Gabriela Șerban în dialog cu profesor-cercetător dr. Smaranda Vultur

 

În revista „Bocșa culturală” anul XXI, nr. 4 (111)/ 2020 la paginile 21-22 există un interviu realizat de publicistul Titus Crișciu cu dna. conf. univ. dr. Smaranda Vultur de la Universitatea de Vest din Timișoara despre regretatul istoric Valeriu Leu. În finalul interviului, Titus Crișciu pune o întrebare care, evident, mi-a atras atenția: „Care sunt tangențele dumneavoastră cu orașul Bocșa?”. La care doamna Smaranda Vultur răspunde în două fraze: „Mama mea este din Bocșa Vasiova, născută pe strada Horea, unde locuia bunica mea, nu departe de casa unde trăia Tata Oancea, de la care cumpărau lapte de capră când eram eu copil. Acolo, la Bocșa, mi-am petrecut multe luni din copilărie, familia Anțilă, familia Vermeșan, cu care suntem rude, rămân în albumul meu de familie.”

Articolul întreg, citește aici:

Povești în bibliotecă: Istorie orală și antropologie culturală vs. Amintiri din Bocșa bunicilor și străbunicilor

20 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: dr. Livia Magina. Tema conferinței: Reșița și perioada de dinainte de 1769.

 

 

20. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Livia Magina, Direktorin des Museums des Banater Montangebiets Reschitza. Thema der Konferenz: Reschitza vor 1769.

După cum este deja tradiția, Decada Culturii Germane din Banat, eveniment inițiat și organizat de către Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin în coordonarea președintelui Erwin Josef Țigla, poposește și la Bocșa! Și în acest an, la cea de-a XXXVI-a ediție, acest excepțional proiect, generos în activități și întâmplări cultural-artistice, a dedicat o zi orașului Bocșa.

Luni, 19 octombrie 2026, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa  s-a desfășurat un complex eveniment cultural-artistic, inclus în programul „Decadei Culturii Germane” din Banat. Acesta a cuprins diverse activități menite să promoveze  oameni de seamă și faptele lor, precum și lectura, cartea, poezia și arta. Într-un cuvânt: frumosul!

Deoarece elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa  au dat startul „Săptămânii altfel”, liceenii au fost invitați la o întâlnire cu scriitori bănățeni și cărțile lor, o întâlnire cu arta bănățeană, dar și cu reviste din Banat.

Însoțiți de doamnele profesoare Liana Ferciug și Diana Laura Vuca Abrudan, tineri liceeni au participat la evenimentele din cadrul „Decadei Culturii Germane” la biblioteca publică, ascultându-i cu atenție și interes pe scriitorii Gheorghe Jurma (Reșița), Erwin Josef Țigla (Reșița), Nicolae Sârbu (Reșița), Doina Gârboni (Bocșa) și Jendl Lucia (Germania).

Au fost prezentate cele mai recente volume apărute sub semnătura lui Erwin Josef Țigla:  „In honorem 1: Destăinuiri V – de 75 de ori în fața mass-media = Offenbarungen V: 75 Mai den Medien gegenüber” și „Cărțile și oamenii cărților – Die Bücher und ihre Schöpfer”, cărți care au văzut lumina tiparului la editura „Banatul Montan” din Reșița în 2026.

De asemenea, au fost prezentate revistele  „Bocșa culturală” ( anul XXVII, nr. 3 (134)/ 2026) și  „Semenicul” (anul LV, nr. 2 / 2026), precum și Expoziția de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Un moment special l-a constituit readucerea în atenția tinerilor a regretatului profesor și artist Peter Kneipp (*24 iunie 1939, Jebel / Timiș – †27 februarie 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg), fiind prezentată și cartea-album realizată de Erwin Josef Țigla în anul 2017: Peter Kneipp. Kunstmaler = artist plastic (Reșița: Banatul Montan, 2017).

