Apărută din dorința de a continua o mai veche tradiție gazetărească, publicația „Cronica Mehadiei” editată la Mehadia începând cu anul 2021, este continuatoarea de facto a publicației ,,Vestea„, care anterior, timp de 14 ani, a menținut vie această preocupare prin intermediul unui grup de editori și animatori culturali, în frunte cu scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. Vatră umană cu o cultură și istorie milenară, Mehadia a acumulat de-a lungul existenței sale numeroase episoade, bună parte dintre ele cu substrat de natură epică, multe împovărate de tragismul zbuciumului istoric. Mehadia s-a aflat mereu, după cum se cunoaște, în zona de confluență și confruntare a două mari civilizații: orientală și occidentală. Din păcate, numeroase dintre aceste momente istorice au rămas întipărite doar în memoria disolută a spațiului, fără a beneficia de o transmitere narativă cronologică palpabilă către posteritate. O primă preocupare, oarecum timpurie de consemnare cronologică, aparține însă protopopului Mehadiei, Nicolae Stoica de Hațeg, căruia îi datorăm cunoașterea a unei bune părți din istoria Mehadiei, datorită scrierii sale de la 1829 – ,,Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane”. Dedicarea și preocuparea cronicărească a lui Nicolae Stoica de Hațeg, pe lângă faptul că aduce posterității un beneficiu neprețuit istoriei, culturii, tradiției, a vieții spirituale a acestor meleaguri, el poate fi considerat primul editorialist al Mehadiei și al Băilor Herculane, cel care a creat o trainică conexiune temporală în jurul acestei îndeletniciri, având în vedere că ea continuă și azi la Mehadia, precum și la Băile Herculane, prin cele două publicații: ,,Cronica Mehadiei” și ,,Domogled„. 

Arealul Mehadiei a fost încă din zorii istoriei sale asociat cu cel al băilor de la Herculane, atât datorită apartenenței administrative a băilor de Mehadia, până la cucerirea austriacă – ele numindu-se ,,Băile Mehadiei”, cât și datorită moștenirii de la cuceritorii romani, întemeietori ai termelor, care le-au numit AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM – Ad Mediam, fiind denumirea dată de romani așezării de azi a Mehadiei. Ca urmare a tuturor acestor considerente și a stării de fapt, respectiva asociere s-a împământenit în timp, astfel că mare parte dintre valorile spirituale și culturale au fost împărtășite, aidoma comuniunii existenței celor două istorice vetre umane: Mehadia și Băile Herculane. În acest context putem remarca importante personalități locale, care au desfășurat acțiuni și activități ce au avut ca efect imprimarea unei evoluții comune a fondului cultural-spiritual al celor două localități.

– Nicolae Stoica de Hațeg, protopopul și cronicarul Mehadiei și al Băilor Herculane, care prin lucrarea sa a asociat, într-un mod considerat firesc, cele două areale umane și a demonstrat unitatea lor istorică, culturală și spirituală.

– Generalul Nicolae Cena, fiu al Mehadiei, fondator al Muzeului de istorie din Băile Herculane, care astăzi îi poartă cu multă recunoștință numele, Nicolae Cena fiind și primul director al stațiunii, odată cu instalarea administrației românești în perioada ulterioară destrămării Imperiului.

– Preotul Iosif Coriolan Buracu, una dintre cele mai puternice personalități a Banatului Montan, luptător pentru unitatea națională, căruia, noi cei din Mehadia, îi datorăm o deosebită recunoștință pentru întreaga sa activitate desfășurată ca preot la Mehadia, în anii zbuciumați din preajma Marii Uniri și câtorva dintre lucrările sale: Muzeul General Nicolae Cena în Băile Herculane şi cronica Mehadiei (1924); Heracle, Hercules, Iovan Iorgovan şi Băile Herculane (1924); Din istoria Banatului de Severin (1932).

