Recitalul Casandrei Maria HAUȘI desfășurat la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare la final de făurar, a fost primit cu entuziasm de cei prezenți . Interpretarea muzicii arhaice și a doinelor maramureșene au avut un succes deosebit.

Despre iubirea acestui gen de muzică și destinul său artistic am vorbit cu Casandra Maria HAUȘI.

 De curând am revenit în Baia Mare și-mi doresc să mă reîmprietenesc cu locul și cu oamenii, așa că răspund foarte ușor la invitații, cu atât mai mult atunci când am auzit că este vorba de o întâlnire cu maestrul Sabin Pautza, pe care mi-am dorit să-l cunosc. Este o altă taină și o altă minune a vieții mele, pentru că îmi place să cânt și să mă oglindesc în oameni. De fapt este vorba de energia care o transmiți și pe care o primești la o întâlnire de acest fel. Cu acest prilej am vorbit și cu baritonul Răzvan Timiș, care m-a lăudat și felicitat pentru interpretare. Secretul constă în bucuria pe care o ai tu când cânți, stare pe care doar trăind-o o poți transmite celorlalți. Cântatul este pentru mine o taină spune Casandra Maria HAUȘI. Este o stare de spirit, așa cum îți vine să plângi sau să râzi, dar și aceste stări trebuie cizelate. Este o meserie a emoțiilor cum spunea Gheorghe Roșu, unul dintre profesorii mei de la Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj, cu care am făcut lied și oratoriu.

La momentul actual scriu o carte despre tainele cântului, dar am constatat că tot ce am învățat mai devreme , am redescoperit la maestrul meu spiritual Nicolae Pițiș. El din păcate a plecat dintre noi în urmă cu trei ani. Nicolae Pițiș era un cioban, un tenor al munților. Un ziarist l-a numit foarte frumos “cântărețul din stele.”

– De la Nicolae Pițiș ați moștenit dragostea pentru cântul arhaic?

– Foarte bine spus! Vorba tatălui meu, poetul Vasile Hauși:  “să ne ferim de nemirare precum ferim plăpânda floare”. Mi-am dorit de mică să-l cunosc pe acest om, fiindcă l-am auzit cântând în filmul „Pintea”. Făcând acum o paranteză pot spune că sunt foarte fericită fiindcă maestrul Pautza mi-a lăudat interpretarea vocală, la fluier și la tilincă, dar mai ales repertoriul ales. Acesta este preluat din culegeri vechi și din viul grai. Din păcate multe din tainele horelor s-au prierdut, pentru că cei care știau aceste cântece nu erau solicitați să le facă cunoscute. Nicolae Pițiș a colaborat, mi-a spus, cu Speranța Rădulescu, ea a fost cea care l-a promovat. “ Bună zîua, măi dui, dui, dui”, acest cântec era pe coloana sonoră a filmului “Pintea”.  La întâlnirea cu bunul Pițiș l-am rugat să-mi cânte horea care a cântat-o în film. Am reluat textul l-am scris și când am ajuns la versul „mi-e amară viața”, Pițiș mi-a spus că cenzura comunistă l-a pus să zică “ mi-e amară inima”. Amu o inimă te mai poate durea, dar de viață nu te puteai plânge, nu aveai voie pe vremea aceea.

Despre întâlnirea cu rapsodul Nicolae Pițiș, Casandra Maria Hauși povestește că au cântat împreună și a fost minunat. Că înainte de marea trecere, Nicolae Pițiș i-a lăsat ca moștenire horele lui și i-a spus:

“ Să îmi cânți horele mele, doară nu mi-i lăsa cu ele, că io de-acolo te-oi auzi, numa n-oi putea horii! ”

Nicolae Pițiș îmi spunea uneori “păi tu fată, tu ca să ajungi la mine aici, în Lăpușul românesc, a trebuit să mergi prin America”. A trebuit să trec prin multe încercări, ca să mi se deslușească această întâlnire. A fost un festival și am ajuns la eveniment. Eu cântam de mică, dar la început mai puțin folclor, eu fiind de la oraș. Este o realitate. Dar eu am înțeles de la început că în aceste cântece vechi este vorba despre vreme, ele fiind atemporale. Eu l-am întâlnit pe badea Niculai la vremea potrivită.

– Ce înseamnă de fapt „Hore în grumaz”

– Etimologic sunt multe speculații. Ii practic un cântec bătrânesc. Primul cântec care l-am învățat a fost un cântec de revoltă. Eu mi-am găsit în acest areal casa sufletului meu.

– Aseară la concert am văzut toată lumea impresionată și fascinată de ceea ce ai prezentat pe scena. Mie așa de mult mi-a plăcut, că aș fi vrut să nu se termine să ascult și iar să ascult cum zici.

– Cel care este în fața oamenilor trebuie să impresioneze oamenii, da. Eu însă nu vreau să-i farmec pe oameni, ci vreau să merg împreună cu ei pe același drum în căutarea luminii. E ca o rugăciune. Se vede și se simte cine petrece cu sinele său.Eu zic despre doină că doina plânge, dar nu se plânge, doina se mărturisește demn și curajos. Nu se autocompătimește. Ea se adresează sufletului. Trebuie să fii foarte lucid în trăire!

– Care ar fi diferența între doina bănățeană și cea maramureșană?

– În primul rând cea din Banat are influențe de la minoritățile din zonă, dar doina din Maramureș are răsunet mult mai arhaic, te trimite mai departe la culturile popoarelor străvechi.

– Cred că este greu să-ți completezi iar și iar repertoriul, știind că cei care păstrau aceste valori se mută în stele și de multe ori nu transmit mai departe ceea ce dețin.

– S-a făcut de exemplu un proiect numit “ De la Doină la Rembetiko” ce și-a propus să descopere oameni care mai dețin aceste comori spirituale. Eu am mers prin sate cu inițiatorii proiectului și am găsit bătrâni,  din păcate necunoscuți, care mai știau cântece din acest tezaur străbun.  

Despre peregrinările ei prin lumea asta mare, Casndra Maria HAUȘI povestește.