Acest tradițional eveniment din Banat – Decada Culturii Germane – îmbină armonios cartea, arta și literatura, iar la biblioteca din Bocșa aduce întotdeauna tineretul spre lectură!

Finalul evenimentului a aparținut edililor orașului Bocșa – Mirel Patriciu Pascu și Ovidiu Bogdan Pop –  participanți la întâlnire  și susținători ai proiectelor cultural-editoriale bocșene.

O întâlnire de suflet într-o însorită zi de toamnă, „la umbra cărților” din bibliotecă și într-un decor de sezon pregătit de organizatori,  o întâlnire finalizată cu un rămas-bun până la ediția viitoare și până la următorul eveniment cultural.   

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vineri, 16 octombrie 2026, la Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor a fost sărbătorit scriitorul și jurnalistul Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin.

Bibliotecar, promotor important al vieții culturale din Banat, Erwin Josef Țigla a împlinit 65 de ani în 19 septembrie 2026 și a fost sărbătorit la Reșița și la Bocșa atât de către administrațiile locale și județene, cât și de scriitorii și colaboratorii din aceste orașe.

Vineri, 16 octombrie 2026, într-o zi însorită de toamnă, în sala „Orizont” din Timișoara, alături de colegi scriitori și prieteni veniți din diverse colțuri ale Banatului, Erwin Josef Țigla a fost prezent dimpreună cu cele două volume aniversare publicate cu acest prilej: „In honorem 1: Destăinuiri V – de 75 de ori în fața mass-media = Offenbarungen V: 75 Mai den Medien gegenüber” și „Cărțile și oamenii cărților – Die Bücher und ihre Schöpfer”, cărți care au văzut lumina tiparului la editura „Banatul Montan” din Reșița în 2026.

Despre omul, scriitorul, jurnalistul și editorul Erwin Josef Țigla, dar și despre cărțile lui, despre activitatea sa intensă și constantă, au vorbit oameni care îl cunosc, ale căror colaborări și activități s-au intersectat în decursul celor peste 30 de ani de proiecte culturale, artistice și editoriale: Gheorghe Jurma (Reșița), Nicolae Sârbu (Reșița), Ionel Bota (Oravița), Gabriela Șerban (Bocșa), Constantin Mărăscu (Timișoara), Silvia C. Negru (Timișoara), Constanța Marcu (Timișoara), Damian Vulpe (Timișoara), Paul Purea (București), Daniela Văleanu (Timișoara),  precum și președintele Forumului Democratic al Germanilor din Regiunea Banat, Benjamin Neurohr și Balthazar Waitz, scriitor și redactor la „Banater Zeitung”.

Evenimentul a fost moderat de scriitorul și jurnalistul timișorean Lucian Ionică, iar cele două volume, adevărate bijuterii editoriale, au fost dăruite de către aniversat tuturor iubitorilor de carte – ediție bibliofilă.

Concluzia întâlnirii a fost unanimă, redată de Gheorghe Jurma și susținută de fiecare vorbitor în parte: „Erwin Josef Țigla  este scriitor și jurnalist, fotograf și filatelist, bibliotecar și colecționar, călător însetat de cunoaștere. Azi e la Reșița, mâine la Sibiu, poimâine la Roma… peste tot e bine primit și respectat. Dovadă premiile europene și titlurile acordate, diplomele speciale pentru promovarea culturii Banatului, a păstrării identității etniei germane din Banat și a colaborării europene. Orice călătorie îi îmbogățește cunoașterea, fie că e vorba de germanii din Banat și din alte locuri ale țării, fie că e vorba de literatura germană din România și din Europa, fie că e vorba de românii din Serbia sau de valorile artei românești de pe alte plaiuri ale lumii.  Din orice călătorie vine cu fotografii pe care le expune acasă în diverse ocazii sau le valorifică în tipăriturile locului. ”

Felicitări Uniunii Scriitorilor Filiala Timișoara pentru organizarea acestui binemeritat eveniment, Erwin Josef Țigla fiind unul dintre tot mai puținii oameni de cultură receptivi la doleanțele colegilor scriitori, deschis în colaborări și în organizări de evenimnete culturale cu timp și fără de timp, realizator de importante proiecte editoriale și un iscusit promotor al tuturor întâmplărilor literar-artistice și cultural-spirituale din mirificul nostru Banat.

