23 aprilie 2026, ora 17:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.

Prezentare de cărți ale autorilor Vasile Bogdan din Timișoara („Cum am devenit cineast”, Editura „Tim“ Reșița, 2026) și Gheorghe Jurma din Reșița („Literatură și eternizare”, Editura „Tim“ Reșița, 2026).

 

 

 

23. April 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.

Buchpräsentation: als Gäste der Temeswarer Schriftsteller Vasile Bogdan und seine neueste Buchveröffentlichung „Cum am devenit cineast” (= „Wie ich Cineast wurde“, Verlag „Tim“ Reschitza, 2026) sowie der Reschitzaer Schriftsteller Gheorghe Jurma und seine neueste Buchveröffentlichung „Literatură și eternizare” (= „Literatur und das Ewige”), Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.

 

Alături de „oameni de seamă ai Banatului”, de prieteni și colaboratori, Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin (Serbia) a marcat sâmbătă, 18 aprilie 2026, cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, inițiat și coordonat de neobositul poet și jurnalist Vasile Barbu.

„De 30 de ani, în această parte a Banatului, în cea mai de vest oază a românimii, noi – S.L.A. „Tibiscus” –  scriem cartea bibliotecii personalităților bănățene care după sine au lăsat dâră în timp și spațiu, visând la aripi, la conviețuire pașnică, la libertăți netulburate, la o zonă liberă, de o circulație nestingherită a bunurilor și ideilor oamenilor.” preciza președintele S.L.A. „Tibiscus” în deschiderea simpozionului.

De asemenea, tot în cuvântul de deschidere este menționat faptul că la cele 30 de ediții au fost expuse aproximativ 1400 de comunicări științifice de oameni de cultură, scriitori, istorici, jurnaliști, cercetători științifici etc. din România, Serbia, Macedonia, Rep. Moldova, Belgea, Franța, Suedia, Austria, Germania, SUA. De-a lungul timpului au participat nume de rezonanță ale istoriografiei și publicisticii românești.

În urma acestor simpozioane au fost tipărite  până în prezent 40 de cărți care conțin referatele științifice expuse la această manifestare cu suflu academic.

La fiecare ediție  a fost acordat un premiu important „pentru contribuția adusă la păstrarea obștei românești cât și pentru merite deosebite în promovarea ideilor umaniste și cultivarea și afirmarea valorilor istoriei românești”. O seamă de personalități au fost onorate cu acest „Premiu dr. Gligor Popi”: Draghișa Constandinovici (2010, Cladevo), Miriana Maluțkov (2011, Novi Sad), Florian Copcea (2011, Drobeta Turnu Severin), Radu Păiușan (2011, Timișoara), Doina Benea (2011, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2012, Timișoara), Gh. Rancu (2013, Șopotu Vechi), Costa Roșu (2013, Novi Sad), Ionel Cionchin (2013, Timișoara), Ioan Hațegan (2013, Timișoara), Radu Păiușan (2014, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2014, Timișoara), Costa Roșu (2015, Novi Sad), Ioan Ciama (2015, Timișoara), Nicolae Toma (2016, Lugoj), Mircea Măran (2015, Petrovăsâla), Victor Rusu (2017, DTS), Ioța Bulic (2017, Pacevo), Nicolae Danciu Petniceanu (2017, Mehadia), Nicolae Scheianu (2018, Baia Mare), Gh. Rancu Bodrog (2018, Șopotu Vechi), Erwin Dubrovici (2018, Croația), Ioan Cipu (2018, post mortem), Delia Muntean (2019, Baia Mare), Nicolae Băbuț (2019, SUA), Vasile Morar (2019, Chelința Maramureș), Alexandru Câțcăuan (2020, Bistrița), Doru Dinu Glăvan (2020, Reșița)[1], Nicolae Toma (2021, Timișoara), Dimitrie Miclea (2021, Seleuș), Ioan Birta (2022, Reșița), Adrian Cioroianu (2023, București), Ionel Bota (2024, Oravița), Valeriu Stancu (2024, Iași), Gabriela Șerban (2025, Bocșa), Ana Niculina Ursulescu (2025, Novi Sad), Erwin Josef Țigla (2026, Reșița).

Cum consemnam deja, la această cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” premiul „dr. Gligor Popi” a fost înmânat scriitorului și jurnalistului reșițean Erwin Josef Țigla.

Lucrările acestei ediții au conținut, și de astă dată, teme difersificate și interesante,  contribuind la promovarea valorilor cultural-spirituale și identității neamului și tradiției românești. Între cei care au susținut comunicări se află: Ioan Traia (Timișoara), Silvia Hârceagă (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Ionel Bota (Oravița), Petre Opruț (Timișoara), Vasile Barbu (Uzdin), Mihai Chiper (Anina), Gheorghe Chiran (Oravița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz), Ștefan Tomoiagă (Săcălaz), Nicolae Toma (Timișoara), Aura Lupșescu (Timișoara), Erwin Josef Țigla (Reșița), Gabriela Șerban (Bocșa), Cristina Anișoara Zainea (Oravița), Gheorghe Lungu (Timișoara) și Titu Pervulescu (Timișoara).

Gazde minunate, membrii S.L.A. „Tibiscus”, sub bagheta magică a președintelui Vasile Barbu, au reușit din nou să adune la Casa Românească de pe ulița Mihai Eminescu din Uzdin o mulțime de prieteni scriitori, artiști și jurnaliști, al căror numitor comun este prietenia, susținută de respect și dragoste de cultură românească!

Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția XXX s-a încheiat cu sesiunea de fotografii, dar și cu o masă a prieteniei!

Mulțumind amfitrionului Vasile Barbu și felicitând gazdele pentru reușita evenimentului, dorim Societății Literar-Artistice „Tibiscus” și Simpozionului său mulți ani înainte, activitate rodnică și succes în păstrarea și promovarea identității românești indiferent de locul geografic în care se află! Deoarece, acolo unde frații se adună, înseamnă acasă!

---

[1] Oameni de seamă ai Banatului. Actele Simpozionului Internațional, ediția a XXIV, a, 2020.- Uzdin, 2021;

22 aprilie 2026, ora 17:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de cărți ale autorului reșițean Marian Apostol: „Cartea umbrelor“ (Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026) & „La început a fost cuvântul“ (Editura „Hoffman“ Caracal, 2026).

 

 

 

 

22. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Marian Apostol und seine neuesten Buchveröffentlichungen: „Cartea umbrelor“ (= „Das Buch der Schatten“) – Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026 & „La început a fost cuvântul“ (= „Am Anfang war das Wort“) – Verlag „Hoffman“ Caracal, 2026.

