Elevii Școlii Gimnaziale din Sarmizegetusa, în acest an școlar au participat la mai multe și reușite activități educative.

–  Doamnă prof. Argentina Loredana Tonca (foto), în calitatea dvs. de director al acestei unități școlare, prezentați-ne una dintre cele mai reușite manifestări cultural-educative.

–  Într-o atmosferă dominată de entuziasm și spirit civic, elevii, profesorii și autoritățile locale     și-au unit vocile pentru a celebra apartenența României la marea familie europeană. Manifestările au debutat sub semnul solemnității. Pe fondul acordurilor impunătoare ale imnului României și ale imnului Uniunii Europene, celebra „Odă a Bucuriei” de Ludwig van Beethoven, elevii au fluturat cu mândrie steagurile României și ale Uniunii Europene. Evenimentul s-a bucurat de prezența doamnei Gina Socaciu, primarul comunei Sarmizegetusa, care a ținut să fie alături de elevi în această zi simbolică. A subliniat rolul crucial pe care educația europeană îl are în dezvoltarea comunității rurale, printre altele, punctând: „Este esențial ca tinerii noștri să înțeleagă că sunt cetățeni ai Europei. Unitatea, pacea și solidaritatea nu sunt doar concepte abstracte, ci pilonii pe care se construiește viitorul lor aici, acasă. Mă bucur să văd atâta implicare și dorință de cunoaștere în ochii acestor copii”.

Partea centrală a activității – după cum susținea consilierul educativ, prof. Loredana Leleșan (foto) – a avut un caracter educativ interactiv. Sub coordonarea cadrelor didactice, elevii au pornit într-o „călătorie în timp”, explorând etapele formării Uniunii Europene. Discuțiile au pornit de la primele tratate semnate după cel de-al Doilea Război Mondial, instrumente vitale care au garantat pacea pe continent timp de decenii și au continuat până la extinderile succesive care au integrat România în anul 2007.

O atenție deosebită a fost acordată figurilor emblematice ale proiectului european. Elevii au pregătit prezentări despre „părinții fondatori” – Robert Schuman, Jean Monnet sau Konrad Adenauer și au înțeles că părinții Uniunii Europene nu au fost doar oameni de stat, ci și creștini profunzi. Pentru ei, creștin-democrația nu a fost o simplă ideologie politică, ci o modalitate de a traduce Evanghelia în serviciul binelui comun. Proiectul european s-a născut dintr-o viziune de pace care oglindește valorile fundamentale ale creștinismului: demnitatea inalienabilă a persoanei, solidaritatea și iertarea.

Acești vizionari au fost prezentați drept modele de leadership, oameni care au înțeles, într-o perioadă de criză profundă, că singura cale de supraviețuire și prosperitate a continentului este colaborarea, nu conflictul.

Dincolo de istorie, elevii au demonstrat cunoștințe solide despre mecanismele actuale ale Uniunii, înțelegând rolul instituțiilor fundamentale: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană.

Nu au fost uitate nici simbolurile care definesc identitatea comună: deviza „Unitate în diversitate”, moneda unică Euro și importanța datei de 9 Mai ca piatră de temelie a construcției europene.

Teoria a fost rapid pusă în practică printr-un concurs pe echipe care a testat cultura generală a participanților. Întrebările despre geografia Europei, tradițiile statelor membre și drepturile cetățenilor europeni au stârnit o competiție constructivă. Provocarea nu doar că le-a testat memoria, dar le-a șlefuit și abilitățile de colaborare, transformând procesul de învățare într-o experiență memorabilă și plină de viață.

Prin această manifestare, Școala Gimnazială Sarmizegetusa a reconfirmat faptul că este un focar de cultură și educație care privește spre viitor. Într-o lume tot mai complexă, lecția oferită de elevii din Sarmizegetusa este una simplă și profundă: viitorul Europei se construiește prin inimi tinere, educate în spiritul toleranței, al respectului reciproc și al dorinței de a clădi împreună o lume mai bună.

– Doamnă director, cum concluzionați reușita acestei activități?

– Sunt extrem de mândră de felul în care elevii și profesorii școlii au reușit să transforme o simplă dată din calendar într-o lecție vie de democrație și istorie. Ceea ce s-a întâmplat la Școala Gimnazială Sarmizegetusa nu a fost doar o celebrare formală, ci o dovadă clară că școala noastră este un spațiu al valorilor europene autentice.

M-a impresionat profunzimea cu care elevii noștri au înțeles mesajul „părinților fondatori”. Faptul că ei au reușit să vadă dincolo de tratate și instituții, identificând valorile creștine de solidaritate și demnitate care stau la baza Europei, ne arată că formăm caractere, nu doar elevi care memorează date.

Vreau să îi mulțumesc doamnei primar Gina Socaciu pentru susținere; prezența dumneaei subliniază ideea că educația europeană începe „acasă”, în comunitatea noastră rurală, pregătind tinerii pentru o lume globală.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

13 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, autor Daniel Botgros, carte apărută la Editura „Pavcon”  București / Colecția SCI – FI, 2026.

 

 

13. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, Autor Daniel Botgros, erschienen im Verlag „Pavcon”  Bukarest / Serie SCI – FI, 2026.

