Publicația cu numărul 41 din anul 2026 a revistei editate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) reprezintă un moment de bilanț și o analiză profundă a stării presei contemporane, marcând un deceniu de existență a acestui periodic de elită. Această ediție nu este doar un simplu buletin informativ, ci o veritabilă tribună a demnității profesionale, structurată pe coordonatele excelenței și ale adaptării la noile realități tehnologice.

Un punct central al actualului număr este recunoașterea internațională a proiectului Radio UZPR, inclus pentru al patrulea an consecutiv pe harta UNESCO cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2026. Tema centrală propusă, „Inteligența artificială este un instrument, nu o voce”, subliniază necesitatea utilizării etice a tehnologiei pentru a consolida misiunea fundamentală a radioului: informarea, educarea și divertismentul, fără a sacrifica judecata umană.

Editorialul semnat de Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, oferă o perspectivă sobră asupra dificultăților actuale ale breslei. Într-un context marcat de „fake news”, manipulare și presiuni economice ori politice, autorul subliniază că datoria jurnalistului de a apăra adevărul este mai necesară ca oricând. Mesajul este unul de rezistență și onestitate, punând accent pe rolul central al presei în recâștigarea încrederii publicului.

„Deceniul de Aur” – Zece ani de cultură jurnalistică. Revista celebrează împlinirea a zece ani de la relansarea sa în ianuarie 2016, perioadă definită de președintele UZPR, Dan Constantin, ca un efort de marcare a identității profesionale într-o epocă în care mulți prevesteau sfârșitul presei scrise. Cu o prezență constantă în filialele din țară și din diaspora, publicația a reușit să devină un etalon de rigoare editorială și grafică. Momentul aniversar este însoțit de gânduri pioase adresate fondatorilor și mentorilor care au pus bazele acestui proiect, evocați de jurnaliștii: Benone Neagoe, Dan Constantin, Emil Stanciu, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Pospai, Florica R. Cândea, Doina Guriță, Maria Stanciu, Claudia Motea, Ion D. Cucu și Valeriu Ioan.

Revista acordă spații generoase aspectelor practice și juridice ale profesiei. Protecția legală: UZPR monitorizează atent transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, militând pentru mecanisme reale de protecție a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive menite să reducă la tăcere vocile critice. Jurnalismul vizual: Petre Dalea analizează evoluția fotografiei de presă în România, definind-o ca un limbaj jurnalistic autonom, esențial pentru credibilitatea actului de informare. Specializarea pe mediu: Sunt explorate noile provocări ale jurnalismului de mediu, văzut ca o voce a generațiilor viitoare și a ecosistemelor, adesea aflat în tensiune cu interesele economice imediate.

Rubrica semnată de Doina Tătaru este dedicată Galei Premiilor Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani”. Într-un cadru de excepție, evenimentul a celebrat memoria scriitorului Dinu Săraru și a oferit Marele Premiu actorului Florin Piersic, recunoscut pentru întreaga sa carieră și pentru legătura profundă cu spiritul românesc.

În cadrul rubricii Evoluții, Emilian M. Dobrescu analizează impactul dezinformării în procesele electorale globale din 2024 și 2025. Autorul face trimitere la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de UZPR, subliniind că jurnaliștii au obligația etică de a fi filtre active împotriva manipulării digitale. Un studiu citat arată că dezinformarea vizuală are un impact emoțional de trei ori mai mare decât textul simplu, ceea ce face misiunea verificării faptelor (fact-checking) și mai urgentă.

Rubrica Ecouri aduce un omagiu emoționant memoriei Mariei Tănase. Articolul explorează nu doar talentul interpretativ unic, ci și rolul simbolic al artistei în conservarea și universalizarea filonului popular. Este subliniată capacitatea ei de a transforma doina în instrument de diplomație culturală, Maria Tănase rămânând un reper de autenticitate într-o lume care tinde spre standardizare.

