11 septembrie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2026 / 11 – 13 septembrie”, ediția a XXXIV-a în România, având ca tematică „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează”: Expoziție de artă plastică „ Reșița / Reschitza, 255 – 100”, cu participarea unor lucrări ale următorilor artiști plastici: Angelica Chici (Jimbolia), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Luciana Cristina Ionescu (Bucuresti), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița), Lia Popescu (Timișoara) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

 

 

11. September 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2026 / 11. – 13. September”, XXXIV. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ = „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstand leisten – Neu gestalten”: Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“, mit Arbeiten von: Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).

 

Și în noul an de învățământ, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara își continuă demersurile pentru ca revenirea elevilor în unitățile de învățământ din județ să se desfășoare în condiții de siguranță.

Jandarmii hunedoreni – după cum specifica persoana de contact, plutonier Marian Diana-Lucia (foto) – vor desfășura în mod constant misiuni în zona unităților de învățământ pentru prevenirea unor fapte antisociale și menținerea unui climat de siguranță.

Dispozitivele de jandarmi vor fi adaptate prin includerea școlilor în itinerariile de patrulare, pentru asigurarea unei acoperiri echilibrate, dar și prin corelarea activităților de menținere a ordinii publice cu programul orar al unităților de învățământ aflate în aria noastră de competență.        

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, vom avea în vedere în permanență următoarele aspecte:

• Relaționarea cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara în vederea cunoașterii situației operative, a riscurilor și vulnerabilităților;
• Acționarea în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice, având ca obiective prioritare prevenirea și combaterea faptelor antisociale și creșterea gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ;
• Continuarea derulării programelor de prevenire, a proiectelor comune, protocoalelor de colaborare și parteneriatelor educaționale existente, cum ar fi: „Patrula prieteniei!”, „Să vorbim despre droguri!”, „Fii inteligent, nu violent!”, dar și inițierea și derularea altora noi, acolo unde acestea lipsesc și se impune, având în vedere experiența acumulată anterior și situația operativă existentă în cartierele/zonele unde sunt situate unitățile de învățământ;
•  Analizarea în permanență a situației operative de pe raza de competență, în special a faptelor antisociale în care au fost implicați elevi. Această activitate constituie o preocupare permanentă a structurilor specializate din cadrul unității noastre. În acest sens, în situația obținerii de informații cu un impact deosebit, vor fi anunțați toți factorii responsabili în vederea adoptării unor măsuri imediate și eficiente.
• Executarea misiunilor specifice se vor desfășura în zona instituțiilor de învățământ, pe timpul anului școlar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice. Jandarmii hunedoreni vor executa misiuni de patrulare în zona unităților de învățământ, atât prin patrule independente cât și în sistem integrat în scopul prevenirii și descurajării faptelor antisociale și creșterii gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ.

Vom fi în permanență la datorie – a conchis plutonierul Marian Diana-Lucia – și vom veghea la ordinea și siguranța publică. Ne dorim ca în parteneriat cu celelalte instituții cu atribuții pe această linie să reușim să menținem un mediu sigur pentru copii, părinți și cadre didactice.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

11 septembrie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2026 / 11 – 13 septembrie”, ediția a XXXIV-a în România, având ca tematică „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează”: Expoziție de artă plastică „ Reșița / Reschitza, 255 – 100”, cu participarea unor lucrări ale următorilor artiști plastici: Angelica Chici (Jimbolia), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Luciana Cristina Ionescu (Bucuresti), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița), Lia Popescu (Timișoara) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

 

12 septembrie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă.

Prezentări de carte:

–         „Dorziana – consemnări și exegeze”, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–         „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, cartea a șasea, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

13 septembrie 2026, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Rugăciune comună, înfrumusețată muzical de corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și de grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

13 septembrie 2026, ora 16.00, „The Ranch“, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

14 septembrie 2026, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Sfântă Liturghie cu prilejul hramului Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“. Celebrant: pr. Tiberiu Szabó (Oravița / Anina).

 

14 septembrie 2026, ora 18.00, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

15 septembrie 2026, ora 12.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).

Expoziție de artă plastică Adina Ghinaci și Eleonora Hoduț, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

15 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).

Prezentare de carte: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, autor: Luminița Mihai Cioabă (Sibiu), versiunea în limba germană și ilustrații: Beatrice Ungar, coperta: Konrad Klein, cuvânt înainte: Al. Cistelecan, apărută în 2026 la Editura „Neo drom“ Sibiu. Prezintă Beatrice Ungar, redactor-șef al săptămânalului „Hermannstädter Zeitung“;

Incursiuni muzicale: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

16 septembrie 2026, ora 16:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte a autoarei reșițene Ana Kremm: „Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Vol. 2”, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2026.

Să ne sărbătorim scriitorii lunii: Ana Kremm & Iacob Roman la ceas aniversar!

 

17 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: arh. Florin Trofin. Tema conferinței: Reșița postbelică – despre arhitectură și arhitecți.

 

18 septembrie 2026, ora 11:00, Sala de ședințe „Sorin Frunzăverde” a Consiliului Județean Caraș-Severin, Reșița:

Erwin Josef Țigla – 65.

Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor = Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.

 

 

 

 

11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

11. September 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2026 / 11. – 13. September”, XXXIV. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ = „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstand leisten – Neu gestalten”: Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“, mit Arbeiten von: Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).

 

12. September 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă = Wunder aus dem Tal der Wunder, aus dem Almascher Land im Banater Bergland. Zwei Autoren und ihre Bücher: Doz. Dr. Florina-Maria & Iosif Băcilă.

Buchpräsentationen:

–          „Dorziana – consemnări și exegeze”, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–          „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, VI. Band, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

13. September 2026, 15:00 Uhr, „Hl. Theresia von Ávila“-Kirche, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Gebet und musikalische Einlagen mit Beteiligung des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und der beiden Gesang- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

13. September 2026, 16:00 Uhr, „The Ranch“, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Kulturprogramm mit Beteiligung der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

14. September 2026, 17:00 Uhr, römisch-katholische „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Heilige Messe zum Kirchweihfest der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche. Zelebrant: Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza / Anina).

 

14. September 2026, 18:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

15. September 2026, 12:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

15. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).

Buchpräsentation: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, Autor: Luminița Mihai Cioabă (Hermannstadt), deutsche Version und Illustration: Beatrice Ungar, Umschlag: Konrad Klein, Vorwort: Al. Cistelecan, erschienen 2026 im Verlag „Neo drom“ Hermannstadt. Präsentation durch Beatrice Ungar, Chefredakteurin der „Hermannstädter Zeitung“;

Musikalische Einlagen: die Gesang- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

16. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Als Gast die Reschitzaer Schriftstellerin Ana Kremm und ihre neueste Buchveröffentlichung „Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Vol. 2” (= „Bücher entziffern oder Lesen mit einem Bleistift in der Hand. Band 2“), herausgegeben vom Verlag „TIM“ Reschitza, 2026;

Wir ehren unsere Schriftsteller: Ana Kremm & Iacob Roman (beide Reschitza).

 

17. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dipl.-Arch. Florin Trofin. Thema der Konferenz: Reschitza der Nachkriegszeit – über Architektur und Architekten.

 

18. September 2026, 11:00 Uhr, Sitzungssaal „Sorin Frunzăverde” des Kreisrates Karasch-Severin, Reschitza:

Erwin Josef Țigla – 65.

Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und die Buchmenschen“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.

 

11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

 

 

11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

Școala Gimnazială „Sabin Oprean” din Bucureșci, una dintre unitățile de învățământ din județul Hunedoara care în anul școlar trecut prin proiectul „Șco@la e șansa ta!” din cadrul programului PNRAS – runda II – școli mici, cod proiect 36, a reușit organizarea de activități sociale, extracurriculare și de dezvoltare a infrastructurii școlare.