 

Participarea la activităţi extraşcolare – ne-a  declarat prof. Sava Voicu Constantin, coordonator al Clubului Copiilor Brad – nu doar îmbogăţeşte viaţa copiilor, ci le oferă şi instrumentele necesare pentru a deveni adulţi echilibraţi, încrezători în propriile puteri şi adaptaţi să facă faţă provocărilor şi să valorifice oportunităţile vieţii.

În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească potofolii ample, să sistematizeze date noi, învaţă să se integreze social personal şi în grup. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează, se marchează emoţional pozitiv şi se respectă reciproc nonviolent.

Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea prezentă şi viitoare, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului la modul general – pregătirea copilului pentru viaţă.

În organizarea Palatului Copiilor din Deva având ca partener educaţional Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara, la Deva s-a desfăşurat a V-a ediție a Concursului Judeţean de Informatică  ,,Info-PC -Deva”.

Concursul s-a derulat pe diferite secţiuni şi nivele şcolare:

• programare C++, Pascal şi Phyton
• operare pe calculator (word şi PowerPoint)
• proiecte scratch (participare indirectă)
• grafică pe calculator.

Au particpat elevi de la unităşi şcolare din Brad, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Haţeg şi din Deva.

Au participat la acest concurs și elevi care frecventează activităţile extraşcolare de la Palatul Copiilor Deva, structura Brad (pregătiți de prof. Sava Voicu Constantin) și pe care îi prezentăm:

• Golcea Daria, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul II (secțiunea operare și tehnoredactare pe computer-word) cu 9,5 puncte din 10 posibile.
• Popa Daria, clasa a IV-a A , Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul II (secțiunea operare pe computer-word) cu 9,5 puncte din 10 posibile.
• Vesa Iasmina, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială ,,Horea , Cloşca şi Crişan” Brad – premiul III(secțiunea operare pe computer-word) cu 8,5 puncte din 10 posibile.
• Hărduţ Andrei, clasa a VII-a B, Şcoala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” Brad – premiul I (secţinea PowerPoint) cu 10 puncte şi premiul IIprogramare C++)

                                                           

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

„Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255”
„Micii mari jurnalişti”, ed.a IV-a, 2026

Dăm startul celei de-a IV-a ediții a Concursului de reportaje „DORU DINU GLĂVAN” și a celui de interviuri „ OANA CENAN GLĂVAN” sub genericul „Mici mari jurnalişti”, ed. a IV-a, 2026, „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″
Ne propunem să menținem vie amintirea ziaristului, corespondentului, fondatorul Radio Reșița Doru Dinu Glăvan (07.06.1946-31.10.2021) și a jurnalistei Oana Maria Cenan- Glăvan (17.07.1973- 07.11.2023).

Concursul de reportaje poartă numele „Doru Dinu GLĂVAN” din respect pentru jurnalistul, reporterul, omul de radio, inițiator şi primul director al Radio România REȘIȚA. La 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan alături de fiica sa Oana Cenana Glăvan și împreună cu tineri entuziaşti au constituit Fundația Radio Caraș-Severin (initiativă susținută și de auroritațile locale) care, după o muncă tenace, susținută, exact după un an, la 8 august 1996 a primit statut oficial de Post Public local al Societătii Române de Radiodifuziune și a emis primul semnal în eter. Doru Dinu GLĂVAN a fost preşedinte al Uniuni Ziariştilor Profesionişti din România, pe care a dezvoltat-o devenind cea mai mare Uniune din țară și pentru care a obținut ,,Statutul de Uniune de Creație și Utilitate Publică”.
Concursul de interviuri purtă numele ,,Oana Maria Cenan- Glăvan” din respect față de jurnalistă, primul președinte al Filialei Caraș-Severin a UZP România.
Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții sociale, spirituale, descoperirea de tinere talente din Banatul Montan pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărărtori ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare.
Concursul propune tinerilor să devină jurnaliști ai comunității lor prin stimularea interesului elevilor pentru istoria, identitatea și personalitățile locale, promovând talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII.
Recomandăm ca reportajele să se axeze pe realitățile județului Caraș-Severin, ale orașelor și comunelor bănățene, aflate, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu oamenii și locurile natale. Îndemnăm școlarii mari și liceenii să descopere, să pună în valoare, să transmită mai departe memoria și energia Bantului Montan, a Reșiței- în anul 255 de Istorie Industriă, să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine.
Reportajele scrise și interviurile avand ca titlu „Oameni și locuri. #banatulmontan, #resita255″ pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, tradiții, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5 pană la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro, în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin sau WhatsApp 0734 749 383
Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe 3 categorii de concurenți: clasele V-VI, VII-VIII și IX-XII.
Premiul I, II, III, Mențiune
Premiul Societății pentru Cultură METARSIS
Premiul UZPR filiala Caraş-Severin
Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”
Premiul familiei Cenan- Glăvan

Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România prin grija Centrului de Cultură și Artă Caraş-Severin.
Gala de premiere va avea loc marți, 09 iunie 2026, ora 14:00 la sediul din Lunca Bârzavei a Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI” din Reșița. (Camelia Duca)

Organizator: Societate pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană- în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul de Cultură și Artă Caraş-Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul IORGOVICI”, Forumul Democratic al Germanilor din Banatul Montan și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Filiala Caraș-Severin.

