Continuând tradiția proiectului ZICI, aflat la Bocșa la cea de-a XI-a ediție, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a ales în acest an să citească împreună cu elevii clasei a III-a de la Școala Gimnazială nr. 1 Bocșa, înv. Alina Șelariu.

Așadar, voluntarul proiectului acestei ediții a fost Oana Sporea, elevă a Liceului Teoretic „Tata Oancea”, Oana îndeplinind cu succes rolul de Prințesă a Poveștilor care a poposit în școala din Bocșa Română pentru a citi copiilor o poveste!

În acest an am ales o lectură dintr-o carte scrisă de o scriitoare contemporană, aflată în „imediata noastră apropiere”, o poveste frumoasă semnată de Monica Rohan. Prințesa Poveștilor a citit de Ziua Internațională a Cititului Împreună 2026 la Bocșa povestea „Darul cel minunat” de Monica Rohan, din volumul „Povești pestrițe” apărut la Editura Facla din Timișoara în anul 1986.

Copiii au fost încântați de poveste, au dezbătut subiectul, dar și-au prezentat și lecturile proprii, cărți care îi atrag și pe care le citesc cu plăcere. Iar concluzia acestor copii frumoși, inteligenți și atenți a fost cea a poveștii scriitoarei Monica Rohan: prietenia este un dar minunat!

Ziua Internațională a Cititului Împreună s-a încheiat cu o râvnită sesiune de fotografii alături de Prințesa Poveștilor și, evident, cu înmânare de diplome din partea organizatorilor: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.

  

Cel mai vărsător dintre vărsătorii „Bocșei culturale” se află astăzi la ceas aniversar, prilej pentru prieteni și colaboratori să-i transmită urări de bine și sănătate și să-l aniverseze așa cum binemerită!

Scriitor, critic și istoric literar, eminescolog, jurnalist și editor, Gheorghe Jurma s-a născut în 5 februarie 1945 la Bobda, județul Timiș, a absolvit școlile timișorene, iar din 1970 a lucrat la ziarul „Flamura” din Reşiţa: redactor, redactor-şef, director general al Societăţii Comerciale Timpul SRL, iar din 1993 coordonează Editura Timpul, devenită TIM.

Odată stabilit la Reşiţa, Gheorghe Jurma s-a implicat intens în viaţa literară a oraşului. A preluat şi a condus (încă o face) Cenaclul „Semenicul” şi a realizat revista cu acelaşi nume („Semenicul”), dar şi alte publicaţii de referinţă (antologii, reviste, cărţi de istorie literară). În scurt timp devine „omul pe care reşiţenii ar fi trebuit să-l inventeze dacă nu l-ar fi avut, fiindcă e un animator de vocaţie şi mare dăruire.” afirma poetul Ion Cocora în 1984.

Prima carte a lui Gheorghe Jurma şi primul astfel de volum de referinţă realizat este Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş- Severin (1976).Au urmat alte volume sub semnătură proprie, dar, Gheorghe Jurma a realizat mult mai multe cărţi şi publicaţii ale Reşiţei şi ale Banatului. Bineînţeles că şi ale Bocşei.

Cu generozitate îşi revarsă priceperea în tipărituri necesare, în volume de referinţă pentru istoria literară şi culturală în general şi a spaţiului bănăţean în special. Din acest ciclu de tipărituri face parte colecţia „Eminescu”, pentru care în anul 2000  a fost distins cu Medalia „Mihai Eminescu” de către preşedintele României; din acest ciclu fac parte volumele care arată preocupare pentru mari scriitori precum Sadoveanu, Eliade, Iorga; din acest ciclu fac parte dicţionarele şi monografiile realizate; din acest ciclu de tipărituri de referinţă fac parte volumele-album dedicate Reşiţei, Aninei, Bocşei, Oraviței, Caransebeșului și Oțelu Roșu, bijuterii editoriale prin care, împreună cu Erwin Ţigla, Gh. Jurma a încercat să scoată la iveală bogăţia culturală a acestor localităţi.

Din 1970 Gheorghe Jurma trudeşte pe tărâm cultural pentru Reşiţa şi pentru întreg Banatul şi, foarte  repede, şi-a demonstrat puterea de muncă şi profesionalismul, devenind o piesă de rezistenţă în viaţa cultural-literară a judeţului.

 Pentru întreaga sa muncă și activitate pe tărăm cultural, editorial, literar și jurnalistic, maestrul Gheorghe Jurma a fost onorat cu titluri precum: Cetățean de Onoare al Reșiței și al județului Caraș-Severin, Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1994), membru de onoare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum și alte onorante distincții oferite de către Episcopia Caransebeșului și alte importante instituții.

 Orașul Bocșa îi datorează enorm editorului Gheorghe Jurma pentru inițiativa realizării unei serii editoriale „Bocșa, istorie și cultură” (25 de ani de existență și 79 titluri azi), pentru frumoasa colaborare în realizarea revistei „Bocșa culturală” (an XXVII de apariție), precum și în organizarea unor evenimente deosebit de importante cu prilejul unor zile speciale – Eminescu (catalogul fondului Eminescu), Mihail Gașpar etc. sau pentru promovarea unor oameni de seamă, unor cărți deosebite, unor evenimente (catalogul cărților cu autograf, bibliografia revistei, monografiile bibliotecii, concursul „Gânduri către Dumnezeu”(ed. a XIX), in memoriam Nicolae Bocșan, Dascăli de frunte etc.). Lui Gheorghe Jurma și Erwin Țigla li se datorează singurul album „Bocșa” existent până la acest moment, lucrare de referință și bijuterie editorială.