Marian Nencescu realizează o analiză critică de finețe asupra celui mai recent volum semnat de Lavinia Betea, intitulat sugestiv „Revoluția devorându-și fiii”. Această întâlnire editorială între doi intelectuali de marcă oferă o perspectivă nuanțată asupra istoriei recente și a modului în care aceasta este recuperată prin jurnalismul de investigație istorică.

Gala Premiilor UZPR – „Excelența în jurnalism” nu este doar un eveniment festiv, ci un mecanism de validare a celor care, prin curaj și rigoare, au produs materiale de impact. Calitatea actului jurnalistic rămâne singura „monedă de schimb” veritabilă în fața publicului.

Constantin Vlaicu, în rubrica Indicativ, avertizează asupra „eroziunii cognitive” provocate de Inteligența Artificială, care poate fabrica realități false (deepfakes) cu o verosimilitate tulburătoare. În acest context, Florenț Mocanu semnează un manifest pentru presa scrisă, argumentând că hârtia rămâne un bastion al „adevărului așezat”, oferind greutatea fizică necesară autenticității în fața vacarmului digital.

Doina Guriță, în Diaspora, explorează rolul empatiei în discursul jurnalistic, în timp ce Victoria Fonari, în cadrul rubricii Repere, aduce în actualitate spiritul eminescian, analizând „Eminescu — gânditorul aforistic” în dialog cu secolul XXI.

Paginile revistei rezervă un spațiu de o înaltă ținută rubricii dedicate lui Constantin Brâncuși, privit ca un model de „universalitate pornită din rădăcini locale”. De asemenea, Laurențiu Ștefan Szemkovics aduce în prim-plan un document simbolic de o valoare inestimabilă: Medalia „Bene Merenti”, conferită lui Ion Creangă în anul 1878.

În concluzie, numărul 41/2026 al revistei UZPR se confirmă ca un document de referință pentru istoria presei românești, reușind să îmbine experiența seniorilor cu energia noilor generații, totul sub semnul responsabilității față de cuvântul scris.

Noi, despre noi, pentru noi. Revista aceasta, REVISTA NOASTRĂ, aflată la ceas aniversar, la fericit moment de bilanț și căreia îi dorim ani mulți, mulți și frumoși, cât mai împliniți, este și ne dorim să rămână oglinda fidelă a sufletului, a simțirilor și trăirilor, a aspirațiilor, a modului în care gândim și acționăm.

Totul în slujba și pentru binele profesiei noastre, cea mai frumoasă meserie din lume – JURNALISMUL!

Din inimă „La mulţi ani!” revistei, colectivului redacțional, nouă tuturor!

Ca publicație de breaslă, Revista UZP reușește să fie o oglindă a vieții acestei organizații și, totodată, un far privind rosturile, necesitatea și ținuta activităților jurnalistice. Prin structură, prin diversitatea și calitatea materialelor, prin prestanța și notorietatea colaboratorilor își merită cu prisosință statutul de revistă fanion a acestui important domeniu.

Revista UZP a fost, la un moment dat, doar un gând. Apoi s-a transformat în linii trasate pe o foaie de hârtie, încercând să ia naștere un design modern, rubrici inedite și tituri de articole care să te facă să te întrebi: când apare următorul număr? Așa s-a întâmplat acum câțiva ani, în sediul UZPR când, alături de Benone Neagoe, cel care a și realizat primul număr al revistei, și, îndrumați de Doru Dinu Glăvan, Revista UZPR deveanea o realitate.

La cât mai multe numere să-i dorim!

Tirajul apreciabil, de 5.000 de exemplare, al Revistei UZP, care a împlinit recent zece ani de la prima apariție, este un argument solid pentru calitățile publicației – este singurul print din Europa care abordează preponderent temele majore ale breslei și ale profesiei de jurnalist, este realizat integral de către membrii UZPR, din țară și din străinătate, și se distinge printr-o grafică de excepție, care plasează publicația printre cele quality. Distribuită în zecile de filiale ale UZPR din România și de peste granițe, precum și la nivelul instituțiilor statului român, Revista UZP este un etalon prin conținutul la cele mai înalte standarde, prin unicitate și relevanță.