 

 

În fiecare domeniu, cercetarea științifică caută să se fundamenteze pe date care să-i definească începuturile. Istoria presei „se scrie în fiecare zi”, dar preocupările se concentrează mereu pe definirea cu exactitate a premierelor. Și la nivelul membrilor UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în cadrul dezbaterilor organizate periodic, se aduc mereu detalii privind începuturile presei în Banat. Caracteristica multietnică, implicit multiculturală, a acestei regiuni, face ca istoria să fie abordată într-un mod mult mai complex, prin faptul că organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, chiar și ale unor grupuri etnice, își apără cu tenacitate propriile valori culturale. Prin opinii susținute, chiar de documente valabile, ies la iveală unele particularități de excepție, care au condus de-a lungul timpului la sporirea patrimoniului cultural regional. Astfel, comunitatea germană a semnalat data de 18 aprilie 1771, când la Timișoara s-a editat și tipărit în limba germană o publicație de știri și anunțuri.

Istoria colonizării Banatului cu populație germană, consemnează o a II-a etapă fiind perioada tereziană (1763-1775), în care împărăteasa Maria Terezia și fiul său, Iosif al II-lea, au determinat aducerea pe aceste locuri a peste 50.000 de cetățeni germani. Preocuparea privind viața acestora pe noile meleaguri nu s-a limitat doar la aspecte administrative, ci s-au acordat mai multe privilegii pentru înființarea și funcționarea unei infrastructuri culturale, subordonată intereselor Monarhiei Habsburgice.

În volumul „Istoria tipografiei și a presei timișorene” semnat de Istvan Berkeszi (apărut în ediție bilingvă în Editura timișoreană David Press Print, în anul 2013), se consemnează ca primă gazetă tipărită la Timișoara ca fiind „Intelligenz Blatt”, editată și tipărită în tipografia lui Heinerl Matyas, în 1771.

Consultând și alte surse bibliografice, s-a ajuns la pagina web a Asociației șvabilor bănățeni din Germania (Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V.), în care publicistul Walter Tonța, în articolul intitulat Începuturile tipografiei și jurnalismului în Banat (Partea 1) prezintă o serie de detalii privind contextul în care Heinerl Matyas încă din 2 septembrie 1770 a primit locația și drepturile de a „funcționa ca unic tipograf autorizat în Timișoara în următorii doisprezece ani”.

Astfel, editorul și redactorul Matthias Joseph Heimerl, după ce și-a deschis prima tipografie din Banat în 1769, cu un privilegiu imperial, a publicat în ziua de 18 aprilie 1771, primul număr (v. foto) al publicației „Temeswarer Nachrichten” (Știri din Timișoara). Ziarul apărea săptămânal și includea secțiuni privind piețele săptămânale, prețuri la alimente și documentarea decretelor administrației provinciale austriece. Într-un supliment bianual, Heimerl a publicat și articole pe teme culturale, istorice și sociale și aborda discuții și dezbateri despre multiculturalism și interculturalism în regiune. Editorul oferea și articole satirice, distractive, despre societatea timișoreană, precum și un calendar. Se cunoaște doar de apariția a 17 numere, publicația nerezistând la concurența ziarelor vieneze, la care erau abonați intelectualii timișoreni. Autorul prezintă și alte opinii, după care acest ziar reprezintă de fapt primul ziar editat și tipărit în zona de sud-est a Europei, implicit pe teritoriul actual al României.

Pentru că există mai multe cercetări care vizează începuturile presei, mai ales în Banatul istoric, la nivelul filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș s-a demarat o acțiune organizatorică de pregătire a unui simpozion pe această temă aniversară, realizat în colaborare cu specialiști și instituții cu preocupări în această direcție.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, aflat la Pitești. a transmis un mesaj la deschiderea ediției cu numărul 49 al celebrului Festival Dendrofloricol „Simfonia Lalelelor”, începând amuzat: „Cu atâta forță diplomatică prezentă la manifestare, ați putea iniția o acțiune pentru deblocarea Ormuz-ului”. „Laleaua, această minunată cupolă deschisă spre cer, spre cei care o admiră, ne vorbește de aici, din inima ținutului argeșean, sub sunetul festivalului cu amprentă muzicală Simfonia Lalelelor… Festivalul nu este doar o manifestare dendrofloricolă, ci a devenit, prin consolidarea lui de la ediție la ediție, începând cu 1978, un simbol al Piteștiului. El a pornit, la debut, pentru a sublinia speranța și solidaritatea întregii națiuni la ieșirea din doliul devastatorului cutremur din martie 1977. Primarul de atunci, tânărul Nicolescu, a avut această idee și cu mare respect pentru acei înaintași evoc momentul la care am participat și l-am susținut prin uneltele specifice meseriei de jurnalist. În acei ani, Piteștiul era capitala petrochimiei românești, iar desfășurarea festivalului, legată de acele procese economice de amploare, avea să dea o personalitate și un contur și mai puternic orașului. Laleaua, iată, dăinuie și s-a dovedit mai rezistentă decât oțelul inox al utilajelor realizate din el.

Din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai puternică și reprezentativă organizație a presei, care cuprinde 5.400 de membri, urez viață lungă Simfoniei Lalelelor, ai cărei cronicari suntem! Felicitări, domnule primar Cristian Gentea, pentru amploarea deosebită a Simfoniei Lalelelor, care va împlini, în curând, o jumătate de secol! La mulți ani! (afnews.ro/)

În ziua de 20 aprilie 2026 a avut loc ședința Consiliului Director al UZPR, care a avut pe ordinea de zi probleme privind buna funcționare a organizației.

Întrunită statutar, cu participarea, ca invitați, a președintelui JODA, Grigore Radoslavescu, a președintelui Comisiei de Atestare Profesională, Viorel Popescu, și a coordonatorului Editurii UZP, Teodora Marin, ședința a dezbătut concluziile rezultate în urma Adunării Generale Ordinare, care s-a desfășurat la sfârșitul lunii martie a.c. „Măsura de a prelungi durata votării la trei zile s-a dovedit excelentă. Colegii au votat astfel cu mai mare accesibilitate, iar la sediu am avut o echipă tehnică ce a fost la dispoziția celor care au ales să voteze fizic și nu s-au înregistrat probleme sau dificultăți”, a menționat Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.

La rândul său, președintele Dan Constantin a punctat faptul că „votul puternic majoritar pentru activitatea UZPR este o confirmare a parcursului conducerii alese la Adunarea Generală din 2024 și pentru programul adoptat atunci, care a avut ca piloni centrali unitatea organizației, afirmarea componentei de creație a UZPR, accentuarea caracterului profesional, poziționarea pro-Europa și împotriva oricăror manifestări extremiste. Rapoartele prezentate Adunării Generale au fost aprobate cu o largă majoritate, ceea ce ne dă susținerea necesară de a continua pe calea strictă a prevederilor statutare”.