Cărturarul Gheorghe Jurma desfășoară o activitate scriitoricească și editorială fabuloasă, iar istoricul Ionel Bota îl descrie remarcabil:„Gheorghe Jurma înseamnă un om, un cenaclu și o grupare de direcții cultural-spirituale dinspre muntele bănățean spre țară și spre restul lumii; Gheorghe Jurma este un oraș, o revistă și o editură deja cunoscute pe mapamond. Viața lui înseamnă cultură, cultura este viață. Talentul său este încă unul germinativ, sub semnul aceleiași relații mediatoare: nevoia de a căuta, de a iscodi mereu pagini uitate din istoria culturii naționale cu atingere în zona banatică și entuziasmul acelei regăsiri de sine, alături de mulții săi prieteni, pentru stabilirea proiectelor de mâine. În această privință el este mereu tânăr, mereu în stare să-și contemple triumfurile, să pregătească altele. Noi, contemporanii săi, suntem niște privilegiați trăind în preajma unui nume inconfundabil din generoasa cronică a Banatului Montan.”

Astăzi, la ceas aniversar, îi dorim Omului și Prietenului Gheorghe Jurma ani mulți și sănătoși, iar cărturarului îi dorim putere și măiestrie în sculptarea Cuvântului întru mulți și binecuvântați ani!

 

 

Scriitorul, jurnalistul, editorul, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”: iată multiplele valențe ale unuia dintre cei care își dedică viața culturii caraș-severinene precum nu mulți o fac, și se pot mândri cu aceasta – Gheorghe Jurma, cel născut în urmă cu 81 de ani, la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș.

Puțini știu probabil că, după școala primară (cl. I – IV) în satul natal, apoi după absolvirea școlii gimnaziale la Timișoara, a urmat, începând cu anul 1959, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice (având ca profesori nume celebre de atunci și de astăzi, precum Iulius Podlipny, Victor Gaga, Gabriel Popa, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Simion Mărcuș). După absolvirea acesteia s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, unde iluștri profesori precum Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Eugen Todoran, Iosif Cheie, Victor Iancu, Nicolae Ciobanu, Gheorghe Ivănescu, Lucia Jucu Atanasiu, Traian Liviu Birăescu, Ileana Oancea i-au pecetluit destinul până în ziua de astăzi.

După terminarea studiilor și efectuarea stagiului militar a fost angajat redactor al ziarului „Flamura” (1970 – 1989) din urbea noastră, proaspătă reședință de județ. Din anul 1970, destinul său se interferează așadar, cu destinul oamenilor și al diferitelor instituții și organizații din sud-vestul țării, din județul Caraș-Severin.

Cariera publicistică, cea care l-a format și transformat, a început-o în ultimul an de facultate, când a participat la apariția revistei studențești „Forum” a Universității timișorene, în calitate de redactor-șef adjunct. În perioada 1970 – 1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, pentru probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“, din 4 ianuarie 1990, a fost redactor-șef al acestuia și director al S.C. „Timpul” S.R.L. până în 1993. Din 1993 este director al Editurii „Timpul” (azi „TIM”) din Reșița. A înființat și a condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1971), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi „Almanahul presei și tiparului”, Reșița, 1984; „Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș”, Caransebeș, 1985; „Zilele Culturii la Reșița” (caiet-program – redactor la mai multe ediții, între 1974 și 1984), „Permanențe reșițene” (caiet-program al „Zilelor Culturii la Reșița”, 1985 – 1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată înainte de 1989 și după 1989 („Bistra“, „Şcoala cărăşeană“ etc.). A contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 a fost în colectivul de redacție al revistei „Nedeia“ până la încetarea apariţiei acesteia (2024). Este, de asemenea, director (onorific) al mai proaspetei reviste, „Reşiţa literară“.

În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968, în antologia „Efigii”. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița, căruia îi este coordonator din 1971 până astăzi şi despre care a scris volumul „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019, la 70 de ani de la înfiinţarea acestuia). A înființat revista „Semenicul” în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972, ca revistă tipărită. Aceasta a avut apariții intermitente, pe măsura cutumelor ideologice și posibilităților financiare ale vremurilor. După 1990, revista a apărut în mai multe formate, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte, în ultimii trei ani, 2021, 2022 și 2023, apărând 2 numere pe an. Domnul Jurma este și astăzi redactorul-șef al revistei „Semenicul“.        

A colaborat cu critică și istorie literară la publicațiile: „Orizont”, „Semenicul”, „Steaua”, „Forum” (studențesc), „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Drapelul roșu”, „Flamura”, „Caraș-Severinul”, „Studii de limbă, literatură și folclor”, „Generații”, „Bocșa culturală”, „Almăjana”, „Reflex” ș.a.

Gheorghe Jurma a fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între anii 1970 și 1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere de poezie a membrilor cenaclului „Semenicul”, iar după 1990, al multor altor volume colective.

De-a lungul anilor, Gheorghe Jurma s-a ocupat de cenaclurile literare de adulți, dar și de școlari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe, întâlniri cu scriitori importanți din țară, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură.

Pentru a aminti toate cărțile publicate de Gheorghe Jurma, mi-ar trebui multe pagini. M-am decis doar la o selecție a titlurilor, care sunt considerate de mine drept importante: „Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin” (1976); „Presa și viața literară din Caraș-Severin” (1978); „Banatul și Eminescu” (1989); „Descoperirea Banatului” (1994); „Întâmplări cu Afilon” (1995), „Reșița” (album, 1996); „Caraș-Severin” (album, 1996, în colaborare); „Istorie și artă bisericească. Biserici din Protopopiatul Ortodox Român Reșița” (2000, în colaborare cu Vasile Petrica); „Sadoveanu sau lupta cu balaurul” (2002); „Cu Editura Timpul, peste timp” (2004); „Mircea Eliade și modelul tinereții” (2005); „Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița” (2006); „Amintiri din pagini de ziare” (2008, al doilea volum în 2009); „Momente de istorie culturală. Caraș-Severin, 1944 -1989” (2008); „Literatură și istorie” (2008); „Constantin Lucaci – simfonia fântânilor” (2009); „Istorie și cultură” (vol. 1, 2010); „Dicționarul localităților din Caraș-Severin” (vol. 1. A – C, 2011); „Biblioteca și oamenii cărții” (2012); „Molineştii” (2012); „Trifoiul cărășean” (2012), „Nicolae Iorga şi Banatul” (2010, ediţia a II-a în 2020), „Pavel Bellu” (2016), „Panorama presei din Caraş-Severin” (2018), „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019), „O carte pe zi” (2020), „Scriitori din Banat” (primul volum, 2020), „Ioan Munteanu, primul poet de la Bobda” (2021), „Diaconovici” (2023), „Revista Semenicul – o retrospectivă subiectiv/obiectivă”, 2024, „Eftimie Murgu” (2025).