Publicația ,,Cronica Mehadiei”, la fel cum și publicația ,,Vestea”, amintită mai sus, prin conținutul și profilul lor publicistic, au menținut și continuat această vie această legătură.  Rămânând în același registru, referindu-ne la prezent, putem constata din nou, păstrarea și chiar consolidarea acestei legături prin conexiuni interumane, afișate pe diverse planuri, care prin eforturi comune au urmărit în permanență descoperirea și apoi valorificarea întregului potențial uman, cultural-artistic, și nu în ultimul rând, turistic. Punerea în valoare a potențialului turistic este justificată de statutul de stațiune al Băilor Herculane, însă și al Mehadiei, care recent a obținut titlul oficial de stațiune turistică de interes local. Această relație prin intermediul factorului uman, este cultivată astăzi, în special prin domnul Dorin Bălteanu, în prezent director al revistei ,,Domogled ” ce apare la Herculane, domnia sa fiind prezent la toate manifestările noastre de la Mehadia, de la simpozioane, colocvii, până la diverse evenimente ocazionate de comemorări, aniversări, dezveliri de placi memoriale sau monumente. În același timp, domnul Dorin Bălteanu, este și un proeminent promotor cultural al Băilor Herculane, organizând în stațiune o seamă de manifestări, unele dintre ele cu caracter periodic, de o înaltă ținută și valoare pentru promovarea comună a acestui areal. În același scop, oficialități locale, profesori, oameni de cultură, redactori ai publicațiilor din Mehadia, au fost prezenți la multe dintre manifestările desfășurate la Băile Herculane, toate acestea fiind evocate în publicațiile locale editate atât în Băile Herculane, cât și în Mehadia. Ca rezultat al acestei colaborări, au luat naștere mai multe proiecte comune, altele sunt gândite și creionate pentru viitor, potențialul realizării lor în continuă asociere fiind practic unul nelimitat. Dintre proiectele finalizate, vreau să amintesc reprezentativ doar unul, cel din care a rezultat  publicarea lucrării ,,Mehadia turistică„. 

La îndeplinirea lui au participat, alături de administrația locală a comunei Mehadia, inginerul Dorin Bălteanu, redactorul șef al publicației ,,Vestea”, din acea vreme, profesorul Gruia Cinghiță și scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu.
Doresc să subliniez rolul major jucat de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu în viața culturală a Mehadiei în perioada anilor 2005-2020, dinamica ei funcționând strict sub auspiciile sale. Cu sprijinul autorităților și instituțiilor locale, toate aceste strădanii conjugate au construit și pus în funcțiune angrenajul acestei veritabile emulații spirituale derulate la Mehadia în aceeași perioadă. Ca jurnalist, trebuie să amintesc și faptul că lui Nicolae Danciu Petniceanu i se datorează fondarea în anul 2006 a revistei ,,Vestea”, care apare în tipar, neîntrerupt, timp de 14 ani. Având în vedere toate aceste considerații, nu cred că greșesc alăturând personalitatea lui Nicolae Danciu Petniceanu, celor trei importante personalități ale Mehadiei, amintite anterior. 

Ca o concluzie, din toate cele arătate, reiese faptul că dezvoltarea unei comunități, indiferent de dimensiunea ei, depinde în mare măsură de potențialul său uman, de calitățile morale și intelectuale ale membrilor săi. Din fericire, Mehadia și Băile Herculane nu au dus lipsă de asemenea valori, care au reușit să păstreze și să promoveze patrimoniul cultural, inclusiv să creeze noi valori cu același potențial de exprimare. În rândul unor asemenea creații putem așeza și pe cele jurnalistice de azi, a căror capacitate de a sprijini progresul comunității și a valorifica întreg potențialul său creator, este una de netăgăduit, care va perpetua și consolida neîntrerupt istorica conexiune a celor două înrudite comunități.

Mehadia, octombrie 2024 

(DOMOGLED, Anul IV/V, Numărul 7 – 8, Băile Herculane, 2024/ 2025/2026)

