La Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria, sub genericul „Valențele culturale ale securității și sănătății în muncă” s-a desfășurat – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto), inspector șef, al Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – faza județeană a concursului organizat în cadrul campaniei naționale „Securitatea și sănătatea în muncă se învață în școală și se aplică toată viața” pentru formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee și școli profesionale. Evenimentul a fost organizat de Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara și reprezintă un demers educațional deosebit de important, ajuns la cea de-a XV-a ediție la nivel județean și a XII-a ediție la nivel național, urmărind obiective esențiale pentru formarea tinerilor în domeniul securității și sănătății în muncă, printre care: identificarea, stimularea și promovarea elevilor cu aptitudini creative și interes sporit pentru acest domeniu de studiu; dezvoltarea competențelor elevilor prin activități de bune practici; dobândirea de cunoștințe suplimentare și familiarizarea cu metodele de studiu și literatura de specialitate; educarea tinerei generații încă de pe băncile școlii cu privire la importanța unui mediu de muncă sănătos și sigur, precum și crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale în vederea intrării pe piața muncii.

La această etapă județeană au participat 23 de echipe formate din câte doi elevi, provenind din ciclul inferior și superior al liceului, precum și din învățământul profesional, fiind coordonați de un cadru didactic. Aceștia au concurat în funcție de profilul studiat, în cadrul mai multor secțiuni, ceea ce a asigurat o competiție echitabilă și adaptată nivelului de pregătire.

Concursul a cuprins două probe esențiale. O probă teoretică, susținută individual, pe calculator, care a constat într-un test cu 20 de întrebări cu răspuns unic, menită să evalueze cunoștințele elevilor în domeniul securității și sănătății în muncă și o probă practică, unde elevii, lucrând în echipă, au trebuit să identifice riscurile dintr-un scenariu de muncă prezentat vizual și să aleagă echipamentul individual de protecție adecvat, într-un timp limitat.

Prin aceste probe, concursul nu a testat doar teoria, ci a pus accent pe aplicabilitate, pe capacitatea elevilor de a recunoaște pericolele și de a lua decizii corecte în situații reale de muncă.

Iată și echipele câștigătoare la cele cinci secțiuni:

• teoretică – ciclu inferior și superior, echipele Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligni” Simeria,
•  tehnologică – ciclu inferior, echipa Colegiului Tehnic „Transilvania” Deva, ciclu superior, echipa Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu,
• învățământ profesional, echipa Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăștie

Aceste echipe sunt calificate pentru etapa națională, care se va desfășura în perioada 22-24 mai 2026, la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Iași.

Prin astfel de inițiative – sublinia consilierul CCRP, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara, Cristina CREȚ – școala devine un loc în care elevii nu doar învață, ci se pregătesc pentru viață, dezvoltând responsabilitate și conștientizare. Scopul final este formarea unor tineri bine informați, capabili să prevină riscurile și să contribuie la un mediu de muncă sigur.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

La Școala Gimnazială Ohaba și structura școlară Lăpugiu de Jos s-au desfășurat în cadrul programului național „Săptămâna Verde”, o serie de inițiative menite să scoată procesul de învățare din rigorile sălii de clasă și să-l aducă mai aproape de natură și de comunitate, să cultive în rândul elevilor din clasele V-VIII nu doar cunoștințe teoretice, ci mai ales atitudini responsabile și un comportament eco-friendly durabil.

Fiecare zi din „Săptămâna Verde” – după cum ne-a punctat prof. Daniel Burza – a fost proiectată în așa fel încât copiii de vârstă școlară și preșcolară să exerseze formarea unor deprinderi, priceperi, atitudini și competențe absolut indispensabile vieții sociale: responsabilitate, empatie, voluntariat, inițiativă, colaborare, cercetare, observație, competiție, protejarea mediului etc.

În agenda de lucru a școlii au figurat activități indoor și outdoor, precum: cunoașterea și protejarea drepturilor animalelor, activități caritabile de Paști, activități gastronomice, drumeții în natură pentru cunoașterea ecosistemului, întreceri sportive, tradiții pascale (ouă încondeiate), ecologizare, vizionare de filme documentare având ca temă flora și fauna, dar și jocuri și concursuri precum „vânătoarea de ouă”, activitate ludică prin care elevii vor înțelege mai bine importanța conservării tradițiilor pascale într-un context european mai larg.

–  „Săptămâna Verde” a fost – după cum susținea prof. Lelica Golășie (foto), în calitatea sa de director – o formă alternativă de educație, esențială pentru formarea viitorilor cetățeni. Ne dorim ca elevii noștri să înțeleagă că ei sunt parte integrantă a soluției pentru un viitor mai curat. Prin activități practice, ieșiri în natură și dezbateri, le-am stimulat curiozitatea și dezvoltat respectul față de mediul înconjurător, față de comunitate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

9 aprilie 2026 Săptămânalul Libertatea

În contextul celebrării a opt decenii de apariție neîntreruptă, săptămânalul „Libertatea” primește o nouă și deosebit de importantă recunoaștere, care confirmă încă o dată rolul său esențial, prestigiul consolidat în timp și contribuția remarcabilă la peisajul mediatic. Această distincție se constituie într-o apreciere a continuității exemplare, a profesionalismului constant și a angajamentului profund față de valorile jurnalistice autentice cultivate de-a lungul generațiilor.

Delegația Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din Caraș-Severin, condusă de Ion D. Cucu, a efectuat o vizită la Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, prilej cu care a fost înmânată Diploma de Excelență și o Plachetă aniversară dedicată celor 80 de ani de activitate neîntreruptă ai publicației — un parcurs impresionant, care reflectă dăruire, consecvență și respect pentru misiunea informativă și culturală a presei.

Distincțiile au fost acordate directoarei CPE „Libertatea” Mariana Stratulat și redactorului responsabil al săptămânalului „Libertatea” Valentin Mic, ca semn de profund respect pentru activitatea lor, dar și pentru continuitatea pe care această instituție o reprezintă în cadrul comunității românești din Serbia. Gestul simbolizează aprecierea nu doar a unor persoane, ci a unui întreg colectiv care, prin muncă dedicată și responsabilitate profesională, contribuie la păstrarea identității și la afirmarea valorilor comunității.
Această recunoaștere vine ca o încununare simbolică a unui jubileu de mare însemnătate, după ce „Libertatea” a fost deja decorată cu Ordinul Sretenie al Republicii Serbia și cu Diploma de Onoare a Asociației Ziariștilor din Serbia. Astfel, se confirmă încă o dată faptul că activitatea acestei instituții media este apreciată atât la nivel național, cât și în plan internațional, fiind considerată un reper de profesionalism, stabilitate și credibilitate în domeniul jurnalistic.