La același subiect, președintele UZPR a subliniat că Adunarea Generală Ordinară a aprobat și modificarea Regulamentului Comisiei de Atestare Profesională, astfel că la cererile pentru indemnizația de pensionare se vor lua în calcul strict zece ani vechime minimă în presă și șapte ani de calitate de membru al UZPR. „În același timp, menționez că situația financiară a UZPR este solidă, avem resursele din cotizații și supraveghem cu atenție cheltuielile, astfel încât să existe siguranță și predictibilitate. În privința înscrierilor, de la începutul acestui an avem 89 de noi membri, majoritatea jurnaliști din instituții de presă cu activitate consistentă”, a mai spus Dan Constantin. „În evaluarea dosarelor avem în vedere transparența, legile României, Statutul UZPR, regulamentele în vigoare, criteriile profesionale și normele europene”, a adăugat Viorel Popescu.

Ordinea de zi a inclus și un vot pentru ca președintele UZPR, Dan Constantin, să reprezinte UZPR în demersurile juridice privind deciziile Consiliului General al Municipiului București referitoare la anularea accesului gratuit al jurnaliștilor la instituțiile de cultură și parcările administrate de Primăria Capitalei.

În legătură cu activitățile din următoarea perioadă, președintele UZPR a menționat inițierea unei dezbateri legate de stadiul implementării directivelor europene anti-SLAPP. „Ministerul Justiției transpune această directivă europeană în cadrul unui proiect la care UZPR a depus o serie de amendamente și care au fost dezbătute în Camera Deputaților”, a spus Andreea Crețulescu. Pentru a continua să fie o voce puternică în acest demers național, UZPR va colabora cu Academia de Științe Juridice, cu instituții de presă și ONG-uri, organizând o largă dezbatere în luna iunie 2026.

Conducerea UZPR se va afla la Carei, în perioada 7-10 mai, la o reuniune regională la care vor participa filialele UZPR din zona de nord-vest, iar anterior, pe 3 mai, reprezentanți ai UZPR ar urma să participe la o dezbatere importantă, la TVR, pe tema implementării în România a European Media Freedom Act.

S-a dat curs și invitației primite de la Camera de Comerț România-Turcia, ca un grup de tineri ziariști să participe, la Ankara, la un curs profesional cu tematică de mediu.

Următoarea ședință de Consiliu Director: 18 mai 2026.

Departamentul Comunicare

Foto: Teodora Marin

21 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17 decembrie 1936, Buenos Aires – †21 aprilie 2025, Vatican), la un an de la trecerea sa în eternitate.

Expoziție filatelică și de cărți „In memoriam Papa Francisc” din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

21. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17. Dezember 1936, Buenos Aires – †21. April 2025, Vatikan) – 1. Todestag.

Philatelie- und Buch-Ausstellung: „In Memoriam Papst Franziskus“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.

 

21 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

21 aprilie: Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

Expoziții de fotografie: „Reșița în haine noi” & „Erfurt în Germania“, realizate de Erwin Josef Țigla.

Expoziție filatelică „România – Germania” din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

21. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

21. April: Tag der Freundschaft zwischen Rumänien und der Bundesrepublik Deutschland.

Fotoausstellungen: „Reschitza im Neugewand“ & „Erfurt in Deutschland“ von Erwin Josef Țigla.

Philatelie-Ausstellung: „Rumänien – Deutschland“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.

 

 

19 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna cărții, dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de carte a autorului timișorean George Schinteie: „nimic fără timp. poeme pentru un anotimp inventat / nada sin tiempo. poemas para una estación inventada”, Editura „Littera Nova” Madrid / Spania, 2025.

 

 

19. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Temeswarer Schriftsteller George Schinteie und seine neueste Buchveröffentlichung, „nimic fără timp. poeme pentru un anotimp inventat / nada sin tiempo. poemas para una estación inventada”, Verlag „Littera Nova” Madrid / Spanien, 2025.

 

 

Cu uimire și mare plăcere citesc și recitesc poeziile prietenului meu Călin Cebotaru. Versuri sensibile care impresionează și parcă se cer alintate. De fapt Călin, asta și face atunci când le recită. Calm își potrivește vocea conform tonalității poetice și al mesajului pe care vrea să ni-l transmită și apoi toarce drăgăstos pe fusul poeziei, versurile sale scrise în nopți târzii. Să tot îl asculți! Iar dacă reușești să auzi muzica și să simți ritmul acestor creații, se cheamă că ești compozitor. Marele muzician Sabin Pautza, mărturisește că el simte atunci când o poezie „are puls” și aceasta își cântă singură melodia. “Eu, declară cu modestie apreciatul compozitor  nu fac altceva decât să scot acest cântec la suprafață și să-l dăruiesc lumii”.

Versurile poeziilor scrise de Călin Cebotaru l-au inspirat pe muzicianul Sabin Pautza care a scris mai multe lieduri ce au fost cuprinse într-o carte. Volumul de lieduri a apărut la editura “TIM” din Reșița, dar a fost lansat la Baia Mare, poetul fiind maramureșean. Muzeul de Mineralogie “Victor Gorduza” un loc minunat cu frumoasele flori de mină expuse, a fost spațiul  unde s-au cântat aceste lieduri.

Despre cuvânt, inspirație și poezie am vorbit cu Călin Cebotaru.

  Adriana Telescu – Crezi în puterea Cuvântului?                      

  Călin Cebotaru – Ceea ce știu și simt este că Logosul, Cuvântul scris cu literă mare, este principalul ordonator al lumii, este firea lucrurilor și sursa acesteia.

Pentru creștini, Cuvântul cel fără de început și fără de sfârșit s-a întrupat în persoana lui Iisus Hristos. El a transpus în limbaj omenesc mesajul divin: “Respectați firea lucrurilor, nu o ignorați și nu o tulburați! Practicați iubirea, adică rămâneți în armonia legilor Creației! Altfel veți suferi și riscați chiar să fiți șterși definitiv din Cartea Vieții!”

Așa că răspunsul meu la întrebare este “Da! Cred în puterea Cuvântului pentru că este singura alternativă la viață!”

Cuvântul rostit cel cu literă mică, are și el putere incontestabilă. Apreciază-l pe cel de lângă tine adresându-i-te cu cuvinte frumoase sau din contră, cuvinte urâte, denigratoare. Vei simți pe loc efectul! L-ai simțit și tu când alții au procedat cu tine în unul din cele două moduri. Cuvântul rostit este cea mai ieftină  și chiar eficientă modalitate de-a schimba lucrurile, inclusiv la nivel social, istoria a dovedit-o!

  Adriana Telescu – Cum s-a născut poezia „RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA TREIME“?

  Călin Cebotaru – S-a născut din curiozitatea de-a afla semnificația și rolul fiecărei Treimi a Întregului. Am luat o carte de dogmatică ortodoxă și de acolo, am sintetizat cele trei atribute esențiale ale Întregului.