 După liceu am stat în Cluj, Sibiu și în America. În ultimul timp, însă, am locuit în București, mie îmi place Bucureștiul. Acolo am devenit mamă. Eram înțeleasă și eram chemată și eram solicitată. Aici deși sunt acasă încă nu mă simt în largul meu, poate durează mai mult readaptarea. Deși e loc pentru toți sub soare, eu lupt încă pentru locul meu de sub soare. Am fost invitată la un târg de carte în Mexic, la Guadalajara și se minunau că eu înțelegeam franceza, spaniola, engleza. Asta se datorează limbii materne, limbii noastre care este atât de bogată și plină de înțelesuri, care are rădăcini străvechi.

La momentul actual solista Casandra Maria Hauși este implicată în mai multe proiecte muzicale. Colaborează cu muzicieni din toată lumea. Este implicată în proiectul numit “Roots Revival România” inițiat de tânărul artist iranian Mehdi Aminian. Proiectul muzical aduce la un laolaltă  șapte muzicieni, din Iran, Armenia, Franța, Spania, Turcia, Germania și  România. Fiecare artist participă la proiect cu cântecele sale tradiționale și se crează în acest fel un frumos și interesant dialog muzical. Sunetele uitate ale Doinei din Maramureș sunt astfel redescoperite și reinterpretate cu instrumente din alte culturi într-un mix experimental de improvizație unic.

 Doinei nimic nu îi este străin. Aparținând genului liric, devine în cele din urma un limbaj universal.

Apoi am un proiect în derulare împreună cu Sorin Romanescu, un chitarist de jazz. Doina se bazează în primul rând pe improvizație, pe libertatea interpretului de-aș arăta virtuozitatea. Dar această libertate este exprimată într-un anume registru, într-o bună cuviință, declară Maria Casandra Hauși. Eu de exemplu când cânt, cânt cu sufletul, dar gândesc cântecul cu mintea. Doina este generoasă, ea te învăluie cu tandrețe.  Am învățat-o din nevoie sufletească , după care, am descoperit doinele care cântau dragostea.

Am cântat în Guadalajara cu o solistă din Grecia, Niki Xilouri, care are un tată iubitor de folclor și păstrător al muzicii străvechi cretane. Am cântat cu Gergana Dimitrova, care este din Bulgaria, care este celebră. Am făcut un experiment am mers cu autobuzul și am cântat pasagerilor, ca să aflăm cum putem interacționa cu oamenii. A fost un experiment unic, minunat.

Despre recompense și premii, Casandra vorbește cu modestie. Își amintește de Festivalul “Maria Tănase” de la Craiova, acolo unde a trimis-o mama ei. A tot amânat momentul, dar anul 2009 a fost pentru ea cel mai potrivit de-a se prezenta la această competiție muzicală. Prezentă fiind la o expoziție de fotografie a unui artist din Lăpuș, Casandra a cântat “Balada lui Pintea”, iar  Ștefan Mariș directorul Centrului de Creație din Baia Mare din vremea aceea, a întrebat-o dacă vrea să participe la Festivalul “Maria Tănase”, ca reprezentant al Maramureșului. Tudor Gheorghe era atunci președintele juriului. Aici a obținut premiul marelui festival aducând cu ea, în Bănie, Doina lui Pintea. Doina poate să stea la mesele împărătești, spune Casandra cu mândrie .

Maria Casandra Hauși s-a născut în Baia Mare, Maramureș. A prins de la bătrânii locurilor meștesugul fără vârstă al „horilor în grumaz” și a marcat și celebrat intrarea Doinei în Patrimoniul Imaterial Unesco in 2009, prin lansarea unui album de muzica tradițională.

Și pentru că în 11 martie este ziua de naștere a Casandrei Maria Hauși, îi voi spune cu drag LA MULȚI ANI! Mult succes în continuare! Sănătate, lumină, credință!

 

 

 

 

                             

 

 

 

 

LISTA LAUREAȚILOR PREMIILOR „MITTELEUROPA” 2025 care au dobândit (martie 2026) și TITLUL de „CAVALER AL ARTELOR DIN EUROPA CENTRALĂ”

distincții oferite de
MITTELEUROPA KLUB WIEN (ÖSTERREICH/AUSTRIA)
REVISTA DE CULTURĂ EUROPEANĂ „ARTE”
(TIMIȘOARA/VIENA/UDINE/TRIESTE/INNSBRUCK/KOLN/NOVI SAD/ORAVIȚA)
CENTRUL DE STUDII BĂNĂȚENE (ORAVIȚA/ROMÂNIA)
GRUPUL DE PUBLICAȚII „CĂRAȘUL” (ORAVIȚA/ROMÂNIA)

POEZIE

MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU POEZIE
ION CRISTOFOR (Cluj-Napoca/România)
PREMIUL SPECIAL MITTELEUROPA PENTRU POEZIE
CLAUDIU DOGARU (Timișoara/România)
PREMIUL PENTRU POEZIE
PETRUȚA NIȚĂ-BOCU (Ianca/România)

PROZĂ

MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU PROZĂ
CORINA VLĂDOIU (Târgu-Jiu/România)
MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU PROZĂ FANTASY
AURA-RALUCA BĂRBOI (Sibiu/România)
MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU PROZĂ SF
DANIEL BOTGROS (Reșița/România)

ISTORIA CULTURII

MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU ISTORIA CULTURII
GHEORGHE JURMA (Reșița/România)
PREMIUL SPECIAL PENTRU ISTORIA CULTURII
BOGDAN-ANDREI MIHELE (Reșița/Romania)
PREMIUL PENTRU ISTORIA CULTURII
MARIANA-TRONER VERMEȘAN (Reșița/România)

CRITICĂ LITERARĂ

MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU CRITICĂ LITERARĂ
ADA D. CRUCEANU (Reșița/România)
PREMIUL SPECIAL MITTELEUROPA PENTRU CRITICĂ LITERARĂ
ADELA SCHINDLER (Reșița/România)

LITERATURĂ PENTRU COPII

PREMIUL MITTELEUROPA LITERATURĂ PENTRU COPII
MARIANA PÂȘLEA (Bozovici/România)

PROMOVARE UNITATEA CULTURALĂ EUROPEANĂ

PREMIUL MITTELEUROPA PENTRU PROMOVARE CULTURALĂ EUROPEANĂ
SORIN GRECU (Cluj-Napoca/România)
MIRELA COCHECI (Petroșani/România)
ERWIN JOSEF ȚIGLA (Reșița/România)

