Dinu Pavel Glăvan (1946–2021)

🌍🤝 La invitația oficială a doamnei Primar Dragica Ratković și a doamnei Lana Husnjak, reprezentant ai stațiunii termale istorice Varaždinske Toplice în cadrul European Historic Thermal Towns Association (EHTTA), Primăria Băile Herculane a participat cu o prezentare de promovare a statiunii, a potentialului ei turistic, dar si a potentialului de dezvoltare a proiectelor comune pe fonduri Europene, la cea de-a IX-a ediție a Conferinței Internaționale „Apa Termală: Ieri, Astăzi și Mâine”.

Evenimentul a reunit specialiști de renume din domeniile medical balnear, turistic, cultural și universitar, precum și experți în proiecte europene și evaluatori ai Comisiei Europene.

Prezentarea „Băile Herculane: Unlocking the Future of a Historic Thermal Town” s-a bucurat de un interes deosebit, generând întrebări, dezbateri constructive și noi oportunități de colaborare pentru stațiunea noastră.

În cadrul parteneriatului dintre Primăria Băile Herculane și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, la conferință a participat managerul institutului, Dl. Adrian Miulescu, care a prezentat proiectul inovator Balneo Go, dedicat digitalizării serviciilor de medicină și turism balnear. Aplicația, care va deveni operațională la sfârșitul lunii iunie și va include și Băile Herculane, a fost apreciată de participanți și de experții europeni pentru caracterul său modern și inovator.

✨ Participarea la acest eveniment confirmă faptul că Băile Herculane este din nou prezentă în marile dialoguri europene privind viitorul stațiunilor termale. Prin colaborări internaționale, proiecte inovatoare și promovarea valorilor sale unice, stațiunea noastră își consolidează statutul de destinație europeană de referință și privește cu încredere spre viitor. #BăileHerculane #EHTTA #BalneoGo #TurismBalnear #EuropaTermală #ViitorulÎncepeAici 🌿

https://www.facebook.com/share/1H38TcxQZE/

Dragi prieteni, pasionați de istorie și fii ai Banatului Montan, dragi ,,Meginți”, am deosebita bucurie și împlinire de a vă anunța finalizarea unui proiect de suflet dedicat trecutului nostru comun: digitalizarea integrală și salvarea de la degradare a gazetei „Grănicerul”, publicație de referință ce a luminat viața culturală, socială și spirituală a Mehadiei și a întregii zone în perioada interbelică.

Apărută la Mehadia între anii 1933 și 1937, gazeta „Grănicerul” a fost mai mult decât un simplu periodic de informare locală. Ea a funcționat ca o veritabilă cronică a spiritului grăniceresc, reflectând realitățile socio-economice, culturale, administrative și spirituale ale epocii interbelice. În paginile sale se regăsesc consemnate tradițiile, frământările, viața asociațiilor culturale și evoluția comunității de pe axa Mehadia – Băile Herculane, Valea Almajului.

​Fiecare pagină din perioada 1933-1937 a fost scanată și organizată cronologic pe ani, fiind acum accesibilă pentru toți cei care doresc să descopere pulsul acelei epoci, articolele semnate de intelectualii vremii, mărturiile istorice ale localității noastre, precum și farmecul graiului local de acum aproape un secol.

​Vă invit cu drag să răsfoiți această cronică vie a comunității noastre, să explorați amintirile bunicilor noștri și să redescoperiți mândria spiritului grăniceresc, pe blogul dedicat exclusiv gazetei GRĂNICERUL:

👇👇👇

https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&opi=89978449&url=https://granicerulmehadia.wordpress.com/&ved=2ahUKEwiktoDjl_KUAxU80QIHHaZ6OXoQFnoECB8QAQ&sqi=2&usg=AOvVaw2jNhrYc3R7Q0IQxUMbsUof

____________

Gazeta GRĂNICERUL – Mehadia, 1933-1937 – SCURT ISTORIC 

În anul 1933, la Mehadia apărea una dintre cele dintâi publicații din mediul rural al Banatului de Munte, purtând titlul:  „Grănicerul„. Recomandându-se pe frontispiciul său ca ,,Organ pentru apărarea tuturor intereselor locale”, gazeta avea ca director și proprietar pe Ioan Marghetich – tatăl scriitorului Nicolae Mărgeanu (Marghetich), din Mehadia. Cu o trudă imensă, Ioan Marghetich fiind și editor și tipograf, publicația apare neîntrerupt până în iulie 1936, pentru ca apoi, după o întrerupere de un an și două luni, să reapară la Timișoara, din anul 1937 (12 septembrie). Din păcate, apariția ei de această dată devine una sporadică, nereușind să producă decât câteva numere.

Cunoscută și apreciată în întreg Banatul în timpul difuzării ei, publicația Grănicerul face parte din acea emulație socio-culturală ce a cuprins întreaga societatea românească în perioada interbelică, la care a aderat și comunitatea din Mehadia prin intermediul unor organizații și a unor personalități care au făcut posibilă o nemaipomenită însuflețire culturală și un progres spectaculos al comunității noastre.

Remarcabil este faptul că publicația „Grănicerul” făcea parte dintre foarte puținele publicații care funcționau în mediul rural la acea vreme. Aceasta a adus Mehadiei un binemeritat prestigiu și o anume reputație de centru cultural, asigurând în același timp o anumită dinamică acestuia. Ioan Marghetich, directorul revistei a fost și unul dintre cei mai importanți membrii ai comunității, implicarea lui atât în viața culturală cât și în cea economică a Mehadiei îl legitimează ca unul dintre stâlpii comunității, fiind în același timp și un motor al dezvoltării ei.

În calitate de jurnalist, recunoscând și apreciind valoarea acestui deosebit demers jurnalistic, am considerat necesar ca această publicație să fie scoasă la lumină și făcută cunoscută tuturor. Apelând la descendenții familiei Marghetich, prin intermediul doamnei Eugenia (Jeni) Marghetich, am descoperit foarte multă deschidere și bunăvoință la solicitarea de a mi se permite scanarea întregului material, a revistelor în tipăritura lor originală și convertirea întregului material în formatul electronic (PDF). Astfel, astăzi am bucuria și plăcerea de a face publică această creație jurnalistică care o consider una dintre cele mai valoroase piese, ce o putem adăuga, grație valorii ei inestimabile, patrimoniului public cultural local. Potențialii cititori, interesați de a descoperi trecutul Mehadiei, precum și al zonei adiacente Mehadiei, prin lecturarea acestor pagini vor avea ocazia de a cunoaște atmosfera acelor timpuri, de a constata cu oarecare surprindere că împrejurările politice și sociale nu erau chiar atât de diferite față de cele ce le trăim azi, așa cum ne-am fi așteptat, având în vedere trecerea a aproape o sută de ani de la evocarea lor. Lectura poate trezi cititorului varii sentimente, însă ceea ce sunt sigur este că ea va aduce cititorului beneficiul cunoașterii unui episod din trecutul comunității noastre, al obiceiurilor bunicilor, sau străbunicilor noștri, și a modului lor de a conviețui în mediul social propriu acelor vremuri.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Mehadia – octombrie 2023