Împreună cu subsemnatul, a lansat în anul 2009 un ciclu de „viziuni” ale celor mai importante localități din județul Caraș-Severin. Astfel au apărut până în prezent următoarele cărți-album: „Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen” (2009), „Anina – Steierdorf: Viziuni – Visionen” (2012), „Bocşa – Viziuni / Bokschan – Visionen” (2014), „Oravița: Viziuni – Visionen” (2017), „Caransebeș: Viziuni / Karansebesch: Visionen” (2020), „Reșița: Viziuni 2 / Reschitza: Visionen 2” (2021), „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen” (2022) și „Moldova Nouă – Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa – Donauengpass: Visionen” (2024), în parte distinse de filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2018 am editat împreună cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, o carte de referință în arealul cercetărilor legate de poetul național. Ca o continuare a acestei cărți-album se poate numi și apariția editorială „Ecouri eminesciene” editată la Reșița printr-o colaborare a editurilor „TIM” și „Banatul Montan”, în anul 2021.

De asemenea, împreună am realizat cartea-album „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița”, apărută în 2022, la Reşiţa, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, an în care s-au sărbătorit cei 150 de ani de la fabricarea aici a primei locomotive cu aburi pe teritoriul de astăzi ai României. De fapt, acestui jubileu, dar și celui de 250 de ani de istorie industrială la Reșița, din anul 2021, editorul Gheorghe Jurma le-a dedicat mai multe apariții editoriale, care au contribuit la recunoașterea primatului industrial reșițean. Să amintim aici cele semnate: Romulus Vasile Ioan și Nicolae Sârbu. O carte specială semnată de scriitorul Gheorghe Jurma este și cea dedicată fântânii cinetice din centrul municipiului de pe Bârzava („Constantin Lucaci: Fîntîna din Centru”), apărută 2021.

Numele lui Gheorghe Jurma este prezent în foarte multe apariții colective și cărți de referință. Să amintesc aici doar câteva: „Efigii” (Timișoara, 1968); „Atelier al cercurilor literare (antologie)” (Timișoara, 1977); „Caraș-Severin: monografie” (București, 1981); „Gustul livezii” (proză, 1985), „Orașul cu poeți” (1995; ed. a II-a revăzută și adăugită 2011); „Nichita. O carte gândită și realizată de Gheorghe Jurma” (ediția I – 1996; ediția a II-a – 1998, ediția a III-a – 2003); „Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin la 10 ani de activitate” (2001); „Cuvinte pentru urmaşi. Modele şi exemple pentru Omul Român” (Bucureşti, 2005); „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică” („Polirom”, 2012); „Bănăţeni pentru viitorul României” (Timişoara, 2019) și „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timişoara, 2016).

Cel sărbătorit de noi astăzi a inițiat și susținut proiectul „Orașul cu poeți“ prin colecția de la Editura „Timpul” (azi „TIM”), în care au apărut multe cărți ale poeților reșițeni, care au propulsat pe plan național Reșița – ca spațiu literar specific – și numele scriitorilor de aici.

Gheorghe Jurma a îngrijit de asemenea în cadrul Editurii „Timpul” (azi „TIM”), sau la alte edituri, peste 750 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe ș.a.m.d. În aceeași măsură a susținut consecvent promovarea Reșiței în circuitul național de valori și, respectiv, recunoașterea, acasă, a celor deja cu largă notorietate; a tipărit cărți ale unor reșițeni (precum acad. Mircea Martin, Dan Farcaş, Toma George Maiorescu), monografii dedicate întreprinderilor, instituțiilor, personalităților care trăiesc în țară sau străinătate, ca, spre exemplu, „Istoria uzinelor din Reșița (1771 – 1996)” și „Istoria locomotivelor și căilor ferate din Banatul Montan” de Dan Perianu; „225 de ani de siderurgie la Reșița”; „Hoinărind prin Reșița pierdută” de Dan Farcaș; „Reșița filologică” de Marcu Mihail Deleanu; „Viață și memorii” de Mircea Popa; „Reșița de altădată”, un album de Gheorghe Jurma și Arsenie Boariu; romanul reşiţean al lui Vasile Bogdan „Cumpăna”; monografii despre Dr. Corneliu Diaconovici, Sabin Pautza și multe altele. De asemenea a organizat multe expoziţii de carte la muzeul reşiţean şi în alte locaţii.

Despre activitatea şi orientările sale aflăm detalii în volumul „Ce lăsăm în urma noastră. Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crişciu” (2015). Anul trecut, 2025, când a împlinit 80 de ani, i-a fost lansat la Reșița, Bocșa și Timișoara cartea In honorem: „GHEORGHE JURMA – un proaspăt optzecist”, volum îngrijit de subsemnatul, și apărut la Editura „TIM” Reşiţa.