Aici, în noul an școlar – după cum remarca prof. Nicoară Constantin Florin (foto), în calitatea sa de director – s-a debutat cu emoție, bucurie și încredere, pregătiți provocărilor ce ne așteaptă. Ne dorim noi proiecte și educație de calitate, deși suntem unitate de învățământ din mediul rural.

Pregătirile pentru anul școlar 2026-2027 – cu sprijinul administrației locale (primar Ancuța Elena Suciu)  – au fost finalizate în timp util pentru o educație modernă.

Școala beneficiază de investiții realizate în cadrul unor proiecte de reabilitare și dotare. Este vorba despre mobilier nou și modular, dulapuri casetate, materiale didactice, intervenții la pardoseli și parchet laminat în majoritatea sălilor de clasă.

Dispunem de o sală de informatică dotată cu calculatoare noi, elevii fiind implicați în proiectul Code Kids, cu acces la activități de programare și dezvoltare a competențelor digitale, de sistem audio-video performant, table magnetice cu stativ și rotative, teren de sport împrejmuit, microbuze școlare funcționale, cabinet medical.

Spațiile școlii au fost igienizate, iar sălile de clasă pentru elevii din clasele mici au fost dotate cu scaune tip puf.

De notat este faptul că în cadrul școlii funcționează o grădiniță cu program prelungit cât și faptul că normele didactice ale școlii sunt ocupate cu personal didactic calificat.

Avem promisiuni și planuri din partea administrației locale pe care le vom finaliza pentru implementarea unor noi proiecte necesare unei educații de calitate elevilor noștri din Bucureșci.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

Mario BALINT reprezintă figura tipică a jurnalistului nonconformist: un spirit liber, pătrunzător, refractar la clișeul comod și la abordările de suprafață. Corespondent de război din zone de conflict incendiare și voce inconfundabilă a Radio România Actualități, el refuză rețetele prestabilite ale presei de birou, alegând întotdeauna terenul, adevărul crud și contactul direct cu realitatea, oricât de incomodă sau periculoasă ar fi aceasta.

Nonconformismul său nu este o simplă atitudine de fațadă, ci o metodă de lucru și un crez profesional. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Mario BALINT îmbină rigoarea deontologică cu o independență de gândire rară, contestând abordările convenționale și privind dincolo de narațiunile oficiale. Într-o lume a alinierii mediatice, el rămâne un observator lucid, un spirit critic care își asumă riscul de a merge împotriva curentului pentru a aduce în fața publicului dimensiunea umană, frustă și necosmetizată a evenimentelor.

O mostră elocventă a stilului său jurnalistic, este cel mai recent număr al publicației „m”, pe care am avut plăcerea de a o primi și citi prin generozitatea și bunăvoința lui Mario, căreia am găsit de cuviință a-i face o scurtă prezentare, cuprinsă în materialul de mai jos:

Între tranșeele geopoliticii și vatra culturii bănățene: publicația „m”, un manifest tipărit al jurnalismului liber

Într-o epocă în care presa scrisă a fost aproape înghițită de efemeritatea mediului digital, jurnalistul Mario BALINT continuă o misiune editorială tot mai rară și plină de curaj: editarea pe cont propriu, în format tipărit, a publicației „m” (supliment al www.m-securitynews.ro  și parte a proiectului Balint Mercenary Task Force / M-Consulting-Analysis-Training). Apărută la editura „m-book”, revista face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de Mario Balint, alături de BMTF Risk Ak Demy, ambele produse aparținând aceleiași Întreprinderi Individuale (I.I.) Balint Mercenary Task Force, înființată în anul 2005.

Lansată sub deviza sugestivă „News in a Hostile World” și asumată de o echipă redacțională neconvențională (Director: MERKAVA, Redactor-șef: JABBA THE H.), ediția de vară (Anul 15, nr. 4 (36) – serie nouă, august 2026), publicația reprezintă în ansamblul ei o sinteză amplă de analiză militară, critică politică acidă, memorie istorică și creație literară.

Punctul de plecare al acestei ediții este formulat direct în pagina 2 prin articolul „Jurnalismul va fi militant, sau societatea nu va mai fi deloc”. Textul oferă un diagnostic dur realității din România, criticând pasivitatea și „obiectivitatea” sterilă din mass-media.

Teza centrală este că, într-un mediu politic și social degradat, un jurnalism care doar observă fără să ia atitudine devine complice. Misiunea publică impune o presă militantă, capabilă să ceară rezolvări și să servească interesul comunității, dincolo de jocurile de putere.

Proiecția editorială a publicației este unică prin modul în care îmbină temele de securitate globală cu realitățile administrative și istorice locale:

În articolul „Vara aleșilor” (semnat de Dan POPOVICIU / eCronica.ro), este analizată cu un sarcasm tăios clasa politică regională și națională, marcată de tensiuni administrative, promisiuni electorale și gestionarea fondurilor europene.

Textul „Greață la mal” oferă o radiografie incisivă asupra polarizării din spațiul public și a degradării discursului televizat, recomandând distanțarea de zgomotul mediatic.

În „Criza trebuie dusă până la capăt”, Mario BALINT explorează starea de „policriză” (inflație, instabilitate bugetară, presiuni externe), apelând la etimologia termenului krinein (a decide) pentru a sublinia că ieșirea din impas necesită decizii strategice, nu ezitări.

Alte pagini sunt dedicate marilor focare de tensiune ale lumii: atacurile cu drone ce extind războiul din Ucraina spre Marea Caspică („Zelenski a găsit drumul spre Marea Caspică”), presiunile hibride și disputele de graniță din nordul Africii („Ceuta – Războiul hibrid împotriva Spaniei”), reconfigurarea politicii externe americane („America First într-o nouă prezentare”) și repoziționarea strategică a Republicii Moldova („Maia Sandu a rupt pisica statalității”).

Un alt aspect adus în analiza cititorului este – sănătatea instituțională și educația de securitate. Articolul „Sfârșitul expertizei și autosuficiența instituționalizată”, semnat de Ion IORDACHE, analizează vulnerabilitățile structurale ale administrației, arătând cum deprofesionalizarea și lipsa de rigurozitate metodologică subminează proiectele de dezvoltare.

În completare, secțiunea „Pentru crearea unei culturi a siguranței” prezintă activitatea atelierelor BMTF Risk AKDemy, subliniind importanța pregătirii tactice, a evaluării riscurilor și a educației de prevenție pentru jurnaliști și civili aflați în medii ostile.

Ceea ce oferă o profunzime deosebită publicației este deschiderea spre istoria regională și actul cultural autentic: articolul „Când cerul s-a unit cu pământul: Potopul din 1910 și memoria durerii în Banatul Montan”, semnat de Constantin VLAICU, reconstituie, pe baza presei vremii, tragedia apocalipică a inundațiilor din vara anului 1910 ce au devastat văile Almăjului, Cernei și Belarecăi.

Dr. Atilla VARGA aduce în prim-plan documente de arhivă în „Reșița, sub lupa serviciilor secrete austro-ungare”, ilustrând modul în care autoritățile monitorizau activitatea Reuniunii Române de Lectură din Reșița Montană la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Din spațiul basarabean, Victor NICHITUȘ comentează dezbaterile privind marcarea Zilei Limbii Române în „Domnul Tofan începe cu stângul și îmi pare rău”.

Jurnalistul și scriitorul – creator și de literatură SF – Daniel BOTGROS, semnalează participarea delegației românești la Convenția Europeană de Science-Fiction (MetropolCon 2026, Berlin), dar și manifestările din Banatul Sârbesc în articolul „Pe urmele luminii, într-o vară miraculoasă, la Coștei”, prilejuite de Zilele Coșteiului și activitatea Cercului Literar „Lumina”.