JURNALISM CULTURAL

PREMIUL SPECIAL MITTELEUROPA PENTRU JURNALISM CULTURAL
MARIO BALINT (Reșița/România)
DORINA SGAVERDIA (Reșița/România)
LISTA LAUREAȚILOR PREMIILOR „MITTELEUROPA” 2025LISTA LAUREAȚILOR PREMIILOR „MITTELEUROPA” 2025(Reșița/România)
VASILE BARBU (Uzdin/Serbia)

PREMIUL MITTELEUROPA PENTRU JURNALISM CULTURAL
ION GHEORGHE-CHIRAN (Oravița/România)
CRISTINA-ANIȘOARA ZAINEA (Oravița/România)
LUMINIȚA ZAHARIA (București/România)
MARIA ROGOBETE (Lugoj/România)

ARTE PLASTICE, VIZUALE, FOTOGRAFIE

MARELE PREMIU MITTELEUROPA PENTRU ARTE PLASTICE,
VIZUALE, FOTOGRAFIE
LILIANA-DANIELA BREBEANU (Timișoara/România)

PREMIUL SPECIAL MITTELEUROPA PENTRU ARTE PLASTICE, VIZUALE, FOTOGRAFIE
„GRUPUL CELOR 3 A“,

ANDREI BĂLBĂRĂU, ANDREI-BOGDAN MIHELE,
ANDREI SZABO (Reșița/România)
PETRE DALEA (Reșița/România)

11 martie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Cea de-a IX-a ediție a Salonului de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

11. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ (IX. Auflage) des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

 

 

Majoritatea oamenilor din fiecare țară a lumii își fac griji cu privire la schimbările climatice și susțin politici de combatere a acestora. Pe de altă parte, tot o majoritate covârșitoare a jurnaliștilor care relatează despre problemele de mediu sunt împiedicați să informeze prin sute de mijloace diferite, de la procese de intimidare până la asasinate brutale. În toată această ecuație teribilă, valabilă în toată lumea, a intrat și avansează rapid inteligența artificială, cu capacitatea sa uriașă de dezinformare.


Denigrare online, intimidare, procese SLAPP…

Sondajele pot produce rezultate nesigure – chiar contradictorii – în funcție de eșantionul populației, de întrebările puse și de modul în care sunt formulate. Deși cifrele variază în funcție de întrebarea specifică pusă, rezultatele sunt considerate consistente. Într-o lucrare recentă publicată în revista Science Advances, care relevă rezultatele unui sondaj derulat în 63 de țări, „încrederea” în schimbările climatice este de 86%. Mai mult, respondenții s-au declarat convinși că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană. Îngrijorarea a fost mare în toate țările – chiar și zonele cu cel mai scăzut grad de acord.

În același timp, paradoxal, un raport publicat de UNESCO avertizează asupra creșterii violenței și intimidării direcționate spre jurnaliștii care relatează despre problemele de mediu și perturbările climatice. Cel puțin 749 de jurnaliști sau reprezentanți ai mass-media care relatează despre mediu au fost atacați în ultimii 15 ani, iar dezinformarea online a crescut dramatic în această perioadă. Și Institutul Internațional de Presă, în proiectul „Decoding the Disinformation Playbook”, evidențiază concluziile unor rapoarte și studii de caz recente care documentează amenințările tot mai extinse la adresa jurnaliștilor care relatează despre criza climatică și mediul înconjurător, inclusiv în Europa. Studiile de caz și podcasturile s-au concentrat pe aceste probleme în Italia, Croația și Spania, unde campanii de dezinformare au fost folosite pentru a denigra jurnaliștii și instituțiile media care relatează despre criza climatică. Marta Frigerio și Gianluca Liva au publicat un studiu de caz care identifică în dreptul Europei 114 tipuri de amenințări diferite la adresa jurnaliștilor care relatează despre probleme de mediu între 2011 și 2025, inclusiv denigrare online, intimidare și procese SLAPP.


Sub asediu: informațiile credibile, reputațiile personale, încrederea instituțională

Dezinformarea climatică a evoluat mult în ultimul deceniu. Ceea ce era odată o negare directă a schimbărilor climatice a făcut loc unor forme mai subtile ale ceea ce experții numesc „întârziere climatică”, în care urgența este recunoscută, dar acțiunile și politicile sunt… amânate. Deși multe teorii ale conspirații în domeniu se bazează pe minciuni sau utilizări manipulative ale emoțiilor, ele au în comun o caracteristică cheie: sunt trasabile până la oameni și instituții. Iar ideologii anticlimatici folosesc deja chatboți pentru a inunda oficialii li publicul cu mesaje false despre politicile climatice. În fiecare caz există o persoană, o rețea sau o instituție care poate fi identificată și trasă la răspundere. Dar în același timp, a devenit rapid, ușor și ieftin să fie creați agenți AI autonomi capabili să atace informații credibile, reputația personală și încrederea instituțională – anonim și fără consecințe. Straturile de confuzie nu fac decât să erodeze și mai mult încrederea publicului. Amploarea, viteza și lipsa trasabilității fac din incidente de acest gen o perspectivă atractivă pentru cei care lucrează pentru a bloca sau încetini acțiunile privind schimbările climatice.


Ale cui interese protejează chatboții?

Agenții AI sunt pe cale să folosească o gamă mai largă de tactici, inclusiv forme de manipulare emoțională, cum ar fi amenințările cu umilința publică, afectarea reputației sau poate chiar șantajul la adresa celor care atrag atenția asupra problemelor de mediu și consecințelor schimbărilor climatice generate de oameni. Iar întrebarea cea mai importantă este ale cui interese protejează aceste sisteme atunci când acționează autonom și pe cheltuiala cui. „Se pare că dezbaterile publice și politice privind siguranța și guvernanța inteligenței artificiale în Canada vor trebui extinse pentru a lua în considerare dacă – și cum – agenții AI care operează în spații publice ar trebui să fie obligați să se identifice ca fiind non-umani. Mai important, va trebui să privim dincolo de modelele de limbaj larg care caracterizează dezbaterea actuală pentru a aborda și agenții autonomi de AI capabili să genereze și să disemineze informații false și defăimătoare. Între timp, ar trebui să ne așteptăm ca cei care promovează politicile climatice și energetice curate să fie vizați și prejudiciați de agenții autonomi de AI”, atrage atenția Chris Russill, profesor la School of Journalism and Communication a Universității Carleton și director al Centrului Re.Climate.