12 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică Carmen Todosie, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

 

 

 

 

12. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Carmen Todosie, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

12 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică Carmen Todosie, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

13 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, autor Daniel Botgros, carte apărută la Editura „Pavcon”  București / Colecția SCI – FI, 2026.

 

13 mai 2026, ora 20.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Lunga noapte a corurilor.

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Miniconcert susținut de Corul „Franz Stürmer” Reșița, dirijoare: Prof. Elena Cozâltea.

 

14 mai 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul și autorul Gheorghe Popovici. Tematica conferinței: Reșița sportivă.

 

19 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 5, autor Bogdan Andrei Mihele.

 

21 mai 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua mondială a diversității culturale pentru dialog și dezvoltare (21 mai).

Expoziție de artă plastică având tematica „Tradiții și obiceiuri în Banatul Montan”, a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

Intermezzo muzical cu Grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Fotbalul reșițean la centenar: 16 mai 1926 – 16 mai 2026. O expoziție din Colecția Muzeului Cineastului Amator, coordonator: Andrei Florin Bălbărău.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

Expoziție filatelică „Reșița / Reschitza” din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”.

 

23 mai 2026, orele 18.00 – 21.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Noaptea Lungă a Muzeelor și a Galeriilor.

Expoziție de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

Expoziție de afișe de la manifestările Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița, ianuarie – mai 2026.

 

 

 

 

12. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Carmen Todosie, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

 

13. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Dream on. Somnul nu e prietenul tău”, Autor Daniel Botgros, erschienen im Verlag „Pavcon”  Bukarest/ Serie SCI – FI, 2026.

 

13. Mai 2026, 20:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Chöre.

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Minikonzert des „Franz Stürmer”-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

14. Mai 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Popovici, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und der Sport.

 

19. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 5, Autor: Bogdan Andrei Mihele.

 

21. Mai 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Welttag der kulturellen Vielfalt für Dialog und Entwicklung (21. Mai).

Kunstausstellung zur Thematik „Traditionen“, mit der Beteiligung von Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ Reschitza (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).

Musikalisches Intermezzo mit der Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza” (Koordinator: Iuliu Fazakas).

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Dem Reschitzaer Fußball zum 100. Geburtstag, 16. Mai 1926 – 16. Mai 2026. Eine Dokumentationsausstellung vom Museum des freiwilligen Filmemachers Reschitza, Koordination: Andrei Florin Bălbărău.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Junie 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

Philatelie-Ausstellung „Reșița / Reschitza” im Rahmen des Projekts „Reșița: 255 / 100”.

 

23. Mai 2026,18:00 – 21:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Lange Nacht der Museen und der Ausstellungen.

Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Plakate-Ausstellung von den Veranstaltungen in der „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, Januar – Mai 2026.

 

 

9 mai 2026

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

În perioada 7-9 mai, la Carei, „început de țară”, așa cum numea acest oraș Sorin Stanciu, regretatul președinte al UZPR, s-a desfășurat ediția 2026 a reuniunii regionale a filialelor UZPR din nord-vestul țării cu conducerea centrală a Uniunii.

Oaspeții de la București – Dan Constantin, președinte al UZPR, Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR, Marian Nencescu, președinte al Filialei Presa Culturală, membru al Consiliului Director, Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, membru al Comisiei de Atestare Profesională și graficianul web Narcis Luca – au fost întâmpinați de Valeriu Ioan, vicepreședinte al Filialei Satu Mare „Anton Davidescu”, au participat la o conferință de presă și la cea de-a patra ediție a Festivalului Județean Coral Instrumental „Claudia Popdan”, care a avut loc în cadrul deosebit al Castelului Károlyi, din Carei.

Întâlnirea de lucru a filialelor UZPR din nord-vestul țării – Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistrița – cu conducerea centrală, desfășurată în ziua de 9 Mai, dată cu ample și profunde semnificații pentru națiunea română, care marchează Independența de Stat a României, Victoria Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei, s-a desfășurat în buna tradiție a comunicării deschise care se manifestă în interiorul UZPR.

Au fost abordate deopotrivă temele la ordinea zilei în interiorul filialelor, precum și problematica mai largă a presei naționale – starea mass-media online, tipărite, audio-vizuale – europene – Drectivele Europen Media Freedom Act și ant-SLAPP, aplicabile și în România și globale – amenințările multiple care stau în fața libertății presei în lumea contemporană. „Vreau să le mulțumesc gazdelor noastre, Filialei Satu Mare. Ne dorim ca această discuție să fie foarte liberă și foarte aplicată. Trebuie să menționăm reglementările Parlamentului European și Comisiei Europene – avem un pachet de directive care vizează profesia noastră și care au ca ax central apărarea libertății de expresie și protecția jurnaliștilor”, a afirmat Dan Constantin. „Continuăm tradița UZPR cu aceste reuniuni. Suntem o breaslă cu personalitate și vorbim deschis”, a adăugat Emil Stanciu.