Constantin VLAICU,

redactor șef publicația VESTEA,

redactor șef adjunct CRONICA MEHADIEI,

membru UZPR, Caraș Severin

⛰️ Ziua potecilor – Reșița 2 mai 2026
Îți era dor de o drumeție sau de o alergare montană? Sau poate de frumusețea naturală și diversitatea Banatului Montan, un loc aparte, traversat și de cărarea noastră?
𝗔𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗻𝗼𝘁𝗲𝗮𝘇ă î𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿: 𝟮 𝗺𝗮𝗶 ș𝗶 𝘃𝗶𝗻𝗼 𝗹𝗮 𝗥𝗲ș𝗶ț𝗮 sau hai alături de noi dacă faci parte din comunitate!
Alături de prietenii noștri de la Fundația Comunitară Banatul Montan și de alți susținători ai drumului care unește, petrecem o zi pe trasee din zonă: pe Via Transilvanica și pe alte cărări tematice, prin care reușim să descoperim poveștile locurilor și comunităților.
Surpriza noastră este că două dintre circuitele disponibile vor fi ghidate de Alin și Tibi Ușeriu!
Așadar, ne adunăm pentru mișcare, comunitate și descoperire, dar și pentru câteva momente de sărbătoare:
👉 inaugurarea traseului tematic ECO Banatul Montan;
👉 prezentarea parteneriatului strategic dintre Asociația Tășuleasa Social și Direcția Silvică Caraș-Severin.
În plus, te așteaptă și expoziții în aer liber: pe deoparte cea dedicată trasului Via Transilvanica precum și „Memoria Metalului”, organizată de Primăria Reșița, în centrul civic. Aceasta din urmă reprezintă un dialog între istoria industrială a orașului și prezent.
🗓 𝗣𝗥𝗢𝗚𝗥𝗔𝗠𝗨𝗟 𝗭𝗜𝗟𝗘𝗜:
09:00 – Întâlnire la Palatul Cultural Reșița, pe Via Transilvanica;
09:15 – Cuvânt de bun venit! Prezentarea comunității, a cadrului evenimentului + detalii organizatorice și reguli de siguranță;
10:00 – Plecare pe trasee (la alegere):
🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟭 (~𝟯 𝗸𝗺)
Drumeție cu Alin Ușeriu (președintele Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul proiectului Via Transilvanica) și Ana Schlupp (director executiv al Fundației Comunitare Banatul Montan).
👉 „Dealul Crucii” (integral pe Via Transilvanica);
👉 ușor | potrivit și pentru copii 6+ (însoțiți);
🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟮 (~𝟳 𝗸𝗺)
Drumeție cu Cătălin Gavrila (manager de traseu Via Transilvanica).
👉 “Traseul Uzină” – belvedere Slamina – Vf. Arșița – Canada – stadion – Palatul Cultural;
👉 mediu | pentru drumeți cu experiență;
🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟯 (~𝟭𝟬 𝗸𝗺)
Alergare montană cu Tibi Ușeriu (ambasador Via Transilvanica) și Laszlo Kokovics (alergător montan Asociația Club Sportiv Reșița Alpină).
Traseu: Uzină – belvedere Slamina – Vf. Arșița – Crucea Doman – Via Transilvanica – Palatul Cultural;
👉 mediu | pentru sportivi;
🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟰 (~2 𝗸𝗺, durată aproximativă 1 oră și 30 minute)
Drumeție urban-culturală cu Ioana Ciolea (artist și manager cultural) și Andrei Bălbărău (fondator al Muzeul Cineastului Amator din Reşiţa, unic în România);
Tur ghidat: Uzina Constructoare de Mașini (UCM) – hale, vile, sere;
👉 ușor | potrivit și pentru copii 6+ (însoțiți).
13:00 – Sosire sub funicular, lângă Palatul Cultural;
👉 vizitarea celor două expoziții;
13:15 – Inaugurare traseu ECO Banatul Montan și prezentarea parteneriatului strategic al Asociației Tășuleasa Social cu Direcția Silvică Caraș-Severin.
13:30 – Timp de socializare.
Pe Via Transilvanica fiecare pas ne aduce mai aproape de comunitate. Te așteptăm!

(https://www.revistacununa.ro/home/)

La Caransebeș, într-o atmosferă încărcată de emoție și respect pentru tradiție, s-a desfășurat astăzi sesiunea științifică premergătoare Festivalului de recitare în grai bănățean „Credință și Lumină”, parte a manifestării „Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului”. Întâlnirea a avut loc la Colecția Muzeală „Episcop Elie Miron Cristea”, un spațiu simbolic pentru memoria și identitatea spirituală a locului.