Pe de altă parte, sunt și vești bune – „bătălia” adevărului mass-media pentru relevanță – inclusiv pe teme de mediu și schimbări ale climei – continuă zi de zi într-o cultură mondială centrată pe divertisment. Potrivit legal-planet.org, „Los Angeles Times” a angajat recent un veteran al domeniului mediului pentru a fi noul reporter pe teme precum climă și energie, POLITICO și-a restructurat echipele robuste de reportaj despre energie și mediu și a numit-o pe redactoarea Debra Kahn, cu vechime, însărcinată cu „impulsionarea reportajelor noastre despre centrele energetice statale și regionale”. Iar exemplele ar putea continua…

Foto: pixabay.com

Întrunită statutar în 10 martie 2026, ședința Consiliului Director al UZPR a avut pe ordinea de zi mai multe aspecte legate de Adunarea Generală Ordinară, care va avea loc la finalul acestei luni.

Astfel, s-a supus aprobării membrilor Consiliului Director – și a fost votat în unanimitate – Raportul de activitate al UZPR pentru anul 2025. „Activitatea UZPR în anul care a trecut s-a desfășurat în conformitate cu mandatul stabilit în Adunarea Generală de Alegeri din 2024, punctele principale fiind întărirea organizației și buna funcționare a filialelor. Sunt remarcate în Raport, de asemenea, reușita Galei Premiilor UZPR, realizată cu forțe proprii de către Uniune și centrul de presă al UZPR – site-ul uzpr.ro, Revista UZP, Radio UZPR și Editura UZP – cu audiențe care ne îndreptățesc să facem eforturi pentru monetizarea acestor produse ale noastre, în așa fel încât să le putem impune pe piața media. Raportul de activitate este completat de Rapoartele tuturor filialelor, aceste documente reflectând întreaga activitate a UZPR”, a menționat Dan Constantin, președinte al UZPR.

A urmat aprobarea Raportului Comisiei de Atestare Profesională. „Reînnoim apelul către șefii de filiale de a aviza dosarele care ajung la această Comisie, cu respectarea prevederilor statutare. În ceea ce privește noul Regulament de funcționare al Comisiei de Atestare, acesta va fi supus votului Adunării Generale Ordinare”, a adăugat președintele UZPR.

Un alt punct pe ordinea de zi a fost prezentarea situației financiare a Uniunii, Raportul Comisiei de Cenzori, votat în unanimitate, arătând un bilanț pozitiv, mai bun decât cel din anul anterior. În acest context, Dan Constantin a argumentat necesitatea măririi cotizației pentru membrii UZPR la 300 de lei, începând cu 1 iunie 2026, pentru menținerea stabilității financiare a Uniunii și în condițiile creșterii inflației din ultimii doi ani. Măsura a fost votată în unanimitate de membrii Consiliului Director, urmând să fie supusă aprobării Adunării Generale de la sfârșitul lunii martie. La același punct s-a mai propus ca legitimațiile să fie gratuite pentru membrii care se înscriu pentru prima dată în UZPR, precum și creșterea la 300 de lei a taxei pentru elaborarea dosarelor de atestare profesională, de la 1 iunie 2026.

De asemenea, în ședința Consiliului Director a fost stabilită componența comisiilor care se vor ocupa de buna funcționare a Adunării Generale Ordinare. „Toate documentele noastre, după aprobarea în Adunarea Generală Ordinară, vor fi publicate în Monitorul Oficial”, a punctat Dan Constantin.

Totodată, membrii UZPR au luat în discuție necesitatea de a se impulsiona direcționarea către UZPR a 3,5% din impozitul pe venit deopotrivă pentru membrii Uniunii, precum și, dacă este posibil, în cazul unor persoane care nu fac parte din organizație.

Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion

10 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 3, autor Andrei Szabo.

 

 

 

 

10. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Afișează textul citat

În expunerea tematicii, la o recentă activitate găzduită de secția Biblioteca Germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” a fost reamintită, într-o prezentare succintă, importanța acestor clădiri menționate în titlu, scopul investiției, respectiv corelarea reabilitării mai multor obiective ce vor primi lustrul pierdut în anii care s-au scurs: Funicularul de calcar, Hala Minda, Serele Uzinale, Muzeul UCMR enumerând doar câteva dintre elementele de patrimoniu industrial pe care îl deține Reșița.

În această etapă s-a finalizat achiziția celor două vile și a terenului în suprafață de 55.464 mp. Perimetrul este pregătit pentru depunerea proiectului care să fie reabilitat pe fonduri europene, iar consultarea publică la care au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor de cultură, personalități reprezentative ale vieții culturale atât din oraș cât și din județ, a avut drept scop relevarea funcțiunilor pe care acest spațiu să le îndeplinească. Au fost discuții animate și pline de entuziasm, propuneri interesante din partea tuturor participanților la eveniment, cu opinii pertinente, toate în sens constructiv. Unanim a fost salutată inițiativa Primăriei municipiului Reșița de a reda circuitului cultural-istoric și turistic și aceste clădiri incluse în chiar arealul respectiv, dorindu-se amenajarea unei zone de interes istoric, turistic, recreativ creionând un pachet cât mai complet și complex cuprinzând aceste obiective.

Un exemplu de bună practică este Școala Pittner în care deja se desfășoară activități culturale cu o frecvență optimă. În consultarea publică, reprezentanții Primăriei municipiului Reșița, Daniela Copaci, director al Direcției de Investiții și Programe Europene, Daniel Hotnogu, consilier al primarului municipiului și Bianca Bulgaru, șef Serviciu Programe Europene, au prezentat etapa în care se află elaborarea proiectului de infrastructură culturală, nevoia de a chema alături specialiști în diferite domenii, după cum menționa și Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan. Toate acestea pentru a se contura pas cu pas proiectul pus în discuție. S-a stabilit o a doua întâlnire, de data aceasta pe teren, pentru ca ideile să se concretizeze și să fie cât mai fructuoase.

Cristina-Anișoara ZAINEA

 

 

 

 

Într-o sală a Căminului cultural din frumoasa așezare hunedoreană Teliucu Inferior, special amenajată pentru o zi de sărbătoare, s-a desfășurat o inedită activitate educativă intitulată metaforic „Flori pentru mame și bunici”.