Secțiunea literară este completată de grupajul „Patru poeme cardinale. De vară”, ce reunește versuri semnate de Mariana STRATULAT, Ionel-Petru TILICA, Valentin MIC și Mario BALINT (cu poezia Răsărit).

Prin efortul financiar și editorial exclusiv al lui Mario BALINT, „m” nu este doar o revistă, ci o platformă independentă de rezistență culturală și civică. Reușind să aducă în fiecare număr analize reci de securitate, istorii uitate ale comunităților din Banat și pagini de înaltă sensibilitate literară, publicația își îndeplinește cu prisosință promisiunea de a fi un ghid lucid într-o lume din ce în ce mai ostilă, materializându-se într-o publicație-barometru a rezistenței prin scris.

 

10 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 9, autor Andrei Szabo.

 

 

10. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 9, Autor: Andrei Szabo.

 

Vernisajul expoziției colective „Mozaic”, găzduit de „Atelier Schiwago Art”, din Timișoara, a avut ca invitați iubitorii de artă, evenimentul desfășurându-se pe 3 septembrie, de la ora 19:00.

Artista Ecaterina Schiwago revine în forță, cu acest prilej, fiindu-i alături și colegii înscriși pe afiș. Vernisajul expozitiei „Mozaic” marchează, totodată, prilejul deschiderii ușii atelierului său de creație în care își va desfășura activitatea de creație și viitoare evenimente culturale, mai ales de artă vizuală.

Noua expoziție reunește lucrări de pictură, colaj, ceramică și sculptură, propunând publicului o întâlnire inedită cu patru forme de expresie artistică și cu perspective distincte asupra materiei, culorii și volumului, după cum aflăm de la însăși gazda evenimentului.

În cadrul expoziției, expun artiștii vizuali Ecaterina Schiwago – pictură, Costin Brăteanu – colaj, Sorina Stînă – ceramică și Zoltan Rostas – sculptură. Patru artiști consacrați, patru forme de expresie artistică, toate reunite într-un tot unitar de mare originalitate, într-o întâlnire culturală dedicată dialogului dintre artiști, lucrări și public.

Evenimentul a fost deschis printr-un cuvânt de întâmpinare susținut de Mimo Obradov, urmat de cuvântul celor patru artiști. Expoziția aduce împreună pictura, tehnica mixtă, ceramica și sculptura într-un dialog vizual comun, foarte bine primit de publicul iubitor de frumos.

Poate nu e lipsit de importanță să spunem că Atelierul actual se află exact în fostul atelier de creație al lui Valeriu Sepi, numele Schiwago (Ecaterina Schiwago) și Atelierul lui Valeriu Sepi conectându-se direct prin comunitatea artistică din Timișoara și prin memoria legendarei formații Phoenix.

Ecaterina Schiwago este o cunoscută artistă vizuală din Timișoara, care s-a retras o vreme din peisajul artistic, dedicându-se actului de creație, mai ales în numeroase tabere de vară, unde și-a perfecționat stilul, îmbogîțindu-l cu noi elemente. A fost căsătorită cu regretatul Victor Șuvagău (poreclit Schiwago), fost textier, vocalist și unul dintre membrii fondatori din perioada de început a trupei Phoenix, scriind versuri celebre, cum ar fi cele pentru piesa Canarul. După cum se știe, Valeriu Sepi a fost legendarul „căprar” (percuționist) și designerul grafic al trupei Phoenix, cel care a conceput coperțile albumelor emblematice din perioada lor de glorie. Pe lângă muzică, Sepi a fost un excepțional artist plastic, muralist și sculptor.

Odată declarată deschisă expoziția, a urmat momentul de socializare la un pahar de vin și apă minerală, artiștii rămânând în mijlocului publicului numeros, răspunznd întrebărilor și curiozițății celor prezenți.

Artista anunță în curând o expoziție personală, prin care ne va împărtăși, odată cu subiectele, compozițiile și paleta sa cromatică, o poveste de viață.

Astăzi, 8 septembrie 2026, se împlinesc șase ani de când scriitorul, gazetarul și omul de cultură Nicolae Danciu Petniceanu a pășit pe drumul eternității, la vârsta de 84 de ani, lăsând în urma sa o moștenire spirituală de o valoare inestimabilă pentru tot arealul Banatului Montan și istoric.

Autointitulat cu o smerită mândrie „Scrib de Banat”, Nicolae Danciu Petniceanu a fost o personalitate vulcanică, dăruită cu un spirit creator neobosit și o dragoste necondiționată pentru vatra străbună. Anii din urmă ai vieții sale, zăboviți la Mehadia, au transformat această vatră istorică într-un efervescent centru de emulație culturală. A fost fondator al publicațiilor de suflet, printre care și gazeta Vestea, întemeiată în anul 2006, coordonator de lucrări monografice, ctitor de plăci memoriale și un zelos cercetător eminescolog, distins în anul 2020 cu premiul „Eminescu Ziaristul” al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Dincolo de opera sa vastă și de amprenta pe care a lăsat-o asupra vieții culturale din regiune, pentru mine, perioada petrecută de Nicolae Danciu Petniceanu la Mehadia poartă o încărcătură profund personală, fiindu-mi un adevărat mentor și un călăuzitor generos, ce mi-a sprijinit și ghidat cu multă răbdare pașii în cariera jurnalistică. Sfaturile, rigoarea sa profesională și pasiunea neîmblânzită pentru documentare istorică și pentru adevărul tipărit au fost repere ce mi-au marcat definitiv drumul în gazetarie. Pentru toate aceste lecții de presă și de viață, pentru generozitatea cu care și-a împărtășit tainele meșteșugului, îi păstrez o veșnică și profundă recunoștință.

Răsfoind arhivele redacționale și de suflet, readuc astăzi în atenția cititorilor un interviu de colecție ce l-am realizat în primăvara anului 2009, în luna aprilie, când scriitorul tocmai împlinea vârsta de 73 de ani (11 aprilie), unul dintre primele interviuri realizate în zorii carierei mele jurnalistice. Dialogul de atunci surprinde cu fidelitate energia sa remarcabilă, spiritul său polemic, rigoarea documentară, credința nezdruncinată în puterea cuvântului tipărit și atașamentul său sincer față de valorile Banatului.  

La șase ani de la plecarea sa pe drumul eternității, aceste rânduri rămân nu doar o mărturie a unei vieți și a unei cariere de excepție, ci și un cald și pios omagiu adus mentorului și omului care a ars până în ultima clipă pentru cultura neamului său.

​Dumnezeu să-l odihnească în pace și să-i țină candela nestinsă în memoria Banatului!

Constantin VLAICU – membru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin

Mehadia 08 septembrie, 2026

____

INTERVIU: ,,Ce aţi făcut, domnule Petniceanu, în ultimii şapte ani?…” (Revista VESTEA-aprilie 2009)

 

– Chiar, ce aţi făcut, în plan cultural, venind la Mehadia?

– Domnule Vlaicu, la această întrebare onestă îmi stăruie pe retină câteva acţiuni culturale de anvergură, la care am participat, ori am fost antrenat să le comit de câţiva catalizatori spirituali, pomenind câteva ilustre nume: primar Iancu Panduru, profesorii Pavel Panduru (Prigor), Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi), director Vornica (Reşiţa), Ana Grivei, Anton Tătucu (Iablaniţa), Mihai Feneşan (Mehadia) şi, nu în cele din urmă, VASILE BARBU (Uzdin – Banatul istoric).

– Domnule Petniceanu, pe cititori îi interesează ce acte culturale aţi săvârşit dumneavoastră, personal, nu ne putem întinde, spaţiul tipografic, din păcate este limitat… Simpozioanele, câte au fost?