Revista UZPR a pornit dintr-un elan menit să marcheze identitatea profesională a presei scrise într-o perioadă în care mulți cântau prohodul epocii Gutenberg. Condițiile nu erau prielnice: costurile tipografice erau în creștere rapidă iar organizația, plină de turbulențe. Apariția revistei a fost de la început gândită nu ca o ambiție, nici ca o replică la provocările tehnologice rapide care schimbau viața redacțiilor și destinele unor cariere de ziariști; ea avea ideea fundamentală de a promova profesia în interiorul breslei care se afla sub presiunea invaziei neprofesioniștilor. Astfel, revista realizată integral de membrii UZPR, deschisă tuturor filialelor, este de fapt publicația cu cea mai mare redacție din lume. Deceniul parcurs de Revista UZPR, cu strădania unei echipe devotate acestui program editorial, se constituie într-un capitol distinct în peisajul mass-media românesc și european. În biografia mea profesională am avut onoarea să fi contribuit la întărirea profilului publicației care, intrând în al doilea deceniu, este un titlu puternic al centrului editorial propriu al UZPR, ce mai cuprinde site-ul uzpr.ro, radioul și editura.

Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak, sub titlul „Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia, lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om”, printre altele despre acesta: 

„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund, își conducea propriul atelier de croitorie. După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii, al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A murit la 5 aprilie 1963, la Reșița.”

Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au marcat împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Gustav Busch, printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată. 

 

În zilele de 27, 28 și 29 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală Ordinară anuală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în sistem online, cu vot electronic și fizic al delegaților din filialele UZPR.

Numărul delegaților a fost de 304, dintre care au votat 276, ceea ce reprezintă 90,79 % participare la vot.

Au fost aprobate cu o largă majoritate: Raportul de activitate din anul 2025, care atestă componenta majoră de utilitate publică a organizației jurnaliștilor, Raportul și modificarea regulamentului Comisiei de atestare profesională, care și-a desfășurat activitatea cu aceeași rigoare și în anul 2025 și care arată creșterea constantă a numărului de jurnaliști tineri, în activitate, care se alătură Uniunii, Raportul Comisiei de cenzori a UZPR și a bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, care au relevat stabilitatea financiară a Uniunii, precum și Hotărârea pentru modificarea nivelului cotizației și al unor taxe de înscriere și procesare a dosarelor de atestare.

Pentru desfășurarea optimă a procesului de votare, la sediul central al UZPR a funcționat un grup de asistență tehnică pentru cei au optat să voteze fizic, în Bd. Magheru nr.28-30, et.1.

Conform Statutului UZPR, au votat electronic delegații desemnați de către filiale (conform normei statutare 1:20), membrii Consiliului Director, ai Comisiei de atestare profesională, ai Comisiei de cenzori, ai JODA.


Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion

31 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

 

 

31. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest: Ikonenausstellung Maria Tudur (Reschitza), Mitglied des Künstlerverbands Rumänien / Filiale Reschitza und des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „MARIA ZĂPEZII” REȘIȚA I

ORAŞUL VECHI (Poarta 1, TMK)

 

Duminica Florii (29 martie)

10:30 – Procesiunea intrării solemne a Domnului în Ierusalim; Sfântă Liturghie

(română, germană, maghiară)

 

Joia Sfântă (2 aprilie)

19:00 – Liturghia Cinei Domnului (română, germană, maghiară)

 

Vinerea Sfântă (3 aprilie)

15:00 – Liturgia Pătimirii Domnului nostru Isus Cristos (română, germană, maghiară)

 

Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)

21:00 – Vigilia Învierii Domnului

  (română, germană, maghiară)

 

Duminică (5 aprilie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele

9:00 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. maghiară

10:30 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. germană

12:00 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. română

 