Au participat elevi din clasele I, a III-a și a IV-a ai Școlii Gimnaziale din localitate, însoțiți de mame și bunici, inițiativa acestei acțiuni dedicată Zilei Femeii aparținând CARP „Speranța” Hunedoara.

Despre semnificația zilei a vorbit consilierul Orășan Vili.

Apreciat a fost mesajul președintelui CARP „Speranța”, ec. Rotar Delian Dorel (foto1), din care am spicuit: „Odată cu parfumul primăverii a sosit și Ziua Femeii, pe care o simțim plină de soare, de liniște și frumusețe.

Pe fondul acestui anotimp de renaștere a naturii, cu ocazia Zilei Femeii, vă doresc tuturor mamelor și bunicilor prezente, să aveți o primăvară senină și minunată, cu sănătate, zile frumoase, dar și bucurii însoțite de multe împliniri”.

Nu au lipsit mesajele trimise de ec. Giorgică Bădărău, președintele Federației Naționale „Omenia” a CARP-urilor din România (foto 2) și a redactorului șef al revistei „Omenia”, Ionuț Crivăț (foto 3).

Într-o lăudabilă regizare semnată de prof. Cristina Groza (foto 4), s-a desfășurat un reușit moment cultural-artistic realizat de elevi, din cadrul căruia nu au lipsit poeziile dedicate femeii, dar și frumoase cântece interpretate la orgă și vioară.

Aplaudat a fost seniorul Ilie Dumitru care a debutat cu o poezie, creație proprie, dedicată femeii-mamă.

Emoționant a fost momentul când elevii prezenți au oferit cu drag și sentimente de prețuire felicitări și flori mamelor și bunicilor.

Flori au primit din partea CARP „Speranța”, prin consilierul Vili Orășan și cele trei învățătoare Cristina Groza, Daniela Țurcan și Diana Cobîrzan care au însoțit elevii la această activitate.

Tot lor li s-a oferit Diploma de excelență pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare în rândul tinerei generații, a sentimentului de apartenență la istoria, credința și glia strămoșească.

Toate femeile prezente au primit revista Info CARP „Speranța”.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

9 martie 2026, ora 12.00, Monumentul-troiță dedicat victimelor dictaturii comuniste și a deportaților din Parcul „Episcop Martir Traian Valeriu Frențiu” (fost „Cărăşana“) Reșița:

Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944 – 1989 (din 2011).

Manifestare comemorativă dedicată foștilor deținuți politici anticomuniști și a deportaților din perioada de după instalarea regimului communist. Organizator principal: Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Deportaților în Bărăgan – Filiala Caraș-Severin (președinte: Cornelia Fetea).

 

10 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 3, autor Andrei Szabo.

 

11 martie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Cea de-a IX-a ediție a Salonului de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

11 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).

Prezentarea volumului de poezii „Sibiline“, autoare Nicoleta Surdei – Sibilla (Reșița), apărut 2026 la Editura „TIM“, Reșița.

Expoziție de artă plastică Nicoleta Surdei – Sibilla (Reșița).

 

12 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitată: dr. Ada Cruceanu-Chisăliță. Tematica conferinței: Ridicarea, acum 100 de ani, a Reșiței la titulatura de comună urbană.

Expoziție documentară din colecția de vederi vechi Helmut Kulhanek (născut la Reșița, astăzi stabilit în Austria).

 

13 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Clubul Presei din Banatul de Munte / UZPR – Filiala Caraș-Severin (moderator: Dorina Sgaverdia):

1. Premiile de excelență al UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) pentru anul 2025 – București, 16 februarie 2026;

2. Editura „Tim” Reșița: Lansarea colecției „Biblioteca de jurnalism”;

3. Lansarea volumului: „Final de epocă”, autor: Mario Balint.

 

16 martie 2026, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

150 de ani de la nașterea și 69 de ani de la trecerea în eternitate a sculptorului Constantin Brâncuși (*19 februarie 1876, Hobița / județul Gorj – †16 martie 1957, Paris).

„Infinit – Brâncuși“: Expoziție Alice Dobre (Timișoara).

 

16 martie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Sfântului Patrick, patronul spiritual al Irlandei (17 martie).

Expoziție: „Dublin – capitala Irlandei“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

 

17 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Reșița: Mon amour“: Partea I a expoziției de fotografii Ioana Ciolea, dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

 

18 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Prezentarea volumului „Nomad“, autor Firuț Mihuț, apărut în 2025 la Editura „Castrum de Thymes“, Giroc.

Expoziție de fotografii „Șoapta Pământului”, autor Valentin Văran (Oțelu Roșu).

 

18 martie 2026, ora 19.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Jurizarea lucrărilor trimise în cadrul ediției a XVIII-a a concursului internațional de desene, pentru clasele 0 – VIII, „Copiii desenează ținutul natal“.

 

19 martie 2026, ora 16.30, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

Cea de-a IX-a ediție a Salonului de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

20 martie 2026, ora 13.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Întâlnire cu poezia. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, coordonatoare: prof. Sonia Maria Chwoika, director adjunct al colegiului.

 

20 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua mondială a poeziei (21 martie).

Poezia la ea acasă. Invitații după-amiezii: autori care au publicat în cadrul Editurii „Castrum de Thymes“, Giroc.

 

21 martie 2026, începând cu ora 15.00, de la Mânăstirea ortodoxă română „Călugăra” până la Biserica romano-catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ Ciclova Montană: 

Pelerinajul ecumenic al tinerilor împreună cu PS Lucian Mic (Episcopia Ortodoxă Română Caransebeș), PS Ioan Călin Bot (Episcopia Greco-Catolică Lugoj) și PS József Csaba Pál (Dieceza Romano-Catolică de Timișoara).

 

 

 

 

9. März 2026, 12:00 Uhr, Denkmal der Opfer der kommunistischen Diktaturen und der Deportationen im „Märtyrerbischof Traian Valeriu Frențiu“-Park (ehemaliger „Cărăşana“-Park), Reschitza:

Tag der antikommunistischen politischen Häftlinge der Zeit 1944 – 1989 (seit 2011).

Gedenken zur Erinnerung an die Opfer der kommunistischen Diktaturen und der Deportationen.

Organisiert vom Verein der ehemaligen Politischen Häftlinge und Deportierten in der Bărăgan-Steppe – die Zweigstelle des Kreises Karasch-Severin (Vorsitzende: Cornelia Fetea).