– Le înşirui: „Întâlnire cu fiii satului”, Simpozionul „Cetăţii” (două ediţii: I-a: Mehadia, Ediţia a II-a: Plugova), Simpozionul „Datini, obiceiuri şi tradiţii”, Simpozionul „Un veac de istorie, religie şi tradiţie, la Mehadia”, Simpozionul “Ion Florian Panduru”. Cam atât…

– Plăcile comemorative?

– Sunt mai multe!… Plăci in memoriam: pr. Coriolan Buracu, prof. Grigore Ion, scriitor Ion Florian Panduru, scriitor Nicolae Mărgeanu, înv. Ioan Băcilă, apoi plăcile montate, dezvelite şi sfinţite în satul Petnic, locul meu de obârşie: prof. Nicolae Domăşneanu, prof. Matei Armaş, înv. Costi Giurginca, preot Ioan Chendi… N-am reuşit să-i montez o placă regretatului cărturar prof. Nistor Dop…

– Întâlniri literare şi lansări de carte?

– Întâlniri literare cu scriitorii: col. Liviu Groza, magistraţii Mihail Rădulescu şi C-tin Andronache, dr. Dimitrie Grama şi prof. dr. Alexandru Nemoianu, apoi două întâlniri literare cu lansări de carte la Liceul “Nicolae Stoica de Haţeg” din Mehadia.

– Ce cărţi aţi scris în aceşti şapte ani, domnule Petniceanu?

– La Mehadia am definitivat cărţile începute la Timişoara: „Pripon pentru calul meu”, antologie de proză scurtă, şi scenariul cinematografic „Mantu”, dedicat haiducului cu acelaşi nume, din Banat. La Mehadia am finisat şi romanul vieţii mele: „Bigamul” (două ediţii), al cărui personaj prototip a fost bunicul meu, Mihail Oprea, care a stat sub obroc 21 de ani în Siberia, Gubernia Omsk. Am reuşit să scriu acest roman frescă, după o călătorie în Siberia, la finele lunii august 2000. La Mehadia, în aceşti şapte ani am scris următoarele cărţi: „Vrăjitorul din Almăj” şi „Rapsodul din Ţara Almăjului”, două cărţi de folclor, prima la cererea profesorului Pavel Panduru, catalizator cultural în zonă de neegalat, şi a doua la cererea prof. univ. dr. Dumitru Popovici, directorul Finanţelor din Timiş, cu sorgintea în Rudăria lui Eftimie Murgu, dar şi a tatălui său, regretatul Dumitru Popovici-Iena, un ţăran luminat, greu de egalat în Banat… Tot la Mehadia am scris, în urma unui studiu de cercetare de şapte ani, cartea de cultură „Lumina de la Vărădia”, închinată savantului Paul Iorgovici, ucis pentru limbă românească, la Vîrşeţ, în martie 1808. Cartea a cunoscut două ediţii […]. În rândul reuşitelor editoriale aş pune şi cartea „Mehadia – vatră istorică milenară”, colectiv de autori, coordonat de mine, carte primită excelent de critica de specialitate, solicitată de-o studentă de la Oxford, din Anglia, prin intermediul Internetului. Cartea aceasta trebuie să stea pe raftul de sus al bibliotecii unui cărturar, ea a apărut graţie primarului Iancu Panduru, care a sponsorizat-o. Ideea elaborării, cu prilejul Simpozionului „Fiii satului”, Mehadia, 2007 îmi aparţine în exclusivitate.

– Ce aveţi pregătit pentru tipar?

– Două manuscrise, care vor face carieră culturală: Monografia revistei „Eminescu” şi „Ortodoxism, istorie şi cultură, tradiţie în Banatul Montan, vor apare în acest an, prima carte cu voia doamnei director Nina Ceranu, de la Editura Eubeea, din Timişoara (oaspetele nostru de onoare la Mehadia, la Simpozionul „Ion Florian Panduru”) şi a doua, dacă primarul Iancu Panduru are posibilitatea să deschidă punga în acest an de criză bestială financiară şi nu numai financiară…

– Apropo de „Eminescu”, interesează publicistica dumneavoastră?

– În cei şapte ani am editat la Mehadia revista de cultură „Eminescu”, ultimul număr în ianuarie 2008, iar din decembrie 2006, la propunerea primarului Iancu Panduru, am fondat şi edităm gazeta sătească „Vestea”, […] apreciată prin părerile docte ale unor savanţi: părintele mitropolit Nicolae Corneanu, preot dr. Theodor Damian, din America, dr. Al. Nemoianu, savantul Costin Feneşan, dr. Artur Silvestri, dr. Dimitrie Grama, nepotul cărturarului Ion Ţeicu din Oraviţa şi alţii…

– O ultimă întrebare: ce aveţi pe masa de lucru?

– Un volum de proză scurtă pentru copii, intitulat „Un căţelandru muşcând dintr-un nor”, volum din care am publicat două schiţe în „Vestea”.

– I-aţi dat un titlu a la Maiakovski, sunteţi filorus?

– Unul care a fost crescut de-o bunică, Ecaterina Burman Opreanu din Siberia, Kovalciovska, nu poate fi decât filorus. Iar remarca dumitale cu Maiakovsky este reală, marele poet rus a scris un poem de largă respiraţie epică: „Un nor cu un pantalon”. Asta-i!

– Sentimentele rămân sentimente… Un sentiment este şi al meu dorindu-vă, domnule Petniceanu, un sincer „La mulţi ani”, cu sănătate pentru binele culturii din această vatră umană minunată: Banatul montan.

– Mulţumesc…

 

A consemnat: Costel (Constantin) Vlaicu,

ziarist, membru Uniunea Ziariştilor Profesionişti.

 

9 septembrie 2026, ora 11.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare cu autorul și criticul literar Cristian Paul Mozoru (născut la Reșița, astăzi trăitor în Germania).

 

9 septembrie 2026, ora 16.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

Expoziția de fotografii „Skopje – capitala Macedoniei de Nord”, organizată cu prilejul Zilei Independenței Macedoniei de Nord (8 septembrie). Expune Erwin Josef Țigla (Reșița).

Participă Excelența Sa Pavel Dupta, Consul Onorific al Republicii Macedonia de Nord la Timișoara.

Incursiuni muzicale: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

 

 

9. September 2026, 11:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im schriftstellerischen Dialog. Als Gast, der Autor und Literaturkritiker Cristian Paul Mozoru (geboren in Reschitza, heute in Deutschland lebend).

 

9. September 2026, 16:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Ausstellung „Skopje / die Hauptstadt Nordmazedoniens“, mit Fotos von Erwin Josef Țigla (Reschitza), organisiert anlässlich des Unabhängigkeitstag der Republik Nordmazedonien (8. September).

Mit der Teilnahme Seiner Exzellenz Pavel Dupta, Honorarkonsul der Republik Nordmazedonien in Temeswar.

Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Gesang- und Instrumentalgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

(Geografie militară și memorie istorică culturală alături de Mario Balint)

O conversație fascinantă am purtat zilele trecute cu prietenul și colegul de presă Mario Balint, pe marginea prezenței Cavalerilor Ioaniți la Mehadia. 

Mario este unul dintre cei mai experimentați și respectați jurnaliști de investigație și corespondenți de război din România, cu o carieră de peste trei decenii dedicată radioului public. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și corespondent special pentru județul Caraș-Severin al Radio România Actualități, el îmbină rigoarea jurnalistică de teren cu o cunoaștere temeinică a istoriei geopolitice și militare medievale.