 

Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui

19:00- Sfânta liturghie în trei limbi (română, germană, maghiară)

 

În comunitățile filiale ale Parohiei Reșița I

 

Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)

Biserica romano-catolică Văliug

18:00 – Vigilia Învierii Domnului

 

Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui

Biserica romano-catolică Gărâna

11:00 – Sfânta Liturghie

 

Biserica romano-catolică Văliug

15:00 – Sfânta Liturghie

 

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „PREASFÂNTA TREIME” REȘIȚA II

LUNCA BÂRZAVEI (lângă Spitalul Judeţean)

 

Duminica Florii (29 martie)

9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară

11:00 – Sfânta Liturghie în limba română

 

Joia Sfântă (2 aprilie)

18:00 – Liturghia Cinei Domnului

 

Vinerea Sfântă (3 aprilie)

18:00 – Liturgia Pătimirii Domnului nostru Isus Cristos

 

Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)

20:00 – Vigilia Învierii Domnului

 

Duminică (5 aprilie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele

9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară

11:00 – Sfânta Liturghie în limba română

 

Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui

9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară

11:00 – Sfânta Liturghie în limba română

17:00 – Sfânta Liturghie a copiilor

 

În comunitățile filiale ale Parohiei Reșița II

 

Duminica Florii (29 martie)

Biserica romano-catolică Secul

13:30 – Sfânta Liturghie

 

Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)

Biserica romano-catolică Secul

16:00 – Sfânta Liturghie

 

Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui

Biserica romano-catolică Secul

13:30 – Sfânta Liturghie

În perioada 26 – 29 martie 2026 se vor desfășura în capitala Banatului Montan  „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXVI-a ediție, participanți din Germania, Austria, Ungaria și România (din Transilvania și din Banat). Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2026 lui Tobias Pagel (Konstanz, Germania). Un punct important îl constituie și înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, moment desfășurat sâmbătă, începând cu ora 15,30. Majoritatea manifestărilor se vor desfășura în limba germană.

Se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

 

Erwin Josef Țigla

28 martie 2026, ora 20.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ora Pământului = Earth Hour 2026, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.

Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.

 

 

 

28. März 2026, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die Stunde der Erde 2026: Eine Stunde Licht aus für die Erde.

Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.

 

 

Un vis este, prin definiție, o proiecție a viitorului – o imagine care prinde viață prin curaj și perseverență. Primul pas spre materializarea lui este încrederea: în forțele proprii și în necesitatea începutului.

În ianuarie 2016, într-un context marcat de criza presei scrise, piața media din România primea o surpriză neașteptată. Se năștea o nouă voce a excelenței: revista UZP. Visul meu de a crea o publicație premium, un produs trimestrial de analiză și cultură jurnalistică dedicat exclusiv breslei, devenea realitate. Îmi amintesc și acum primele discuții de la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, unde, alături de un grup de entuziaști, am decis că breasla noastră are nevoie de mai mult decât de un simplu buletin informativ, avea nevoie de o tribună a demnității profesionale.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

După o pauză de 25 de ani, revista UZP – primul periodic independent al Uniunii postdecembriste – relua tradiția vechii publicații de breaslă „Presa noastră” (1956-1989). Situată la granița dintre nostalgie și viziune, noua revistă își propunea să fie un spațiu al atitudinii, opiniilor și analizelor de profunzime. Un concept clar: o revistă fără moguli, cu „patroni” ziariști. Obiectivul era sporirea transparenței Uniunii și reflectarea vieții profesionale, culturale și sociale a jurnaliștilor, oferind spațiu de dezbatere pentru cariere, idei și provocări etice.

Lansarea primului număr a fost un succes validat de prezența liderilor de opinie, a mediului academic și a jurnaliștilor din toată țara. Ecoul a fost imediat, fiind preluat de presa scrisă, radio și televiziune. „Am simțit nevoia unui spațiu de reflecție, un loc unde jurnalismul să nu se grăbească, ci să se explice”, declaram la acea vreme. „Această revistă este rezultatul efortului comun și reprezintă standardul de rigoare pe care îl datorăm profesiei”.