De la probleme interne curente până la spectrul larg al tematicii libertății presei

În numele gazdelor, Filiala UZPR Satu Mare „Anton Davidescu”, Valeriu Ioan, vicepreședinte, i–a menționat pe reprezentanții filialelor reuniți la eveniment – Mircea Chirilă, vicepreședinte al Filialei Bihor, membru al Consiliului Director al UZPR, Elena Câmpan, coordonator al Filialei „Răsunetul” Bistrița, Marcel Seserman, președinte al Filialei „Andrei Mureșanu” Bistrița, Dan Crișan, de la Filala Cluj „1991”, Vasile Iluț, președinte al Filialei Maramureș și Daniel Mureșan, reprezentantul filialei Sălaj. Rând pe rând, președinții filialelor și-au prezentat activtatea și au expus puncte de vedere pertinente în legătură cu temele care îi preocupă în viața profesională. Discuțiile, dinamice, oneste, s-au derulat interactiv, colegii care fac parte din marea familie a UZPR demonstrând o dată în plus că sunt foarte preocupați de tot ceea ce se întâmplă cu breasla și cu valorile presei. De la probleme interne curente ale fiecărei filiale până la spectrul larg al tematicii libertății presei, reuniunea regională de la Carei a reprezentanților filialelor din nord-vestul țării cu conducerea centrală a UZPR, a relevat forța filialelor celei mai mari organizații de breaslă dn țară, felul în care comunicarea cu organismele centrale poate genera soluții la orice chestiuni și mai ales a întărit coeziunea în interiorul UZPR, cu atât mai importantă cu cât presa din România și din întreaga lume traversează o perioadă plină de provocări multiple. De altfel, reprezentanții filialelor au făcut o radiografie clară situației actuale a presei.

#image_title
„Avem idei diverse și particularități, dar găsim numitorul comun”

În cadrul întâlnirii a fost prezentat și un raport întocmit de Narcis Luca, în care este reliefată evoluția site-ului uzpr.ro, platforma principală de comunicare publică a Uniunii, iar datele au demonstrat că interesul membrilor din toată țara și din diaspora de a fi prezenți constant pe site-ul UZPR au făcut ca acesta, împreună cu pagina de Facebook a Uniunii și Radio UZPR, să înregistreze creșteri notabile de la an la an.

Reprezentanți conducerii UZPR i-au pus la curent pe colegii din teritoriu în legătură cu toate demersurile pe care le fac la autorități pentru ziariștii din țară, precum și cu evenimentele menite să crească vizibilitatea Uniunii. „Un mare beneficiu al întâlnirii noastre de astăzi este coagularea unei colaborări între toate grupurile – până la urmă, avem un interes comun: să comunicăm și să avem unitate. Avem idei diverse și particularități, dar găsim numitorul comun”, a sintetizat Valeriu Ioan.

Președintele UZPR le-a mulțumit celor prezenți pentru prticiparea la reuniune, gazdelor de la Filiala Satu Mare, acordând o Diplomă de onoare trustului de presă Nord-Vest, pentru contribuția la organizarea reuniunii regionale, împreună cu medalia centenară a UZPR.

Participanții la reuniune au reiterat dorința tuturor de a acționa pentru întărirea UZPR, pentru a face Uniunea mai puternică și mai vizbilă în spațiul public, pentru identificarea celor mai bune căi de a dezvolta structurile teritoriale și colaborarea în interiorul organizației.

La finalul evenimentelor de la Carei, reprezentanții Consiliului Director al UZPR s-au deplasat la Satu Mare, pentru a păstra un moment de reculegere la monumentul unui mare ziarist: Viorel Sălăgean.

Foto: Narcis Luca

10 mai 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVIII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.

Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

10. Mai 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

„Kinder malen ihre Heimat“ (XVIII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

9 mai 2026, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Ziua Mamei (10 mai).

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 10 mai, și cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate a Corul „Franz Stürmer” Reșița.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și cu Formația de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, și cu rapsodul popular Ștefan Isac.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

 

 

 

 

9. Mai 2026, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Muttertag (10. Mai).

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (10. Mai) und zu 35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie mit Ștefan Isac, rumänischer Folkloresänger.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur & Tatiana Țibru.

Recent, s-a desfășurat o nouă ediție a cercului pedagogic al învățătorilor de la clasa I, zona Hunedoara, un eveniment marcat de schimbul de experiență și explorarea resurselor educaționale locale. La activitate au participat 29 de cadre didactice, dornice să identifice cele mai bune metode pentru implementarea programului național „Săptămâna Verde”.

Activitatea – după cum ne-a informat prof. înv. primar Felicia Cristina BECIU (foto) în calitatea sa de responsabil cerc pedagogic – a debutat într-un cadru simbolic pentru istoria județului: Cetatea Mălăiești. Sub îndrumarea ghidului Laura Ramona Vlaiconi, de la Centrul de Informare Turistică al comunei Sălașu de Sus, participanții au descoperit povestea uneia dintre cele mai bine conservate fortificații medievale din Țara Hațegului. Accentul a fost pus pe modul în care acest spațiu poate deveni o „sală de clasă neconvențională” pentru elevi.