Tatăl – Creatorul

Fiul – Izbăvitorul

Sfântul Duh – Luminătorul

Misiunea unui scriitor autentic este să aducă profunzime în cunoaștere, Lumină! Se spune că poeții sunt persoane inspirate și că inspirația nu ține de lumesc. Sunt bucuros că am fost ales să scriu această poezie! S-a întâmplat și o minune! În ceruri se cântă! Iar după cum vezi mâna nevăzută a Celui de Sus a făcut ca poezia și muzica să se întâlnească într-un mesaj sublim.

  Adriana Telescu – De ce ai ales ingineria cu toate că te manifești ca o fire sensibilă la profunzime?

  Călin Cebotaru – Nu eu am ales meseria! Ea m-a ales pe mine!

Îmi aduc aminte de ziua în care părinții au hotărât să ne mutăm de la țară la oraș, pentru ca eu și surioara mea să învățăm acolo carte. Aveam aproape șapte ani. O mătușică ne-a spus că acolo vom întâlni lucruri nemaivăzute: casele sunt una peste alta, apa iese din perete, iar oamenii își fac necesitățile în casă! Ani mai târziu dusă de nepoții ei la oraș, într-un bloc, la etajul 10, nu a vrut nici în ruptul capului să “ facă” în casă. Au trebuit să o ducă în parc. În feng shui-ul țărănesc, într-un loc al curățeniei- casa, nu avea ce căuta un loc al necurățeniei- toaleta!

Am ajuns la oraș. M-a fermecat sticla colorată a balcoanelor acelor case de care mi-a povestit mătușica. Am mers pe șantierul în care se construiau, am adunat cioburi, am făcut din lut căsuțe cărora le-am pus în geam sticlă colorată. Am așezat căsuțele pe străzi, am înfipt pe marginea străzilor stâlpi din trestie, pe care am montat becuri care luminau noaptea de la o baterie de lanternă. Cunoștințele de la școală le puneam în practică la casa în care locuiam. Întâi un contact care să sesizeze deschiderea porților din lemn, o sonerie în casă, o baterie și sârmele de legătură între ele. Și am când intră cineva în curte! Apoi și primul interfon din două receptoare de telefon. Am tras o grămadă de fire de tot felul pe deasupra curții, la care într-o zi mama a zis- “ Dragul mamii, într-o zi n-oi mai vedea cerul de atâtea droade!”

A venit vremea liceului și mă gândeam să mă înscriu la liceul minier pentru că acolo s-a înscris cel mai bun prieten al meu. Dar Îngerul păzitor i-a spus mamei : “ Spune-i pruncului tău că mina nu este de el! Acolo este întuneric și chiar moarte!” Iar mama mi-a spus-o în lacrimi. Tot ea, văzându-mi îndemânările, m-a îndrumat spre proaspătul înființat liceu de construcții, unde în urma examenului de admitere, m-a înscris la clasa de instalații. Mai apoi ingineria mi-a venit ca o mănușă! Am avut parte de dascăli excepționali, atât la liceu cât și la facultate. Le sunt profund recunoscător.

  Adriana Telescu – Cum să înțeleg afirmația ta, “-Cine nu își duce profesia până în poezie, n-a ajuns la apogeu! “ Trebuie să fim toți poeți?

  Călin Cebotaru – Da cred că ar trebui să ajungem cu toții poeți! Poezia operează cu sinteze, surprinde în profunzime firea lucrurilor . Același lucru încearcă să facă și știința. Poezia și meseria operează pe același “pacient”. Fiecare cu uneltele sale. 

Un exemplu relevant și la îndemână îmi este Eminescu, poet, savant, om de stat, Hristosul neamului românesc. Scrisoarea I merită premiul Nobel pentru teoria big-bangului transpusă în poezie.  Majoritatea îl cunoaștem ca poet, dar cunoașterea lui susținută de un interes ascendent este multidirecțională. Deci dacă nu duci cunoașterea până la esențe, nu ajungi la apogee. Și nu poți fi nici poet!

  Adriana Telescu – Ai folosit poezia ca terapie expresivă pentru vindecare și dezvoltare personală pentru tine și cei din jur?

  Călin Cebotaru – Mesajele în formă poetică sunt mai penetrante decât cele obișnuite, mai ușor de reținut. “Barbu, Gică și cu Gina fac gimnastică spunând- Un-doi! Un,doi! Faceți toți ca noi!” Este din cărțile de citire ale anilor ’60. Un mesaj greu de uitat! Este mobilizator, doar auzind mesajul și îți vine să intri în ritm.  Cititul împovărează, scrisul eliberează.” Este un citat din Cartea Șoaptelor scrisă de Varujan Vosganian. Cititul împovărează pentru că preiei cunoașterea, stările și trăirile altora. Scrisul este terapie, este autospovedanie. Eliberează!

Deci fără să conștientizez am făcut terapie cu mine însumi. Dezvoltarea personală vine din cunoaștere și introspecție.

Despre efectul poeziei asupra altora pot spune că dacă a fost, nu a fost unul deliberat. Când scriu o poezie, primul simțământ care mă încearcă este ca poezia să aducă bucurie și speranță în bine. Îmi place să scriu atât în stilul „serios’’  cât și în stilul “hazliu”, funcție de contextul care mă inspiră.

  Adriana Telescu – Crezi că oamenilor le este mai ușor să transmită gândurile și emoțiile dureroase în scris, în poezie?

  Călin Cebotaru – La această întrebare aproape că am răspuns anterior. Scrisul în raport cu vorbitul are avantajul că poți cumpăni asupra a ceea ce vrei să transmiți, asupra posibilului efect al celor transmise. De cele mai multe ori auzim “ Regret ce am spus! “, nu “Regret ce am scris!”. În același timp poți să reții doar pentru tine ceea ce ai scris și cel mai bun exemplu în acest sens sunt jurnalele intime. Toate sunt modalități de-a comunica cu interiorul tău, dar și cu ceilalți. Dacă să o faci în versuri? Răspunsul este dat: “Că nu e om să nu fi scris o poezie, măcar o dată, doar o dată-n viața lui!” Opinia mea este că pentru un om care știe să scrie, este o mare pierdere dacă nici măcar n-a încercat să-și spună-n scris păsurile, emoțiile, trăirile…

  Adriana Telescu – Este o alegere dificilă să-ți publici gândurile exprimate prin poezie?

  Călin Cebotaru – Astăzi să publici ceva, să-ți vezi numele înscris pe o carte, este foarte simplu. Plătești și se publică orice. Dacă nu aduci ceva pentru cei din jur, cunoaștere, bucurie… păstrează scrisul pentru tine! Îți va fi util în evoluția ta ca persoană. Nu împovăra natura cu hârtie în exces! Am practicat și practic acest lucru. Păstrez scrisori în care peste timp, constat modul în care gândeam la o anumită vârstă în comparație cu modul în care gândesc acum. Îmi surprind dinamica evoluției!

