3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

4 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Program muzical realizat de elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, coordonatoare: prof. Anița Strîmbu.

De vorbă despre Europa, cu studenții Casandra Acia și Iasmina Milena Cărămidaru, an I, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Centrul Universitar UBB Reșița, coordonator: dr. Mihaela Martin.

Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

5 mai 2026, ora 13.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

5 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică la ceas aniversar: Doina Hlinka – 65.

 

6 mai 2026, ora 12.00, Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă:

Ziua Europei 2026.

O oră de limbă germană în preambulul Zilei Europei, cu Erwin Josef Țigla, la invitația prof. Adela Țăranu.

 

6 mai 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

7 – 9 mai 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).

Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:

1. din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria;
2. din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației;
3. din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița.

 

7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

9 mai 2026, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Ziua Mamei (10 mai).

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 10 mai, și cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate a Corul „Franz Stürmer” Reșița.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și cu Formația de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, și cu rapsodul popular Ștefan Isac.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

 

10 mai 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVIII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.

Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

 

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

 

4. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Kulturprogramm mit Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Anița Strîmbu.

Im Gespräch über Europa mit den Studentinnen Casandra Acia und Iasmina Milena Cărămidaru, erstes Studienjahr, Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften – Universitätszentrum UBB Reschitza, Koordination: Dr. Mihaela Martin.

Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

5. Mai 2026, 13:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

5. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Doina Hlinka – 65.

 

6. Mai 2026, 12:00 Uhr, Technologisches Lyzeum „Clisura Dunării“ Neu-Moldowa:

Europatag 2026.

Eine Deutschstunde im Vorfeld des Europatages mit Erwin Josef Țigla, auf Einladung der Deutschlehrerin Adela Țăranu.

 

6. Mai 2026, 16:00 Uhr, Kulturhaus Neu-Moldowa:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

7. – 9. Mai 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).

Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:

1. aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark;
2. aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien – wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau;
3. aus Rumänien: Dr. Mihaela Martin, Lehrkraft am Universitätszentrum UBB Reschitza – wird vorgestellt durch Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, Direktor des Universitätszentrums UBB Reschitza / Banater Bergland.

 

7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

9. Mai 2026, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Muttertag (10. Mai).

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (10. Mai) und zu 35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie mit Ștefan Isac, rumänischer Folkloresänger.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Mai 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

„Kinder malen ihre Heimat“ (XVIII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.

Bibliografie selectivă

Encyclopaedia Britannica – „Banat”
Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.

Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”
Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.

Enciclopedia României – „Banat”
Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.

Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006
Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.

Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.

Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024
Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.

Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region…”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.

Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022
Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.

Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre Banat
Pentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.

Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiunii
Pentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.

Lucrări de fundal recomandate

Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei Centrale
Foarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.

Ioan Hațegan – lucrări despre istoria Banatului
Reper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.

Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizare
Util pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.

Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în Banat
Recomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.

Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regională
Relevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.

William Marin – lucrări despre comunitatea germană din Banat
Utile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.

Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din Banat
Importante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.

Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germane
Reper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.

Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.

Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri românești
Util pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.

Mario Balint

 de eCronica

 30/04/2026

Din care aflăm că nimic nu mai este la fel, nici măcar adevărul, într-o zi de 3 mai, cu muștar

gugulanu

Biblioteca germană Alexander Tietz din Reșița a găzduit ieri o nouă masă rotundă în cadrul seriei de conferințe din ciclul Reșița 255/100 – Oameni – Locuri – Fapte. E vorba de 255 de ani de industrie la Reșița și de împlinirea a 100 de ani de când localitatea a primit statutul de „comună urbană“, sinonim orașului de astăzi.

Invitatul serii a fost Tudor Deaconu, profesor de matematică și fost director al casei Corpului Didactic din orașul de la poale de Semenic. Timp de aproximativ 70 de minute, domnia sa a trecut (foarte pe scurt) în revistă etapele vieții, locurile din Banat care l-au marcat, oamenii care i-au influențat destinul profesional, viața și cariera.

O enciclopedie ambulantă, o memorie perfectă; un magnet pentru personalitățile care i-au intersectat viața. A rememorat oameni, locuri, fapte, întâmplări. A vorbit de elevii cărora le-a fost dascăl, despre destinele acestora; a amintit zeci de personalități bănățene care, în decursul timpului l-au marcat și l-au făcut OMUL care este astăzi.

A vorbit și despre sistemul educațional actual, despre vina noastră a tuturor pentru scăderea dramatică a valorii școlii românești, despre influențele nefaste ale internetului și lipsa de educație a copiilor (în special a celor tineri) în folosirea acestuia.

Un OM dedicat profesiei de dascăl, o personalitate a Banatului (cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), o inimă de român care face și acum, tot ce-i stă în putință pentru școala românească, pentru educația generațiilor viitore. Respect!

Gugulanu

Ziua de 24 aprilie este dedicată pomenirii Sfântului Ierarh Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei, una dintre personalitățile importante ale secolului al XVII-lea, al cărui nume rămâne legat de apariția „Noului Testament de la Bălgrad” (Alba Iulia), prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, tipărită în anul 1648.