În intervenția sa, Ion D. Cucu a subliniat că „Libertatea” reprezintă unul dintre puținele exemple de continuitate media autentică din regiune, o publicație care a reușit să își păstreze standardele profesionale, identitatea editorială și coerența valorilor de-a lungul diferitelor etape istorice. Astfel de publicații nu sunt doar simple surse de informare, ci adevărate cronici vii ale unei comunități, martori fideli ai devenirii sale culturale și identitare:
„Cuvintele, oricât de meșteșugite ar fi, oricât de prețioase se vor, nu pot da valoarea autentică a trudei unor succesive generații de ziariști, trăirile acestor autentici istorici ai clipei, făruitori de conștiință, talentaţi slujitori a celeo mai frumoase şi nibli profesii din lume – jurnalismul, voi sunteţi cel mai elocvent exemplu că românul oriunde s-ar afla, rămâne român, inima lui bate în același ritm cu cel al nației sale. Cu emoție, dar cu o imensă satisfacție, am astăzi onoranta bucurie de a decerna, în numele președintelui Dan Constantin și al Consiliului Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, o diplomă și Trofeul de excelență în jurnalism pentru cei peste 80 de ani de neîntreruptă apariție în spațiul publicistic al săptămânalului „Libertatea” din Panciova, în semn de aleasă prețuire pentru întregul colectiv ce compune Casa de Presă și Editură „Libertatea”.
De peste 80 de ani ei au reușit și reușesc, cu eroism, cu devotament, dăruire și credință, în condiții extrem de complicate, să păstreze sentimentul apartenenței totale la nația română, să apere dulcele grai român, să îmbogățească cultura, portul, obiceiurile și datinile strămoșești. Înmânez aceste distincții, plecând cu respect și prețuire fruntea în fața acestor autentici eroi ai neamului nostru. Credința statornică, dăruirea și devotamentul au fost, sunt și vor fi apărate permanent, cum se spune, cu arma în mână, condeiul – arma noastră, cel mai de preţ ideal al omului: libertatea. ”

Directoarea Mariana Stratulat a adresat mulțumiri pentru această distincție, subliniind că aceasta depășește sfera individuală și aparține tuturor celor care au contribuit la evoluția publicației: „Această distincție aparține tuturor generațiilor de jurnaliști, redactori și colaboratori care au construit «Libertatea». Ea ne obligă să continuăm să lucrăm cu responsabilitate, în interesul comunității și în spiritul valorilor profesionale pe care le promovăm de 80 de ani.”
La rândul său, redactorul responsabil Valentin Mic a evidențiat importanța momentului în care este acordată această recunoaștere: „Aceasta este o confirmare că ne aflăm pe drumul cel bun. Într-o perioadă marcată de provocări majore pentru presă, este esențial să beneficiem de sprijinul și aprecierea breslei. Aceasta ne motivează suplimentar să dezvoltăm «Libertatea» ca un mediu modern, deschis și relevant.”

Valentin MIC
Fotografii: Petre DALEA

Articolul integral îl puteți citi în numărul dublu 15-16 din 11-18 aprilie 2026

Ca în orice organizație, la fel și la nivelul UZPR, în Filiala „Valeriu Braniște” Timiș se consideră că, pentru o reușită mai bună a activității proprii, este nevoie de o muncă de echipă, mai bine organizată. La inițiativa președintelui filialei, conf.univ. dr. Ioan David, în prima ședință din acest an a Comitetului Director a fost analizată activitatea din anul trecut, insistându-se mai puțin pe reușite, accentul fiind pus pe îmbogățirea programului de acțiuni planificate pentru acest an, cu implicarea cât mai multor membri. Astfel, printr-o mai bună organizare, în luna martie s-a simțit un progres în implicare, ceea ce a condus la succesul mai mare al acțiunilor inițiate. De asemenea, s-au pus bazele unor proiecte de amploare, cu un impact mai favorabil, privind oglindirea muncii de creație a ziariștilor profesioniști din filială, în comunitatea culturală, locală și regională. S-au perfectat unele parteneriate de colaborare cu instituții și organizații neguvernamentale.

De mare importanță este parteneriatul, care continuă și în acest an, cu Academia Română, Filiala Timișoara. În acest sens, într-o bună colaborare s-a organizat, în ziua de 6 martie, un simpozion omagial, cu tema: „Femei de seamă din Banatul de altădată”. Au fost evocate personalitatea și activitatea deosebită a regretatei Aca de Barbu, (o personalitate simbol pentru Opera din Timișoara), Ana Aslan (mai ales din perioada petrecută la Timișoara), scriitoarea Anișoara Odeanu, prof. dr.ing. Coleta de Sabata (mai ales pentru preocupările culturale), prozatoarea Sofia Arcan și, respectiv sportiva care a stabilit 14 recorduri mondiale, timișoreanca Iolanda Balaș. Astfel, publicul a audiat expunerile interesante ale: conf. univ. dr. Rodica Minerva Margareta Giurgiu, prof. em. univ. dr. ing. Sabin Ionel, conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, conf. univ. dr. Lia Lucia Petric Epure, ing. Octavian Stăncioiu. În program a fost cuprinsă și vizionarea filmului documentar intitulat „Femei celebre din istoria Operei din Timișoara”, precum și o frumoasă expoziție personală de pictură, intitulată „Anima”, realizată de talentatul artist Mihai Teodor Oltenu. Ca de obicei, în calitate de gazdă s-a adresat în deschiderea evenimentului Academicianul Dan Dubină, președintele filialei Academiei, iar moderator a fost conf. univ. CS II, dr. Ioan David.

În parteneriat cu Muzeul Satului Bănățean și Cenaclul literar „Seniorii” din Timișoara, au fost organizate două frumoase evenimente dedicate Sărbătorii mărțișorului, respectiv Zilei internaționale a femeii. Pe lângă comunicările interesante susținute mai ales de doamna Constanța Sylvia Hârceagă („Mărțișorul, simbol religios al strămoșilor noștri”, respectiv „Ștefania Mărăcineanu, descoperitoarea radioactivității”) și de doamna dr. etnolog Mara Mândroane („Mărțișor peste Banat” și „Sfânt ți-e numele, Femeie”), au fost și alte momente antrenante, cu participarea diversă a publicului. De „Ziua mărțișorului”, s-a inițiat și un atelier de creație denumit „Să confecționăm mărțișoare”, în care un grup de copii au confecționat mărțișoare tradiționale, sub îndrumarea artiștilor populari invitați. Ambele evenimente au fost desfășurate chiar în incinta Muzeului satului bănățean, încheindu-se cu momente artistice deosebite, cuprinzând recitări de poezie, inclusiv în grai bănățean, interpretări muzicale de excepție, cu participarea cunoscutelor soliste de muzică populară bănățeană Maria Petchescu și Maria Garaș, precum și a talentatei eleve Ana Șelariu.