Nu mă încântă în mod deosebit gândul de-a publica și în contextul în care apetitul pentru citit, a scăzut. Prefer să îmi recit poeziile oriunde mi se răspunde cu „da” la întrebarea –“ Îți place poezia?”. Pe de altă parte am constatat că există persoane care oricât de simplu ar fi scris un mesaj prin poezie, nu înțeleg nimic. Adică sunt surzi la poezie. Sper că nu și la poezia vieții!

  Adriana Telescu – Să scrii în versuri oricând, oriune a devenit pentru tine o rutina. Au dipărut fiorul, muzele?

  Călin Cebotaru – Scriu versuri ori de câte ori cineva sau ceva mă sensibilizează și conjunctura îmi permite. De multe ori îmi vine inspirația pe stradă sau în vreo activitate sau în urma interacțiunii cu o persoană și îmi doresc să-mi rețin cele ce mi-au venit până să ajung la creion și hârtie. Nu fac ce fac din rutina, ci din bucurie! O fac pasional. O poezie are întotdeauna în spate o muză, muza fiind acel lucru sau aceea persoană care te împinge să scrii. O poezie poate avea și un destinatar precis, dar tot ea poate aduce încântare și altora care se găsesc în situații de trăire similară.

Îți mulțumesc că mi-ai fost muză inspiratoare celor afirmate în răspunsuri la întrebările tale.

Am să închei dialogul nostru cu un citat plăcut mie din poezia unui contemporan, de aceeași vârstă cu mine și profesii apropiate, Dumitru Nicodim Romar :

“ Multora le-am fost o slugă, însă Ție ți-am fost oaie, pe cărarea cea mai lungă, prin noroi, zloată și ploaie, am venit la Tine Doamne mai la dreapta să mă numeri, cu aleșii tăi din lume: Ingineri Poeți și Îngeri! “

                                                              Adriana TELESCU

18 aprilie 2026, ora 12.00, Casa de Cultură Jimbolia:

Copiii din cadrul formației de dansuri populare germane „Enzian” = „Gențiana” din Reșița, coordonatori: Marianne & Nelu Florea, participă la Festivalul de dansuri germane pentru copii, ediția a IV-a.

 

18 aprilie 2026, Casa de Cultură „Doina” Uzdin / Voivodina, Serbia:

Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului“, ediția a XXX-a.

Prelegerea „Lumea lui Alexander Tietz”, autor Erwin Josef Țigla.

 

19 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna cărții, dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de carte a autorului timișorean George Schinteie: „nimic fără timp. poeme pentru un anotimp inventat / nada sin tiempo. poemas para una estación inventada”, Editura „Littera Nova” Madrid / Spania, 2025.

 

21 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

21 aprilie: Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

Expoziții de fotografie: „Reșița în haine noi” & „Erfurt în Germania“, realizate de Erwin Josef Țigla.

Expoziție filatelică „România – Germania” din colecția Erwin Josef Țigla.

 

21 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17 decembrie 1936, Buenos Aires – †21 aprilie 2025, Vatican), la un an de la trecerea sa în eternitate.

Expoziție filatelică și de cărți „In memoriam Papa Francisc” din colecția Erwin Josef Țigla.

 

22 aprilie 2026, ora 17:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de cărți ale autorului reșițean Marian Apostol: „Cartea umbrelor“ (Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026) & „La început a fost cuvântul“ (Editura „Hoffman“ Caracal, 2026).

 

23 aprilie 2026, ora 11.00, Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara:

Vernisajul părții a doua a expoziției MILLENNIUM  CSANADIENSE MXXX – MMXXX, expoziție dintr-o serie dedicată aniversării a 1000 de ani de la întemeierea Episcopiei de Cenad în anul 1030, episcopie a cărei succesoare este și Dieceza de Timișoara. Expoziția detaliază ocupația otomană între anii 1552 și 1718.

Vernisajul va fi deschis de E.S. Iosif Csaba Pál, episcop diecezan, și E.S. Martin Roos, episcop emerit de Timișoara.

 

23 aprilie 2026, ora 17:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.

Prezentare de cărți ale autorilor Vasile Bogdan din Timișoara („Cum am devenit cineast”, Editura „Tim“ Reșița, 2026) și Gheorghe Jurma din Reșița („Literatură și eternizare”, Editura „Tim“ Reșița, 2026).

 

24 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de carte a autorului reșițean Liviu Spătaru: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)”, apărută la Editura „Tim“ Reșița, 2026.

 

24 aprilie 2026, ora 17.00, sediul Forumului German din Reșița, str. Oituz:

Manifestare de Paști a copiilor și tinerilor activi în cadrul Forumului German.

 

25 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

151 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria. Coordonator: Bogdan Andrei Mihele.

 

26 aprilie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 4, autor Andrei Florin Bălbărău.

 

26 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Internațională de reamintire a Dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie 1986). 40 de ani de la accidentul de la centrala atomoelectrică.

Expoziție de fotografii cu Muzeul Național al dezastrului de la Cernobîl, situat în Kiev. Cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.

 

27 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție Petraru Busioc (Anina).

Prezentarea volumului „Cu penelul pe drumuri de munte”, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2025.

 

28 aprilie 2026, ora 17.00, foaierul Centrului Universitar UBB Reșița:

Expoziție de artă plastică Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

29 aprilie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul Tudor Diaconu, cu tema: Reșița și istoria învățământului local.

Program muzical de 15 minute sub coordonarea prof. Nicoleta Garoiu, cu elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița.

 

29 aprilie 2026, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ziua Internațională a Dansului (29 aprilie). Program de dansuri populare germane prezentat de formația „Enzian” = „Gențiana” – copii & adulți -, coordonatori: Marianne & Nelu Florea.

 

30 aprilie 2026, Muzeul Național de Artă Timișoara:

Vizitarea în grup a expoziției „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi”.

 

30 aprilie 2026, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Săptămâna cărții, dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).

Prezentare de carte: „Poeme insomnice“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2025.

 

 

 

 

 

 

18. April 2026, 12:00 Uhr, Kulturhaus Hatzfeld:

Die Kleinen der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) nehmen teil an dem Deutschen  Kindertanzfestival, IV. Auflage, teil.

 

18. April 2026, Kulturhaus „Doina“ Uzdin / Wojwodina, Serbien:

Internationales Symposium „Berühmte Banater Persönlichkeiten“, XXX. Auflage.

Vortrag „Alexander Tietz und seine Welt“, von Erwin Josef Țigla.

 

19. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Temeswarer Schriftsteller George Schinteie und seine neueste Buchveröffentlichung, „nimic fără timp. poeme pentru un anotimp inventat / nada sin tiempo. poemas para una estación inventada”, Verlag „Littera Nova” Madrid / Spanien, 2025.

 

21. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

21. April: Tag der Freundschaft zwischen Rumänien und der Bundesrepublik Deutschland.

Fotoausstellungen: „Reschitza im Neugewand“ & „Erfurt in Deutschland“ von Erwin Josef Țigla.