Din perspectiva acestei expertize, Mario înțelege profund modul în care se organizau granițele și fortificațiile de odinioară, în special cele din Banatul de Severin și de pe Culoarul Timiș-Cerna. În cadrul dialogului nostru, el a evidențiat și apropierea unui jubileu remarcabil: 780 de ani de la emiterea Diplomei Ioaniților și de la consemnarea rolului strategic al Mehadiei în sistemul defensiv al Europei medievale. Concluzia schimburilor noastre de idei reconfirmă atașamentul său necontestat față de valorile istorice ale spațiului nostru, în care Mehadia ocupă un loc aparte. Pentru toate acestea, îți mulțumesc din suflet și te asigur de toată prețuirea, dragostea și respectul meu, frate Mario!

Pentru a detalia această temă a prezenței timpurii a Cavalerilor Ioaniți la Mehadia, iată câteva date concludente:

Scurt istoric al Ordinului: Cavalerii Ioaniți (sau Ospitalierii) au fost membrii unui ordin militar și religios catolic înființat în secolul al XII-lea la Ierusalim. Inițiat în jurul anului 1050 ca un așezământ pentru îngrijirea pelerinilor bolnavi și săraci din Țara Sfântă, ordinul s-a transformat după Prima Cruciadă într-o veritabilă forță militară menită să apere credința și pelerinii. Ulterior, alungați din Ierusalim, cavalerii s-au stabilit în Insula Rodos, iar din 1530 în Insula Malta, devenind cunoscuți drept Cavalerii de Malta.

Legătura dintre Mehadia și Cavalerii Ioaniți este atestată direct în Evul Mediu prin Diploma Cavalerilor Ioaniți, document de o valoare excepțională emis la 2 iunie 1247 de regele Béla al IV-lea al Ungariei. Documentul este extrem de important deoarece oferă primele informații scrise despre existența unor formațiuni politice românești (voievodate și cnezate) la sud de Carpați.

Repere ale legăturii Cavalerilor Ioaniți cu Mehadia:

– Prin Diploma din 1247, regele Ungariei le acorda Cavalerilor Ioaniți teritoriul Banatului de Severin pentru a organiza apărarea graniței împotriva invaziilor pătrundere ale tătarilor și altor amenințări de la est. Printre cetățile și pământurile menționate sau subordonate acestei structuri de apărare se număra și cetatea/districtul Mehadia (stăpânită de-a lungul vremii ca un punct strategic de prim rang pe culoarul Timiș-Cerna).

– Mehadia, având o poziție cheie pe vechiul drum roman și medieval ce lega Transilvania și Banatul de Dunăre, făcea parte din lanțul defensiv încredințat ioaniților. Aceștia trebuiau să reabiliteze, să fortifice și să apere trecătorile strategice.

– Deși prezența directă a cavalerilor în zonă a fost de relativ scurtă durată (cauzată de conflicte politice și de neînțelegerile privind obligațiile reciproce dintre rege și ordin), amprenta lor a rămas consemnată în istoriografia Banatului Montan și a Crainei Bănățene.

Această etapă din secolul al XIII-lea reprezintă una dintre paginile fundamentale care atestă integrarea timpurie a zonei Mehadiei în rețeaua sistemelor defensive de tip european medieval.

Despre prezența ordinelor cavalerești la Mehadia și rolul Cetății Mehadiei ca bastion de apărare și punct cheie de control al drumurilor comerciale am scris pe larg în articolul publicat pe platforma UZPR Caraș-Severin: (https://uzprcarasseverin.org/2025/06/11/cetatea-mehadiei-prezenta-si-rolul-ordinelor-cavaleresti-in-istoria-locala/)

Așadar, anul viitor (2027) marchează un moment cu o încărcătură istorică deosebită: împlinirea a 780 de ani de la emiterea Diplomei Ioaniților și de la prima atestare a legăturii dintre Cavalerii Ospitalieri și Mehadia. Este un prilej generos de a redescoperi, cinsti și aduce în atenția publicului paginile de glorie ale unei vetre străvechi care a făcut parte integrantă din sistemul defensiv și din conștiința Europei medievale – un prilej pe care avem datoria morală și culturală să-l valorificăm prin manifestări, studii și proiecte de suflet dedicate patrimoniului nostru local.

Constantin VLAICU – UZPR Caraș Severin

Mehadia, 07 septembrie 2026

 

Deschiderea anului școlar este întotdeauna un moment plin de emoție, speranță și spirit comunitar, iar la Mehadia, loc cu o încărcătură istorică și culturală deosebită, acest eveniment capătă, în respectivul context, valențe profunde. Școala din Mehadia continuă o tradiție educațională de secole în Banatul Montan, legând trecutul de viitorul tinerei generații.

Comunitatea din Mehadia a îmbrăcat, azi 07 septembrie 2026, din nou, hainele de sărbătoare cu prilejul deschiderii noului an școlar, 2026-2027, la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” și la școala generală arondată. Curtea școlii a devenit neîncăpătoare pentru numărul mare de elevi, părinți, bunici și cadre didactice veniți să marcheze împreună un moment hotărâtor în viața comunității.

Nu trebuie sa uităm că educația la Mehadia are inceputuri arhaice și o continuitate istorică –  alegerea ca instituția să poarte numele marelui cărturar, istoric și preot Nicolae Stoica de Hațeg nu este întâmplătoare, ea inspiră tocmai această realitate istorică. Învățământul din Mehadia se reazemă pe o tradiție de secole, actul educațional la Mehadia fiind unul dintre pilonii identității culturale și spirituale locale. Fiecare nou an școlar, nodat în această vatră străbună, reconfirmă angajamentul de a forma oameni de bază pentru societate, păstrând vie moștenirea înaintașilor.

Festivitatea de azi, 7 septembrie 2026, a debutat în mod tradițional cu un moment de înaltă trăire duhovnicească. Părintele paroh Ciprian Danci, alături de comunitatea prezentă, a oficiat o slujbă de ,,Te Deum”, invocând ajutorul divin pentru elevi și dascăli:

„Fie ca Bunul Dumnezeu și Maica Domnului să vă acopere pe toți, să vă dăruiască înțelepciune, credință și dragoste!”

În glasul colectiv al rugăciunii „Tatăl Nostru”, părintele i-a îndemnat pe copii la ascultare, stăruință și respect față de părinți și profesori, subliniind că adevărata cunoaștere se împlinește atunci când este însoțită de valori morale solide.Cuvântul de bun venit și deschiderea oficială au fost rostite de doamna directoare, prof. Ionela Mihaela Domilescu, în prezența reprezentanților instituțiilor locale. În discursul său, conducerea școlii a punctat atât dimensiunea emoțională a noului început – de la emoțiile bobocilor de la Grădinița PP și clasa pregătitoare, până la provocările claselor terminale (a VIII-a și a XII-a) – cât și prioritățile organizatorice ale noului an, din care evidențiem:

Cuvântul de bun venit și deschiderea oficială au fost rostite de doamna directoare, prof. Ionela Mihaela Domilescu, în prezența reprezentanților instituțiilor locale. În discursul său, conducerea școlii a punctat atât dimensiunea emoțională a noului început – de la emoțiile bobocilor de la Grădinița PP și clasa pregătitoare, până la provocările claselor terminale (a VIII-a și a XII-a) – cât și prioritățile organizatorice ale noului an, din care evidențiem:

– Organizarea orelor de pregătire suplimentară pentru examenele naționale începând cu finalul lunii septembrie, alături de parteneriatele solide cu agenții economici pentru stagiile de practică ale elevilor din învățământul tehnologic.

– A fost anunțat proiectul de reabilitare a clădirii claselor primare, elevii fiind găzduiți temporar în clădirea principală a liceului, în săli pregătite și amenajate corespunzător.

– Cadrele didactice au lansat o invitație deschisă către părinți pentru o comunicare constantă și transparentă, având ca scop comun binele și dezvoltarea copiilor.

Festivitatea s-a încheiat într-o atmosferă de entuziasm, elevii îndreptându-se spre sălile de clasă alături de învățători și diriginți pentru a-și primi orarele și manualele școlare.