Această lucrare reprezintă un moment de referință nu doar în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania, ci și în procesul de formare și consolidare a limbii române literare. Într-o epocă în care limba de cult era dominată de slavonă, iar accesul credincioșilor la textul Scripturii era limitat, traducerea integrală a Noului Testament în limba română a avut o importanță deosebită pentru viața religioasă și pentru cultura românească.

Mitropolitul Simion Ștefan a păstorit Biserica Ortodoxă din Transilvania între anii 1643 și 1656, într-un context politic și confesional complex. Românii ortodocși din Ardeal se aflau într-o poziție dificilă, nefiind recunoscuți între națiunile privilegiate ale principatului și confruntându-se frecvent cu presiuni confesionale și administrative. În acest cadru, activitatea sa pastorală și culturală a avut un rol esențial în apărarea identității religioase și naționale a românilor.

Tipărirea „Noului Testament de la Bălgrad” a avut loc la Alba Iulia, cunoscută atunci sub numele de Bălgrad, în tipografia mitropoliei, sub patronajul principelui Gheorghe Rákóczi I. Titlul complet al lucrării era „Noul Testament sau Împăcarea, sau Legea Nouă a lui Iisus Hristos”. Traducerea s-a realizat pe baza unor izvoare grecești, slave și latine, dar și cu sprijinul altor traduceri existente în spațiul ortodox.

Importanța acestei lucrări este subliniată și de prefața semnată de mitropolitul Simion Ștefan, unde acesta formulează una dintre cele mai cunoscute reflecții despre rostul limbii în viața unui popor:

„Cuvintele trebuie să fie ca banii; banii aceia sunt buni care umblă în toate țările; așa și cuvintele acelea sunt bune care le înțeleg toți.”

Această afirmație exprimă preocuparea sa pentru folosirea unei limbi accesibile tuturor românilor, din toate provinciile istorice. Simion Ștefan urmărea nu doar fidelitatea traducerii, ci și formarea unei limbi comune, capabile să fie înțeleasă de credincioși din Transilvania, Moldova și Țara Românească. Din acest motiv, „Noul Testament de la Bălgrad” este considerat una dintre lucrările fundamentale în evoluția limbii române literare.

Lucrarea a influențat profund traducerile ulterioare ale Sfintei Scripturi, în special Biblia de la București din 1688, prima ediție completă a Bibliei în limba română. Multe dintre soluțiile lingvistice și terminologice propuse la Bălgrad au fost preluate și dezvoltate în edițiile următoare, ceea ce confirmă valoarea sa de reper cultural și teologic.

Mitropolitul Simion Ștefan nu a fost doar un ierarh preocupat de administrația bisericească, ci și un cărturar cu o viziune clară asupra rolului limbii și al cărții în păstrarea identității unui popor. Prin activitatea sa, el a contribuit la întărirea Ortodoxiei în Transilvania și la apropierea credincioșilor de textul Evangheliei.

Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a confirmat importanța operei și a vieții sale. Pomenirea sa anuală, la 24 aprilie, reprezintă nu doar un act de cinstire liturgică, ci și o reamintire a contribuției sale decisive la dezvoltarea culturii românești.

„Noul Testament de la Bălgrad” rămâne una dintre cele mai importante realizări ale secolului al XVII-lea românesc, iar numele mitropolitului Simion Ștefan este inseparabil legat de această lucrare. Prin el, limba română a devenit mai prezentă în viața liturgică, iar accesul poporului la învățătura Evangheliei a căpătat o formă nouă, durabilă și esențială pentru istoria noastră spirituală.

Foto: Wikipedia

Și la Școala Gimnazială Bretea Română se pot consemna reușite activități educative, dar și rezultate obținute prin perseverență, pasiune, investiție în educație și visurile elevilor.

De notat sunt performanțele obținute de elevii:

• Bogdan Stoicoi, clasa a VII-a – locul I la olimpiada de biologie „George Emil Palade” –  calificat pentru etapa națională (îndrumător prof. Cristina Andrieș)
• Mayra Pârv, clasa a V-a – mențiune la Concursul Național de Matematică „Olimpiada Satelor din România”, etapa județeană (îndrumător prof. Georgiana Ghiță)
• Simeon Jurj, clasa a VII-a – premiul I la Concursul Național de Matematică „Olimpiada satelor din România”, etapa județeană, (îndrumător prof. Georgiana Ghiță).

 – Domnule director, Cosmin Tiberiu Petrică Păsconi, punctați-ne și alte activități care onorează unitatea școlară pe care o conduceți.

– În cadrul „Săptămânii Verde” elevii noștri au participat alături de colegii lor de la Școlile Gimnaziale Bănița și Pui la inaugurarea Turnului de Observare a Păsărilor de la Delta Bretea.

Au participat la o interesantă excursie pentru a vizita Parcul Dendrologic Simeria, sub genericul „Să ne descoperim judeţul”.