Oferta noastră editorială a fost completă de la început: un print de calitate, 56 de pagini color, o estetică modernă și un conținut echilibrat între forță și luciditate. Am documentat destinele marilor jurnaliști, am găzduit dezbateri despre deontologie și am păstrat vie flacăra spiritului critic. Revista a devenit un vector pentru promovarea tehnologiei media și a specificului muncii de jurnalist, consolidând puntea dintre UZPR și societatea civilă.

Acest jubileu aparține tuturor celor care și-au lăsat semnătura în paginile noastre. Le mulțumesc membrilor consiliului editorial, de ieri și de astăzi, și cititorilor care ne-au validat efortul. În acest moment festiv, un gând pios se îndreaptă către cei care au pus umărul la primele ediții și care astăzi ne veghează din „redacția din ceruri”: Doru Dinu Glăvan, Georgiana Capuerde, Neagu Udroiu, Carol Roman…

După zece ani și 40 de numere, Revista UZP este mai mult decât o publicație. Este un document de referință pentru arhiva Uniunii și pentru istoria presei românești. Rămânem fideli rigorii editoriale și continuăm să fim puntea de legătură între experiența seniorilor și curajul tinerilor care se alătură familiei noastre profesionale.

La mulți ani Revistei UZP!

La mulți ani tuturor celor care cred în puterea adevărului rostit cu responsabilitate!

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

 

Joi, 26 martie 2026

 

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Deschiderea celei de a XXXVI-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“;
• Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania) împreună cu Smaranda Vultur (Timișoara) prezintă varianta în limba germană a cărții „Germanii din Banat prin povestirile lor” (Editura „Polirom” Iași, 2018), carte care va apărea în anul acesta;
• Scurte prezentări de cărți: „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, volumul 11, autor: dr. Volker Wollmann (Bad Wimpfen, Germania),apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2025 și „Das Brauwesen im Großfürstentum Siebenbürgen im Spiegel der k.k. Hofkammerakten zur Zeit Maria Theresias” (= „Berea din Principatul Transilvaniei, așa cum se reflectă în registrele Camerei Curții Imperiale și Regale din timpul domniei Mariei Tereza“), apărută 2026, autor: Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania), prin Erwin Josef Țigla;
• Ana Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare): „Când majoritarii devin minorități. Săptămânalul «Primăvara» din Sânnicolau Mare la începuturile României Mari (1921 – 1928)” – în limba română;
• Prezentare de carte prin Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare): „Großsanktnikolaus, Stadt- und Kirchengeschichte. Vom Geist des Ortes, Menschen, Familien, Stadtgeschichte, Flucht und Deportation“ (= „Sânnicolau Mare: Istoria orașului și a bisericii. Spiritul locului, oamenii săi, familiile, istoria, refugierea și deportarea”), ed.: Werner Kremm, Dietlinde Huhn și Anton Sterbling, apărută 2025 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara;

• Horst Samson (Neuberg, Germania) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă ultimul număr apărut al revistei „MATRIX”, dedicat lui Franz Hodjak, urmat de lectură;
• Adelheit Szekeresch (Tübingen, Germania) prezintă și citește din volumul ei, „Regentränen. Roman“ (= „Lacrimi de ploaie. Roman“),apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Epik, nr. 158. Introducere: Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania);
• „LiterATitudini”, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București, cu sprijinul ORF și al Societății Austriece pentru Literatură. Portrete filmate ale autorilor: Bettina Balàka, Valerie Fritsch, Susanne Gregor, Karin Peschka, Robert Prosser & Ferdinand Schmalz.