Ziua de 16 martie a fost dedicată colegului nostru, profesorul Gheorghe Ciulpan, (membru UZPR), care și-a lansat noul volum „De prin presă adunate”, marcând în mod excepțional împlinirea vârstei de 80 de ani.

Pentru sărbătorirea Zilei internaționale a poeziei au fost inițiate mai multe activități proprii sau în colaborare. De asemenea, membrii filialei noastre au fost prezenți la etape ale tradiționalului festival de folclor „Lada cu zestre”, organizat în mai multe comune din județul Timiș.

Un eveniment cu totul deosebit a fost creat prin întâlnirea membrilor noștri UZPR cu Igor Isac Olișcănescu, pictor, scriitor și cineast originar din Basarabia, un locuitor al Banatului pentru mai bine de 20 de ani. Cu acest prilej, Maestrul (membru al Uniunii scriitorilor din România) și-a lansat ultima apariție editorială, volumul intitulat „Ivoria Belova. Patimile după Heidegger”, apărută în editura Junimea. Întâlnirea cu jurnaliștii timișoreni a fost de bun augur, mai ales prin dezbaterile derulate, nu doar despre carte, ci și despre influențele culturale ale migrației românilor basarabeni și bucovineni în Banat. Conducerea UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș acționează pentru antrenarea mai multor membri la viitoarele activități din acest an, un proiect ambițios aflat deja în derulare, fiind reprezentat de lansarea viitoarei reviste proprii numită „Aldine”.

Fiind în preajma sărbătorilor pascale, le dorim tuturor membrilor UZPR sănătate, zile senine și mai multă încredere în capacitățile organizatorice și creative ale puternicei noastre organizații de jurnaliști profesioniști.

Foto: Constantin Duma

Comunitatea jurnaliștilor a receptat cu emoție deciziile executorii ale CNA, din ședința din 7 aprilie 2026, de suspendare a licențelor postului de televiziune Realitatea Plus și radio Gold FM.

Consiliul Național al Audiovizualului a motivat aceste decizii drastice pe baza prevederilor din Legea Audiovizualului nr.504/2002, deoarece companiile sancționate au avut amenzi aplicate în anii 2024 și 2025, neplătite, cu o vechime mai mare de 6 luni. Din opiniile difuzate de o serie de realizatori ai postului Realitatea tv, cât și de membri ai CNA, ar rezulta că amenzile restante au fost achitate în timpul desfășurării ședinței CNA.

Controversele dezvoltate de acest caz evidențiază probleme care decurg din aplicarea legislației specifice activităților din mass-media, care pot fi punctual soluționate prin reevaluări în cadrul CNA sau în justiție, în spiritul protecției activității ziariștilor, al libertătății de expresie și al îndeplinirii obligațiilor legale ce revin tuturor actorilor implicați.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, principala organizație profesională a breslei, constată cu regret că în urma deciziilor menționate ale CNA se exprimă comentarii care tind să atragă reprezentanții partidelor politice spre teme marginale activității jurnalistice, cu blamarea altor instituții de presă. Credem că esențial pentru protecția ziariștilor este să fie blocate acțiunile punitive pripite, de intimidare a presei sau cele care promovează reglementări care să restrângă libertatea de exprimare.

În acest context, suntem surprinși cum sunt abrogate, cu false motivații și fără o consultare în cadrul normelor transparenței decizionale, de către Consiliul General al Capitalei, facilități acordate ziariștilor pentru exercitarea profesiei. De asemenea, sunt în pregătire noi tarife, majorate substanțial, pentru difuzarea presei. Avertizăm, totodată, că există la nivel legislativ reținere pentru implementarea în legislația națională a Directivei Europene pentru Libertatea Presei (EFMA), care întărește statutul ziariștilor profesioniști, face diferența între informația corectă și dezinformare, asigură independența instituțiilor publice de presă și depolitizarea acestora, cu un control al societății civile și al reprezentanților presei în funcționarea reglementatorilor.

Asigurăm pe cei peste 5.300 de membri ai UZPR că urmărim cu atenție cazurile de derapaje antidemocratice la adresa jurnaliștilor și oferim, conform prevederilor statutare, protecția breslei față de excesele autoritariste care pot leza în esență dreptul constituțional al publicului la informare corectă.

Un pilon al identității culturale românești: lansări, premii și recunoaștere internațională



În perioada 2–4 aprilie, delegația CPE „Libertatea” a avut ocazia să participe la ediția a 42-a a Festivalului Internațional „Mărul de Aur – 2026”, un eveniment de anvergură care a reunit artiști plastici, scriitori și iubitori ai culturii din țară și din străinătate, precum și la colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, desfășurat la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”, unde a fost evidențiat rolul și importanța dialogului jurnalistic în consolidarea relațiilor bilaterale și în schimbul de experiență profesională.

Printre invitații de onoare ai acestei ediții s-au numărat renumitul actor, regizor, scriitor, caricaturist și pictor Horațiu Mălăele, scriitoarea, poeta și jurnalista Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, precum și Valentin Mic, poet, jurnalist, director adjunct și redactor responsabil al săptămânalului omonim, invitați ai distinsului scriitor Alexandru Câțcăuan, director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistrița.

Atât instituția, cât și reprezentanții acesteia au fost recompensați cu distincții importante, ca o recunoaștere a activității și a contribuției aduse în domeniul cultural, premii și diplome care confirmă valoarea și continuitatea proiectelor pe care le promovează.


Lansarea volumului de interviuri „Reflexii eterne în oglinda timpului”, în Biserica Subcetate

Volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, o lucrare valoroasă ce pune în lumină importanța dialogului autentic și a reflecției culturale, reunind perspective diverse într-un demers editorial coerent și profund, a fost lansat într-un cadru cu totul special, în Biserica Subcetate din Bistrița, un loc care a oferit o atmosferă potrivită pentru un eveniment cultural desfășurat în preajma Sfintelor Sărbători Pascale. Lucrarea cuprinde, între altele, și un capitol dedicat spiritualității, în care sunt incluse interviuri realizate cu înalte fețe bisericești, subliniind astfel dimensiunea profundă și contemplativă a volumului.

Evenimentul a fost organizat la inițiativa lui Alexandru Câțcăuan, care a deschis seara prin prezentarea invitaților din Serbia și din țară, prezenți pentru a onora această lansare literară. Despre volum au vorbit, cu apreciere și considerație, Menuț Maximinian și Valentin Mic, care au evidențiat valoarea conținutului și relevanța demersului editorial.