Deosebit de importante sunt pentru cultura Banatului Montan volumele sale: „Reșița muzicală” (2015), „Reșița literară” (2016), „Panorama presei din Caraș-Severin” (2018), dar și colaborarea sa la „Enciclopedia Banatului” editată la Timișoara, sau la alte dicționare și lucrări de referință în domeniile literare în special și culturale în general („Şcoala Populară de Arte şi Meserii «Ion Românu» Reşiţa la 70 de ani”, 2018, cu Mariana Dănescu). „O retrospectivă subiectiv-obiectivă a revistei «Semenicul»” se cheamă o carte a sa din 2024, adăugată „Amintirilor de la Cenaclul Semenicul” (2019). Să mai amintim în acest sens „Eminescu şi Reşiţa” (2024). Două proaspete cărţi vizează, de asemenea, Banatul: „Bănăţenism şi creaţie” şi „Scriitorii români şi Banatul”, ambele din 2025. Are în lucru, de mai mulţi ani, un volum despre „Reşiţa culturală“.

Pe plan național, Gheorghe Jurma a lansat colecția „Eminescu“, publicând, din 1998 până acum, 21 de titluri ale unor autori din țară şi, desigur, din Banat, făcând din Reșița „un adevărat centru de cunoaștere și cercetare eminesciană“, cum spune prof. dr. Mircea Popa din Cluj-Napoca. Pentru această colecție şi pentru cărţile proprii, Gheorghe Jurma a fost distins în anul 2000 cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“. În această colecţie au apărut şi cărţile sale dedicate poetului: „Eminescu – gând şi cânt” (1998), „Vreme trece, vreme vine” (2007), „Cartea care deschide lumea“ (2010), „Expoziţii eminesciene“ (2023).

Lui Gheorghe Jurma i s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de Senior al culturii cărășene, cele primite din partea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița sau cele din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin din Reșița și a celei Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa etc., de asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara. În ianuarie 2023 i s-a acordat, din partea Episcopiei Caransebeşului, ordinul „Crucea «Episcop Elie Miron Cristea» clasa a II-a pentru mireni.” Este Cetățean de onoare al municipiului Reșița din 15 decembrie 2009, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 27 ianuarie 2015 și Cetățean de onoare al orașului Bocșa din 31 martie 2022. Este, totodată, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, din 5 februarie 2020.

Nu există manifestări literare / culturale de referință care se organizează la Reșița, la care să nu fie invitat, Gheorghe Jurma aducându-și contribuția la reușita acestora.

Iată doar câteva succinte spicuiri din activitatea unui om care s-a pus în slujba culturii caraș-severinene prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului.

Ad multos annos, Gheorghe Jurma, la împlinirea a 81 de ani de viață dedicată, în primul rând, Banatului!

5 februarie 2026, ora 13.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2026.

Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.

 

 

5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.

 

 

5 februarie 2026, ora 13.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2026.

Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.

 

 

5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.

 

 

5 februarie 2026, ora 13.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2026.

Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.

 

 

5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.

 

 

5 februarie 2026, ora 13.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2026.

Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).

Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.

 

 

5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).

Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.

 

 

Născut la 8 februarie 1943 la Câlnic-Reșița, județul Caraș-Severin, Sabin Pautza este absolvent al Liceului Teoretic din Reșița (1960) și al Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București (1965), urmând specializarea în compoziție și dirijat la Academia Musicale Chigiana din Siena, Italia (1970).

A fost profesor de armonie, dirijat și orchestrație la Conservatorul “George Enescu” din Iași (1965-1984).

Din anul 1984 s-a stabilit în S.U.A.

A fost director artistic şi prim dirijor al celei mai vechi orchestre din New Jersey – Plainfield Symphony, fiind în prezent Conductor Emeritus pe viaţă al ansamblului.

Un moment cheie în cariera sa l-a constituit debutul în prestigioasa sală Carnegie Hall din New York (1985) când s-a prezentat în dublă ipostază: aceea de dirijor şi de compozitor.

A dirijat pe marile scene ale lumii (Europa, America și Australia).

Obține titulul de Doctor în muzică al Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2005) și al London Institute for Applies Research.

Este deținătorul a numeroase premii și distincții naționale și internaționale: Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1975), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Marele Premiu al Televiziunii Române (1981), Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City (Utah), Premiul „Rudolph Nissim”al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) şi Marele Premiu „Dr. Martin Luther King Jr.” pentru compoziţie.

A fost nominalizat în International Who’s Who in Music (Cambrige, Anglia, ed. 1980-1984-1992-2000) și în 10.000 de americani notabili (editat de American Biographical Institute o dată la cinci ani).

Sabin PAUTZA este cetățean de onoare al orașelor Reșita (România) și Plainfield (SUA) și al județului Caraș-Severin.

DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității “VALAHIA” din Târgoviște

DOCTOR HONORIS CAUSA al Centrului Universitar UBB  din Reșița din iunie 2015.

În 2007, în Plainfield (SUA), ziua de 7 mai  a fost declarată Ziua Sabin PAUTZA. Este membru al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP), al Uniunii Compozitorilor Europeni (GEMA) și al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Compoziţiile sale sunt publicate în totalitate de către San Nicobian Edition din New York, iar Casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează seria Opera Omnia a compozitorului.

Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin

                                  

Gavril MOISA este omul cu visuri îndrăznețe, conștient că rezultatele cer muncă, răbdare și perseverență, iar flacăra talentului trebuie să ardă neîncetat.

Știe să asculte ticăitul necontenit al inimii și nu își pierde niciodată răbdarea.

Este o lumânare a credinței în arta scrisului care arde de fiecare dată în inima cititorilor.

S-a născut pe data de 06.12.1951, în localitatea Voivozi, din judeţul Bihor. Licențiat în științe politico-militare. Absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti, Facultatea politico-militară, 1981, și a Facultății de arme-specialitatea artilerie şi rachete, 1993, colonel (rtr).