Philatelie-Ausstellung: „Rumänien – Deutschland“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.

 

21. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17. Dezember 1936, Buenos Aires – †21. April 2025, Vatikan) – 1. Todestag.

Philatelie- und Buch-Ausstellung: „In Memoriam Papst Franziskus“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.

 

22. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Marian Apostol und seine neuesten Buchveröffentlichungen: „Cartea umbrelor“ (= „Das Buch der Schatten“) – Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026 & „La început a fost cuvântul“ (= „Am Anfang war das Wort“) – Verlag „Hoffman“ Caracal, 2026.

 

23. April 2026, 11:00 Uhr, Domkirche zum hl. Georg, die römisch-katholische Kathedrale in Temeswar:

Eröffnung des II. Teils der Ausstellung MILLENNIUM CSANADIENSE MXXX – MMXXX, dem 1000. Gründungs-Jahrestag des alten Bistums Tschanad im Jahr 1030 gewidmet, Diözese, deren Nachfolgerin auch das Bistum Temeswar ist. Diese Ausstellung ist die zweite aus einer Reihe mehrerer ähnlicher Veranstaltungen, die bis 2030, im eigentlichen Jubiläumsjahr gezeigt werden. Sie zeigt die Geschichte der Diözese in der Zeitspanne 1552 – 1718, die Türkenzeit.

Die Vernissage wird von S.E. Josef Csaba Pál, Diözesanbischof, und S.E. Martin Roos, emeritierter Bischof von Temeswar, eröffnet.

 

23. April 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.

Buchpräsentation: als Gäste der Temeswarer Schriftsteller Vasile Bogdan und seine neueste Buchveröffentlichung „Cum am devenit cineast” (= „Wie ich Cineast wurde“, Verlag „Tim“ Reschitza, 2026) sowie der Reschitzaer Schriftsteller Gheorghe Jurma und seine neueste Buchveröffentlichung „Literatură și eternizare” (= „Literatur und das Ewige”), Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.

 

24. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).

Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Liviu Spătaru und seine neueste Buchveröffentlichung: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)” (= „Hypostasen, Stasen, Metastasen (III). Dilettantenübungen (1984 – 1989). Weitere Übungen (1997 – 2024)”, erschienen im Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.

 

24. April 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Osterbegegnung der kleinen und jugendlichen Forumsmitglieder.

 

25. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

151 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Koordination: Bogdan Andrei Mihele.

 

26. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag des Gedenkens an die Katastrophe von Tschernobyl (26. April 1986): 40 Jahre seit der Katastrophe.

Fotoausstellung aus dem Nationalmuseum des Gedenkens an Tschernobyl in Kiew. Mit Fotos von Erwin Josef Țigla.

 

26. April 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 4, Autor: Andrei Florin Bălbărău.

 

27. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellung Petraru Busioc (Anina).

Buchpräsentation: „Cu penelul pe drumuri de munte” (= „Mit dem Pinsel auf Bergstraßen”), Autor: Petraru Busioc (Anina), erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2025.

 

28. April 2026, 17:00 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

Kunstausstellung Eleonora & Gabriel Hoduț, Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

29. April 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Tudor Diaconu. Thema der Konferenz: Die Schule in Reschitza.

Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicolata Garoiu.

 

29. April 2026, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Welttanztag (29. April).

Kulturprogramm mit der Enzian-Volkstanzgruppe / Kinder und Erwachsene, Koordination: Marianne & Nelu Florea.

 

30. April 2026, Nationales Kunstmuseum Temeswar:

Gemeinsamer Besuch der Ausstellung „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi = Die Fragilität des Ewigen. Von Pompeji über die Grand Tour bis heute”.

 

30. April 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Poeme insomnice“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2025.

 

 

 

 

În acest an „Constantin Brâncuși”, de Ziua Mondială a Artei, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a ales să prezinte artiști plastici bocșeni și cărțile lor, dar și o expoziție de pictură a artistei Flavia Beatris Grădinaru  din Reșița, prezentată de Erwin Josef Țigla.

Se spune că pictura este o lume a emoțiilor, iar artă înseamnă transmiterea, expunerea,  simțămintelor artistului! Flavia Grădinaru, prin lucrările ei, a transmis vii emoții și… expresii de iubire! Mulțumim, Flavia! Este foarte frumos în sufletul tău!

***

15 aprilie – Ziua Mondială a Artei – nu ne putem raporta la această zi altfel decât subliniind, în primul rând, omagierea celor 150 de ani de la nașterea sculptorului de renume mondial, Constantin Brâncuși.

Iată, „2026 Anul Brâncuși. Bucurie cu sens”, astfel se numește proiectul oficial care centralizează evenimentele culturale și educaționale desfășurate în România în acest an omagial „Constantin Brâncuși”.

Apoi, dacă l-am amintit de Ziua Mondială a Artei pe părintele sculpturii moderne, putem coborî câteva niveluri și să ne referim la artiștii din zilele noastre, mai mult, la artiștii din imediata noastră apropiere.

Și, pentru că aproape întotdeauna aducem cartea în prim-planul discuției, nici la acest eveniment dedicat Zilei Mondiale a Artei nu vom face excepție și vom prezenta câteva titluri de cărți ale unor artiști și/sau reprezentative pentru arta lor.

Și voi începe cu Constantin Lucaci, „sculptorul luminii”, originar din Bocșa, cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Lucaci. Laureat al Premiului „Herder” în 1984, Constantin Lucaci este primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

În anul 2001, Giorgio Segato îi realizează un album de artă  intitulat „Metafora luminii” (Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, [2001]), iar în 2005, Pietro Amato îi dedică un alt frumos și reprezentativ album (Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2005).

Despre viața, activitatea și arta lui Constantin Lucaci s-a scris și încă se scrie, dar au luat naștere câteva cărți și în Banat semnate de scriitorii jurnaliști Dorina Sgaverdia și Gheorghe Jurma. Importante interviuri sunt realizate de Vasile Bogdan și Titus Crișciu, incluse în diferite volume aparținând Bocșei și Banatului Montan.

Imediat după maestrul Lucaci îl putem așeza pe Tiberiu Bottlik, artistul care l-a îndrumat pe Constantin Lucaci, dar care a ales Bocșa ca locul în care să-și trăiască viața până în ultimele clipe.

 Remarcabil pictor şi sculptor, s-a născut în oraşul Biserica – Albă (Banatul Sârbesc)  și s-a stins la Bocşa, Caraș-Severin, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Bocşa Montană, bustul montat fiind realizat de sculptorul Octav Iliescu din Bucureşti.

După ce studiază și creează prin Europa – Ungaria, Germania, Franța, Italia, din 1927 Tiberiu Bottlik se regăseşte la Bocşa pe care nu o va mai părăsi niciodată. Alături de pictură în ulei, artistul realizează o serie de peisaje în acuarelă, microportrete, schiţe şi medalioane cu subiecte hazlii, lucrate în tuş.