În intervenția sa, Alexandru Câțcăuan a amintit un moment important din parcursul literar al Marianei Stratulat: împlinirea a 20 de ani de la momentul în care aceasta a obținut premiul I la Festivalul Internațional de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița, pentru un volum în manuscris. Premiul a constat în publicarea lucrării, autorul păstrând chiar volumul premiat, un gest care a avut o încărcătură emoțională deosebită pentru autoare.

Lansarea s-a desfășurat cu sprijinul părintelui paroh Viorel Creța, gazda evenimentului, care a transformat porțile Bisericii Subcetate într-un veritabil spațiu de cultură. Biblioteca bisericii, impresionantă prin cele câteva mii de volume, a oferit un cadru cald și inspirat participanților. Aceasta este îngrijită cu pasiune de părintele paroh și de soția sa, medic de profesie, ambii fiind profund atașați de lumea literaturii. De altfel, biblioteca va găzdui și de acum înainte publicații de valoare apărute sub egida CPE „Libertatea”.

În continuarea serii, scriitorul și jurnalistul Menuț Maximinian, director al cotidianului „Răsunetul”, a adus în atenția publicului activitatea remarcabilă a Casei de Presă „Libertatea” din Serbia. Acesta a subliniat rolul esențial pe care instituția îl are în promovarea culturii românești în rândul comunității române din Serbia, precum și în consolidarea legăturilor culturale cu România, evidențiind colaborarea fructuoasă cu Bistrița.

La rândul lor, Mariana Stratulat, directoarea Casei de Presă „Libertatea”, și Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea”, au vorbit despre aprecierea de care se bucură instituția în rândul românilor din Serbia. Totodată, aceștia au menționat recunoașterea oficială recentă din partea autorităților statului sârb, prin acordarea unui important premiu oferit chiar de președintele Serbiei, ca semn de respect și apreciere.

Cu acest prilej, a fost prezentată și antologia multilingvă „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, un volum dedicat celebrării sensibilității și expresivității lirice, coodonat de Mariana Stratulat.

În încheiere, părintele gazdă a mulțumit tuturor participanților pentru prezență și a anunțat că volumul lansat își va găsi locul în biblioteca bisericii, ca mărturie a unei întâlniri memorabile. Oaspeții au fost omagiați prin oferirea a două icoane reprezentative, iar seara s-a încheiat într-o atmosferă caldă și prietenoasă, în care literatura și spiritualitatea s-au împletit armonios.


Colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul”

Vineri, 3 aprilie 2026, la sediul redacției cotidianului „Răsunetul” din Bistrița, s-a desfășurat colocviul „Punți jurnalistice Serbia – România”, un eveniment dedicat dialogului profesional și colaborării dintre jurnaliștii din cele două spații culturale. Întâlnirea a evidențiat importanța schimbului de experiență între instituțiile media în limba română din România și Serbia, precum și rolul presei în păstrarea identității culturale și lingvistice românești din afara granițelor.

La colocviu au participat reprezentanți ai presei din Serbia și România, printre care Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea” Serbia, Valentin Mic, redactor responsabil al săptămânalului „Libertatea” din Panciova, Elena M. Cîmpan, președinte UZPR Filiala „Răsunetul” Bistrița-Năsăud, Gabriela Ciornei, editor coordonator al cotidianului „Răsunetul”, și Menuț Maximinian, manager al cotidianului „Răsunetul”.

În cadrul evenimentului, Mariana Stratulat și Valentin Mic au fost premiați cu Distincția „Excelență în cultură”, din partea Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud și a cotidianului „Răsunetul”, în semn de aleasă prețuire pentru remarcabila activitate jurnalistică, literară și etnologică, precum și pentru contribuția deosebită la promovarea limbii române în comunitatea românească din Serbia.

Cu acest prilej, a fost semnat un protocol de colaborare între cotidianul „Răsunetul” și săptămânalul „Libertatea”.

Evenimentul a constituit un prilej de consolidare a relațiilor profesionale și culturale, reafirmând rolul presei ca punte de legătură între românii de pretutindeni.


Momente culturale importante desfășurate la Complexul Muzeului Județean Bistrița

Surprizele pentru CPE „Libertatea” nu s-au oprit aici. În după-amiaza zilei de 3 aprilie, la complexul Muzeului Județean Bistrița, au avut loc alte momente culturale importante. Manifestările au debutat cu cuvintele de bun venit ale primarului Gabriel Lazany și ale vicepreședintelui Consiliului Județean, Dan Tamaș, la vernisajul Salonului de grafică satirică, prezentat de Alexandru Gavrilaș, vicepreședinte al Filialei UAP Bistrița-Năsăud și director al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, alături de Marian Avramescu.

În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea Albumului-Antologie „Mărul de Aur 42”, semnat de Al. Câțcăuan și apărut la Editura Galaxia Gutenberg (Tg. Lăpuș, 2026). Volumul a fost prezentat de George Corbu și pr. Silviu Hodiș, directorul editurii.

Un moment aparte l-a constituit prezentarea Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, prilej cu care au fost lansate volumele „Reflexii eterne în oglinda timpului”, realizat cu ocazia jubileului de 80 de ani al săptămânalului „Libertatea”, și „Cele mai frumoase poezii – Doamnelor în dar”, o antologie multilingvă dedicată zilei de 8 martie. Prezentarea a fost susținută de Menuț Maximinian, directorul cotidianului „Răsunetul”, Valentin Mic și Mariana Stratulat, moderator fiind Al. Câțcăuan.

Mariana Stratulat a prezentat, cu acest prilej, bogata activitate a CPE „Libertatea” și succesele de răsunet obținute în anul jubiliar 2025, fapt ce nu a lăsat pe nimeni indiferent. Valentin Mic a vorbit, cu cuvinte alese, despre săptămânalul „Libertatea” și importanța acestuia în rândul românilor din Serbia. A fost apreciat faptul că, în era internetului, „Libertatea” reușește cu succes să își păstreze edițiile tipărite.

Programul a continuat cu festivitatea de decernare a premiilor. Printre premiați s-au aflat Valentin Mic, cu Diplomă de Excelență pentru contribuția la promovarea limbii române prin intermediul presei scrise. Mariana Stratulat a obținut prestigiosul Premiu al Limbii Române pentru volumul de interviuri alese „Reflexii eterne în oglinda timpului”, la secțiunea volume publicate în cadrul festivalului. În mod aparte, a fost evidențiată și Diploma de Excelență acordată Casei de Presă și Editură „Libertatea” pentru cei 80 de ani de activitate în slujba culturii și a limbii române, o recunoaștere a unei istorii editoriale impresionante și a continuității remarcabile în promovarea valorilor identitare.