Evenimentul a debutat cu lansarea volumului de poezie dedicat acestei ediții a festivalului, apărut la Editura Episcopiei Caransebeșului, reunind creații ale poeților care dau glas graiului bănățean – un patrimoniu viu, transmis cu grijă din generație în generație. Versurile, încărcate de autenticitate și căldură, au readus în prim-plan farmecul unei rostiri care definește sufletul locului.

În continuare, poeții prezenți și-au citit creațiile, iar dialogul care a urmat a deschis perspective importante pentru viitorul acestui demers cultural. S-a discutat despre responsabilitatea păstrării graiului bănățean și despre necesitatea transmiterii lui către tineri, ca pe o moștenire de preț.

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian Mic, evenimentul a fost coordonat de părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului, alături de Dan Ioan Liuț, președintele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean. Din partea Asociației pentru Vorbirea Bănățană a fost prezent tânărul poet Claudiu Românu, care a transmis gândul președintelui asociației, Vasile Linția, oferind celor prezenți revista „Cununa” și volume de poezie dialectală, ca semn de prețuire și continuitate culturală.

Manifestările continuă și mâine, 25 aprilie 2026, de la ora 12, când copii și tineri vor urca pe scenă în cadrul Festivalului „Credință și Lumină”, ediția a XVI-a, pentru a recita poezii în grai bănățean, într-un gest de continuitate și iubire față de rădăcini. Evenimentul este organizat de Episcopia Caransebeșului, Secretariatul de Stat pentru Culte, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, Asociația pentru Vorbirea Bănățană și Casa de Cultură „George Suru”.

Într-o lume în continuă schimbare, astfel de inițiative devin repere de lumină. Ele ne reamintesc cine suntem și de unde venim. Recunoștința se îndreaptă către toți cei implicați, în mod deosebit către Episcopia Caransebeșului, către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian și către părintele arhimandrit Casian Rușeț, pentru dăruirea și grija cu care păstrează vie identitatea culturală și spirituală a Banatului.

│ ✍ Colectivul de redacție

│ 📷 Episcopia Caransebeșului

© 2026 Toate drepturile rezervate.

Site realizat de Asociația pentru Vorbirea Bănățană, condusă de președintele Vasile Linția.

revistă fondată în anul 2020

25 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

151 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria. Coordonator: Bogdan Andrei Mihele.

 

 

25. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

151 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Koordination: Bogdan Andrei Mihele.

 

În 25 aprilie 2025 se împlinesc 151 de ani de la nașterea, în anul 1875, a Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița. 

Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.

În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.

În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul Fericitului Episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.

După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.

Pentru a marca anul trecut cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului, ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Bustul a fost dezvelit în prezența autorului, în data de 27 aprilie 2025, după ce, începând cu ora 10.00, la Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari s-a săvârșit o Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.

Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla. Aceasta a fost lansată în fața unui numeros public chiar în ziua de 25 aprilie 2025.

Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, a fost obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. A fost de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.

Având în vedere faptul că, la Reșița, cu prilejul aniversării celor 150 de ani, anul 2025 a fost declarat Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, s-au organizat mai multe evenimente și expoziții dedicate celui născut la Reșița.

Tot anul trecut, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat două pelerinaje pe urmele Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu. Este vorba despre cel din 11 iulie 2025 ca fiind un pelerinaj jubiliar pe urmele marelui ierarh în județul Bihor, prin vizitarea Catedralei Greco-Catolice, a Palatului Episcopal, unde s-a desfășurat primirea la PS Virgile Bercea, episcop de Oradea, și a Capelei Frențiu din Cimitirul municipal „Rulikowski“, la Oradea, pelerinajul continuând la Stâna de Vale (vizitarea Mănăstirii Greco-Catolice „Fericiții Episcopi Români Martiri Greco-Catolici”), stațiune climaterică dezvoltată, începând cu anul 1932, cu aportul Fericitul Episcop Martir dr. Valeriu Traian Frențiu.

Cel de-al doilea pelerinaj a fost cel organizat la 15 august 2025, în cadrul căruia au fost depusă câte o jerbă de flori în amintirea marelui ierarh Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și la Cimitirul săracilor, parte a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cimitir unde s-ar putea să fi fost îngropat în secret, ambele la Sighetu Marmației, în Maramureș.