Noul an școlar se deschide astfel la Mehadia sub cele mai bune auspicii, îmbinând binecuvântarea spirituală, rigoarea didactică și viziunea de modernizare a unei școli cu rădăcini adânci în istoria Banatului.

Un an școlar plin de reușite tuturor elevilor și dascălilor din Mehadia!

Constantin VLAICU – UZPR Caraș Severin

Sub patronajul specializat al Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, beneficiar al colaborării cu Primăria Municipiului, sâmbătă, 5 septembrie 2026, a avut loc ediția inaugurală a Simpozionului Internațional (istorici din România și Ungaria) în formatul Conferința Științifică dar intitulat „Cultură și civilizație urbană în Banatul istoric”, eveniment de elegantă audiență care s-a desfășurat sub genericul: „Istorii care ne leagă: personalități, memorie colectivă și identitate urbană”. Cuvântul de întâmpinare a aparținut Dacianei Vuia, directorul muzeului gazdă.

În atmosfera vremurilor pe care vorbitorii le-au descifrat, fiecare în modul lor de cercetare, aceștia au adăugat argumente istorice care să completeze pagini de evoluție istorică bănățeană, portretul unor personalități ce și-au adus aportul în desfășurarea evenimentelor istorice locale, în varii domenii de economie urbană ori rurală, viață socială, culturală, spirituală, mentalități.

Astfel, cercetătorii invitați la această conferință au adus lămuriri esențiale: conf. univ. dr. Adrian Magina (Universitatea de Vest din Timișoara) a clarificat originile lui Paul Kinizsi, în timp ce dr. Ionel Bota (Centrul de Studii Bănățene „Sim. Sam. Moldovan”) a vorbit despre clivajele de mentalitate din Oravița și Țara Cărașului în secolul al XVIII-lea. Din trecutul Lugojului profesorul Horațiu Suciu (Liceul „Iulia Hasdeu”) a ales să prezinte studiul de caz pe care l-a realizat în legătură cu pesonalitatea lui Rosenthal, iar dr. Livia Magina (directorul Muzeului Banatului Montan) a reconstituit vizita familiei regale în Reșița și Anina anului 1926. Spațiul bănățean a fost analizat și din perspectiva vechiului sistem balnear, climateric și de vilegiatură și a stațiunilor de odihnă, muzeograful Bogdana Negrei prezentând istoricul Parcului Teiuș din Caransebeș ca stațiune climaterică interbelică. Dimensiunea culturală și spirituală a fost miezul conferinței muzeografului Marius Cornea (Muzeul Național al Banatului), prin prezentarea colecției de artă Kornis din Timișoara și a comunicării susținute de drd. Raimond Rupp (Universitatea „Babeș-Bolyai”), care a relevat activitatea și mobilizarea instituțională a Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Intervenția lui Sergiu Dema (managerul cultural al Casei de Cultură din Jimbolia), a constat în prezentarea proiectului care se bucură de un adevărat succes având ca temă traiectoriile biografice ale marilor industriași în ceramică (țiglă, cărămizi și altele) Bohn, Muschong, Treiss și Undisz. Prof. dr. Dumitru Tomoni (Muzeul din Făget) a readus în memorie figura lui Victor Feneșiu, cu rol imens în actul de la 1 Decembrie 1918, victimă a regimului comunist.

Lucrările au continuat în după-amiaza aceleiași zile cu muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș, în calitate de coordonator al acestui eveniment, autor al unei lucrări dedicate celei mai mari case comerciale de manufactură și modă din Banatul istoric, „Brüder Deutsch & Comp.”, introducându-ne rezumativ în ideile și tematica aleasă. A urmat intervenția prof. Bogdan Seculici (Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni”), care a inventariat monumentele istorice și clădirile emblematice din Ciacova. Arhitectura și construcțiile au rămas în prim-plan datorită istoricului de artă Ilona Miklosik, care a adus un memento util omagiind activitatea și opera prolificului arhitect Eduard Reiter, ale cărui realizări nu sunt cunoscute încă în totalitate. În continuare, cercetătorul Sándor Téglásy (Bánsági Magyar Értékekért Egyesület, Ungaria), a reconstituit cariera uitată a constructorului lugojean Aladár Ferencsik și activitatea acestuia la Budapesta. Evoluția  economică a zonei în mediul rural a fost demonstrată de Waldemar Alexander Megherle (Asociația „Casa Artelor Tradiționale” Lugoj), care a vorbit despre impactul țiglei lugojene în dezvoltarea satului mehedințean. Sesiunea a fost încheiată cu evocări patetice ale unor figuri marcante din istoria bănățeană, iar dr. Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea) l-a prezentat pe George Pavel, primul dirijor al Operei timișorene și al Filarmonicii „Banatul”. Pe parcursul susținerii conferințelor, au avut loc și intervenții ale participanților, ivindu-se noi argumentări privind tematicile abordate, toate intervențiile confirmând încă o dată unitatea istoriei bănățene în istoria României și a Europei Centrale.

Programul s-a încheiat cu o vizită ghidată chiar în clădirea Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, conduși de Cristian Oliviu Gaidoș, de data aceasta în calitate și de curator al expoziției intitulate „Destinul unui artist”, dedicate aniversării a 145 de ani de la nașterea lui Virgil Simonescu (1881-1941), pictor și profesor, unul dintre cei mai valoroși artiști bănățeni academiști din prima jumătate a secolului al XX-lea. Expoziția reunește  pictură religioasă, portrete și un valoros fond documentar expus spre vizitare, format din proiecte, schițe și fotografii de familie. Și eu, alături de toți participanții, am avut bucuria de a o admira încă o dată, în chiar acest spațiu al clădirii istorice găzduind celebrul muzeu lugojan la parterul căruia, cândva, magnificul artist plastic român, maestrul Silviu Oravitzan, a organizat spațiul în care și astăzi sunt organizate vernisaje specializate.

Întâlnirea de la Lugoj a demonstrat că este începutul unei frumoase tradiții dedicate cercetării, promovării și valorificării patrimoniului cultural și istoric al Banatului.

 

Cristina Anișoara ZAINEA

membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin

 

 

Orașul Bocșa a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare în perioada 3-6 septembrie 2026, găzduind cea de-a VI-a ediție a prestigiosului eveniment cultural „Bocșa Film Festival”. 

Ziua de vineri, 4 septembrie, a stat sub semnul reverenței față de valorile identitare ale Banatului Montan, fiind dedicată aproape în întregime memoriei și moștenirii complexe lăsate de marea personalitate a locului: Petru E. Oance, cunoscut și iubit de generații întregi sub pseudonimul Tata Oancea.

La invitația doamnei Gabriela Șerban, director al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și inima organizatorică a manifestărilor, Sala de Consiliu a Primăriei Orașului Bocșa a devenit neîncăpătoare pentru oameni de cultură, scriitori, cercetători, bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale.

Manifestarea a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Bocșa, reprezentate prin primarul Mirel Patriciu Pascu, alături de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, condusă de doamna Gabriela Șerban. Între organizatori trebuie menționată și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – U.A.R.F. care a contribuit cu proiecția de filme artistice, ce au încheiat fiecare zi a manifestării, în Parcul Pescăruş, din Bocșa Română.

 

Presa cărășeană a fost prezentă la cel mai înalt nivel prin delegația Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), condusă de președintele filialei, I.D. Cucu, alături de cunoscuții jurnaliști și oameni de condei Mario Balint, Martin Olaru, Victor Nafiru și subsemnatul, Constantin Vlaicu.