Unii se pregătesc pentru faza județeană a concursului „Prietenii pompierilor” și alții s-au dovedit adevărați ambasadori ai unui mediu curat prin activități de plantare și reciclare creativă. S-a îmbinat eficient învățarea cu joaca și plimbările într-un mediu curat. Nu au lipsit realizarea de decorațiuni din hârtie, colaje din materiale naturale, afișe ECO etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

„𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢”– o emisiune despre 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă, spusă prin oameni, povești și valori care ne unesc, oriunde ne-am afla în lume.
Vă invităm să descoperiți o emisiune dedicată românilor de pretutindeni, un spațiu de dialog, inspirație și reconectare cu identitatea noastră culturală.

𝐄𝐃𝐈Ț𝐈𝐄 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋Ă : 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐞𝐢
𝐈𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢:
      Dr. Adina Stoleru – Șef Serviciu Diaspora, Primăria Iași
      Dan BURU ( Danny Buru) – Inspector de specialitate, Compartiment Cultură, Relații cu Publicul și Informare Cetățeni, Primăria Băile Herculane
      Felicia Akkaya – Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României în Marea Britanie
       Dr. Smaranda Mada Livescu  – Președinte și Fondator UNIFERO
       Bogdan Gavaza  – Președinte, Școala Românească de la Haga
       Ermina Raescu – Președinte, EdX Global
       Laura Catalina Dragomir ( Laura Juverdeanu ) – Ofițer de presă, Conferința „Diaspora 360° – Resurse, Provocări și Oportunități”

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫: Geanina Abul Haija – Iordania

𝐒â𝐦𝐛ă𝐭ă, 𝟎𝟐.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔
𝐎𝐫𝐚 𝟐𝟎.𝟎𝟎 (𝐨𝐫𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢)

𝐕ă 𝐚ș𝐭𝐞𝐩𝐭ă𝐦 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐬ă 𝐟𝐢ți 𝐚𝐥ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢, 𝐋𝐈𝐕𝐄!

Emisiunea „𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢” aduce în prim-plan valori autentice, inițiative curajoase și oameni care promovează cultura românească atât în țară, cât și în diaspora, construind punți între comunități și generații.
𝐓𝐞𝐦𝐞 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞:
𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă și 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 – descoperim obiceiuri, port popular și meșteșuguri care definesc patrimoniul nostru autentic.
𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă – povești de viață, experiențe și eforturi de păstrare a identității românești peste hotare.
𝐀𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐬𝐜 – inițiative de succes din țară și diaspora, cu accent pe inspirație, curaj și depășirea provocărilor.
𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐞𝐢 – cele mai relevante știri și evenimente pentru comunitatea românească din întreaga lume.
𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢: promovarea proiectelor, valorilor și oamenilor care duc mai departe spiritul românesc, la nivel național și internațional.

𝐔𝐫𝐦ă𝐫𝐢ț𝐢 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐋𝐈𝐕𝐄 𝐚𝐢𝐜𝐢:
https://www.facebook.com/1001RepereRomanesti
https://www.facebook.com/geanina.ivanov1
http://www.youtube.com/@1001RepereRomanesti-sn6td

 

30 aprilie 2026, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: „Poeme insomnice“, autor Dumitru Cristănuș (Sibiu / Reșița), apărută la Editura „Agnos“, Sibiu, 2025.

 

 

 

30. April 2026, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation: „Poeme insomnice“ des Autors Dumitru Cristănuș (Hermannstadt / Reschitza), erschienen im Verlag „Agnos“ Hermannstadt, 2025.

 

 

 

 

Dragi colegi,

După cum bine știți,
duminică, 03 mai 2026, este o zi cu o semnificație aparte: Ziua Mondială a Libertății Presei, un eveniment de referință pentru breasla noastră, profesie căreia ne-am dedicat cu pasiune și responsabilitate.

Pentru a marca acest moment, CPE „Libertatea” și Filiala Caraș-Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului German din Reșița, organizează în această zi la Reșița, un Simpozion Internațional deosebit. Tema centrală a ediției de anul acesta este una extrem de actuală:
„Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”
Va fi un prilej fericit de a ne reîntâlni cu partenerii și colegii noștri din Serbia, cu specialiști din domeniu, într-un cadru dedicat reflecției asupra rolului esențial pe care mass-media îl are în apărarea valorilor fundamentale ale societății.

Vă aștept cu drag să transformăm această zi într-un dialog viu despre viitorul jurnalismului și rigoarea care ne definește!