Comunitatea culturală din Clisura Dunării primește cu bucurie un nou număr al revistei „Tribuna seniorilor mehedințeni”, publicație editată de Asociația Seniorilor Clisura Dunării – Orșova. Ediția din martie 2026 (Anul XIV, nr. 37) confirmă continuitatea și vitalitatea unui demers editorial dedicat valorificării experienței, memoriei și creativității seniorilor.

Sub coordonarea redactorului-șef Andrușa R. Vătuiu, revista reunește articole, eseuri, cronici și creații literare semnate de colaboratori consacrați și debutanți deopotrivă. Între redactori se remarcă prof. Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor, a cărui implicare conferă publicației un plus de rigoare și deschidere spre spațiul literar național.

Numărul de față propune cititorilor o paletă diversă de teme: de la evocări istorice și reflecții asupra identității culturale locale, până la analize contemporane și pagini de literatură (poezie, proză scurtă). Nu lipsesc nici articolele dedicate vieții comunității din Orșova și din județul Mehedinți, evenimentelor culturale recente, precum și inițiativelor menite să promoveze dialogul între generații.

„Tribuna Seniorilor Mehedințeni” rămâne un spațiu de expresie autentic, în care seniorii își fac auzită vocea, împărtășesc experiențe de viață și contribuie la păstrarea valorilor locale. Prin consecvență și calitate, revista își consolidează statutul de reper cultural în zona Clisurii Dunării.

Apariția acestui nou număr reprezintă nu doar o reușită editorială, ci și o invitație la lectură și reflecție pentru toți cei interesați de cultura, tradițiile și oamenii locului.

O prezență remarcabilă în peisajul publicistic contemporan este revista DOMOGLED, publicație a Cenaclului omonim din Băile Herculane. Aceasta continuă să apară prin stăruința unei echipe devotate, coordonate de scriitorul și publicistul Dorin Bălteanu, a cărui pasiune și expertiză constituie forța motrice a întregului proiect.

În prezent, în absența finanțării de care a beneficiat în trecut, publicația rezistă exclusiv în format electronic. Acest statut nu îi știrbește însă valoarea, ci o transformă într-un autentic instrument de rezistență culturală, dedicat promovării valorilor istorice ale stațiunii bimilenare de pe Valea Cernei.

Actuala ediție triplă, de colecție, propune un conținut dens și echilibrat între istorie, cultură și activism civic. Un punct central al acestui număr este documentarea conferinței-dezbatere „SALVAȚI BĂILE HERCULANE!”, desfășurată sub egida Academiei Române, un demers esențial pentru revitalizarea ansamblului arhitectural local. Cititorii pot regăsi, de asemenea, cronici ale unor momente istorice fascinante, precum vizitele imperiale și regale ale lui Franz Josef sau Carol I, dar și detalii despre inaugurarea marilor edificii balneare din secolul al XIX-lea.

Dincolo de istoria mare, revista onorează „istoria sufletului” locului prin omagii aduse personalităților care au marcat stațiunea – precum arhitecta Ioana Mihăiescu – și prin salvarea memoriei imateriale, regăsite în legendele nimfelor Cerna și Belareca.

Recunoașterea valorii sale academice este confirmată prin includerea publicației în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și prin aprecierile venite din partea unor personalități marcante, precum prof. ing. Nicolae Noica sau acad. Ioan-Aurel Pop. Aceștia văd în DOMOGLED un veritabil „catalizator” al eforturilor de a reda stațiunii strălucirea de odinioară.

În esență, DOMOGLED depășește formatul unei simple reviste; este o mărturie vie a dragostei pentru patrimoniu și un „străjer” al viitorului stațiunii Băile Herculane. Această ediție de colecție rămâne o dovadă incontestabilă a rezilienței culturale și a efortului admirabil al domnului Dorin Bălteanu de a nu lăsa flacăra „Domogledului” să se stingă.