Cea de-a doua parte a zilei a fost găzduită de Administrația Parcului Național Retezat (Nucșoara). Aici, organizatoarele evenimentului, doamnele prof. Camelia Manuela Cotolan și Ramona Tabita Maris, de la Școala Gimnazială „Ovid Densușianu” Hațeg, au susținut o prezentare digitală axată pe exemple concrete de activități ecologice.

Schimbul de idei și prezentarea unor soluții practice în Canva ne ajută să transformăm Săptămâna Verde într-o experiență memorabilă și utilă pentru cei mici.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de discuții constructive, cadrele didactice prezente apreciind calitatea organizării și relevanța temelor abordate pentru formarea viitoarelor generații de elevi responsabili față de mediul înconjurător.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

                                                               

 

 de eCronica

 06/05/2026

Mario Balint

Începe să fie dificil să scrii despre cărțile lui Daniel Botgros. El nu mai este un debutant în literatură, nu mai este un ucenic ce bate la porțile afirmării ci un scriitor consacrat, premiat și recunoscut de breasla sa. De aceea, această întreprindere este deosebit de riscantă, chiar primejdioasă aș putea spune, în contextul în care personalități marcante ale literaturii de anticipație analizează în detaliu proza autorului din Cartierul Francez. Pentru cei, extrem de puțini, care nu-l cunosc, Daniel Botgros este un nume activ în comunitatea SF din România, publicînd atît romane, cît și proză scurtă în reviste de profil precum Helion sau Galaxia 42. A debutat la categoria roman cu „Adam” (2016, Editura Eurostampa) – un roman science-fiction inclus în colecția „Insolit”, urmat de un al doilea roman, cu același nume, care continuă povestea din Adam, la Editura Pavcon București, apoi „Respiră” (2022, Editura Pavcon) este semnalat ca o apariție editorială importantă în genul speculativ, roman premiat și desemnat Cartea Anului. A publicat, de asemenea,  numeroase povestiri în antologii și reviste de specialitate (Colecția SF, Gazeta SF, Supernova, Univers Fantastic, Biblioteca Nova, Helion), dar și în volumul de povestiri ”Îngerul înfiat”, volum cu care a debutat în literatură, în 2001, apărut la Editura TIMPUL din Reșița, la îndemnul și sub coordonarea lui Gheaorghe Jurma.

Stilul lui Daniel Botgros este caracterizat de un amestec echilibrat între rigoarea tehnică a genului hard-SF și o abordare narativă fluidă, tipică jurnalistului cu experiență. Criticii și cititorii îl descriu adesea ca pe un autor care reușește să creeze subiecte complexe accesibile și captivante. În romane precum „Adam”, DB pune accent pe detaliul tehnologic și pe „lumea posibilului”. Spre deosebire de un SF mai filosofic sau social, aici primează inventivitatea tehnică și impactul inteligenței artificiale asupra umanității. Autorul păstrează o claritate a frazei care „atrage cititorul” imediat. Se observă o „luciditate a observației”, probabil influențată de cariera sa de jurnalist, care îi permite să construiască scene verosimile și dialoguri naturale, vii. Multe dintre scrierile sale, precum romanul „Respiră” sînt descrise ca fiind un melanj de thriller întunecat și mister, stil pe care, vrînd – nevrînd îl exportă încă din primele pagini ale noului volum. Este considerat un creator fertil de distopii, explorînd teme întunecate precum limitele conștiinței umane sau frica în fața imposibilului. Deși scriitura este aerisită, DB nu neglijează portretele personajelor sau decorurile, din potrivă, acestea sînt minuțios descrise pentru a crea o atmosferă imersivă. În ciuda acestui simț exacerbat al morbidului, Daniel rămîne un visător. Un visător frumos și sensibil care deși scrie despre tehnologie dusă la extrem, o face într-un mod care lasă loc pentru emoție și introspecție. Acest stil profesionist și „contemporan” l-a ajutat să cîștige aprecierea comunității SF, romanul său „Respiră” fiind considerat drept cel mai bun SF românesc al anului 2022!

Daniel Botgros este, așadar, un visător. Chiar unul de coșmar! DREAM ON – Somnul nu e prietenul tău, este noua carte de povestiri semnată de prozatorul Daniel Botgros, apărută la Editura PAVCON din București, la sfîrșitul lunii aprilie a.c., volum care a avut lansarea oficială la cea de-a 47-a ediție a Convenției de Anticipație ROMCON, la Craiova, în fața unei asistențe extrem de selecte și avizate. DREAM ON adună între copertele sale 21 de povestiri și tot atîtea drame și povești de viață răspîndite în mai multe universuri. Și Daniel Botgros este un călător, un ghid aproape turistic, care facilitează vizitarea acestor universuri mărginite doar de propriile limite. În povestirea care dă titlul cărții, DREAM ON, aceste universuri se contopesc și se cuceresc unele pe altele, visele devenind portaluri interdimensionale care exportă frici, angoase și schimbări radicale, realitatea fiind răpusă de cel care doarme, pe care dacă nimeni nu-lnva trezi, realitatea însăși va deveni un coșmar din care lumea nu va mai avea nici o șansă să se mai trezească. DREAM ON este despre cum un vis bolnav poate schimba destinul unor personaje obișnuite. Este o parabolă geopolitică extrem de actuală din care aflăm că nu visul este atît de important, cît visătorul. Entitatea umană, sau nu, care poate deschide porți spre Iad sau spre Rai, avînd această putere, dublată de tehnologie și doar un alt visător curajos, poate distruge visul întunecat ale unei conștiințe umane care se bazează pe puterea fricii pe exploatarea ei, pe deznădejde și pe imposibilitatea de a-ți declara suferința pentru că au pus monopol pe ea. Cum extrem de actual este coșmarul prezenței plasticului în organismele vii și problemele globale de sănătate generate de aceste particule din ambalaje, temă abordată sensibil în povestirea Plastic. 