La mulți ani, Erwin Josef Țigla! Felicitări scriitorilor și prietenilor participanți la această întâlnire de suflet!

                   

         

de Victor Nafiru

Pe vremea lu’ Ceaușescu, partidul inventase o lozincă de înaltă ținută morală, civică și patriotică: „Uzina noastră, casa noastră!” Scopul, unul mobilizator și de conștientizare a clasei muncitoare în privința proprietății comune, iar de aici, toți se purtau ca atare. Dimineața, muncitorii mergeau la lucru cu buzunarele goale, iar la sfârșitul schimbului plecau acasă cu două, trei șuruburi, cu o mână de piulițe, cu o cămașă „refuzată” la export. Odată scoase din fabrică, ele erau schimbate pe o bucată de carne, o sticlă cu ulei, un cofrag cu ouă. Toți știau cum funcționa treaba, dar se făceau că nu văd și nu aud căci, altfel lozinca n-ar mai fi fost lozincă.

Brian Filimon, primarul comunei Măureni: „Viitorul copiilor noștri este important, de aceea investim în educația lor”

Cosmin Belci: Transportul public, un serviciu necesar pentru turismul de pe Muntele Mic”

Românii n-au uitat vremurile de demult, dovadă că după revoluție acele apucături s-au transmis copiilor și nepoților. Ălora care lucrează la stat, căci la privat e mai complicat să dai cu jula. Cum, necum,  povestea a ajuns și în cămara Armatei. A ministerului condus de Miruță. Cu ochii după dronele rusești și cele ucainene și cu gândul la viitorul său politic, Răducu n-a băgat de seamă că rațiile de luptă ale soldaților noștri se vând pe internet. Așa ceva numai la noi se putea întâmpla.

Pachetul ăla cu mâncare (cu friptură de vită, pui byriani, biscuiți, gem, cafea, băuturi izitonice, fructe, etc.) reprezintă rația unui soldat pentru 24 de ore în timpul unor exerciții militare sau situații de urgență. El se vinde pe internet, fără jenă. De către cine?  De soldatul român, mereu neinstruit, și rudele acestuia. Valoarea unui astfel de pachet, care cântărește 3 kilograme, e de 200 de lei. Dacă tot îl primește moca, soldatul mai lasă la preț, ca la piață, și-l vinde cu 140 de lei. Ba, unii au întocmit liste cu doritori. Scuză există, dacă tot nu sunt situații de urgență ori exerciții militare de ce nu s-ar vinde, să facă și sergentul român un ban de buzunar.

Conducerea Armatei, Sectorul de Intendență, anunță senin: „Dragi români și tovarăși de arme. Din depozitele Armatei nu lipsește niciun pachet dintre cele care se vând pe Facebook, Tik Tok și Instagram. Așa că, nu avem ce să le facem celor care le vând, iar celor ce le cumpără nu putem decât să le urăm, că așa e frumos, «poftă bună» și să le «fie de bine.» În replică, cumpărătorii vor exclama în cor: „Armata e cu noi! Armata e cu noi!”

Mâine, din aceleași depozite e posibil să se vândă armament. Că dacă războiul din ziua de astăzi se poartă cu drone, la ce ne mai trebuie puștile și gloanțele? Și vorba aia: „Armata e cu noi!”

19 octombrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Întâlnire cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, împreună cu cărțile și revistele lor.

In memoriam Peter Kneipp (*24 iunie 1939, Jebel / Timiș – †27 februarie 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

 

19 octombrie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Personalități orăvițene de ieri. Dr. Ionel Bota prezintă familie de învățători Ecaterina (1911 – 1981) și Iosif Crețu (1908 – 1976) și fiul lor, maestrul Silviu Crețu ORAVITZAN (* 4.10.1941, Ciclova Montană).