 

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Dă clic pentru a accesa wp-1777026685397.pdf

În 22 aprilie 2026, la Biblioteca Națională din Biserica Albă (Bela Crkva), Casa de presă și editură „Libertatea” a organizat un eveniment cultural dedicat cărții. Cu acest prilej a fost lansată oficial cartea preotului Petru Berbentia „Gânduri pentru frații din Voivodina”. 

Despre Casa de Presă și Editură „Libertatea” și despre cele mai noi apariții editoriale au vorbit doamna dr. Mariana Stratulat, director la Casa de Presă și Editură „Libertatea” și Marin Gașpar, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”. Cu acest prilej, CPE „Libertatea” a făcut o importantă donație de carte Bibliotecii Naționale din Biserica Albă.

La manifestare a fost prezent și Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României de la Vârșeț.

O interesantă biografie a autorului a fost prezentată de dr. Valentin Mik – director adjunct al Casei de presă și editură „Libertatea”. Preotul Petru Berbentia scrie săptămânal articole dedicate românilor din Voivodina in Ziarul „Libertatea”, articole bine primite de public.

La acest dialog cultural au participat, pe lângă prieteni ai autorului, și preoți din România și Serbia: preotul Cornel Juica de la Mesici, reprezentantul Episcopiei „Dacia Felix” de la Vârșeț, precum și preotul român din Biserica Albă, plus părintele paroh Cristian Rădulescu și părintele Horia Mailat de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Reșița.

Au mai vorbit despre autor și despre cartea „Gânduri pentru frații din Voivodina”: Ion. D. Cucu, – președintele Filialei Caraș Severin a UZPR, din care fac parte și jurnaliști de la săptămânul „Libertatea” din Panciova, Serbia, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Nicolae Plujar, președintele Asociației Culturale „Reșița Română” și jurnalistul Mario Balint, vechi colaborator și prieten cu autorul.

La final, preotul Pentru Berbentia a prezentat structura cărții, a povestit despre colaborarea cu săptămânalul „Libertatea”, a mulțumit celor prezenți și Casei de Presă și Editutură „Libertatea”, apoi a trecut la sesiunea de acordare a autografelor pe cartea nou apărută

24 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de carte a autorului reșițean Liviu Spătaru: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)”, apărută la Editura „Tim“ Reșița, 2026.

 

 

24. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Liviu Spătaru und seine neueste Buchveröffentlichung: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)” (= „Hypostasen, Stasen, Metastasen (III). Dilettantenübungen (1984 – 1989). Weitere Übungen (1997 – 2024)”, erschienen im Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.

În perioada 21-22 aprilie 2026 are loc la București întâlnirea Rețelei de Sănătate din Europa de Est (SEEHN). Ca parte a inițiativei „Diaspora pentru Sănătate” din Marea Britanie, dr. Nistor Becia, membru asociat al Societății Britanice de Psihologie (AFBPsS) și membru al Ordinului Imperiului Britanic (MBE), a fost invitat să ofere expertiza și sprijinul său profesional în cadrul acestei întâlniri, prin coordonarea atelierului „Consolidarea capacității forței de muncă din domeniul sănătății prin îngrijire informată despre traume ca o competență a sistemului”, în mod voluntar. Contribuția sa reflectă valorile care stau la baza Inițiativei Diaspora – serviciul, solidaritatea și schimbul de cunoștințe transfrontaliere – în sprijinul unor sisteme de sănătate mai puternice, al unor profesioniști împuterniciți și al unei colaborări regionale durabile în cadrul comunității SEEHN. Cu această ocazie, dr. Nistor Becia, membru UZPR, a realizat și o scurtă vizită la sediul UZPR din București, unde a avut o întrevedere cordial cu Dan Constantin, președintele UZPR.

Pe 3 mai 2026, TVR marchează Ziua Internațională a Libertății Presei cu dezbaterea „Rolul și misiunea mass-media publică”. Dan Constantin, președinte al UZPR, va participa la acest eveniment în cadrul panelului „Media Freedom Act – prevederi, impact, soluții pentru media publică din România”, care include cele mai actuale teme legate de implementarea în România a prevederilor europene în domeniu, proces în care UZPR este implicată încă de la intrarea în vigoare a EMFA.