Această interacțiune între lumi nu este nouă în proza lui Daniel Botgros. Ea se regăsește și în re-povestirea ÎNGERUL ÎNFIAT, care dă titlul volumului, „Îngerul înfiat”, despre care scriam mai sus și care a fost inclusă și în antologia de povestiri a autorului. „Îngerul înfiat” este o explorare a fragilității realității, unde granița dintre vis și trezie devine neclară, unde unchieșii sînt acei visători care deschid portaluri între lumi. La fel și în „Turbata”, o povestire extraordinar de bine scrisă și re-scrisă care îmbină personaje din lumea reală, burtală și frustă, cu cele din celălalt univers, încărcate de simboluri, contrastînd puternic, precum în „Ajun”. Sigur, aceste traversări nu sînt doar spirituale ci și fizice, fie pentru a supraviețui, precum în ARCA, în căutarea unui alt Pămînt, ghidați de o inteligență artificială evoluată pînă la conștiința de sine, ci și pentru sex și afaceri interplanetare (subiect explorat de autor și în Respiră!), precum în povestirea Marc. (Nuvela): Considerată revoluționară la vremea ei, prin anii ’50 pentru că a spart tabuul sexului în SF, nuvela The Lovers a lui Philip José Farmer, povestește despre un pămîntean care se îndrăgostește de o extraterestră care pare umană, dar are o biologie radical diferită și tragică. Marc e un dakin, un extraterestru extrem de potent care o zăpăcește pe Mara, beneficiara unui contract pe cît de oneros pe atît de irezistibil.

Și totuși, după ce călătorește în lumile visării și în cele astrale, Daniel Botgros deschide poarta, în finalul antologiei, spre lumea subpămînteană, acolo unde „Ființa din inima muntelui” redevine inocentă și mai aproape de legile lui Dumnezeu Tatăl, o introspecție a sinelui, descătușat total de fantezii și fantasme, singur, doar cu legile pămîntești, ale oamenilor, conștient că numai ruperea cordonului de argint poate urca ființa, fulgerător, în alte lumi, depășind nivel după nivel. „Abia acum i se întregesc aripile și baterea lor dobîndește spor… ” încheie autorul, un visător de coșmar, o antologie de proză scurtă, fantastică și fantastic de bună și atractivă pe care vă invit să o descoperiți la Reșița, Timișoara și Caransebeș, în 13, 22 și 23 mai 2026.

7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

 

 

 

 

7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

7 – 9 mai 2026, pe pagina de Facebook a Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin: DEMOKRAKTISCHES FORUM DER BANATER BERGLANDDEUTSCHEN:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).

Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:

1. din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria – 7.05.2026;
2. din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației – 8.05.2026;
3. din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița – 9.05.2026.

 

 

 

7. – 9. Mai 2026, Facebook-Seite DEMOKRATISCHES FORUM DER BANATER BERGLANDDEUTSCHEN:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).

Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:

1. aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark – 7.05.2026;
2. aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien – wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau – 8.05.2026;
3. aus Rumänien: Dr. Mihaela Martin, Lehrkraft am Universitätszentrum UBB Reschitza – wird vorgestellt durch Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, Direktor des Universitätszentrums UBB Reschitza / Banater Bergland – 9.05.2026.

 

7

Problematica protecției jurnalistului în fața presiunilor patronale și a ingerințelor statului se înscrie într-un cadru mai larg, european, în care libertatea presei este garantată normativ, dar vulnerabilă practic. În acest context, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reprezintă o structură de tradiție a breslei românești, al cărei rol poate fi înțeles mai adecvat prin raportare comparativă la organizații similare precum European Federation of Journalists sau International Federation of Journalists.

Organizații precum EFJ și IFJ funcționează în baza unor principii clare: apărarea drepturilor sociale și profesionale ale jurnaliștilor; intervenție sindicală (negocieri colective); mecanisme de protecție juridică; monitorizarea încălcărilor libertății presei.

De exemplu, European Federation of Journalists acționează activ în relația cu instituțiile Uniunea Europeană, contribuind la elaborarea legislației privind libertatea mass-media, inclusiv European Media Freedom Act.

Spre deosebire de organizațiile occidentale, UZPR nu este un sindicat în sens classic – funcționează mai ales ca organizație de utilitate publică și cultural-profesională; are o dimensiune identitară și de breaslă, accentuând statutul jurnalistului de „creator”.

Această diferență structurală explică accentul pus pe autoritate morală și reprezentare simbolică.