Locuiește în Cluj-Napoca din anul 1976. Este membru al Uniunii Epigramiştilor din România (2004), membru fondator şi secretarul general al Ligii Scriitorilor din România din  anul 2006 şi coordonator al Revistei AGORA LITERARĂ, vicepreşedintele Cenaclului ,,Artur Silvestri” (2011) și al Cenaclului Epigramiștilor Clujeni ,,Satiricon” (2013- 2024).

A obţinut numeroase premii şi diplome la concursuri de creaţie şi festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie, literatură umoristică şi epigramă.

Din anul 1977 este cuprins în 20 antologii de versuri, peste 80 de antologii de epigramă şi este inclus în 50volume colective (la 10 dintre ele fiind coautor).

A publicat peste 45 de volume de poezie, epigrame și catrene, fabule, eseu și publicistică.

Semnează în diverse publicaţii de literatură, cultură, epigramă şi sociale din ţară şi străinătate, poezii, articole diverse, cronici literare, eseuri, epigrame etc. Pseudonim literar: Gavril Voivozeanul. Din anul 2016 este Cetățean de Onoare al Comunei Popești, județul Bihor, iar din anul 2021, o sală de clasă de la Școala Gimnazială Voivozi, poartă numele scriitorului Gavril Moisa.

Cu prilejul aniversării a 65 de ani, Rodica Prodan i-a închinat volumul: Gavril Moisa – Efortul prometeic în abisul ontologic, între copertele căreia este sintetizată opera și viața sa.

Din anul 2004 participă și organizează anual în Cluj-Napoca Festivalul Național ,,Eterna Epigramă”, aflat la ediția a XXXVII-a, cu participarea unor epigramiști din țară și din străinătate.

Pentru promovarea culturii române în țară și străinătate i s-a conferit din partea Ligii Scriitorilor din România, Medalia ,,VIRTUTEA LITERARĂ” (2016).

Numele său este cuprins în:

• Dicţionarul scriitorilor români de azi, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011;
• Dicționarul Ligii Scriitorilor Români, vol. I, Edit. Dacia XXI, Cluj‑Napoca, 2011 (coordonator Anda Dejeu);
• Poeți clujeni la cumpăna de milenii (antologie), Editura Sedan, Cluj‑Napoca, 2011 (sub egida Casei Municipale de Cultură Cluj‑Napoca);
• Dicționarul selectiv de militari epigramiști și… epigra­miști militari, Editura Măiastra, Târgu‑Jiu, 2010;
• Dicționarul autorilor români contemporani (coord. Alina Kristinka), Editura Arial, Ploiești, 2013 (322 p.);
• Monografia județului Bihor, Vol. III, Oameni din Bihor, Arca, Edit. Universității din Oradea, 2011 (257 p.); Epigramiștii se prezintă, vol. I (coord. Rodica Hanu‑Pavel), Editura Grafit, Bacău, 2012, seria „Epigrama 2000”, Nr. 23;
• Epigrama – floarea parfumată a literaturii. O antologie a epigramei românești (1938‑1978), întocmită de Nic Petrescu, Editura Napoca Nova, Cluj‑Napoca, 2013;
• Lira poeţilor, muza compozitorilor şi harul scriitorilor militari, Editura Paco, Bucureşti, 2007, de gl. bg, (r) dr. Constantin Ucrain.
• Sagittarius Epigramaticus, Dan Căpruciu, Ediyura Pax Aura Mundi, Galați, Culegere de epigrame ale autorilor săgetători români contemporani, 2016;
• Antologie de epigrame, Editura Atec, Focșani, 2016, Volum publicat în memoria lui Cincinat Pavelescu;
• Epigramiada Românească, Efim Tarlapan (antologie exhaustivă), ed. îngrijită de Zina Cenușă, Editura Prut Internațional, 2016 (700 p.);
• Povestea unei generații. Promoția 1970 a liceului militar ,,Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Editura Bren, București, 2021, (627 p.);
• Epigramiștii noștri, antologie a Uniunii Epigramiștilor din  România, seria ,,Epigrama 2000”- nr. 43, Editura Pim, Iași, 2025 (457 p.);
• Formație în defilare, Antologia Cenaclului Scriitorilor Militari Cluj, 2025, Editura Ecou Transilvan (336 p.);
• Pagini de conștiință – Ziariști și scriitori,  volumul I, de Al. Florin Țene,  Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2025.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

– Doamna Iluca Simona Julieta, sunteți profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara și v-ați implicat în finalizarea multor activități educative. Punctați-ne câteva din acțiunile organizate în această perioadă.

– Elevii claselor primare de la Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara, prin intermendiul Proiectului educațional „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române”, au efectuat diverse activități prin care au sărbătorit Unirea Mică. Coordonați de învățătoarele: Hîrban Lenuța, Urs Andrea, Szekely Eva, Iluca Simona, Lupșan Clementina, Talpoș Nadia, Popa Andreea și Bera Mihaela, elevii au desfășurat diverse activități integrate care i-au ajutat să înțeleagă mai bine cât este de importantă este unitatea, speranța și viitorul comun.

Am sărbătorit 167 de ani de la înfăptuirea Unirii Mici, unirea Moldovei cu Țara Românească, un prim demers pentru formarea României de astăzi. Această unire ne-a amintit că doar împreună suntem mai puternici și că valorile care ne leagă, trec dincolo de timp.

Unirea nu este doar o pagină de istorie, ci un mesaj pentru prezent: unitatea ne face mai puternici și împreună putem construi un viitor mai bun. Să fim uniți în gânduri, fapte și speranțe.

În cadrul activității, profesoara de istorie le-a vorbit celor prezenți despre curajul lui Alexandru Ioan Cuza și visul românilor de a fi „împreună sub același steag”. Prin povești adaptate vârstei lor, copiii au înțeles că Mica Unire a fost fundamentul pe care s-a clădit România de astăzi.