Discuțiile vor fi deschise de Adriana Săftoiu, președinte director general TVR, Robert Cristian Schwartz – președinte director general Radio România și Claudia Victoria Nicolae, director general Agerpres. La paneluri vor participa unii dintre cei mai reputați  jurnaliști dn România: Ioana Avădani, președinte al Consiliului Director Centrul pentru Jurnalism Independent, Ovidiu Nahoi, Editor In Chief RFI, Ovidiu Vanghele, jurnalist Centrul de Investigații Media, Mircea Toma, membru al Consiliul Național al Audiovizualului, Mihai Rădulescu, jurnalist TVR, Adrian Ursu, jurnalist Antena 3, Andrei Bereandă, CEO Ringier Romania, Cristina Guseth, director Freedom House România, Maria Țoghină, jurnalist SRR, Răzvan Martin, coordonator programe ActiveWatch.

23 aprilie 2026

  •  UZPR, co-organizator al manifestării de la Palatul Parlamentului

Ziua Pământului a adus la București un mesaj fără menajamente: indiferența nu mai este o opțiune. În cadrul conferinței „Earth Day – The Day After Tomorrow”, organizată la Palatul Parlamentului, participanții au cerut responsabilitate reală și acțiune imediată.
Într-o perioadă în care crizele de mediu devin tot mai evidente, iar presiunea asupra resurselor crește, dezbaterea a scos la iveală nu doar problemele, ci și lipsa de reacție.
Inițiatorul evenimentului, Lavinia Șandru, a transmis un mesaj direct: „Nu mai putem rămâne indiferenți. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm, pentru că ceea ce lăsăm în urmă va defini viitorul.”
Dan Constantin, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a subliniat rolul comunicării: „Dacă nu transformăm această temă într-o preocupare zilnică, nu vom avea niciodată schimbări reale.”
Florin Lixandru, Inspector General al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a evidențiat rolul educației: „Nu mai vorbim despre scenarii, ci despre realitate. Educația este cea care poate forma generațiile care vor schimba direcția.”
Anca Marinescu, Director Comunicare și Corporate Affairs RetuRo, a oferit un exemplu concret: „Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există colaborare. Fără cooperare, nu există rezultate.”
Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților,

CITEȘTE MAI MULT »

23 aprilie 2026, ora 17:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.

Prezentare de cărți ale autorilor Vasile Bogdan din Timișoara („Cum am devenit cineast”, Editura „Tim“ Reșița, 2026) și Gheorghe Jurma din Reșița („Literatură și eternizare”, Editura „Tim“ Reșița, 2026).

 

 

 

23. April 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.

Buchpräsentation: als Gäste der Temeswarer Schriftsteller Vasile Bogdan und seine neueste Buchveröffentlichung „Cum am devenit cineast” (= „Wie ich Cineast wurde“, Verlag „Tim“ Reschitza, 2026) sowie der Reschitzaer Schriftsteller Gheorghe Jurma und seine neueste Buchveröffentlichung „Literatură și eternizare” (= „Literatur und das Ewige”), Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.

 

Alături de „oameni de seamă ai Banatului”, de prieteni și colaboratori, Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin (Serbia) a marcat sâmbătă, 18 aprilie 2026, cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, inițiat și coordonat de neobositul poet și jurnalist Vasile Barbu.

„De 30 de ani, în această parte a Banatului, în cea mai de vest oază a românimii, noi – S.L.A. „Tibiscus” –  scriem cartea bibliotecii personalităților bănățene care după sine au lăsat dâră în timp și spațiu, visând la aripi, la conviețuire pașnică, la libertăți netulburate, la o zonă liberă, de o circulație nestingherită a bunurilor și ideilor oamenilor.” preciza președintele S.L.A. „Tibiscus” în deschiderea simpozionului.

De asemenea, tot în cuvântul de deschidere este menționat faptul că la cele 30 de ediții au fost expuse aproximativ 1400 de comunicări științifice de oameni de cultură, scriitori, istorici, jurnaliști, cercetători științifici etc. din România, Serbia, Macedonia, Rep. Moldova, Belgea, Franța, Suedia, Austria, Germania, SUA. De-a lungul timpului au participat nume de rezonanță ale istoriografiei și publicisticii românești.