În Sala „Grigore Bradea” a avut loc vernisajul expoziției personale a artistului Horațiu Mălăele, prezentată de Alexandru Gavrilaș și Marcel Lupșe.

Seara s-a încheiat la Restaurantul Ivory din Bistrița, unde participanții au luat parte la un seminar de branding susținut de compania Zetea, urmat de mai multe lansări editoriale: volumul „Retorica și politicienii” de Alexandru Țiclea, „Întâlnindu-mă cu…mine” de Alexandru Oltean și „Balada sărmanului pescar” de Valeriu Stancu.

Gala „Mărul de Aur” a încheiat ediția 2026 la Bistrița

Gala Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de Aur”, desfășurată sâmbătă, 4 aprilie, la Palatul Culturii din Bistrița, a încheiat cea de-a 42-a ediție a manifestării printr-un program complex ce a îmbinat festivitatea de premiere cu momente artistice de excepție. În cadrul galei au fost acordate premiile pentru grafică satirică, creație literară și interpretare, în prezența unor invitați și participanți din țară și din străinătate. Evenimentul a fost completat de recitaluri și spectacole de umor, confirmând încă o dată statutul festivalului drept una dintre cele mai importante platforme dedicate satirei și umorului din spațiul cultural românesc.

Dincolo de atacurile evidente, cu explozii răsunătoare, care întrerup buletinele de știri, se desfășoară multe alte războaie – de la hacking până la asasinarea jurnaliștilor pentru suprimarea adevărului. În tot acest tablou funebru al încleștării omenirii cu ea însăși se poate distinge mai nou așa-numitul război „gri”. Cum o pană majoră de electricitate, o penurie de carburant sau întreruperea internetului declanșează imediat un haos numai bun pentru tot felul de actori mai mult sau mai puțin statali, sabotajele, incendierile, atacurile la infrastructură au început să se succeadă la intervale tot mai scurte.

O serie de evenimente de sabotaj de mare amploare au avut loc în Europa de la izbucnirea războiului din Ucraina. De la distrugerea infrastructurii de cabluri submarine din Marea Baltică până la incendierea celui mai mare centru comercial din Varșovia și chiar hărțuirea unor personalități publice pro-ucrainene din Estonia, tabloul este punctat de directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, care a avertizat că Rusia „are misiunea de a genera haos susținut pe străzile britanice și europene”.


Peste granițe și continente

Este, evident, un modus operandi inedit, întrucât acest val de război „gri” nu este opera agenților de informații profesioniști (mulți spioni au fost expulzați din posturile lor anterioare din statele europene), ci este comis de… amatori, mulți dintre ei recrutați prin intermediul rețelelor de socializare. Mai grav, unii nici măcar nu sunt adulți.

Felul major în care lumea s-a schimbat este demonstrat, de altfel, și de motivația din spatele acestor acte: banii – nu ideologia, nu patriotismul. Aceste tactici adoptă o fluiditate adaptată erei digitale, în care sabotorii sunt recrutați, instruiți și plătiți fără a intra vreodată în contact cu agenți ai statului – mai rău, unii dintre acești sabotori nici măcar nu știu exact ce fac. Această paradigmă permite un război de tip nou, care se întinde peste granițe și continente și extinde potențialul de recrutare de autori de acte de sabotaj, cu efecte dintre cele mai grave.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Anchete neconcludente, daune majore

O foarte succintă trecere în revistă a acestor acte este de natură să arate un tablou care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent într-o lume interconectată și atât de dependentă de resurse și de servicii. De exemplu, odată cu sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică, atacatorul a avut avantajul costurilor reduse, a putut nega operațiunea (aceste atacuri din zona „gri” nu implică direct niciun instrument statal în efectuarea sabotajului – anchetele de după explozia Nord Stream, din 2022, s-au încheiat… neconcludent), iar efectele au fost majore: deteriorarea infrastructurii submarine are impact imediat pentru statele vizate, cu sute de milioane de euro pentru reparații care pot dura luni sau chiar ani. Țări europene precum Finlanda și Norvegia au depus eforturi serioase pentru a trage la răspundere căpitanii și echipajele implicate și există, de asemenea, o strategie militară mai concertată pentru a proteja infrastructura baltică (desfășurarea de fregate, aeronave de patrulare și drone maritime pentru a monitoriza infrastructura critică din zonă). Dar asta nu exclude întreruperile ulterioare de alimentare (s-au întâmplat deja, la începutul acestui an), iar dincolo de daunele în sine, costurile în plus sunt semnificative.

Pe 25 decembrie 2024, așadar în ziua de Crăciun, conexiunea electrică Estlink 2, dintre Finlanda și Estonia, era deconectată, determinând autoritățile finlandeze să rețină echipajul format din 24 de persoane al navei Eagle S – un petrolier despre care se crede că aparține „flotei din umbră” a Rusiei. Eagle S a fost lăsat ulterior să plece, trei membri ai echipajului rămân reținuți, ancheta continuă, dar Estlink 2 va fi din nou operațională, probabil… abia în vara acestui an.


Tensiuni geopolitice extinse

În aceeași manieră simplă și cu costuri reduse sunt puse la cale, cu ajutorul unor elemente criminale, susținători aliniați ideologic sau oameni disperați, acte de vandalism. În decembrie 2023, mașini aparținând ministrului estonian de Interne și unui jurnalist erau vandalizate, atacurile fiind presupuse a fi planificate împotriva altor critici fervenți ai invadării Ucrainei de către Rusia. Șapte persoane au fost condamnate pentru incident, cu activistul pro-rus Allan Hantsom în frunte. Mai departe, în 2024 era distrus prin incendiere centrul comercial Marywilska 44, din Varșovia. Autoritățile poloneze au concluzionat că incendiul a fost provocat de „un grup criminal organizat care acționează la cererea serviciilor secrete rusești și desfășoară operațiuni în mai multe țări ale UE”, potrivit geopoliticalmonitor.com. Iar tensiunile geopolitice legate de acest incident continuă – Polonia a cerut Rusiei închiderea consulatului său de la Cracovia, invocând dovezi ale implicării serviciilor secrete rusești în incendiul de la Marywilska.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Sute de incidente cu drone

Tot din paleta sinistră a războiului „gri” fac parte și incursiunile dronelor în Europa:

RAF Lakenheath, RAF Mildenhall și RAF Feltwell, noiembrie 2024 – drone sunt detectate pe parcursul a trei zile în mai multe baze aeriene ale RAF. Incertitudinea continuă să înconjoare acest incident, dar un raport guvernamental recent a constatat 250 de incidente cu drone în Marea Britanie în 2025, dublu față de numărul din 2024.