Și încă un amănunt: sălile de clasă s-au transformat în veritabile ateliere de creație. Micii artiști     și-au pus imaginația la treabă prin diverse activități:

• Desen și pictură: Portrete ale domnitorului Cuza și peisaje simbolice cu cele două țări surori, Moldova și Țara Românească.
• Colaje: Hărți ale unirii realizate din materiale reciclabile, boabe de grâu sau hârtie creponată în culorile tricolorului.
• Expoziție: Toate lucrările au fost expuse în clasele școlii, formând un veritabil „drum al unității”.

Momentul emoționant al zilei a avut loc în holul central al școlii. Elevii și profesorii învățământului primar și-au dat mâna și au încins tradiționala Horă a Unirii. De la mic la mare, ne-am luat de mână și s-a dovedit că, împreună, formăm o echipă de neînvins. Pe acordurile imnului compus de Alexandru Flechtenmacher, pașii tuturor au bătut ritmul unității, demonstrând că spiritul lui 1859 este încă viu în sufletele noastre.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

4 februarie 2026, ora 11:00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cititului Împreună (World Read Aloud Day): 4 februarie 2026. 

O activitate interactivă cu participarea elevilor care învață limba germană ca limbă maternă, clasa a VI-a B, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului, împreună cu practicanta Estera Isip Leordean și bibliotecara Valerica Bănicioiu.

 

4 februarie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: scriitorul, jurnalistul și editorul Gheorghe Jurma. Tema conferinței: REȘIȚA LITERARĂ.

Expoziție documentară și de cărți Gheorghe Jurma.

 

 

4. Februar 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Internationaler Tag des gemeinsamen Vorlesens (World Read Aloud Day): 4. Februar 2026.

Eine interaktive Veranstaltung der Schüler der deutschen Abteilung am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg (VI. B-Klasse), Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit, in Zusammenarbeit mit Praktikantin Estera Isip Leordean und Bibliothekarin Valerica Bănicioiu.

 

4. Februar 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Jurma, Schriftsteller, Journalist und Herausgeber von Büchern und Zeitschriften. Themata der Konferenz: DAS LITERARISCHE RESCHITZA.

Ascunde textul citat

Buch- und Dokumentationsausstellung Gheorghe Jurma.

 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfășurat o campanie de control în domeniile hoteluri și alte facilități de cazare, restaurante și alte activități de servicii de alimentație (Cod CAEN Rev.3: 55, 56), având ca scop identificarea și combaterea muncii nedeclarate, precum și verificarea respectării prevederilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă.

În domeniul relațiilor de muncă, controalele au vizat respectarea reglementărilor legale privind angajarea personalului (inclusiv transmiterea în termen legal a contractelor individuale de muncă în REVISAL), durata timpului de muncă și munca suplimentară, repausuril periodice (repausul săptămânal, sărbători legale), întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariați, munca de noapte, precum și stabilirea și acordarea drepturilor salariale.

Din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, având în vedere riscurile specifice acestui domeniu de activitate (arsuri, tăieturi, alunecări pe pardoseli umede, ventilație insuficinetă, expunere la substanțe chimice utilizate la curățenie, manipulări manuale de mase, temperaturi extreme, nivel ridicat de zgomot sau utlizarea echipamentelor neconforme), controalele au urmărit identificarea și evaluarea riscurilor profesionale, verificarea echipamentelor de muncă (în special a celor aflate  sub incidența ISCIR), instruirea lucrătorilor și eliminarea riscurilor de incendiu prin verificarea mentenanței echipamentelor.

În cadrul campaniei – susținea inspectorul șef Adrian Florin BOZDOG (foto) – au fost efectuate 41 de controale, fiind constatate 81 de deficiențe, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere și respectare a prevederilor legale.

Au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, dintre care 29 în domeniul securității și sănătății în muncă, constând în avertismente și 19 în domeniul relațiilor de muncă, dintre care una a fost amendă în cuantum de 40.000 lei, fiind identificată o persoană care desfășura activitate fără a avea întocmit contract individual de muncă.

Prin aceste acțiune de control, I.T.M. Hunedoara urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor privind respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, precum și eliminarea neconformităților constatate, prin aplicarea măsurilor obligatorii și a sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În 3 februarie 2021 artistul plastic Viorel Coțoiu s-a stins în casa părintească din Bocșa Română.

Viorel Coțoiu este unul dintre cei mai importanți pictori ai Banatului, unul dintre artiștii pentru care viața însemna artă, unul dintre bocșenii care fără artă nu ar fi putut trăi!

„Pentru mine pictura este o chemare” mărturisea cu entuziasm Viorel Coțoiu și preciza întotdeauna faptul că iubea vara, deoarece vara  zilele sunt lungi, e cald și putea lucra toată noaptea, putea sta afară să picteze după placul inimii! Pentru că el ar fi pictat întruna, fără somn, până la epuizare.

Viorel Coțoiu s-a născut la 19 septembrie 1962 în Reşiţa și s-a stins în data de 3 februarie 2021 acasă, la Bocșa, fiind înmormântat în data de 4 februarie 2021 în Cimitirul Ortodox de pe Gh. Vucu din Bocșa Română.

Îndrumat de prof. Peter Kneipp, Viorel urmează cursurile Universității timișorene și este absolvent al Academiei de Arte, clasa de pictură a prof. Romul Nuțiu.

Participă la saloanele studenţeşti de pictură (1991-1996). În 1992 obţine Premiul I la Festivalul Artei Studenţeşti. În 1996 debutează cu o expoziţie personală la Galeria ART din Timişoara.  Este membru  titular al Filialei UAP Reşiţa. Pictează  şi restaurează artă bisericească. De altfel, era curios și preocupat de orice stil artistic.  