Cu deosebită considerație,

Ion D. Cucu, președinte al Filialei UZPR: Caraș Severin

Rezumat. Prezentul articol arată că, deși Directiva anti-SLAPP nu a fost încă transpusă efectiv în dreptul intern, instanțele sunt deja obligate să interpreteze normele naționale în acord cu obiectivul acesteia, astfel încât să prevină folosirea procesului ca instrument de intimidare. În acest cadru, instituții precum abuzul de drept, buna-credință procesuală și sancționarea demersurilor vădit neîntemeiate pot și trebuie folosite pentru a asigura o protecție reală a libertății de exprimare și a participării la dezbaterea publică.
7 mai 2026 este termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în dezbaterea publică (Directiva anti-SLAPP[1]). Aceasta vizează acele procese care nu sunt inițiate pentru a câștiga litigiul, ci pentru a intimida și a reduce la tăcere jurnaliștii, activiștii sau alte persoane vocale, prin presiunea și costurile unui litigiu prelungit.Deși instanțele se confruntă tot mai des cu astfel de procese — care consumă resurse judiciare și transformă accesul la justiție într-un instrument de presiune asupra vocilor critice — autoritățile naționale nu au arătat, până în prezent, un interes real pentru o transpunere efectivă a directivei. Proiectul de lege[2] se află în prezent la Senat, după ce a fost adoptat tacit de Camera Deputaților la 20 aprilie 2026, în absența unei dezbateri substanțiale. În forma actuală, textul pare mai degrabă o transpunere formală, departe de a oferi mecanismele necesare pentru o protecție reală și eficientă în practică.În aceste condiții, întrebarea esențială devine cum poate fi asigurată protecția în mod concret, chiar și în lipsa unei transpuneri. Neîndeplinirea acestei obligații nu creează un vid de protecție, ci mută responsabilitatea asupra instanțelor, care sunt chemate să realizeze obiectivul directivei prin interpretarea dreptului intern, în acord cu principiul efectului util și cu obligația de interpretare conformă.
Principiul efectului util, consacrat în cauza Von Colson[3], impune ca normele interne să fie aplicate astfel încât protecția să fie efectivă, adică reală și capabilă să producă rezultate concrete în practică. În materia anti-SLAPP, asta înseamnă că o intervenție doar la finalul unui proces lung poate rata tocmai scopul directivei, care vizează prevenirea efectului de intimidare.
Această cerință este completată de obligația de interpretare conformă, stabilită în cauzele Marleasing[4] și Pfeiffer[5]. Judecătorul nu poate invoca absența unor reguli anti-SLAPP explicite, ci trebuie să folosească normele existente — precum abuzul de drept și buna-credință procesuală — pentru a preveni utilizarea procesului ca instrument de intimidare.

Cum acționează instanța atunci când statul nu și-a îndeplinit obligația de transpunere
Înainte de expirarea termenului de transpunere, statul nu este încă obligat să pună pe deplin în aplicare directiva, dar nici nu poate adopta măsuri care ar compromite scopul acesteia. Această obligație derivă din principiul cooperării loiale prevăzut de art. 4 alin. (3) TUE și a fost formulată clar de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Inter-Environnement Wallonie[6], fiind ulterior confirmată și dezvoltată în cauza Adeneler[7].
Aceasta înseamnă că instanța națională nu poate valida interpretări ale dreptului intern într-un mod care ar permite folosirea procesului ca instrument de intimidare, prin ignorarea caracterului abuziv al demersului. De asemenea, nu poate trata formalist noțiunea de abuz de drept și nu poate ignora contextul de interes public al cauzei. În esență, orice interpretare care transformă procesul într-o presiune financiară sau procedurală asupra celui vizat este incompatibilă cu obiectivul directivei și cu cerința de a-i asigura efectul util.
După expirarea termenului de transpunere, obligația instanței devine una mai puternică. Nu mai este vorba doar despre a nu contrazice directiva, ci despre a interpreta activ dreptul intern astfel încât să se atingă rezultatul urmărit de aceasta.
Această obligație pozitivă de interpretare conformă este consacrată în jurisprudența CJUE, în special în cauzele Von Colson, Marleasing și Pfeiffer, care impun instanței naționale să utilizeze toate metodele de interpretare recunoscute în dreptul intern pentru a apropia soluția națională de cerințele dreptului Uniunii și pentru a asigura efectul util al directivei. Deci, după termen, judecătorul trebuie să verifice dacă normele existente pot fi interpretate astfel încât să ofere protecția cerută de directivă.
Cu alte cuvinte, înainte de expirarea termenului, instanța are o obligație pasivă: să nu valideze interpretări care ar compromite obiectivul directivei. După termen, obligația devine activă: să interpreteze dreptul intern astfel încât să asigure protecția urmărită de aceasta.

Această obligație nu este însă nelimitată. CJUE a stabilit, în cauzele Adeneler și Dominguez[8], că interpretarea conformă nu poate merge până la a contrazice CITEȘTE MAI MULT »

Nicolae Corneanu (21 noiembrie 1923 – 28 septembrie 2014) a fost una dintre cele mai luminoase personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, remarcându-se deopotrivă ca ierarh, teolog, patrolog, traducător şi publicist de excepţie. Născut la Caransebeș, într-o familie de intelectuali, a urmat studiile teologice la Academia Teologică din București, iar mai apoi s-a dedicat cercetării patristice şi activităţii academice. În anul 1962 a fost ales Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului, slujire pe care a împlinit-o vreme de peste jumătate de secol, până la trecerea sa la Domnul, în anul 2014. Păstor înţelept, deschis dialogului, profund ancorat în tradiţia patristică şi atent la frământările lumii contemporane, Mitropolitul Nicolae Corneanu a lăsat în urma sa nu doar o vastă operă teologică şi publicistică, ci şi chipul unui ierarh cultivat, smerit şi apropiat de oameni, pentru care cuvântul scris a fost o formă de slujire şi mărturisire.