 

Lucrările și comunicările din Sala de Consiliu au debutat sub aura evocării zilei de 29 august, dată la care s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Tata Oancea. Centrală în cadrul discuțiilor a fost prezentarea uriașului efort editorial și de arhivă depus pentru recuperarea manuscriselor istorice. Un accent deosebit s-a pus pe jurnalele inginerului Valeriu Fabian* și pe reconstituirea ciclului monografic și biografic „Don Quijote al Banatului” (proiect amplu ce cuprinde 12 volume, dintre care o parte au văzut deja lumina tiparului prin grija editorilor și colaboratorilor).

Un moment de o deosebită sensibilitate l-a constituit programul susținut de un grup de elevi din localitate, care au recitat cu emoție din poeziile lui Tata Oancea, ducând mai departe moștenirea literară a graiului bănățean.

 

O profundă încărcătură emoțională l-a constituit și momentul omagierii reputatului jurnalist, scriitor și cineast Vasile Bogdan, autor a peste două sute de filme documentare și al unor volume fundamentale dedicate memoriei locurilor („Reșița dincolo de cuvinte”, operele dedicate Bocșei și lui Tata Oancea). În cadrul întâlnirii au fost acordate plachete de onoare și diplome de consacrare, subliniindu-se că munca de cercetător al memoriei nu este o simplă culegere de date, ci un manifest de viață și o punte aruncată între generații.

Efortul conjugat al echipei de proiect – în care se regăsesc personalități precum Gheorghe Jurma, Diana Maier, Titus (fiul lui Tata Oancea) și numeroși voluntari – reconfirmă faptul că istoria industrială și culturală a Bocșei rămâne un tezaur viu.

Agenda zilei a fost una extrem de bogată în apariții editoriale de ținută:

Lansare de carte Constantin Mărăscu: A fost prezentat volumul „Sfinți fără aureolă”, purtând semnatura cunoscutului scriitor.

Restituire Vasile Bogdan: Renumitul scriitor și om de cultură Gheorghe Jurma a prezentat noua apariție de la Editura TIM Reșița, volumul „Cum am devenit cineast”, semnat de Vasile Bogdan.

Prezentări muzicologice: Profesorul și muzicologul Constantin-Tufan Stan (profesor de pian, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, originar din Bocșa) a adus în fața publicului o serie de prezentări de cărți și reviste reprezentative pentru cultura Banatului.

 

În cadrul alocuțiunilor, președintele UZPR Caraș-Severin, I.D. Cucu, a subliniat legătura afectivă și istorică pe care o are cu Bocșa, amintind de cei trei piloni ai orașului: industria siderurgică de pionierat (furnalul de la 1711), mineritul și uriașul patrimoniu spiritual patronat de figura lui Tata Oancea:

„Bocșa este casa lui Tata Oancea, întregul oraș aparține memoriei acestui titan. Gazetăria este poate cea mai frumoasă profesie din lume, iar noi, cei din presă, avem datoria morală de a fi alături de valorile Banatului.” – I.D. Cucu

Președintele UZPR a lansat totodată invitația de a demara la Bocșa ateliere și cursuri de inițiere în jurnalism pentru elevii de liceu, propunere îmbrățișată de doamna Gabriela Șerban și susținută de jurnalistul Mario Balint, care a reamintit de proiectele media derulate deja în comunitate.

Un discurs tulburător a fost oferit de  cercetătorul prof.univ. dr. Martin Olaru, fost specialist în cadrul Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național, membru al filialei Caraș Severin a UZPR. Acesta a evocat anii ’70-’80 și misiunile anevoioase de salvare, inventariere și desprăfuire a colecțiilor de carte și artă din casa lui Tata Oancea sau de la familia Wolf, vorbind despre dramele pierderii unor arhive, dar și despre bucuria de a vedea astăzi la Bocșa un muzeu modern, capabil să adăpostească ceea ce s-a salvat.

La rândul meu, în calitate de jurnalist și om al pădurii sosit de pe plaiurile Mehadiei, am transmis salutul colegial și onoarea de a fi parte din această aleasă adunare de inimi românești, care luptă împotriva uitării.

 

Un spațiu aparte în cadrul evenimentului l-a ocupat finisajul expoziției de artă ,,Deco Experiment” (cloisonné & vitraliu fals), semnată în exclusivitate de autorul Dușan Baiski, prezent la eveniment.

 

Cea de-a treia zi a evenimentului a adus în atenția publicului din Sala de Consiliu un moment de sinceră restituire și recunoștință față de presa culturală scrisă. A fost evocat parcursul zbuciumat al revistei „Bocșa Culturală”, o publicație născută din pasiunea bibliotecarilor bocșeni. Salvat de la dispariție prin sprijinul administrației locale și al oamenilor dedicați cărții, acest periodic rămâne un veritabil document de arhivă pentru Banatul Montan.

În cadrul discuțiilor s-a subliniat valoarea interviurilor de colecție găzduite de revistă de-a lungul timpului (precum dialogurile de referință cu istoricul Nicolae Bocșan sau contribuțiile maestrului Marius Maniov), pledându-se pentru atragerea tinerilor spre lectură și cercetare.

 

Cea de-a doua parte a zilei a fost rezervată vizitării noului complex muzeal. Inaugurat oficial la 12 iunie 2026 pe strada 1 Decembrie 1918 (nr. 39-41), Muzeul Orașului Bocșa funcționează sub egida Primăriei și reprezintă un pilon fundamental pentru valorificarea patrimoniului din Bocșa Montană.

Ghidul și custodele muzeului, cunoscutul om de cultură și realizator TV Dan Liuț, a condus delegația presei și a invitaților prin secțiile de elită ale spațiului expozițional:

1. Sala „Constantin Lucaci – Spațiu și Lumină”

Găzduiește cele 17 sculpturi monumentale din oțel inoxidabil create de renumitul sculptor Constantin Lucaci. Dispunerea lor simetrică – formând o geometrie în forma literei „X” – oferă vizitatorilor o experiență senzorială unică. Fără etichete rigide pe postamente, opera lui Lucaci invită privitorul să-și elibereze imaginația. Așa cum a remarcat ghidul muzeului, în timp ce Constantin Brâncuși este un sculptor al teluricului ce urcă spre cer, Constantin Lucaci gândește cosmic, coborând spațiul și lumina spre Pământ.

2. Secția de Mineralogie și Estetica Fierului „Constantin Gruescu”

Inspirată din colecția legendarului mineralog bănățean Constantin Gruescu, această secțiune spectaculoasă adăpostește eșantioane rare de geode, quartz-uri și flori de mină specifice bazinului minier Bocșa-Dognecea. Vitrinele moderne, felinarele vechi de minier și documentele istorice puse în valoare aduc un omagiu muncii din subteran și frumuseții minerale a subsolului cărășean.

 

La finalul manifestărilor cuprinse în programul zilei, organizatorii au găsit de cuviință să marcheze momentul aniversar ocazionat de împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani a reputatului jurnalist, scriitor și cineast Vasile Bogdan. În acest sens, organizatorii, într-o atmosferă caldă, prietenească, au oferit invitațiilor o masă festivă, la finalul căreia s-a tăiat și tortul tradițional în cinstea sărbătoritului.

 

Seria manifestărilor dedicate acestei zile s-a încheiat în Parcul Pescăruş, din  Bocșa Română, cu proiecția filmului „Maria, regina României” (2019), în regia lui Alexis Cahill.

 

Ca o concluzie a tuturor celor trăite la Bocșa, putem afirma cu deplină convingere că cea de-a VI-a ediție a ,,Bocșa Film Festival” reconfirmă adevărul că acest oraș își cinstește cu sfințenie valorile. Prin simbioza creată între gazetari, dascăli, oameni de condei și administrația locală, Bocșa își reconfirmă statutul de veritabilă capitală a restituirilor culturale în Banatul Montan.

 

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin 

 

Credit foto: Constantin VLAICU și Gabriela ȘERBAN 

 

*Valeriu Francisc Fabian, este un cunoscut economist, scriitor și cercetător al culturii locale din județul Caraș-Severin.