 

Vineri, 27 martie 2026

 

Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Werner Kremm:

• Prezentare „Spuren der Zeit. Banat und Siebenbürgen“ (= „Urme ale timpului. Banatul și Transilvania“). Fotografii: Éva Seiler-Iszlai / poezii: Hellmut Seiler (ambii Backnang, Germania);
• Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă aparițiile editoriale ale autorului Nicolae Tzone (București): „Begräbnisse. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit 20 bildnerischen Arbeiten von Suzana Fântânariu und einem Nachwort, Metamorphosen, von Ioana Pârvulescu” (= „Înmormântări. Poezii. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu 20 de lucrări de Suzana Fântânariu și o postfață, Metamorfoze, de Ioana Pârvulescu”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 195, și „Zehn Elegien. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit einem Glaubensbekenntnis in Form eines Interviews mit Robert Șerban und einem ausführlichen Essay von Ion Pop“ (= „Zece elegii. Poeme. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu o declarație de credință sub forma unui interviu cu Robert Șerban și un eseu amplu de Ion Pop”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 199;
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) citește povestirea „Das vergebliche Warten Lenaus auf Kafka in Temeswar und die merkwürdige Weiterreise in das Banater Bergland“ (= „Așteptarea zadarnică a lui Kafka de către Lenau la Timișoara și strania călătorie ulterioară spre Banatul Montan“);
• Autorul Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) își prezintă volumul „Ansichten eines kritischen Bürgers in turbulenten Zeiten. Momentaufnahmen (III)“ (= „Puncte de vedere ale unui cetățean cu gândire critică. Flash-uri – III”), volum apărut în Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2025;
• Idei preliminare despre lirica germană din spațiul dunăreano-carpatic pe baza Antologiei și volumului de exerciții de lirică, editat de prof. dr. András F. Balogh, Universitatea „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca (Budapesta: Editura Universității „Eötvös Loránd”, 2026).

 

Ora 15.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, moderator Hellmut Seiler:

• Deschiderea expoziției de păretare din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Prezentare de fotografii cu locuri istorice din Timișoara și poveștile acestora, autor Erhard Berwanger (Ludwigsburg, Germania). Prezentare prin Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania);
• Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Rosarium“, 2025, și Győrffy Sándor (ed.), Ruda Gábor (cuvând înainte): „Zusammenhalt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2025 – 2026“ (= „Coeziune. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2025 – 2026“);
• Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria), coordonatoarea Redacției în limba germană Radio Pécs – Redacția principală pentru Minorități și Maghiarii din Diasporă, își prezintă ultima carte apărută, „Neues Kapitel” (= „Capitol nou”), editată de Asociația Culturală „Freundeskreis Murgebiet“ Pilisvörösvár, Ungaria;
• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) prezintă și citește din volumul editat de ea împreună cu Martina Wildner „Der Traum der Gurke. Ein literarisches KI-Experiment“ (= „Visul castravetelui. Un experiment literar cu inteligență artificială”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, 2026, Seria Fragmentarium, nr. 34;
• Christel Wollmann-Fiedler (Berlin, Germania) își prezintă cartea „Judaica und Israelia. Biographisches, Dichtung, Feste, Interviews, Kunst, Reiseberichte, Rezensionen” (= „Iudaică și Israelitică. Informații biografice, poezie, festivaluri, interviuri, artă, jurnale de călătorie, recenzii”), apărută  2024 la Editura „Hartung-Gorre“ Konstanz, Germania;
• Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește poezii inedite, având motto-ul: „Wie viele Herzen braucht ein Mensch?“ (= „De câte inimi are omul nevoie?“).