Prima expoziție la Bocșa, orașul său natal, s-a desfășurat la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, la inițiativa bocșeanului Dumitru Jacotă, în anul 1997. De atunci, Viorel Coțoiu începe o bună colaborare cu această instituție și cu managerul ei, iar expozițiile continuă: fie personale, fie de grup. Cumva, biblioteca bocșană îl ia „sub aripa sa” promovându-i talentul și obținându-i diverse proiecte artistice. Astfel, au fost organizate expoziții personale în orașe precum Reșița și  Lugoj, expoziții în biserici, în galerii, în instituții culturale, dar și în spații alternative, neconvenționale .

Tot la inițiativa Bibliotecii publice din Bocșa, în anul 2008, scriitorul și reporterul Vasile Bogdan a realizat pentru TVR Timișoara un reportaj acasă la Viorel Coțoiu, menit să promoveze munca și talentul acestui pictor de geniu.

În anul 2022, primarul Patriciu Mirel Pascu propune și acordă, postmortem, Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa artistului plastic Viorel Coțoiu.

Astăzi, la împlinirea celor 5 ani de neuitare, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat o expoziție de pictură care va putea fi vizitată pe tot parcursul lunii februarie, iar într-una din zile, la sediul bibliotecii va fi proiectat reportajul realizat de Vasile Bogdan.

De asemenea, un moment dedicat artistului Viorel Coțoiu s-a desfășurat în cadrul Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi – modele de educație creștină”, ed. a XI-a, la Biserica „Sf. Nicolae” Bocșa Română, edificiu care, într-o anume perioadă, a fost restaurat și de Viorel Coțoiu.

Acest artist deosebit de talentat s-a stins mult prea devreme, proiectele sale rămânând neterminate, unele, iar altele încă neinițiate.  Criticul de artă Ion Bobeică îl descrie extraordinar de corect și real: ”Viorel Coţoiu este un pictor al stărilor sale psihologice…Asemenea unui actor care se confundă cu rolul său, artistul se suprapune cu pictura sa până la uitarea de sine. Este un pictor sincer, adevărat şi pictura sa are viaţă.”

          Ne este dor de sinceritatea lui Viorel Coțoiu, de talentul său cu care Dumnezeu l-a înzestrat, de naivitatea sa (adesea debordantă!), de prietenia cu care ne înconjura! Îi privim lucrările și ne amintim bucuria din ochii săi!…

 Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea sa!

 

 

 

 

 

 

 

 

COŢOIU, VIOREL. Artist plastic. Cetățean de onoare al orașului Bocșa.

Referinţe:  Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Cărăşeni de neuitat XVIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale);Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;   Bocșa culturală. An XXII, nr. 1 (112)/ 2021; Revista Bocșa culturală[1]; Bocșa culturală . Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022;  Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

 

---

[1] Gabriela Șerban. Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa culturală 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei Bocșa Culturală. 2014 – 2018.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură).

Pe 16 februarie 2026, la Teatrul „Ion Creangă” din București, de la ora 19:00 va avea loc Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”, care va onora munca remarcabilă a unora dintre cei mai dedicați profesioniști ai presei, din toate segmentele acesteia.

Considerată evenimentul anului în mass-media, seara de gală va reuni jurnaliști de renume, personalități publice, reprezentanți ai mediului academic, oameni de cultură, reprezentanți ai autorităților statului, directori din media. „Un moment de vârf  în viața UZPR – totodată și de bilanț al creației jurnalistice – îl reprezintă decernarea Premiilor de Excelență”, punctează Dan Constantin, președinte al UZPR.

Decernarea Premiilor UZPR va fi transmisă pe larg de mijloacele de comunicare ale Uniunii, inclusiv live, membrii Uniunii având posibilitatea să urmărească festivitatea în direct, pe site-ul uzpr.ro. De asemenea, evenimentul va fi reflectat pe larg în mass-media.

NOMINALIZĂRI

PRESĂ SCRISĂ

Graiul Maramureșului

Revista ATENEU (Bacău)

Revista MOLDOVA (Chișinău)

CARTE DE PRESĂ

Ștefan MELINTE – „Jurnalismul freelancer”

Valentin MIC – „Învățarea artei comunicării”

Mircea POSPAI și Rodica POSPAI PĂVĂLAN – „Nicolae Dragoș, poetul-jurnalist, jurnalistul-poet”

RADIO

Petronela COTEA MIHAI – Radio România Iași

MOLDOVA ZOOM – Radio France International

Maria Elisabeta DIMA MÂNDIȚA, Radio România Actualități Galați

TELEVIZIUNE

Alina GRIGORE, „Frontul” TVR Info

Adriana STOIAN, „Euroeducația” Euronews

Daniela ȘTEFĂNESCU, „Sănătatea Azi”, Vâlcea TV

PRESĂ ONLINE

Proiect PULSE, HotNews

Ecaterina IGNAT, Agerpres Brăila

Romeo Dorian CRÂȘMARU, JurnalRomânesc.ro

TINERI JURNALIȘTI

Diana GODEA, DC TV Bacău

Victor VREME, România TV

Asociația Buzzmedia (Botoșani)

FOTOREPORTAJ

Lucian TUDOSE

Constantin DINA

Victor Eugen MIHAI

CORESPONDENT DE RĂZBOI

Vitalie COJOCARI, Euronews

Cristian LUPAȘCU, Agerpres

Alex BUZICĂ, Radio România Actualități

MANAGEMENT PRESĂ

Luiza FULEA, TVR

Lucia BAKI, Monitorul de Făgăraș

Florin BRUȘTEAN, Radio România Regional

FILIALA ANULUI

Filiala Iași, Președinte Grigore RADOSLAVESCU

Filiala Presa Culturală, Președinte Marian NENCESCU

Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, Președinte Cornel PAIU

OPERA OMNIA

Mario H. BALINT

PREMIUL SPECIAL

Publicația „Literatură și Artă”

Andreea ESCA

Din 1950, când matematicianul Alan Turing a formulat celebra întrebare „Pot mașinile să gândească?”, trecând prin anii ’50 și ’60, când primii cercetători au dezvoltat programe simple capabile să rezolve puzzle-uri, să demonstreze teoreme matematice sau să joace șah, și până în zilele noastre, când inteligența artificială a ajuns să decidă deja mai repede decât noi, evoluția este una rapidă, cu beneficii, dar și cu îngrijorări.