De asemenea, incidente cu drone s-au semnalat deasupra bazelor aeriene olandeze și belgiene timp de trei nopți consecutive – ministrul belgian al Apărării a descris incidentul drept „o misiune clară care vizează baza”, iar survolurile cu drone au provocat perturbări și în aeroporturi din Copenhaga, München, Aalborg (nordul Danemarcei), Esbjerg (vestul Danemarcei) și Sonderborg (sud-estul Danemarcei).

Este de menționat, totuși, și faptul că reacții există – cu tot mai mulți operatori amatori prinși dezvăluind detaliile procesului de recrutare, imaginea războiului „gri” relevă tot mai mult cine îl alimentează și există deja în operare măsuri de a delimita efectele și de a genera consecințe diplomatice și de securitate acolo unde până nu demult nu existau. Acesta este un proces aflat încă la început, însă noile realități tehnologice și geopolitice obligă, pe de o parte, toate părțile implicate la o „navigare” pe coordonate aproape necunoscute, iar pe de altă parte, expun societăți întregi la pericole care țin de amintitul „haos susținut” – iar situațiile de panică generală se pot dovedi imprevizibile.

Foto: YouTube

În peisajul publicațiilor românești din diaspora, revista „Lumină lină / Gracious Light” (ISSN 1086-2366) ocupă un loc distinct prin profilul său spiritual-cultural și prin longevitatea editorială (Anul XXXI, nr. 2, aprilie–iunie 2026). Subintitulată revistă de spiritualitate și cultură românească, publicația se constituie într-un veritabil forum transnațional, reunind autori din România și din comunitățile românești dispersate pe mai multe continente (SUA, Canada, Europa Occidentală și de Est, Israel, Australia etc.).

Distribuția extinsă confirmă vocația revistei de a funcționa ca un liant identitar și cultural între românii din diaspora și spațiul originar, contribuind la conservarea și reinterpretarea valorilor spirituale și literare românești în context global.

Revista se remarcă printr-o structură polifonică, organizată în secțiuni tematice stabile: Teologie, Eseu, Eminesciana, Brâncușiana, Proză, Cărți în Agora, Universalia, Istorie, Recenzie și rubrici lirice. Această diversitate indică o viziune editorială integratoare, în care spiritualitatea creștină coexistă cu reflecția filosofică, critica literară și creația artistică.

Un rol central îl are dimensiunea teologică, reprezentată în mod constant de studii semnate de Theodor Damian, coordonator și figură emblematică a revistei. Articolul său din acest număr, „Învierea Domnului și Împărăția lui Dumnezeu”, reafirmă orientarea revistei spre valorile creștin-ortodoxe, articulate într-un limbaj accesibil, dar susținut de rigoare academică.

Secțiunea de teologie propune o reflecție asupra temelor fundamentale ale creștinismului: Învierea, mântuirea, raportul dintre divinitate și umanitate. Aceste preocupări sunt completate de texte lirice sau meditative (Marcel Miron, Dan Gîrjoabă), care transfigurează experiența religioasă în expresie poetică.

Revista cultivă o teologie culturală, în sensul integrării discursului religios în contextul mai larg al identității românești. Astfel, spiritualitatea nu este izolată dogmatic, ci devine fundament al reflecției asupra destinului colectiv și individual.

Secțiunea de eseu evidențiază dimensiunea reflexivă a revistei. Studiul lui Dan D. Gîrjoabă despre ironia lui Ion Luca Caragiale propune o interpretare interdisciplinară, situată la intersecția literaturii și psihologiei sociale. Ironia este analizată ca instrument de diagnostic al mentalităților colective, relevând actualitatea operei caragialiene.

De asemenea, contribuția Anastasiei Dumitru asupra jurnalului lui Lev Tolstoi aduce în prim-plan tensiunea dintre divinitate și umanitate, sugerând o continuitate tematică între literatura universală și spiritualitatea creștină.

Rubricile Eminesciana și Brâncușiana indică o preocupare constantă pentru relectura marilor simboluri culturale românești. Studiul lui Andrei Breabăn despre Mihai Eminescu reafirmă statutul poetului ca reper identitar fundamental, în timp ce textul lui Al. Florin Țene despre Constantin Brâncuși explorează rădăcinile tradiționale ale modernismului brâncușian.

Această recuperare nu este una muzeală, ci interpretativă, adaptată sensibilității contemporane și publicului din diaspora.

Secțiunea de proză și lirică reunește autori din diverse spații culturale, reflectând pluralitatea experiențelor românești din afara granițelor. Textele semnate de George Dimitriu, Mariana Al-Saleh sau Silvia Hodaș evidențiază teme precum memoria, identitatea, exilul și copilăria.

Această diversitate conferă revistei un caracter transcultural, în care literatura devine un spațiu de întâlnire între tradiție și modernitate, între centru și periferie.

Rubrica „Cărți în Agora” este una dintre cele mai consistente, oferind cronici și recenzii ale unor volume recente. Aceasta funcționează ca un instrument de mediere culturală, facilitând circulația ideilor și a valorilor literare.

Sunt analizate lucrări variate, de la studii academice la volume de poezie, semnate de autori contemporani precum Nicolae Grigore Mărășanu, Diana Dănișor sau Sandu Frunză. Prin această deschidere, revista contribuie la configurarea unei piețe simbolice a ideilor în spațiul românesc global.

Secțiunea Universalia extinde orizontul revistei spre cultura internațională, incluzând contribuții în limbi străine și reflecții asupra literaturii universale. În paralel, rubricile de Istorie recuperează memoria colectivă, prin evocări ale experienței emigrării (Ellis Island) sau ale tradițiilor religioase și culturale.

Această dublă orientare – universală și memorială – consolidează identitatea revistei ca spațiu de dialog între trecut și prezent, între local și global.

Revista „Lumină lină / Gracious Light” se impune ca o publicație de referință în diaspora românească, prin: continuitatea editorială (peste trei decenii de apariție); diversitatea tematică (teologie, literatură, critică, istorie); dimensiunea transnațională a difuzării și colaborării; rolul identitar în menținerea și reinterpretarea valorilor românești.

Într-o epocă marcată de globalizare și fragmentare culturală, revista funcționează ca un spațiu de coeziune spirituală și intelectuală, reafirmând relevanța culturii române în context internațional.

                                                                      

Bibliografie selectivă

Lumină lină / Gracious Light, An XXXI, nr. 2, aprilie–iunie 2026.