 

10. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 3, Autor: Andrei Szabo.

 

11. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ (IX. Auflage) des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

11. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).

Buchpräsentation: „Sibiline” der Dichterin Nicoleta Surdei – Sibilla (Reschitza), erschienen im Verlag „TIM“ Reschitza, 2026.

Kunstausstellung Nicoleta Surdei – Sibilla (Reschitza).

 

12. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Ada Cruceanu-Chisăliță. Themata der Konferenz: Wie Reschitza vor 100 Jahren zur Stadt erhoben wurde.

Dokumentationsausstellung aus der Alte-Ansichtskarten-Sammlung Helmut Kulhanek (früher Reschitza – Sekul, heute Österreich).

 

13. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Presse-Klub des Banater Berglands / UZPR – Kreisfiliale Karasch-Severin (Moderation: Dorina Sgaverdia):

1. Vorstellung der Exzellenz-Preise des Rumänischen Fachjournalistenverbands für 2025 – Bukarest, 16. Februar 2026;
2. „Tim“-Verlag Reschitza: Präsentation der neuen Serie „Biblioteca de jurnalism” (= „Journalismus-Bibliothek“);
3. Präsentation des Bandes: „Final de epocă” (= „Ende einer Ära“), Autor: Mario Balint.

 

16. März 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

150. Geburtstag und 69. Todestag des Bildhauers Constantin Brâncuși (*19. Februar 1876, Hobița / Kreis Gorj – †16. März 1957, Paris).

„Unendlich – Brâncuși“: Kunstausstellung Alice Dobre (Temeswar).

 

16. März 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Festtag des Heiligen Patrick, Schutzpatron Irlands (17. März).

Ausstellung: „Dublin – die Hauptstadt Irlands“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

17. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Reschitza: Mon amour“: Teil I einer Fotoausstellung von Ioana Ciolea, gewidmet der Stadt Reschitza im Jubiläumsjahr 2026.

 

18. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Welttag der Poesie (21. März).

Buchvorstellung: „Nomad“ des Autors Firuț Mihuț, erschienen 2025 im Verlag „Castrum de Thymes“, Giroc.

Fotoausstellung „Șoapta Pământului” (= „Das Flüstern der Erde”), Autor Valentin Văran (Ferdinandsberg).

 

18. März 2026, 19:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Jury-Bewertung der eingesandten Arbeiten zur XVIII. Auflage des internationalen Zeichnen-Wettbewerbs für Schüler der Klassen 0 – VIII, „Kinder malen ihre Heimat“.

 

19. März 2026, 16:30 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ (IX. Auflage) des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Nik Potocean, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

20. März 2026, 13:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Welttag der Poesie (21. März).

Begegnung mit der Poesie. Eine interaktive Veranstaltung mit den Schülern der IX. C-Klasse, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg. Koordination: Deutschlehrerin Sonia Maria Chwoika, stellvertretende Direktorin der Schuleinheit.

 

20. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Welttag der Poesie (21. März).

Die Poesie in ihrem Zuhause. Als Gäste: Dichterinnen und Dichter, die im Verlag „Castrum de Thymes“, Giroc, veröffentlicht wurden.

 

21. März 2026, 15:00 Uhr, vom rumänisch-orthodoxen Kloster Călugăra bis zur römisch-katholischen Wallfahrtskirche „Maria Fels“ Deutsch-Tschiklowa:  

Ökumenische Jugendwallfahrt mit Bischof Lucian Mic (Rumänisch-Orthodoxe Eparchie Karansebesch), Bischof Ioan Călin Bot (Griechisch-Katholische Eparchie Lugosch) und Bischof József Csaba Pál (Römisch-Katholische Diözese Temeswar).

 

 

La școala noastră, Școala Primară Mărtinești – după cum susținea prof. Lenuța Aurelia Cîndea (foto), în calitatea sa de director – s-a desfășurat recent Ziua comunității, un eveniment dedicat consolidării relațiilor dintre elevi, cadre didactice și părinți.

Activitatea a avut ca scop promovarea colaborării, a spiritului de echipă și a implicării active în viața comunității.

Pe parcursul zilei, elevii și profesorii au participat la diverse activități recreative, educative și artistice, menite să aducă împreună participanții într-o atmosferă plăcută și prietenoasă. Au fost organizate jocuri, momente artistice, ateliere creative și alte activități care au încurajat comunicarea, creativitatea și lucrul în echipă.

Evenimentul s-a bucurat de aprecierea tuturor celor prezenți, demonstrând încă o dată cât de importantă este implicarea comunității în viața școlii. Astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea unor relații solide între școală și comunitate și la crearea unui mediu educațional bazat pe colaborare și respect.

Ziua comunității a fost, pentru toți participanții, o experiență plină de bucurie, energie și momente frumoase petrecute împreună.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

 

 

 

 

 

 

Recent, echipa de conducere a Curții de Apel Alba Iulia este din nou completă, funcțiile de vicepreședinte vacante fiind ocupate în prezent de către doamna judecător Elena Maria Covaciu, respectiv doamna judecător Monica Maria Cismaru.

Doamna Elena Maria Covaciuare o vechime în funcția de judecător de peste 32 de ani. Și-a început cariera la Judecătoria Alba Iulia în 01.10.1993, a promovat la Tribunalul Alba în anul 1997, iar din 01.10.2002 este judecător în cadrul Secției penale a Curții de Apel Alba Iulia. În perioada 2009-2015 a deținut funcția de președinte al Secției penale și pentru cauze cu minori la Curtea de Apel Alba Iulia, iar începând cu data de 18.12.2024 a fost delegată în funcția de președinte al Secției penale din cadrul instanței.

Doamna Monica Maria Cismarueste judecător la Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2007, iar din 17.02.2023 a îndeplinit funcția de președinte al Secției I-a civilă din cadrul instanței. Cu o vechime în magistratură de peste 25 de ani, și-a început cariera ca judecător stagiar în anul 2000 la Judecătoria Timișoara, din 07.05.2002 a continuat la Judecătoria Alba Iulia, iar în perioada 01.08.2006-30.11.2007 a fost judecător în cadrul Tribunalului Alba, unde a deținut și funcția de președinte al Secției civile, până la promovarea la Curtea de Apel Alba Iulia.