Nicolae Corneanu a fost una dintre acele personalităţi rare ale Bisericii şi culturii româneşti în care vocaţia pastorală s-a întâlnit firesc cu rafinamentul intelectual, iar slujirea altarului s-a unit cu nobleţea condeiului. În persoana sa, teologul, istoricul, patrologul, traducătorul, publicistul şi păstorul de suflete nu au existat separat, ci au alcătuit o singură conştiinţă luminată de credinţă şi de responsabilitatea faţă de timp. A scris cu rigoarea savantului, dar şi cu sensibilitatea unui spirit care ştia să asculte vibraţia discretă a lumii şi a omului. A cercetat arhive, a coborât în adâncul literaturii patristice, a tradus capodopere ale spiritualităţii creştine, a comentat prezentul cu luciditate şi a lăsat în urmă o operă vastă, coerentă şi profundă.

Mitropolitul Nicolae Corneanu nu a fost doar un ierarh al Banatului, ci o conştiinţă a Ortodoxiei româneşti contemporane. Scrisul său respiră echilibru, cultură şi o rară capacitate de a transforma studiul teologic într-o formă de mărturisire. El nu a privit niciodată cartea ca pe un simplu exerciţiu academic, ci ca pe o datorie morală şi duhovnicească. Fiecare volum, fiecare studiu, fiecare articol poartă amprenta unei minţi formate în disciplina izvoarelor şi a unei inimi sensibile la drama şi frumuseţea lumii.

Mergând pe fir cronologic al operei sale, trebuie amintită mai întâi broşura tipărită în anul 1975 la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, intitulată “Pedobaptismul (botezul copiilor) de-a lungul vremii”, în fapt un studiu extras din revista “Biserica Ortodoxă Română” (an XCIII, 1975, nr. 1–2, pp. 130–149). Lucrarea, temeinic documentată patristic şi scripturistic, ajunge la concluzia fermă că „din punct de vedere teologic botezul copiilor mici nu constituie o eroare (…), ci practica de veacuri a Bisericii”. Este un studiu de mare actualitate, mai ales în contextul dialogurilor teologice privind Tainele iniţierii, la care participă întreaga Biserică Ortodoxă.

Cu dorinţa de a populariza credinţa creştină şi de a veni în sprijinul clericilor şi teologilor în activitatea lor didactică, în anul 1981 publică la Editura Mitropoliei Banatului lucrarea “Temeiurile învăţăturii ortodoxe”, unde arată rostul şi importanţa Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, „luate împreună ca temei al învăţăturii creştine”.

În 1984 apare volumul “Studii patristice. Aspecte din vechea literatură creştină”, tot la Editura Mitropoliei din Timişoara, mărturie a vastei sale pregătiri în domeniul Patrologiei. Volumul cuprinde o parte dintre studiile şi articolele publicate încă din anii studenţiei şi tratează teme precum: “Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi literatura patristică”, “Scriitorii patristici şi gândirea antică”, “Pagini de aghiologie patristică”. Autorul însuşi mărturisea că acestea „reflectă starea de spirit a celui care, luând contact pentru prima dată cu scrisul Sfinţilor Părinţi (…), s-a lăsat cuprins de sinceră admiraţie”.

În 1986 vede lumina tiparului lucrarea istorică “Biserica românească din nord-vestul ţării în timpul prigoanei horthyste” (Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti). Bazată pe cercetări în arhivele centrelor eparhiale din Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea şi Alba Iulia, precum şi în arhivele parohiilor dependente, lucrarea aduce la lumină drama Bisericii româneşti după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, când nord-vestul ţării a intrat sub ocupaţie horthystă. Regimul fascist a afectat nu doar românii, ci şi evreii şi chiar populaţia maghiară. Volumul este însoţit de fotografii sugestive, care sporesc forţa documentară.

În 1987 publică “Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine” (ediţia I – Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara; ediţia a II-a – Editura Polirom, Iaşi, 2001), „rodul unor mai ample investigaţii de tinereţe asupra literaturii patristice”. Capitole precum “Probleme de pietate la Sfinţii Părinţi” sau “Sfinţii Părinţi şi unele aspecte ale vremii lor” aduc în atenţie teme surprinzător de actuale. Se remarcă mai ales studiul “Farmecul pustiului”, alcătuit cu fineţe artistică şi adâncime duhovnicească, în care deşertul devine spaţiul suprem al întâlnirii dintre om şi Creator. La fel de important este capitolul “Simbolurile religioase în interpretarea Sfinţilor Părinţi”: calea, drumul, podul, muntele, scara, izvorul şi fântâna.

În 1990 apare volumul “Quo vadis?”, publicat de Editura Mitropoliei Banatului din Timişoara, titlu inspirat din romanul lui Henryk Sienkiewicz. Pornind de la întrebarea „încotro se îndreaptă astăzi teologia creştină?”, autorul abordează teme precum: “Ortodoxia astăzi”, “Bisericile creştine şi ecumenismul”, “Terminologie ecumenistă”, “Biserica şi unele din marile probleme ale lumii de azi”, “Reflecţii teologice pe marginea unora din cuceririle recente ale ştiinţei”. Sunt analizate subiecte precum sărăcia, vârstnicii, nevârstnicii, persoanele cu handicap, explorarea cosmosului, genetica modernă, biologia contemporană, tragedia aborigenilor sau toxicomania.