Studii și articole semnate de Theodor Damian, Dan D. Gîrjoabă, Anastasia Dumitru, Al. Florin Țene și alții.

Literatura critică privind diaspora românească și presa culturală contemporană.

Există momente care au puterea de a ne reaminti de ce iubim arta și de ce avem nevoie de ea ca de aer.

Seara de vineri, 3 aprilie 2026, petrecută la evenimentul de lansare a cărții „Brâncuși, dragostea mea”, de la Câmpina, a fost un adevărat moment de grație.

Într-un spațiu al luminii și al culturii, alături de talentata și vibranta Claudia Motea, am trăit bucuria de a descoperi o operă care nu se parcurge doar cu privirea, ci se simte direct cu sufletul.

Lucrarea, apărută sub egida Editurii Creator (Libris) și tradusă deja în 12 limbi, nu este doar o simplă biografie sau o reinterpretare a titanului de la Hobița.

Este o mărturisire profundă de iubire pentru artă, pentru esență și pentru identitatea noastră culturală.

În paginile ei îl redescoperim pe Constantin Brâncuși nu doar ca pe un titan al sculpturii moderne, ci ca pe o prezență vie, un spirit care încă ne însoțește și ne provoacă să ne întoarcem la simplitate, la adevăr, la rădăcină.

Claudia reușește ceva rar și prețios: îl coboară pe Brâncuși de pe soclul rece de „geniu universal” și ni-l aduce aproape, creând un dialog emoționant între prezent și trecut, între sufletul românesc și universalitatea geniului său.

Cartea devine astfel o adevărată punte între inimi. Este o invitație la introspecție, la sensibilitate și la redescoperirea propriei noastre verticalități.

Claudia Motea nu este doar o actriță de un talent excepțional, ci și un creator care transformă scena și pagina scrisă în spații de emoție autentică.

Prin tot ceea ce face, prin felul în care trăiește arta, cu adevăr și o generozitate rară, ne amintește cât de important este să ne oprim din tumultul cotidian și să ne întoarcem la profunzimea simțirii. Prin ea, Brâncuși trăiește și în noi, nu doar în muzeele lumii.

Închei cu câteva cuvinte spuse chiar de Claudia Motea în carte, un motto care îi definește atât creația, cât și sufletul: „A-l atinge pe Brâncuși înseamnă a atinge esența. Pentru că, dincolo de formă, Brâncuși ne învață să fim simpli, verticali și liberi”.

Vă recomand din inimă această călătorie spre noi înșine! (ultima-ora.ro)

Există momente rare în viaţa unei instituții când recunoașterea capătă valoare de simbol. Un astfel de moment a avut loc pe 31 martie, când Casa de Presă și Editură „Libertatea” a fost onorată de vizita delegației filialei Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România din Caraş-Severin, condusă de lon D. Cucu.

Distincția oferită – Premiul de excelență și trofeul UZPR, cu acordul preşedintelui Dan Constantin și a Consililui Director al Uniunii – reprezintă, fără exagerare, una dintre cele mai importante recunoasteri primite vreodată de săptămânalul Libertatea. Nu pentru un moment, ci pentru o durată: 80 de ani de apariție neintreruptă.

Această onoare venită din interiorul breslei, din partea unei organizații cu peste 5.200 de membri, înseamnă mai mult decât un premiu. Înseamnă validare profesională și respect pentru o continuitate rară în spațiul media. Dar, în același timp, acest moment închide simbolic un ciclu de opt decenii și deschide un nou drum – cel al responsabilității de a duce mai departe această publicație spre centenar.

Pentru că, dincolo de distincţii, adevărata miză rămâne aceeași: ca „Libertatea” să continue să existe, vie și relevantă, în slujba comunității pe care o reprezintă.

LIBERTATEA, 4 aprilie, 2026

(,,Ziar al românilor din Serbia – Fondat în 1945″)

Într-o lume în continuă schimbare, în care mediul rural se confruntă adesea cu provocări legate de resurse și vizibilitate, Școala Gimnazială Bănița – susținea prof. Jitea Nicolae Andreea Simona (foto), în calitatea sa de director – demonstrează că pasiunea, implicarea și creativitatea pot transforma o comunitate mică într-un exemplu de bună practică.

Cu un număr de doar 59 de elevi și preșcolari, unitatea noastră reușește să se remarce printr-o gamă diversificată de activități extracurriculare menite să promoveze potențialul turistic al zonei.

De notat că un colectiv format din 13 cadre didactice a inițiat și desfășurat numeroase proiecte educative cu impact real în comunitate.

Unul dintre cele mai reprezentative proiecte a fost „Momârlanii de la Bănița – Cetatea Dacică”, prin care elevii au descoperit și valorificat tradițiile locale. În cadrul acestuia, copiii au participat la ateliere de cusut motive tradiționale și gravură în lemn, reușind să îmbine creativitatea cu patrimoniul cultural.
Toate activitățile de promovare au inclus realizarea de flyere, pliante și panouri stradale, dar și bannere amplasate pe gardul școlii, care ilustrează principalele obiective turistice din comună. Prin aceste inițiative, elevii au devenit adevărați ambasadori ai localității lor.

De asemenea, școala a organizat cercuri pedagogice la nivel județean, în cadrul cărora au fost realizate vizite la obiectivele turistice din zonă, oferind participanților o perspectivă autentică asupra valorilor locale. Școlile de vară și campaniile naționale de ecologizare au completat seria activităților, contribuind la formarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.

Un element deosebit de apreciat este harta comunei Bănița, realizată de elevi în cadrul orelor de curs, în care sunt evidențiate principalele atracții turistice. Aceasta reprezintă nu doar un instrument educativ, ci și o dovadă a implicării active a copiilor în viața comunității.

Prin toate aceste inițiative, a conchis prof. Jitea Nicolae Andreea Simona, Școala Gimnazială Bănița dovedește că dimensiunea unei instituții nu este un impediment, ci o oportunitate de a crea legături puternice între educație, cultură și comunitate. Activitățile desfășurate sunt un exemplu clar de bune practici, care pot inspira și alte unități de învățământ din mediul rural.

Prin muncă, dedicare și spirit de echipă, cadrele didactice și elevii din Bănița reușesc să pună în valoare frumusețea și autenticitatea locului, contribuind la promovarea identității locale și la dezvoltarea turismului în zonă.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Pe întâi al veselului prier avem parte de o altfel de întâlnire cu primăvara, de data aceasta cu pictura naivă, o altfel de artă ce încântă ochiul și ne bucură constant. Doina și Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza” expun în sala Centrului Social „Frédéric Ozanam” din Reșița. Ne introduc în atmosferă domnul Erwin Josef Țigla, în calitatea sa de președinte al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Doamna Ada D. Cruceanu Chisăliță ne filigranează cromatica și sinbolica unora dintre lucrările expuse, revelând arta remarcabilă a celor doi autori, în vreme ce domnul Ionel Bota, privind dintr-un alt unghi, relevă nu doar măiestria realizării lucrărilor, ci și stilurile celor doi soți, ușor diferite, fiecare reflectându-și propria personalitate.