În state precum Franța sau Germania, organizațiile jurnalistice negociază contracte colective, oferă asistență juridică directă, pot iniția acțiuni sindicale.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România intervine mai ales prin: poziții publice și advocacy (provine de la latinescul „advocare“, care înseamnă „a cere ajutor),; promovarea normelor deontologice; presiune simbolică asupra patronatului.

Această abordare are eficiență variabilă, fiind dependentă de vizibilitatea publică a cazurilor, solidaritatea profesională, contextul politic și economic.

La nivel european, protecția jurnaliștilor este susținută de: Consiliul Europei;  Curtea Europeană a Drepturilor Omului; jurisprudența privind libertatea de exprimare.

Hotărârile CEDO subliniază rolul presei ca „câine de pază al democrației”.

În linie cu aceste standarde, UZPR: condamnă public intimidările;  susține jurnaliștii agresați; promovează libertatea de acces la informații.

Comparativ cu EFJ, însă, UZPR: are o capacitate mai redusă de intervenție juridică;  se bazează mai mult pe discurs public și legitimitate profesională.

Analiza comparativă evidențiază câteva limite: Absența funcției sindicale – reduce capacitatea de negociere cu patronatul; Fragmentarea organizațională a breslei în România; Resurse instituționale limitate; Dependenta de capital simbolic, nu coercitiv.

Cu toate acestea, UZPR compensează prin: tradiție (fondată în 1919); legitimitate culturală; implicare în dezbateri publice majore.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România ocupă o poziție particulară în arhitectura instituțională a presei românești: nu este un sindicat militant, ci o instituție de breaslă cu funcție de reprezentare morală și culturală.

Comparativ cu European Federation of Journalists și International Federation of Journalists, UZPR: are o influență mai redusă în plan juridic; dar menține o funcție esențială de coagulare identitară și apărare simbolică a profesiei.

În contextul noilor reglementări europene, precum European Media Freedom Act, consolidarea rolului UZPR ar putea presupune extinderea funcțiilor de protecție juridică; colaborarea mai strânsă cu structuri europene; creșterea capacității de reprezentare instituțională.

                                                                 

Bibliografie

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza Handyside vs. United Kingdom (1976); a se vedea și cauza Goodwin vs. United Kingdom (1996), privind protecția surselor jurnalistice.

European Federation of Journalists, Annual Report, Bruxelles, diverse ediții.

International Federation of Journalists, Global Charter of Ethics for Journalists, 2019.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Statut, ediții actualizate.

Consiliul Europei, Platform to promote the protection of journalism, rapoarte anuale.

Bibliografie selectivă

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Statut și documente programatice.

European Federation of Journalists, Reports and Policy Papers.

International Federation of Journalists, Global Charter of Ethics for Journalists, 2019.

Consiliul Europei, Freedom of Expression Reports.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudență relevantă privind libertatea presei.

McQuail, Denis, Mass Communication Theory, Sage Publications.

Curran, James; Seaton, Jean, Power Without Responsibility: Press, Broadcasting and the Internet in Britain.

Cunoscutul muzician, dirijor, pianist, organist, violonist și compozitor Ladislaus Hunyadi s-a născut la 3 mai 1926 la Reșița, într-o familie muncitorească, în care șase ani mai târziu aveau să se mai nască doi gemeni, Iuliu și Friedrich. Însa doar primul născut avea să moștenească talentul muzical al mamei, Maria Hunyadi, care cânta la vioară și în corul bisericii romano-catolice. De la mama sa, Laci, căci așa îl numea familia, mai târziu toți cunoscuții, prietenii, colegii, muzicienii reșițeni, avea să învețe din frageda pruncie tainele viorii, mai târziu ale pianului și după alți ani și ale orgii. La 17 ani deja cânta cu mama sa în corul bisericii, el la vocea de tenor, mama la alto.

Laci a frecventat școala primară și apoi Școala Tehnică la Reșița, apoi, dorind să-și lărgească orizontul și să-și desăvârșească cunoștințele a urmat studii superioare, întâi la Facultatea de Medicină din Cluj, apoi la Conservatorul din Cluj. Vremurile însă erau tulburi și existau multe dificultăți de tot felul, astfel că Laci nu și-a putut termina studiile.

Întors în orașul natal s-a angajat la Uzina Constructoare de Mașini Reșița, pentru a-și câștiga existența.

În anul 1950 s-a căsătorit cu Hilde Klein (1929 – 1994) și și-a întemeiat familia. În 1951 se naște fiica sa, Gabriela.

Pe lângă activitatea sa zilnică desfășurată la U.C.M. Reșița, Laci a avut preocupări muzical-artistice și a frecventat în anii `50 Asociația de cultură, muzică și literatură „Magyar Dalegylet”, devenită mai târziu Asociația de Cântări și Teatru „Magyar Dalárda”, unde a contribuit la realizarea și reprezentarea cu mult succes și mare răsunet a unor spectacole de opereta, precum „János Vitéz” de Kacsóh Pongrác, compusă după opera literară a poetului maghiar Petőfi Sándor. În acei ani au fost reprezentate cu mult succes multe spectacole muzical-literare, de estradă și de divertisment, la care și-a adus aportul Laci Hunyadi atât ca pianist, violonist, dar și ca dirijor.