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

 

 

 

19. Oktober 2026, 12:15 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Neue Buch- und Zeitschriftenveröffentlichungen von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

In Memoriam Peter Kneipp (*24. Juni 1939, Jebel / Kreis Temesch – †27. Februar 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

 

19. Oktober 2026, 15:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Orawitzaer Persönlichkeiten von gestern, mit Dr. Ionel Bota: Ecaterina (1911 – 1981) und Iosif Crețu (1908 – 1976) und ihr Sohn, Silviu Crețu ORAVITZAN (* 4.10.1941, Deutsch-Tschiklowa).

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, din Timișoara și Academia Română – Filiala Timișoara au organizat vineri, 16 octombrie 2026, începând cu ora 11,00, un Simpozion dedicat împlinirii a 255 de la apariția primei publicații (Temeswarer Nachrichten) în Banat și în sud-estul Europei.

Manifestarea a avut loc în Aula Filialei Timișoara a Academiei Române, intervențiile fiind susținute, printre alții, de domnii acad. Mircea Dumitru – vicepreședinte al Academiei Române, acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, Dan Constantin, președintele UZPR, de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului și de conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, Rectorul Universității Politehnica din Timișoara.

Remarcabilă a fost, în acest sens, prezentarea online a acad. Mircea Dumitru, o splendidă, cuprinzătoare și actuală incursiune în lumea breslei noastre (ce va fi publicată în numărul viitor al revistei ALDINE a Filalei noastre).

De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului a evidențiat, în cuvântul de întâmpinare, contribuția condeierilor plugari la viața culturală a Banatului, cei care, prin poeziile și articolele publicate, au încurajat lectura în comunitățile rurale, au păstrat mărturii despre tradițiile și valorile satului și au cultivat conștiința națională.

Înaltpreasfinția Sa a vorbit, de asemenea și despre caracterul multilingv al presei bănățene, expresie a conviețuirii dintre comunitățile etnice ale regiunii, care nu s-au rezumat doar la ziare editate separat în limbi diferite, ci au generat și publicații concepute ca adevărate punți lingvistice (ex. Apicultorul sau Abstinența), fiind apărute în română, germană și maghiară.

Ierarhul a evocat și întâlnirile de duminică, când cei care știau să citească le împărtășeau sătenilor, în pridvorul bisericii sau în locurile de adunare, toate noutățile.

O interesantă incursiune în istoria presei bănățene a aparținut și acad. Dan Dubină, în timp ce domnul Florin Drăgan, Rectorul Politehnicii timișorene, a subliniat – după evidențierea rolului instituției respective în viața comunității – și o serie de aspecte legate de utilizarea IA și a tehnologiilor informaționale (inclusiv a formatorilor în domeniu) în progresul media.

Prezent la manifestare împreună cu colegii membri UZPR invitați la Timișoara, domnul Dan Constantin, președintele Uniunii noastre, a salutat evenimentul și pe numeroasa asistență, reliefând, printre altele, importanța acestei bresle (pe care IPS Ioan o consideră un recent prieten apropiat). El a făcut și o serie de considerații legate de evoluția presei în Banat și în ansamblul ei, punând accent și pe marile provocări cu care media se confruntă în perioada actuală și cărora profesioniștii trebuie să le facă față, într-o perioadă complicată din punct de vedere politic, profesional și economic.

În acest context, s-a remarcat și necesitatea ca presa să colaboreze cu autoritățile locale, din toate domeniile – și Timișoara rămâne un exemplu în acest sens – pentru ca, împreună, să răspundă dezideratelor comunității și, mai ales, să informeze corect cetățenii, prin toate canalele.

Programul științific a debutat cu intervenția online a profesorului Hans Vastag, din Germania, despre presa din Jimbolia și despre „Temeswarer Nachrichten”, publicația apărută acum 255 de ani la Timișoara, în 1771.