Beneficiile se simt deja în viața de zi cu zi, în domenii precum sănătatea, agricultura sau robotica, dar vin la pachet cu numeroase temeri privind transparența, vulnerabilitatea, dependența sau stabilirea unor limite în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale.

Inteligența artificială ca instrument

Atât timp cât este folosită ca instrument care să ne ușureze viața, inteligența artificială aduce beneficii de neimaginat, la care nici nu ne gândeam în urmă cu doar câțiva ani.

„Ar trebui să gândim inteligența artificială ca pe un instrument care să ne ajute, să ne facă viața mai ușoară, să ne facă lumea mai bogată, poate să ne fie un asistent și deja și-a făcut apariția în ceea ce înseamnă telefoanele mobile, unde o parte din serviciile puse la dispoziție sunt acoperite de inteligența artificială. Poate să răspundă la întrebări, să facă sinteze pentru elevii mai comozi, poate să facă și temele”, a spus Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

Totul este să înțelegem că folosirea acestui instrument depinde de modul în care noi îl privim și de câtă putere suntem dispuși să-i dăm.


Etica în folosirea inteligenței artificiale și responsabilitatea deciziilor automate

Una dintre cele mai importante dezbateri etice în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale se referă la cine este responsabil dacă o decizie greșită, luată de un sistem AI, afectează viața unui individ.

Răspunsul este unul complicat, dar se conturează o direcție clară: deciziile importante trebuie să implice, într-un fel sau altul, factorul uman.

Lăsarea deciziei finale în brațele inteligenței artificiale poate avea efecte devastatoare, mergând până la pierderea de vieți omenești. „Este vorba de cât ești dispus să lași din decizia ta sau decizia asupra unei vieți umane în mâinile digitale ale inteligenței artificiale. În Ucraina au apărut dronele First Person View, care atacă, să spunem, prima persoană văzută, iar unele dintre ele deja testează modele de inteligență artificială care să poată selecta singure țintele. S-a pus problema dacă este etic, s-a pus problema dacă acesta este viitorul, până la urmă: să lași o non-entitate umană să ia decizii asupra unei vieți umane. Este o chestiune care se vede, acum nu foarte mult timp, nu ne opuneam. Arma, până la urmă, ai transformat-o în armă tu, ca om, pentru că tu ești cel care i-ai dat acest tip de întrebuințare. Este vorba de a lăsa decizia finală în responsabilitatea unei non-entități umane”, a punctat specialistul.

De aceea, este necesar un „buton de oprire”, care s-ar putea traduce prin existența unui cod de etică privind regulile și principiile morale ce ghidează dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială. „Este nevoie de mijloace de protecție, de mijloace de securitate și, bineînțeles, de partea de etică, care, e clar, nu poate fi impusă tuturor celor care au acces, posibilități și cunoștințe să dezvolte aplicații de inteligență artificială. Însă, pe baza unui cod de etică, poți crea un cadru în care să urmărești mai ușor nivelul de dezvoltare și, bineînțeles, rezultatele„, subliniază Vevera.


Conștientizarea pericolelor AI și metode de prevenire

În România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este un institut de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și lucrează la proiecte pe zona de conștientizare a riscurilor pe care inteligența artificială le aduce în viața de zi cu zi. „Noi încercăm, în jurul acestei infrastructuri de AI, să creăm și un ecosistem care să vizeze partea de etică. Asta înseamnă ca toți cei care au interes în această zonă, fie că sunt dezvoltatori sau utilizatori, să țină cont de etică. Încercăm să creăm acea zonă care să gândească potențialele pericole, să analizeze modul în care ele pot fi stopate sau identificate, astfel încât să nu lași o mașină să acționeze împotriva omului, împotriva creatorului.”

Avertisment: nu lăsați deciziile legate de viața umană în mâinile inteligenței artificiale

Din diferite motive, cum ar fi singurătatea, de exemplu, sunt persoane care și-au făcut din chatboturile de inteligență artificială un companion și le folosesc pentru a se destăinui sau pentru a cere sfaturi despre viață.

Specialiștii avertizează că aceasta este o capcană, pentru că un chatbot nu are empatie, nici sentimente, ci oferă doar răspunsuri statistice. „Un chatbot nu face decât să ofere niște răspunsuri care acoperă, statistic, răspunsurile la aceleași tipuri de întrebări și să ofere variantele care au avut cel mai bun randament. Și atunci ar trebui să nu cădem în capcana de a ne gândi că acest chat este, de fapt, un partener de dialog. Nu. Este o reflectare a ceea ce noi ne dorim să auzim sau, câteodată, a răspunsurilor pe care le-au dat alții la probleme care, chiar dacă seamănă, nu sunt aceleași ca ale tale. Și da, este o capcană să ajungi să consideri că, până la urmă, este un partener de dialog mai bun decât o persoană care, fiind umană, are aceleași lipsuri ca și tine: empatie, emoție, bucurie, tristețe, orice ar fi” (Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București).

În concluzie, deciziile legate de viața umană nu trebuie lăsate în seama unui sistem non-uman, pentru care nu reprezinți decât o cifră din sutele de milioane de utilizatori care accesează, la nivel global, chatboturile de inteligență artificială.

Potrivit unor studii realizate în 2024, 4% din populația lumii folosea inteligența artificială ChatGPT, la doi ani de la lansarea acesteia.

În România, aproape jumătate dintre români folosesc inteligența artificială în activitățile lor zilnice, potrivit unui studiu efectuat de Reveal Marketing Research, companie de cercetare de piață full-service, în anul 2025. (romania-actualitati.ro/)