 

• Sâmbătă, 28 martie 2026
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Anton Sterbling:
• I. J. Melodia (Freiburg / Breisgau, Germania) citește din volumul său „Polaritäten“, (= „Polarități”), apărut 2024 la Editura „Geest” Vechta, Germania;
• Autorul Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie, sub motto-ul „Blankosonette: Eine Auswahl neuer Gedichte sowie Werke von Freunden für Freunde“ (= „Sonete în versuri albe: O selecție de poezii noi, precum și lucrări de la prieteni pentru prieteni”);
• Autorul Christian T. Klein (Viena, Austria), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2023, citește din creația proprie, nepublicată încă;
• Autorul Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024, citește poezii noi;
• Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă şi citeşte din volumul său, recent apărut: „Vom Auftauchen und Verschwinden der Landschaft. Gedichte” (= „Despre apariția și dispariția peisajului. Poezii”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 193;
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) prezintă și citește din volumul său „Donauschwäbische Kultur, Schriftsteller in der Fremde, Relevanz der Sprache“ (= „Cultura șvăbească dunăreană, scriitori în străinătate, relevanța limbii“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Universitas, nr. 15.

 

Ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Horst Samson:

• Înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Laudatio susținută de Erwin Josef Țigla și cuvinte de mulțumire din partea onoratului;
• Autorul revenit acasă, la Sibiu, Heinrich Heini Hoechsmann, citește din volumul al IV-lea al seriei: „Siegerius – Mannstädter“, apărut 2026 la Editura „Schiller“ Sibiu / Bonn;
• Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă volumul autorului Robert Șerban (președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România): „Techniken der Tarnung / Tehnici de camuflaj. Gedichte. Deutsch / Rumänisch. Aus dem Rumänischen übersetzt von Edith Konradt“ (= „Tehnici de camuflaj. Poezii. Germană / Română. În traducerea Edithei Konradt“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 190;
• Eszter Benö și András F. Balogh prezintă volumul „A szavakat felszippantja a csend“ (= „Cuvintele sunt absorbite de tăcere“) al autorului Hellmut Seiler (Backnang, Germania), apărut 2024 la Editura „Exit“ Cluj-Napoca, urmată fiind de lectura autorului.

         

Ora 19.30, după o plimbare cu tramvaiul de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ până stația finală din cartierul Muncitoresc, în interiorul stației intermodale „Reșița Montană”, moderator Erwin Josef Țigla:

• Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2026 în cartierul unde s-a născut și a copilărit Rolf Bossert:
• Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Introducere: Hellmut Seiler (Backnang, Germania), inițiatorul Premiului;
• Laudatio pentru premiantul pe anul 2026 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Tobias Pagel (Konstanz, Germania), prin Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), premiantul pe anul 2024 al Premiului literar;
• Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Tobias Pagel (Konstanz, Germania).

 

• Duminică, 29 martie 2026
•  
• Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Balthasar Waitz:
• Prezentare de carte: „Kärnten Dokumentation 2025 – Band 40. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2024 und Sonderthemen” (= „Documentație Carinthia – volumul 40. Dialog și cultură. Congresul european al minorităților naționale din 2024 și tematici speciale”), cu contribuţii și din România. Prezintă mag. Udo Peter Puschnig din partea Guvernului Landului Carintia, Klagenfurt am Wörthersee, Austria;
• Kurt Thomas Ziegler (Aspang, Austria): „Eine kurze Fußnote zu dem eben verflossenen Thomas Mann-Gedenkjahr” (= „O scurtă notă de subsol la anul comemorativ al lui Thomas Mann, recent încheiat”);

• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește poezie dialectală;
• Balthasar Waitz (Timișoara) citește proză scurtă și texte lirice;
• Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitori germani & tinere speranțe din Timișoara. Citesc: Benjamin Burghardt, Arthur Funk, Eva Bancea, Zara Chișevescu, Inke Iozsa, Isabela Lupșe und Daria Moți.

 

Ora 15.00, excursie literară la Văliug.

 

 

 

٭ Manifestările, cu excepția programelor unde este altceva menționat, se vor desfășura în limba germană.

 

 

Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media.

25 martie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea volumului „Bomboane acrișoare“, autor Daria Dalin din Orăștie (membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu), volum apărut în 2026 la Editura „Eikon“, București.

 

 

 

25. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchvorstellung: „Bomboane acrișoare“ der Autorin Daria Dalin aus Broos / Orăștie, erschienen 2026 im Verlag „Eikon“, Bukarest.