În 1994 traduce celebra operă a Sfântului Ioan Scărarul – “Scara”, publicată sub titlul “Scara raiului”, precedată de viaţa pe scurt a lui Ioan Scolasticul şi urmată de “Cuvântul către păstor”. Primele trei ediţii apar la Editura Amarcord din Timişoara, iar următoarele la Editura Învierea, ediţia a şasea fiind publicată în 2008. Traducerea se remarcă prin fidelitate faţă de original şi frumuseţe stilistică. Introducerea este o adevărată enciclopedie despre viaţa Scărarului, simbolul scării şi istoria ediţiilor acestei lucrări. Prima intenţie fusese aceea de a o prezenta ca teză de doctorat. Pentru Mitropolitul Nicolae, “Scara” reprezintă întreaga spiritualitate patristică sistematizată sub simbolul urcuşului spre desăvârşire.

În 1995 apare traducerea “Viaţa Fericitului Pahomie” la Editura Anastasia din Bucureşti, rod al unei alte munci de lungă durată.

În 1998 publică “Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare” (Editura Amarcord, Timişoara), dezvoltare a tezei sale de doctorat din 1949, realizată sub îndrumarea renumitului teolog preot prof. Dr. Ioan G. Coman, intitulată „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creştin pe valea Nilului”. Lucrarea este dedicată marelui anahoret de pe valea Nilului şi include anexe importante: “Farmecul pustiului”, “Sfântul Antonie a fost anahoret sau cenobit?”, “Antonie cel Mare şi evlavia credincioşilor”, “Ecouri mai noi ale vieţii Sfântului Antonie”.

În 1999 publică “Origen şi Celsus. Confruntarea creştinismului cu păgânismul” (Editura Anastasia, Bucureşti), unde analizează opoziţia dintre creştinismul primar şi lumea păgână, prezentând atât atacul lui Celsus, cât şi răspunsul apologetic al lui Origen în tratatul “Contra lui Celsus”.

În anul 2000 apar cele două volume “Pe baricadele presei bisericeşti” (Editura Învierea, Timişoara), reunind editoriale, meditaţii şi interviuri publicate în foaia „Învierea”, la rubrica „Crâmpeie din cotidian”. În ele, autorul ia atitudine faţă de problemele Bisericii şi ale credincşilor, ascultând „mai ales glasul conştiinţei”.

Tot în 2000 apare la Editura „Jurnalul literar” din Bucureşti volumul “Pe firul vremii. Meditaţii ortodoxe”, care adună articolele publicate între noiembrie 1994 şi octombrie 2000 la rubrica „Meditaţii ortodoxe”.

În 2001 publică “Popasuri duhovniceşti. De la Crăciun la Paşti” (Editura Învierea, Timişoara), care reuneşte pastoralele de Crăciun şi Paşti din perioada 1961–2001 trimise în eparhiile Aradului şi Timişoarei. Fiecărei pastorale i se oferă un titlu generic: “Creştinul şi lumea” (1967), “Iisus, izbăvitorul nostru” (1977), “Împăcarea cu Dumnezeu şi cu semenii” (1981), “Să ne înstrăinăm de lumea păcatului” (1990), “Dumnezeu ne-a iubit. Să-L iubim şi noi” (1998), “Viaţa cea adevărată” (1968), “Felurimea datinilor să nu ne despartă” (1972), “Ce ne învaţă sărbătoarea Paştilor” (1988), “Consecinţele învierii lui Iisus” (1999), “Farmecul Paştilor” (2001).

Tot în 2001 apare “Miscellanea patristica” (Editura Amarcord, Timişoara, colecţia „Cum Patribus”), cu 22 de studii privind cultura primelor secole creştine, şi “Credinţă şi viaţă. Culegere de studii teologice” (Editura Dacia, Cluj-Napoca, colecţia „Homo religiosus”).

În 2002 publică “Farmecul scrierilor patristice” (Editura Anastasia, Bucureşti), unde tratează teme precum: “Cine sunt Părinţii Bisericii”, “Moştenirea patristică azi”, “Problema avortului la Sfinţii Părinţi”, “Diaconiţele în Biserică”, “Modernitatea Fericitului Augustin”. Tot în acelaşi an apare “În pas cu vremea” (Editura Învierea, Timişoara), volum de articole inspirate din realitatea cotidiană.

În 2004 publică “Patristica – filosofia care mângâie” (Editura Eikon, Cluj-Napoca), cu studii precum: “Pregătirea clerului creştin în primele trei veacuri”, “Preotul în viziunea scriitorilor patristici”, “Filosofia care mângâie”, “Sfântul Ambrozie, personaj literar”, “Sfinţenia nu cunoaşte graniţe”.

În 2007 apare “Actualitatea literaturii vechi creştine” (Editura Învierea, Timişoara), unde subliniază actualitatea experienţei patristice, mai ales prin studiul “Odinioară ca şi azi”.