În sculptură se face remarcat prin lucrări în marmoră, piatră naturală şi în ghips. Cimitirul catolic din Bocşa Montană deţine o expoziţie în aer liber a sculpturilor din piatră şi marmoră realizate de către Bottlik. De asemenea, în parcul din faţa Primăriei Oraşului Bocşa tronează ostaşul –  Monumentul eroilor 1914 – 1918 – din piatră naturală. În curtea Uzinei Bocşa  există câteva grupuri statuare reprezentând oameni din uzină. Pe străzile oraşului există grupuri statuare, din păcate degradate excesiv astǎzi, iar Biserica Romano-Catolică din Bocșa Montană deține o pictură reprezentând-o pe Maica Domnului, intitulată „Madona”, și expusă în altar.

Despre viața și activitatea lui Tiberiu Bottlik s-au scris câteva cărți semnate de Carol Brindza  – Viaţa şi activitatea pictorului şi sculptorului Tiberiu Bottlik.– Reşiţa: Timpul, 2002. (colecţia Bocşa – istorie şi cultură) ; Constantin Gruescu. – L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik.- Timişoara: ArtPress, 2004 și Tiberia Gallas –  Din viaţa şi opera unui artist. Timişoara. Brumar. 2012, oameni care l-au cunoscut și îndrăgit pe artist. Iar scriitorul și jurnalistul Vasile Bogdan a realizat un film-documentar intitulat „Culorile singurătății” pentru TVR Timișoara.

Un alt artist plastic al Bocșei de la care ne-a rămas o carte este Maria Goian, născută la Caransebeș, apoi familia se mută la Bocșa Vasiova, iar din 1934 se vor muta definitiv la Timișoara. Maria Goian rămâne apropiată Bocșei; A fost educatoare, a făurit jocuri logice pentru cei mici, iar pentru cei cu probleme psihice a inventat „terapia prin artă” și dactilopictura. Era cunoscută pentru pasiunea sa de a desena, mai ales chipuri, și organiza expoziţii de desene: crochiuri şi portrete ale actorilor. Astfel a și legat prietenii cu mari actori români. Din anul 2002 devine prietenă şi colaboratoare a bibliotecii bocşene, scrie pentru revista „Bocşa culturală”, iar în 2003, la aniversarea de 50 de ani a bibliotecii, în proiectul „Bocşa – istorie şi cultură” îi va apărea primul şi singurul volum: Măşti şi imagini. Reşiţa. Timpul. 2003.

În anul 2019, sub egida Muzeului Banatului Montan Reșița, la editura Mega din Cluj-Napoca vede lumina tiparului în „Colecția de Artă Plastică” a muzeului un „Catalog de colecție” dedicat lui Iosif Vasile Gaidoș, artist plastic născut la Ardud în județul Satu-Mare și decedat la Bocșa, Caraș-Severin, înmormântat în cimitirul catolic din Bocșa Montană.

Deși specialist în tehnica mineritului, Iosif Vasile Gaidoș s-a remarcat și ca un pictor veritabil, a absolvit Școala de Artă din Baia Mare și a lucrat în ulei, acoarelă și pastel pictând exclusiv peisaje. A expus în țară și străinătate și, foarte important, a cizelat și îndrumat la rândul său o serie de tineri artiști ai Bocșei.

Nu greșim dacă, imediat după Iosif Vasile Gaidoș îl amintim pe prof. Peter Kneipp, artist plastic născut la Jebel, jud. Timiș, decedat în Germania; Profesor de desen la Liceul Teoretic din Bocşa şi Şcoala Populară de Arte din Reşiţa, cu activitate în domeniul picturii și graficii, membru fondator al Asociaţiei artiştilor plastici din judeţul Caraş-Severin; membru al cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Reşiţa; membru fondator al cenaclului ,,Tiberiu Bottlik” al artiştilor plastici din Bocşa, 1976, al cărui preşedinte a fost de la înfinţare până în 1995.

În anul 2017 a văzut lumina tiparului cel de-al 79-lea volum editat de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, un album dedicat artistului plastic Peter Kneipp: Peter Kneipp Kunstmaler-Artist plastic (Reșița: Banatul Montan, 2017). În acest album este prezentată cititorului personalitatea artistului plastic Peter Kneipp, însă este frumos conturat și portretul unui dascăl dăruit precum Peter Kneipp.

Ucenic al profesorului Peter Kneipp a fost și regretatul Adalbert Gyuris,  „Pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară”(după cum îi plăcea să se prezinte), născut la Vermeș,  comună din Caraș-Severin, trăitor la Bocșa, apoi în Germania unde se și stinge.

Adalbert Gyuriș este cunoscut mai ales ca jurnalist și rebusist, dar a fost pasionat și de pictură și sculptură.

În domeniul artelor plastice opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.

Între artiștii Bocșei care au și un volum de prezentare se află și  Elena Hăbășescu,  născută în comuna Staniţa, jud. Neamţ, și trăitoare la Bocșa, Caraș-Severin. Absolventă a Şcolii Populare de Artă din Reşiţa, promoţia 1985 și Absolventă a Facultății de Artă și Design din Timișoara, Elena Hăbășescu a debutat în 1980.

Organizează expoziţii personale şi colective în ţară şi străinătate. Membră  a grupului virtual internaţional „Peticelul românesc internaţional ” care se ocupă de promovarea artei textile, – Quiltul şi Patchwork-ul, artă pe care Elena Hăbăşescu o dezvoltă cu prioritate în ultimii ani. De altfel, cele mai recente expoziţii sunt constituite din artă textilă, pictura rămânând în planul secund.

În anul 2013 își publică volumul de prezentare Pasiune și artă. (Iași: Stef, 2013) prefațat de Ada D. Cruceanu.

Cel mai „tânăr” dintre artiștii plastici ai Bocșei, dar și cel mai harnic, prolific, este Nicolae Potocean (NIK) născut la Timişoara, dar copilăreşte şi trăieşte la Bocşa. Pasionat de desen încă din copilărie, primele ore le are cu prof. Petru Kneipp, care îl încurajează în această direcţie. Din anul 2018 este absolvent al Școlii Populare de Artă și Meserii „Ion Românu” Reșița (prof. Ecaterina Tudor). Susține expoziții personale și de grup și face parte din Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” coordonat de Doina și Gustav Hlinka.

Nik Potocean are două volume reprezentative, de prezentare a activității și tematicii lucrărilor sale:  Picături de artă și credință la Bocșa/ Coord. Gabriela Șerban; imagini Nik Potocean; prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018 (Bocșa – istorie și cultură; 43) și Arta lui Nik Potocean. O poveste homerică, coord. Gabriela Șerban.- Giroc: Castrum de Thymes, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 79).