În urma acestor simpozioane au fost tipărite  până în prezent 40 de cărți care conțin referatele științifice expuse la această manifestare cu suflu academic.

La fiecare ediție  a fost acordat un premiu important „pentru contribuția adusă la păstrarea obștei românești cât și pentru merite deosebite în promovarea ideilor umaniste și cultivarea și afirmarea valorilor istoriei românești”. O seamă de personalități au fost onorate cu acest „Premiu dr. Gligor Popi”: Draghișa Constandinovici (2010, Cladevo), Miriana Maluțkov (2011, Novi Sad), Florian Copcea (2011, Drobeta Turnu Severin), Radu Păiușan (2011, Timișoara), Doina Benea (2011, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2012, Timișoara), Gh. Rancu (2013, Șopotu Vechi), Costa Roșu (2013, Novi Sad), Ionel Cionchin (2013, Timișoara), Ioan Hațegan (2013, Timișoara), Radu Păiușan (2014, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2014, Timișoara), Costa Roșu (2015, Novi Sad), Ioan Ciama (2015, Timișoara), Nicolae Toma (2016, Lugoj), Mircea Măran (2015, Petrovăsâla), Victor Rusu (2017, DTS), Ioța Bulic (2017, Pacevo), Nicolae Danciu Petniceanu (2017, Mehadia), Nicolae Scheianu (2018, Baia Mare), Gh. Rancu Bodrog (2018, Șopotu Vechi), Erwin Dubrovici (2018, Croația), Ioan Cipu (2018, post mortem), Delia Muntean (2019, Baia Mare), Nicolae Băbuț (2019, SUA), Vasile Morar (2019, Chelința Maramureș), Alexandru Câțcăuan (2020, Bistrița), Doru Dinu Glăvan (2020, Reșița)[1], Nicolae Toma (2021, Timișoara), Dimitrie Miclea (2021, Seleuș), Ioan Birta (2022, Reșița), Adrian Cioroianu (2023, București), Ionel Bota (2024, Oravița), Valeriu Stancu (2024, Iași), Gabriela Șerban (2025, Bocșa), Ana Niculina Ursulescu (2025, Novi Sad), Erwin Josef Țigla (2026, Reșița).

Cum consemnam deja, la această cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” premiul „dr. Gligor Popi” a fost înmânat scriitorului și jurnalistului reșițean Erwin Josef Țigla.

Lucrările acestei ediții au conținut, și de astă dată, teme difersificate și interesante,  contribuind la promovarea valorilor cultural-spirituale și identității neamului și tradiției românești. Între cei care au susținut comunicări se află: Ioan Traia (Timișoara), Silvia Hârceagă (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Ionel Bota (Oravița), Petre Opruț (Timișoara), Vasile Barbu (Uzdin), Mihai Chiper (Anina), Gheorghe Chiran (Oravița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz), Ștefan Tomoiagă (Săcălaz), Nicolae Toma (Timișoara), Aura Lupșescu (Timișoara), Erwin Josef Țigla (Reșița), Gabriela Șerban (Bocșa), Cristina Anișoara Zainea (Oravița), Gheorghe Lungu (Timișoara) și Titu Pervulescu (Timișoara).

Gazde minunate, membrii S.L.A. „Tibiscus”, sub bagheta magică a președintelui Vasile Barbu, au reușit din nou să adune la Casa Românească de pe ulița Mihai Eminescu din Uzdin o mulțime de prieteni scriitori, artiști și jurnaliști, al căror numitor comun este prietenia, susținută de respect și dragoste de cultură românească!

Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția XXX s-a încheiat cu sesiunea de fotografii, dar și cu o masă a prieteniei!

Mulțumind amfitrionului Vasile Barbu și felicitând gazdele pentru reușita evenimentului, dorim Societății Literar-Artistice „Tibiscus” și Simpozionului său mulți ani înainte, activitate rodnică și succes în păstrarea și promovarea identității românești indiferent de locul geografic în care se află! Deoarece, acolo unde frații se adună, înseamnă acasă!

---

[1] Oameni de seamă ai Banatului. Actele Simpozionului Internațional, ediția a XXIV, a, 2020.- Uzdin, 2021;