În 2008 publică “Pentru mai binele obştesc”, cu articole istorice, sociale, religioase şi culturale, dintre care se remarcă: “Creangă diaconul”, “Arghezi monahul”, “Emil Cioran şi Dumnezeu”, “Breban credinciosul”, “Franz Liszt şi muzica sacră”, “Episod din lupta pentru menţinerea Episcopiei Caransebeşului”, “Tragedia unui episcop”.

În 2009 apare “Pe aripile cuvântului”, inspirat simbolic din romanul “Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell, structurat pe teme precum: “Probleme bisericeşti”, “Biserica la români”, “Ortodoxia bănăţeană”, “Pagini patristice”, “Interviuri şi declaraţii”.

În 2011 apare “Scrisori pastorale” (Editura Învierea), continuarea volumului “Popasuri duhovniceşti”, reunind noile pastorale de Crăciun şi Paşti: “Vremea lui Irod şi vremea noastră” (2002), “Hristos în mijlocul nostru” (2006), “Praznic vechi, dar totdeauna nou” (2010), “Terapia morţii” (2005), “Darurile faptului că a înviat Hristos” (2009), “Fii ai luminii şi ai Învierii” (2010), “Domnul Cel înviat ne îmbie o viaţă nouă” (2011).

De asemenea, s-a îngrijit de apariţia colecţiilor de predici “Ieşit-a semănătorul” (1974) şi “Culegere de predici” (1984), a lucrării “Învăţături ale Bisericii Ortodoxe” (1987), precum şi de retipărirea “Catehismului ortodox” al preotului prof. Dr. Ilarion Felea.

Din 1962 a îndrumat revista „Mitropolia Banatului”, devenită după 1990 „Altarul Banatului”. Din 1980 s-a îngrijit de apariţia “Îndrumătorului bisericesc, misionar şi patriotic”, apoi a “Calendarului românului pe anul comun de la Hristos”, devenit ulterior “Calendarul almanah anual al Arhiepiscopiei Timişoarei”. Din 1990 veghează la apariţia publicaţiei „Învierea”, al cărei fondator este considerat.

A fost şi coordonator al lucrării “Ortodoxia românească” (Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1992), o culegere de texte menită să arate felul specific românesc de a teologhisi şi aportul românesc la îmbogăţirea Teologiei ortodoxe.

Din toate acestea se conturează imaginea unei opere vaste şi luminoase, în care rigoarea ştiinţifică se întâlneşte cu farmecul discret al stilului. Direcţiile sale majore — exegeza biblică, fenomenul apologetic, polemica primelor veacuri şi contribuţiile la cunoaşterea istoriei Bisericii primare — definesc un spirit de mare anvergură.

Opera scriitoricească a Mitropolitului Nicolae Corneanu reprezintă ani şi ani de lucru cu condeiul, „în pas cu vremea”, pentru ca din toate să se nască acel „farmec discret” al unei vieţi închinate lui Dumnezeu şi oamenilor. El nu a scris doar cărţi; a aşezat punţi între veacuri, între Părinţii Bisericii şi omul contemporan, între pustia Egiptului şi neliniştea modernă, între tăcerea rugăciunii şi glasul viu al istoriei. În paginile sale, teologia nu este doar ştiinţă, ci respiraţie a sufletului.

Foto: Wikipedia

29 aprilie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul Tudor Diaconu, cu tema: Reșița și istoria învățământului local.

Program muzical de 15 minute sub coordonarea prof. Nicoleta Garoiu, cu elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița.

 

 

 

 

 

29. April 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Tudor Diaconu. Thema der Konferenz: Die Schule in Reschitza.

Musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Nicolata Garoiu.

 

Concomitent cu evoluția societății, în contextul tehnologizării informației, asistăm la fenomene paradoxale, uneori chiar bizare, pe care ne străduim din răsputeri să le descifrăm și să le înțelegem. Unul dintre paradoxurile generate de această epocă a algoritmilor este prezența în vastitatea spațiului virtual a unui fenomen îngrijorător: selectivitatea în funcție de preferințele de consum. Astfel, într-un mod contradictoriu, abundența informației creează un spațiu al ignoranței și al lipsei de rigoare în comunicare.

Un exemplu al acestei bizarerii din peisajul cultural românesc merită relatat: în toamna anului trecut, a avut loc în Austria publicarea unei lucrări de referință a istoricului român Costin Feneșan: „Der Deutsche Orden im Severiner Banat und an der Niederen Donau in der ersten Hälfte des 15. Jahrhunderts” („Ordinul Teuton în Banatul de Severin și la Dunărea de Jos în prima jumătate a secolului al XV-lea”). Cartea a apărut la o editură prestigioasă din Innsbruck (IUP – Innsbruck University Press), ca al treilea volum din seria Austrian Studies – rumänische Beiträge (Studii Austriece – contribuții românești). Lucrarea este rezultatul unei colaborări academice internaționale și al unei cercetări riguroase asupra prezenței Ordinului Teuton în spațiul românesc, însumând 152 de pagini de documente și extrase de arhivă inedite.