După ce asociațiile maghiare de teatru și cântări și-au încetat activitatea, Laci și-a continuat activitatea muzical-artistică în cadrul Ansamblului German de Operetă reșițean, denumit mai târziu „Deutsche Operettengruppe Reschitza” (Grupa de Operetă Germană Reșița). Alături de prof. Franz Stürmer și prof. Rolf Busch, Laci a fost unul dintre colaboratorii cei mai importanți ai ansamblului de operetă reșițean, ansamblu de artiști amatori, contribuind la realizarea unor spectacole de succes timp de mai multe decenii. El nu a fost doar dirijorul ansamblului, ci acela, care a asigurat elaborarea partiturilor pentru orchestră după reducția pentru pian a respectivelor partituri de la care se pleca la punerea în scenă a operetelor. Marile teatre muzicale și de operă din țară nu împrumutau partiturile pentru orchestră, de altfel pentru unele operete nici nu le aveau la dispoziție.

Munca de orchestrare presupunea pe lângă talent și serioase cunoștințe muzicale, cunoașterea mecanismului orchestral, cunoașterea armoniei și compoziției și a altor taine muzicale. Pe toate acestea Laci le stăpânea foarte bine, ca un adevărat profesionist, le avea în sânge, era un dar și dat de la natură, ceva înnăscut! Știa să adapteze partituri la instumentele existente, știa să transpună partituri pentru vocile existente în ansamblu. Așa se face că a dirijat cele mai multe spectacole de operetă ale ansamblului de la „Vânzătorul de păsări” de Karl Zeller la „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán, de la „Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino și „Ana Lugojana” de Filaret Barbu la „Der Tanz ins Glück” de Robert Stolz.

Alături de Oskar Ferch, coordonatorul activității ansamblului, Franz Kehr și Franz Wawzsik, regizori, prof. Franz Stürmer, dirijorul corului ansamblului, prof. Rolf Busch, colaborator la orchestrare și dirijat, Eduard Sohler, coreograful ansamblului, numele lui Ladislaus Hunyadi rămâne unul dintre cele mai importante în istoria ansamblului de operetă german și a vieții muzicale din Reșița.

În anii `50 și `60 ai veacului trecut, Laci a activat și ca profesor de vioară și pian la Școala Populară de Artă Reșița. Un fapt care merită amintit este și acela că se pricepea să acordeze piane și pianine, ocupație extrem de rară la Reșița în acei ani.

La finele anilor `70 și începutul anilor `80, Laci Hunyadi s-a apropiat tot mai mult de corul bisericii romano-catolice din Reșița, sprijinind activitatea sa, pentru început, ca organist și corepetitor, apoi din septembrie 1985 preluând bagheta de dirijor. Aici a continuat activitatea de răsunet a corului din anii `50 – `80, dar a trebuit să facă și adaptări la situația apărută, anume, diminuarea în număr a coriștilor prin masiva emigrare în Germania și prin dispariția naturală a generației seniorilor corului. În acea perioadă s-a dizolvat și orchestra care acompania corul la cântarea marilor mise festive din repertoriul clasic (lucrări de Haydn, Mozart, Schubert, Rheinberger, Filke, Gruber, Peter Rohr și alții). Laci a fost acum și organist și corepetitor și dirijor. A compus în acești ani trei mise duminicale noi, op. 1, op. 2 și op. 3, adaptate la un număr restrâns de cântăreți, căci muzica bisericească trebuia să continue și să dăinuie și pe viitor.

În această perioadă i se șubrezește sănătatea și în anul 1983 este atins de o hemipareză stângă, pe care reușește să o depășească, dar care îi lasă urmări, anume o nesiguranță în mișcarea mâinii stângi care nu-l mai asculta ca pe vremuri la mânuirea claviaturii de pian și orgă.

La 19 martie 1994 își pierde soția, fapt care îl afectează cumplit. Fiica sa, Gabriela, se vede nevoită să-l ia la Sibiu, unde muncea și locuia cu familia, pentru a-l putea supraveghea și îngriji. Trei ani mai târziu îl răpune moartea, la 5 aprilie 1997, puțin înainte de a împlini 71 ani.

Laci Hunyadi a fost un om cu multiple valențe umane și profesionale, în mod cert un mare talent, nu doar în muzică, ci și în alte domenii, un personaj cu un deosebit simț al umorului, un simț tehnic și artistic rar întâlnit, un cunoscător în profunzime al muzicii și artei, un om simpatic, echilibrat și devotat, un spirit sensibil și generos. Suntem mulți cei care am putut învăța de la el, ce este și ce înseamnă muzica, fie cea clasică simfonică și vocală, de operă și oratoriu, fie cea lejeră, de operetă și de divertisment, fie cea sacrală.

Personal am avut o îndelungată relație de colaborare și învățare extraordinară, cu totul aparte, cu el și îi voi păstra vie amintirea în mintea și sufletul meu.

Laci, îți mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat!

 

***

 

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 100 de ani de la nașterea dirijorului și muzicianului printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care este trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 4 aprilie 2026, este obliterată cu această ștampilă. (Erwin Josef Țigla)