De notat că posturile de vicepreşedinte din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia au devenit vacante la sfârșitul anului 2025, ca urmare a pensionării doamnei judecător Laura Maria Dehelean, respectiv a promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului judecător Lucian Ioan Gherman.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Primăvara reprezintă un simbol al renașterii, al speranței și al creativității.

Pe acest fond, la Școala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” Beriu a început oficial sezonul prin interesante activități educative, printre care proiectul ,,Bine ai venit, primăvară!”.

Organizarea acestui proiect educațional „Bine ai venit, primăvară!” oferă elevilor claselor V–VIII oportunitatea de a-și valorifica talentul artistic, spiritul antreprenorial și capacitatea de colaborare într-un cadru nonformal.

Activitățile propuse în cadrul standurilor tematice – după cum susținea prof. Silvia Onescu (foto) în calitatea sa de director – contribuie la dezvoltarea competențelor sociale, a spiritului civic și la consolidarea relațiilor dintre elevi, profesori și comunitatea școlară. Prin implicarea directă în organizare, promovare și desfășurare, elevii învață prin experiență, își asumă responsabilități și își dezvoltă încrederea în sine.

Proiectul îmbină tradiția mărțișorului cu activități interactive și creative, promovând valori precum generozitatea, respectul, colaborarea și spiritul de inițiativă.

Astfel s-a organizat un reușit și eficient târg de mărtișor. În sprijinul nostru au venit părinții pentru realizarea ,,colțului dulce” din care fiecare invitat a beneficiat.

S-au vândut mărțișoare, unele au fost donate fetelor și doamnelor sub anonimat (,,mărțișorul anonim”). Aceste mărțișoare s-au realizat la atelierul hand made. Elevii au fost premiați pentru cel mai creativ, cel mai haios, cel mai colorat și cel mai frumos mărțișor, cu câte o diplomă.

Cel mai așteptat moment a fost extragerea biletului câștigător la tombolă, ocazie cu care 3 elevi vor merge gratuit în excursia programată la Cluj-Napoca.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Unul dintre cei mai citiți și recitați scriitori de poezie în grai bănățean este Dimitrie Acea de la Doclin, Caraș-Severin.

Poet sensibil și cu un real talent artistic, Dimitrie Acea este bine cunoscut în literatura dialectală, dar, în parcursul său creativ, „poezia lui Dimitrie Acea îmbracă haina limbii literare”, după cum afirmă poetul Ion Căliman în prefața cărții „Macii mei”, semnată de Dimitrie Acea în 2010 și apărută la editura Nagard din Lugoj.

Apropiat colaborator al bibliotecii bocşene şi membru al Cenaclului “Aurel Novac” din Bocşa, Dimitrie Acea s-a născut în 7 martie 1941 la Sculea (Timiş), locuieşte la Doclin, dar a învăţat şi a muncit la Bocşa până la pensionare, fapt pentru care se consideră bocşean. 

„Am vinit pră lumie/ Într-o vriemie-n carie/ Să se culșe iarna/ Patul și-l fășia/ Ș-odată cu minie/ N-am habar dă ungie/ Primăvara viața-n/ flori o răsfăța.// Primăvara aia/ Carie-o fost odată/ M-o-nviat în lumie/ Ca pr-atâța pui/ D-atunși dzî șî noapcie/ Io o capt întruna/ Ca să-i țuc o mână/ Primăvara nu-i…” mărturisește, cu nostalgie, Dimitrie Acea într-unul dintre poemele sale intitulat „Primăvara aia”.

Scrie versuri şi proză, iar marele succes de care se bucură îl are cu poezia în grai bănăţean, despre care Simion Dănilă scrie cu admirație:  „ Versul lui Dimitrie Acea are fluență și muzicalitate, el stăpânind  cu desăvârșire artificiile prozodice (…) care depun mărturie și pentru stilul său ce recurge cu măsură și inspirație la <florile> poetice. Bun cunoscător al graiului (…) acesta prezintă o naturalețe catifelată în versurile lui, fără a da o singură clipă impresia de lexic căutat.”

 Dimitrie Acea a fost premiat de mai multe ori pentru literatura în grai, atât în ţară cât şi în Serbia. Talentul artistic îi este recunoscut de personalităţi ale culturii bănăţene, de critici şi specialişti în domeniu. Publică în diverse publicaţii din Bocşa, Lugoj, Oraviţa, Uzdin, iar tinerii participanţi la Festivalul de creaţie şi recitare în grai bănăţean „Tata Oancea” îl citesc cu mare plăcere şi-i recită poeziile. Dimitrie Acea este, la această oră, cel mai îndrăgit creator de poezie dialectală din zona Bocşa şi cel mai citit. În anul 2009 Consiliul Local al comunei Doclin i-a acordat Titlul de Cetăţean de Onoare.

Volume: „Mă duşiam fălos la jioc”, volum de debut editorial în 2001(Timișoara: Marineasa, 2001); „Mă întorc la coasă iară” (Oravița: TipoArt, 2001); „S-o sfăgit dulşia cu acra”(Timișoara: Marineasa, 2003); „Şie ne faşiem, oameni buni” (coautor).(Timişoara. Marineasa. 2003); „La fata dă măritat” (Timișoara: Marineasa, 2004); „Cu flori la preociasa” (Timișoara: Marineasa, 2004); „Raiu nostru dă la sat” (Timișoara: Marineasa, 2006); „Stă bisărica-ncuiată” (Timișoara: Marineasa, 2007); „Ninsă-i şura mea bătrână” (Timișoara: Marineasa, 2007); „Rǎsturnat bǎtrânu plug” (Timișoara: Marineasa, 2009); „Parc-aş fi ş-acuma june”( Lugoj: Nagard, 2010); „Macii mei” (Lugoj: Nagard, 2010); „Să frământa săcara-n lan” (Parța: Faninu, 2022); „Ningea la nunta noastră” (Parța: Faninu, 2022).