Cu precădere au fost remarcate prin ce au ele mai reprezentativ, câteva lucrări, chiar în cuvântul artistului Gustav Hlinka. El a indicat una dintre lucrări, reprezentând Steierdorful natal în iarnă (ne-a menționat că la Anina iarna durează uneori și până în luna iunie). Tabloul a primit Marele Premiu și Trofeul Festivalului „Iarna privită de la fereastra mea”, desfășurat la Iași în colaborare cu Republica Moldova. Și nu doar atât, doamna Doina Hlinka a adus și dânsa acasă Premiul Întâi. Premiul doi a revenit, de asemenea, reșițenilor. Între altele, venind vorba de premii, Gustav Hlinka ne-a mai adus la cunoștință că toți membrii Cercului de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza” aduc premii din competițiile și festivalurile la care participă, făcând cinste Reșiței și deopotrivă Caraș-Severinului. În continuare, Doamna Doina Hlinka, prezentându-și propriile lucrări vernisate în expoziție, ne-a anunțat că aceasta reprezintă o avanpremieră a unei expoziții mai ample pe care o pregătește cu ocazia Zilei Mondiale a Artei, din 15 aprilie 2026. 

Încheind, să spunem și noi că Ziua Mondială a Artei, din 15 aprilie 2026, va fi marcată de Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Reșița, printr-un maraton de vernisaje expoziționale organizate în orașele județului Caraș-Severin.

 

Cristina-Anișoara ZAINEA

filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

– Doamna prof. Chiper Antonela Livia, (foto) din numeroasele activități educative desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Râu de Mori, punctați-ne una pe care o considerați cea mai reușită.

– Ziua Mondială a Poeziei a fost un moment în care timpul s-a oprit puțin în loc pentru a lăsa sufletul să respire, o zi în care cuvintele au devenit punți către emoție pură.

Într-un decor shakespearian plin de mister, au fost puse în scenă fragmente din „Romeo și Julieta” și  „Hamlet”.

Bibliotecara Angela Avramescu cu vocea sa blândă, a recitat cu emoție în glas și a deschis porți către tărâmuri fermecate, împărțind copiilor comori ascunse în pagini vechi și luminate.

Prin intermediul unor frumoase prezentări, ne-am aplecat asupra vieții și universului poetic al unor mari poeți români: fragilitatea și forța Anei Blandiana; vigoarea și dragostea de neam al lui George Coșbuc; eleganța clasică a lui Vasile Alecsandri; și tăcerea plină de înțelesuri, lumina și misterul lui Lucian Blaga.

Sărbătoarea a devenit completă prin glasul copiilor. Într-un recital de poezie vibrant, vocile s-au împletit, dând viață unor creații proprii în română și engleză. A fost momentul în care copiii au demonstrat că poezia nu are granițe lingvistice, ci doar un singur limbaj universal: cel al trăirii sincere.

Sărbătoarea a fost completată printr-un omagiu adus doamnei Alexandrina Terlea, fostă profesoară de limba română la școala noastră. Cele 4 volume de poezii publicate postum sunt un omagiu adus sensibilității umane, o dovadă că, indiferent de graiul în care alegem să plângem sau să iubim, suntem făcuți din aceeași cerneală a viselor.

Doamna profesoară Rodica Filan a prezentat audienței cele patru volume și a recitat o poezie din volumul „Lupta vieții”.

Evenimentul dedicat Zilei Poeziei, coordonat de profesoarele Anamaria Suciu și  Rodica Filan a fost un real succes, demonstrând că sensibilitatea literară nu are frontiere lingvistice. Elevii au reușit să creeze o punte între cultura română și cea universală, recitând cu aceeași pasiune atât versuri autohtone, cât și creații în limba engleză.

Momentul dedicat lui Shakespeare a fost, fără îndoială, punctul culminant al activității. Interpretarea pasajelor celebre a adus o notă de eleganță și profunzime. În egală măsură, prezentările dedicate poeților români au reafirmat respectul nostru pentru identitatea culturală, oferind auditoriului o incursiune emoționantă în universul liric național.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Există un moment în viața unei comunități când cultura încetează să mai fie suficientă. Când educația, identitatea și conștiința trebuie să se transforme în ceva mai direct, mai clar, mai greu de ignorat. Pentru românii din Timișoara, acest moment vine în anul 1894, odată cu apariția unui ziar care nu mai vorbește doar despre lumină, ci despre un principiu: Dreptatea.

Dacă Luminătorul fusese începutul conștiinței, Dreptatea devine începutul afirmației.

Titlul nu lasă loc de ambiguitate. Este un cuvânt simplu, dar definitiv. Nu este metaforic. Nu este simbolic. Este o declarație de existență. Prin acest ziar, presa românească din Timișoara face un pas decisiv: trece de la rolul cultural la rolul civic.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

… a fost genericul unei reușite activități cultural-religioasă desfășurată, în organizarea Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, în fața unui auditoriu format din femei și bărbați internați la Căminul de bătrâni „Din nou acasă”.

S-au recitat poezii religioase, creație proprie, de către seniorii Ilie Dumitru și Alin Tat și s-au interpretat cântece creștinești de către seniorii Dorin Răcean și Ilie Dumitru.

Au încântat pe cei prezenți cântăreața Carmen Daniela Muntean secondată de fiica sa, Antonia Bogdan Muntean, prin interpretarea unor frumoase pricesne strămoșești.

Din ochii celor prezenți se desprindea bucuria unui prilej de trăire sufletească, a unor frumoase gânduri și năzuințe.

Pentru toți activitatea a oferit momente de reculegere și dorința păstrării propriei credințe.

Întregul auditoriu – după cum susținea Gelu Borza, consilier al Asociației CARP „Speranța” Hunedoara – a trăit clipe unice de bucurie, de înălțare spre Dumnezeu a sufletului, a gândului și năzuințelor, de întărire a convingerilor în posibilitatea dobândirii sănătății sufletești și trupești.

Toți cei prezenți au primit revista Info CARP Speranța, iar prof. Georgeta-Ileana Cizmaș le-a oferit dulciuri în memoria mamei sale, Floare Cizmaș, care deși bine îngrijită, a decedat în acest cămin, datorită unei boli nemiloase.

A consemnat Ioan Vlad/ UZPR