Deși nu au volume care să le prezinte creația, orașul Bocșa a mai dat câteva nume importante de artiști plastici, recunoscuți pentru arta pe care o creează sau au creat-o:   Constantin  (Titi) Muntean. Născut la Timişoara  și decedat în Germania absolvent al  Şcolii Populare de Artă din Reşiţa la clasa prof. Petru Galiș,  secţia desen-pictură. În copilărie a fost iniţiat în tainele picturii de Ştefan Muha şi Tiberiu Bottlik; Viorel Coțoiu, cunoscut și recunoscut artist plastic născut la Reșița  și decedat la Bocșa. Îndrumat de prof. Peter Kneipp a  frecventat cursurile  Şcolii Populare de Arte, apoi a studiat pictură bisericească cu profesorii Gheorghe Coştiurin, Andrei Răileanu şi  Dan Caceu. Absolvent al Academiei de Arte Timişoara – clasa de pictură a prof. Romul Nuţiu, promoţia 1996.  Este membru  titular al Filialei UAP Reşiţa, susținător al nenumăratelor expoziții personale și de grup; Ștefan Gurmai, Pictor bisericesc. S-a născut la Tormac, jud. Timiş. Din 1959  locuiește la Bocşa. Absolvent al Şcolii Populare de Artă din Reşiţa. Moşteneşte pasiunea şi talentul picturii de la tatăl său, şi acesta un pictor talentat.  Este absolvent al Facultăţii de Artă din Bucureşti secţia pictură monumentală. Este cunoscut în Banat ca pictor şi restaurator de biserici: Bocşa, Dognecea, Fizeş, Lipova, Gătaia, Herniacova, Ţerova etc.; Vasile Marcu, S-a născut la Ramna, jud. Caraş-Severin. Absolvent al Şcolii Profesionale din Bocşa şi al Şcolii Populară de Artă din Reşiţa. Sculptează în lemn. Prima expoziţie personală în 1980. Participă la expoziţii de grup, tabere de creaţie, obţine premii şi  are lucrări în colecţii private din ţară şi străinătate. Este membru al Cenaclului  Artiştilor Plastici „Tiberiu Bottlik” şi al Cenaclului Literar „Aurel Novac” Bocşa; Petru Coita, artist plastic născut și decedat la Bocșa. A început să picteze de copil  sub îndrumarea pictorului Zeno Leu, un alt pictor bocșean. A frecventat cursurile Şcolii populare de artă din Reșița – secţia Bocșa, la clasa profesorului Kneipp Petru și a participat la expoziții de grup.

Tot la artă bisericească îi avem pe Filip Matei și Petru Encovetti Oance (Tata Oancea). Dacă Filip Matei a condus, a inițiat, a construit, o școală de pictură la Bocșa, Tata Oancea a lăsat bocșenilor frumoase iconostase sculptate în bisericile locului. Mihail Spineanu Născut la Bocşa, jud. Caraş-Severin, în anul 1889, în familia unui pădurar. Şcoala primară la Bocşa Montană cu Ioan Marcu, ucenic al pictorului Filip Matei. Pictează împreună cu acesta o seamă de biserici din Banat. În 1912 pleacă în Elveţia să studieze. Din cauza bolii întrerupe studiile. Moare în 1916 la doar 26 de ani. Este înmormântat în cimitirul din Bocşa Montană.

Dintre contemporani îi mai putem aminti pe Catia Muntean-Mureșan, pe regretatul Leon Trofin și pe Tiberiu Borcovici, artiști plastici amatori, absolvenți ai Școlii Populare de Artă din Reșița și/sau îndrumați de artiști renumiți precum  Petru Comisarschi, Iosif Vasile Gaidoș sau Peter Kneipp.

Iată că Bocșa culturală este bogată în artiști plastici și am putea aclama și noi îndemnul, precum poetul, „la trecutu-ți mare, mare viitor!” Există copii și tineri ai Bocșei care, fiind talentați, se îndreaptă spre Școala de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița, iar atunci când este dorință, Bocșa își deschide porțile pentru expoziții personale sau de grup. De curând, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a organizat un vernisaj tinerei Sara Maria Ștețco, primul ei vernisaj al unei expoziții personale.

Iar în acest an „Constantin Brâncuși”, de Ziua Mondială a Artei, biblioteca bocșană a ales să prezinte artiști plastici și cărțile lor, dar și o expoziție de pictură a artistei Flavia Beatris Grădinaru  din Reșița, prezentată de Erwin Josef Țigla și Ada D. Cruceanu. Se spune că pictura este o lume a emoțiilor, iar artă înseamnă transmiterea, expunerea,  simțămintelor artistului! Flavia Grădinaru, prin lucrările ei, a transmis vii emoții și… expresii de iubire! Mulțumim, Flavia! Este foarte frumos în sufletul tău!

 

 

 

 

16 aprilie 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Reșița: 255 / 100“: Expoziția de fotografii „Fabrica de locomotive – Lokomotivfabrik”. Autorul expoziției: Michael Românu (Reșița / München).

 

16 aprilie 2026, ora 18.00, foaierul Centrului Universitar UBB Reșița:

„Flori din grădina mea – 102 ani de la nașterea lui Constantin Gruescu“. Eveniment organizat în colaborare: Muzeul Florilor de Mină UBB Reșița din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural Universitar UBB, în parteneriat cu Centrul Universitar UBB Reșița și Biblioteca Germană „Alexander Tietz”.

 

 

 

16. April 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Reschitza: 255 / 100“: Fotoausstellung „Fabrica de locomotive – Lokomotivfabrik”. Autor der Ausstellung Michael Românu (Reschitza / München).

 

16. April 2026, 18:00 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Blumen aus meinem Garten – 102. Geburtstag von Constantin Gruescu“. Organisiert vom Museum für Blüten unter Tage der „Babeș – Bolyai“-Universität Klausenburg (UBB) im Rahmen der Abteilung für Kulturerbe der „Babeș – Bolyai“-Universität, in Zusammenarbeit mit dem Universitätszentrum UBB Reschitza und der Deutschen „Alexander Tietz“- Bibliothek Reschitza.

 

 

 

Mondială a Artei (15 aprilie)

 

15 aprilie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Prima parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 11.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

A doua parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

15 aprilie 2026, ora 13.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

15 aprilie 2026, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.

In memoriam Zoltán Falusy (*29 iulie 1905, Arad – † 11 aprilie 1976, Reșița): 50 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului și pedagogului de artă plastică.

Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin).

 

16 aprilie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

 

Weltkunsttag (15. April)

 

15. April 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Erster Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 11:30 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Zweiter Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15. April 2026, 13:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 15:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

15. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.

In Memoriam Zoltán Falusy (*29. Juli 1905, Arad – † 11. April 1976, Reschitza): 50. Todestag des Malers und Kunstpädagogen.

Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).

 

16. April 2026, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.