Referinţe: Grai şi suflet. Reşiţa. Timpul. 2002; Creatorii în grai bǎnǎţean, condeieri plugari, personalitǎţi care au scris despre graiul bǎnǎţean/ de Ştefan Pǎtruţ, Lugoj. Editura Dacia Europa Nova, 2003;  Antologie de poezie în grai”din colecţia Festivalului de poezie în grai “Tata Oancea”, Bocşa (1975-2003).- Marineasa: Timişoara, 2003;  Carte cu scriitori/ D. Costa.- Reşiţa: TIM, 2006; Poezii în grai bǎnǎţean, vol. I,/ de Aurel Turcuş.- Timișoara: Editura Orizonturi Universitare, 2009; Cărăşeni de neuitat XIII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XIX. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa – istorie și cultură; 30); Antologia Literaturii Dialectale Bănățene „Gura Satului” la Radio Timișoara. 25 de ani”:poezie și proză 1991 – 2016/ Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu.- Timișoara: Eurostampa, 2016; Antologia Literaturii Dialectale Bănățene (poezie, proză, teatru) 1891-2017/ Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu.- ed. a II-a.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2017;  Culegere de texte alese din literatura dialectală bănățeană/ Ioan Viorel Boldureanu (coord.).- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2018; Antologie a poeziei sepulcrale românești/ Simion Dănilă.- Timișoara: Eurostampa, 2021; Gânduri către Dumnezeu. Ediția a XV-a.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 60). Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

Și, pentru că azi se află la ceas aniversar, îi transmitem prietenului Dimitrie Acea alese gânduri de bine și sănătate și-i dorim încă multe momente de bucurie și satisfacție oferite de către cititorii cărților sale.

La mulți ani, Dimitrie! Alături de frumoasa ta familie!

 

 

6 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a V-a).

Expoziția de artă plastică Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru & Carmen Todosie.

 

 

 

 

 

6. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (V. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru & Carmen Todosie.

 

Deunăzi, prin bunăvoința și generozitatea părintelui Valentin BUGARIU, am intrat în posesia celui de-al 57-lea număr al publicației „Arhanghelul” (nr. 1/2026), în paginile căreia am avut onoarea de a-mi vedea găzduit, pentru prima oară, unul dintre articole. Acest prim contact fizic cu ediția tipărită m-a impresionat profund, atât prin ținuta grafică, cât și prin densitatea conținutului său. Nu în ultimul rând, m-a mișcat jertfa și stăruința editorului său – Preotul Dr. Valentin Bugariu – de a susține o asemenea apariție editorială, o trudă pe care, prin prisma propriei experiențe, o pot aprecia la justa sa valoare. În acest context fericit, am ales să schițez o scurtă și meritată prezentare a acestei minunate publicații.

În introducerea expunerii mele, voi porni de la însăși alegerea titlului: „Arhanghelul” – o denumire perfect aleasă ce sugerează cu claritate misiunea generică de mesager, în acest caz de mesager al valorilor perene. O altă alegere inspirată este citatul eminescian de pe prima pagină care definește Biserica drept „maica spirituală a neamului românesc”, acesta fixând neîndoielnic profilul identitar al revistei.

Definită de către editorul său drept o „Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din localitatea Birda, județul Timiș”, publicația se înfățișează cititorului, într-o epocă a facilului și a consumului digital grăbit, ca un act de rezistență nobilă și o mărturie a dragostei de neam. Ajunsă la al 15-lea an de apariție neîntreruptă, revista transcende statutul de simplu buletin parohial, devenind o veritabilă instituție culturală – un „Arhanghel” care veghează asupra memoriei colective a universului nostru rural.

Ceea ce atrage de la prima vedere este prezentarea sa grafică de excepție, comparabilă cu cea a oricărei publicații consacrate. Paginația îngrijită și aerisită, facilitează lectura și conferă prestanță textelor. Totodată, imaginile de o acuratețe impecabilă – de la chipurile sfinților, până la detaliile arhitecturale ale bisericilor sau portretele dascălilor de altădată – depășesc rolul de simple ilustrații, transformându-se în ferestre vizuale ce completează narațiunea culturală. Toate aceste observații, constituie o dovadă certă că sârguința Părintelui Dr. Valentin Bugariu, și a echipei sale redacționale, se răsfrânge și asupra esteticii, înțelegând cu toții că frumosul este, în esența sa, o cale către divinitate.

În ceea ce privește conținutul revistei, acesta reprezintă o împletire armonioasă între rigoarea istorică, trăirea duhovnicească și analiza sociologică, „Arhanghelul” reușind să reunească sub aceeași cupolă viața spirituală, istoria locală și provocările cotidianului.

Un merit deosebit al revistei este capacitatea de a atrage colaboratori de elită: preoți, profesori, cercetători și poeți. Prezența unor nume precum Eugen Dorcescu sau evocarea unor figuri emblematice precum Timotei Popovici, ridică publicația mult deasupra standardului local, transformând-o într-un reper de referință pentru întreg arealul bănățean. Fără îndoială, această performanță publicistică se datorează și unei echipe redacționale de excepție, din care fac parte: Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan Traia și Pr. dr. Iliia Pavlovici Pătruț. Acestora li s-a alăturat, până de curând, cunoscuta scriitoare Dr. Nina Ceranu, care în luna august a anului 2025 a răspuns chemării către cele veșnice – Dumnezeu să o odihnească în pace!

Prin articole temeinic documentate despre fundațiile școlare bănățene, vechile școli de pictură sau destinele frânte ale marilor dascăli de altădată, revista salvează de la degradare și uitare înseși dovezile identitare ale Banatului. Totodată, editorul nu se ferește de analize pertinente asupra satului actual, deplângând fenomenul depopulării, dar oferind, în același timp, soluții concrete, prin intermediul culturii și al educației.

În concluzie, ,,Arhanghelul” este o publicație care „arată” la fel de bine precum ,,vorbește”. Estetica sa deosebită, dublată de spiritul academic și duhovnicesc pe care îl promovează, îi conferă revistei o valoare autentică și rară în peisajul publicistic actual.

Rezultatul acestei munci laborioase a făuritorului său, revista „Arhanghelul” din Birda este dovada vie a dictonului că „omul sfințește locul”. Sub coordonarea Părintelui Valentin Bugariu – un slujitor care înțelege că misiunea sa trece dincolo de zidurile bisericii, coborând până la rădăcinile culturale ale poporului – această publicație rămâne un reper de sârguință și ostenală binecuvântată. Este, în esență, un dar făcut trecutului pentru a asigura viitorul, un proiect scris cu sudoarea jertfei și cu o neclintită încredere în valorile care ne definesc.

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin/ APPR Banat