A scris și lansat volume semnificative dedicate memoriei cunoscutului poet dialectal Petru E. Oance (Tata Oancea), printre care cărțile „De vorbă cu Tata Oancea” și „Acasă la Tata Oancea – Patriarhul Poeziei Dialectale Bănățene”. 

Este o personalitate activă în viața culturală a orașului Bocșa și este recunoscut pentru activitatea sa literară și de documentare istorică și promovarea culturii bănățene. Lucrările sale sunt incluse în seria monografică „Bocșa, istorie și cultură”.

 

(https://ziare.com/resita/bocsa/o-capitala-a-culturii-721452), (https://reper24.ro/carte-si-film-arta-si-literatura-bocsa-2026/)

 

De Adriana Baghiu – 06 September 2026

Are vârsta la care cei mai mulți adolescenți abia încep să descopere ce vor să facă în viață, dar el știe deja unde îi place să-și petreacă timpul: în lumea fascinantă a informaticii.

Între trei și patru ore pe zi stă în fața calculatorului, dar nu pentru jocuri sau scroll, și nici pentru a pierde timpul. Scrie coduri, construiește proiecte, caută soluții și învață. Atât de mult a progresat încât, înainte chiar de a începe liceul, se întreba dacă nu cumva va ajunge să se plictisească la orele de informatică?

„Eu am început să studiez acest domeniu, IT, pe la vârsta de 7 ani, autodidact, privind clipuri pe YouTube, dar și alte platforme de socializare. Mi s-a părut foarte interesant și am vrut să aflu mai multe. Ai mei au văzut că sunt un copil precoce și pe la 9 ani mi-au cumpărat propriul meu calculator. Mă pricep la crearea și susținerea website-urilor, crearea și susținerea aplicațiilor pentru telefoane, calculatoare și console. Eu  lucrez programe mult mai avansate, peste liceu, poate chiar de facultate. Aștept totuși la liceu să întâlnesc lucruri noi pe care încă nu le-am studiat”, mărturisește adolescentul reșițean care „vorbește” în coduri. Adică are un talent aparte în a memora simboluri ce ajută la programare

„Pentru paginile web de pe  internet folosesc limbaj de programare: HTML, CSS, Jawa Script, pentru aplicații, ca acestea să facă lucrurile automat folosesc limbaj Pyton iar pentru aplicații mai complexe, dinamice, folosesc limbaj C++ și C. Lucrez doar în timpul meu liber, fără să-mi afectez viața socială sau prietenia cu cei apropiați”.

Într-o lume în care tehnologia face parte din viața de zi cu zi, există copii care folosesc calculatorul și copii care încep să-l înțeleagă. Alexandru Luca face parte din cea de-a doua categorie. Pentru el, un ecran nu înseamnă doar imagini, jocuri sau divertisment. Înseamnă posibilități. Înseamnă o pagină albă pe care poate construi ceva pornind de la câteva idei și transformându-le, linie cu linie de cod, într-un proiect real. Iar povestea lui abia începe.

Trei-patru ore pe zi. În lumea lui, timpul se măsoară în linii de cod

Alexandru petrece câteva ore bune pe zi în fața calculatorului. Poate părea mult. Dar pentru el, timpul petrecut în fața ecranului este o investiție. Fiindcă el învață, experimentează, caută, construiește.

Atunci când un program nu funcționează, nu abandonează. Caută rezolvarea problemei. Încearcă o altă soluție. Testează din nou. Iar când, în cele din urmă, codul începe să funcționeze, satisfacția este pe măsura efortului. Așa se construiește, de fapt, pasiunea: nu doar din ceea ce iese bine, ci și din zecile de încercări care nu ies din prima.

La început de liceu, dar deja cu proiecte pentru lumea reală

Alexandru Luca abia începe clasa a IX-a la un prestigios liceu din Reșița. La Bastilia, adică la Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”. Și aici apare una dintre cele mai interesante părți ale poveștii. Pentru un elev care abia intră în liceu, programarea ar trebui să fie încă un teritoriu pe care îl descoperă. Dar, pentru Alexandru există deja un avantaj important: a descoperit această lume mult mai devreme și a ales să o exploreze singur, dincolo de programa școlară. 

Rezultatele nu au întârziat să apară. Tânărul a reușit să creeze un site pentru un profesor de matematică din Cluj, pentru oferte de ore online. La adresa mateprof.ro Nu este doar un exercițiu făcut pentru școală. Este un proiect real, pentru un beneficiar real. Iar acest lucru spune multe despre nivelul la care a ajuns.

Când programa școlară riscă să fie prea ușoară

Poate cea mai neobișnuită situație pentru un elev de clasa a IX-a este chiar gândul că s-ar putea plictisi la orele de informatică. Nu pentru că nu i-ar plăcea această disciplină. Ci tocmai pentru că îi place atât de mult.

Curiozitatea l-a făcut să învețe singur, să experimenteze și să ajungă la un nivel care îi permite deja să lucreze la proiecte pe care alți elevi le-ar putea întâlni mult mai târziu.

Pentru Alexandru, provocarea nu mai este doar să învețe ceea ce i se predă. Provocarea este să descopere permanent ceea ce încă nu știe. Iar în informatică, acest „încă nu știu” poate deveni cea mai bună motivație.

Un puști, doar un puști, cu privirea ațintită spre viitor

În spatele orelor petrecute în fața calculatorului nu se află doar dorința de a deveni bun la programare. Se află curiozitatea unui adolescent care vrea să înțeleagă cum funcționează lucrurile și să aibă puterea de a crea singur. Este genul de pasiune care, dacă este cultivată, poate transforma un copil curios într-un profesionist de excepție. Astăzi este abia un elev în clasa a IX-a, care scrie coduri și construiește site-uri. Astăzi este un nume pe care îl cunosc cei apropiați lui. Dar mâine?

Poate că Alexandru Luca va ajunge să lucreze în marile companii de tehnologie. Poate că va crea propriile produse. Poate că va deveni antreprenor sau cercetător. Sau poate că va alege un drum pe care astăzi nici măcar nu îl poate anticipa. Un singur lucru pare însă clar: a început deja să-și construiască viitorul.

De la Reșița, către o lume fără granițe

În tehnologie, distanța dintre Reșița și marile centre universitare sau tehnologice ale lumii poate fi, uneori, doar un click. Iar Alexandru a făcut deja unul dintre acești pași. Un site creat pentru un profesor universitar din Cluj este mai mult decât un proiect. Este o dovadă că pasiunea unui adolescent din Reșița poate ajunge să fie remarcată și valorificată dincolo de orașul său. 

Drumul este lung. Va mai avea foarte mult de învățat, va întâlni probleme dificile și, fără îndoială, va avea și momente în care lucrurile nu vor ieși așa cum își dorește. Dar tocmai aceasta este frumusețea programării: întotdeauna există o soluție care încă nu a fost găsită. Alexandru Luca abia începe liceul. Pentru el, însă, viitorul pare să fi început deja

Și poate că, peste ani, când vom auzi numele lui într-un context important din lumea tehnologiei, ne vom aminti că totul a început aici, la Reșița, cu un adolescent care a ales să transforme orele petrecute în fața unui ecran în ore valoroase, construindu-și propriul viitor

Sursa: https://expressdebanat.ro/

7 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Memoria locului (partea a III-a) cu Gheorghe Jurma: In memoriam ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28 iunie 1943, Oravița – †27 august 2019, Reșița) și prof. Ligia Perianu (*16 mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).

 

7. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Das Gedächtnis des Ortes (Teil III) mit Gheorghe Jurma: In Memoriam Dipl.-Ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28. Juni 1943, Orawitza – †27. August 2019, Reschitza) und Ligia Perianu (*16. Mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).