​În ciuda importanței acestui proiect și a lansării sale de la finalul anului 2025, ecoul în țară a fost, în mod bizar, inexistent. În acest context, propun explorarea câtorva perspective care pot explica acest fenomen de „surditate” culturală:

Costin Feneșan este, fără îndoială, unul dintre cei mai riguroși medieviști români, având un acces privilegiat la arhivele de limbă germană datorită pregătirii sale și a stagiilor de cercetare la Berlin sau Viena. Faptul că lucrarea sa a apărut în limba germană, într-o colecție academică de nișă, o face aproape „invizibilă” pentru publicul larg din România, poate fi explicată de faptul că publicul nostru consumă istorie mai degrabă din lucrări de popularizare sau din dezbateri televizate facile.

Pe de altă parte, din păcate, în România, vizibilitatea unei cărți nu mai depinde de valoarea ei științifică, ci de „zgomotul” pe care editura sau autorul îl produc pe rețelele sociale. Însă, istoricii de talia lui Costin Feneșan aparțin mai degrabă unei generații care pune preț pe rigoarea istorică arhivistică și mai puțin pe marketingul personal.

Deși prezența cavalerilor teutoni în Banatul de Severin este un subiect fascinant, el necesită o bază de cunoștințe oarecum consolidată. Într-o perioadă în care istoria este adesea instrumentată politic sau simplificată excesiv, un studiu despre structurile militare și administrative ale unui ordin religios-militar german poate părea prea tehnic pentru editorii de știri. Nu mai puțin adevărat poate fi ca această lipsă de reacție să fie alimentată și de o pauperizare a presei: redacțiile nu mai dispun de jurnaliști specializați în cultură, capabili să recunoască importanța unei apariții editoriale valoroase.

Însă, dincolo de sfera jurnalistică, remarcăm o insensibilitate a mediului academic autohton. Aceasta se pare că nu este doar o lipsă de curtoazie, ci mai degrabă o formă de auto-izolare elitistă, care alimentează exact ignoranța publicului. Când universitățile se transformă în „turnuri de fildeș” preocupate doar de punctaje interne, ele pierd contactul cu societatea. Rezultatul? Un vid informațional în care publicul devine o pradă ușoară pentru senzaționalism și pseudo-istorie.

​Mediul universitar românesc pare să nu aibă mecanisme de „traducere” a excelenței pentru publicul larg. Ne lipsesc acei public intellectuals care să preia o astfel de lucrare și să explice de ce este ea vitală pentru identitatea noastră europeană. Tăcerea colegilor de breaslă poate fi interpretată și prin prisma invidiei profesionale sau a indiferenței birocratice. În loc să fie un motiv de mândrie națională, reușita devine un fapt divers ignorat.

Amorțirea instituțiilor responsabile de promovarea culturii este un fenomen îngrijorător. Totuși, „trezirea” nu se mai poate produce, probabil, prin aceste instituții-mamut, ci mai degrabă prin intermediul unor micro-comunități de gândire. O recenzie, un articol sau o postare bine argumentată poate fi o cărămidă la temelia rezistenței împotriva uitării. Transformarea subiectelor grele în formate accesibile (interviuri, podcast-uri, infografice) ar putea forța mediul academic să iasă din letargie.

​Tragedia nu este atunci când oamenii nu știu, ci atunci când nu le mai pasă că nu știu, iar indiferența generalizată este mai periculoasă decât lipsa de informație, deoarece anulează curiozitatea – motorul care a propulsat dintotdeauna evoluția civilizației umane.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

27 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție Petraru Busuioc (Anina).

Prezentarea volumului „Cu penelul pe drumuri de munte”, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2025.

 

 

27. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellung Petraru Busuioc (Anina).

Buchpräsentation: „Cu penelul pe drumuri de munte” (= „Mit dem Pinsel auf Bergstraßen”), Autor: Petraru Busuioc (Anina), erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2025.

Vineri, 24 aprilie 2026, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, au avut loc două evenimente notabile: primirea în rândul Uniunii Scriitorilor a cinci tineri cu palmares serios deja: Andra Mateucă, Cosmin Leucuța, Geo Moisi, Bogdan Vlad Munteanu, Alexandru Potcoavă și lansarea volumului de proze scurte ,,Știu pe cineva”, autor Robert Șerban, președintele filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. Au luat cuvântul întru întâmpinarea noilor veniți, dar și pentru a-și exprima opiniile asupra noii apariții editoriale semnate Robert Șerban nume cu rezonanță în literatura română, în cultura română: Marian Odangiu, Adrian Dinu Rachieru, Lucian P. Petrescu, Ion Marin Almăjan, Ionel Bota, Mircea Mihăeș! Bineînțeles, tinerii menționați au luat cuvântul prezentându-se și exprimându-și entuziasmul și emoția ce îi animă in aceste momente de bun augur, finalul întâlnirii aparținând gazdei joviale, pline de gânduri bune și de energia de a porni la un drum nu foarte ușor dar dătător de împliniri, Robert Șerban. Felicitări tuturor!

Cristina Anișoara ZAINEA/ UZPR Caraș Severin