Intervenții aplicate pe diverse segmente ale presei bănățene au realizat și prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (despre istoria neștiută a revistei de cultură Banatul), preot, CȘ III, dr. Daniel Alic (despre presa bisericească scrisă din Banat), profesor, scriitor și ziarist Gheorghe Jurma (scurtă istorie a presei și tiparului din Reșița), drd. Mariana Stratulat – președintele Filialei Serbia a UZPR (despre grupul de presă Libertatea, la 80 de ani de existență), prof. univ. dr. ing. Dumitru Mnerie (file de istorie a publicațiilor tehnico-științifice din Banat) și publicistul Zoltan Kovacs (despre fenomenul Agenda) – lucrările manifestării fiind moderate, prin intervenții scurte și la obiect, de conf. univ. dr. CS II, Ioan David, președintele Filialei organizatoare.

Bună parte din aceste intervenții au fost accesibile și prin distribuirea volumului (în format print) „File din istoria presei bănățene. Restituiri (I)”, realizat cu prilejul Simpozionului (și prezentat în cadrul Simpozionului de către conf. univ. dr. Mariana Cernicova-Bucă), dar și a numărului 2-3 / 2026 al revistei ALDINE a Filialei „Valeriu Braniște” Timiș (coordonat de ziaristul Gheorghe Crișan și realizat – aproape în integralitate – de membrii acestei Filiale).

În zilele de 15, 16 și 17 octombrie a avut loc, la Timișoara, întâlnirea regională a conducerii UZPR – președintele UZPR Dan Constantin, vicepreședintele Emil Stanciu, Lavinia Betea, membru al Consiliului Director, Andreea Crețulescu, membru al Consiliului Director – cu reprezentanți ai filialelor din sud-vest: Timiș, Caraș-Severin, Hunedoara, Arad și nou-înființata Filială Serbia.

Reuniunea s-a desfășurat în sesiuni de lucru care au permis relevarea acțiunii filialelor în vederea sporirii caracterului de utilitate publică al UZPR.

Mulțumindu-le gazdelor, președintele UZPR, Dan Constantin, a reamintit că întâlnirea de la Timișoara continuă tradiția reuniunilor regionale ale conducerii UZPR cu președinții de filiale din țară și a salutat prezența reprezentanților Filialei Serbia – în 14 octombrie, la Panciova a avut loc Adunarea Generală de constituire a Filialei din Serbia a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în cadrul căreia Mariana Stratulat a fost aleasă președinte. „Ne bucurăm să facem parte din marea familie a UZPR”, a spus, printre altele, Mariana Stratulat, detaliind pe marginea activității Casei de Presă și Editură „Libertatea”, care reprezintă nucleul noii filiale a UZPR din Serbia.

Președintele Filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș, Ioan David, a prezentat câteva din acțiunile privind editarea unor publicații proprii periodice și dezvoltarea unui dicționar al jurnaliștilor din Banat.

Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin a UZPR, a vorbit despre importanța proiectelor transfrontaliere și a menținerii interesului pentru îmbogățirea patrimoniului muzeelor de presă din zonă. În acest context, reprezentanții Filialei Arad au menționat posibilitatea reală de a dezvolta colaborarea cu publicațiile de limbă română din Ungaria.

Participanții la reuniune au reținut cu mare interes experiența Filialei Hunedoara în funcționarea unei clase multimedia pentru elevi și finalizarea unei expoziții cu lucrările acestora, conceptul urmând să fie prezentat cu detalii pe site-ul uzpr.ro și în Revista UZP.

Dumitru Buțoi, președintele Filialei „Mihai Eminescu” Timiș, a prezentat acțiunile recente de lansare a producțiilor editoriale în cadrul unor manifestări culturale din mai multe județe ale țării.

Andreea Crețulescu a evidențiat importanța reglementărilor europene pentru protecția și susținerea jurnaliștilor, care dau siguranță și în plan național profesiei noastre. „Cred că astfel de reuniuni sunt necesare în orice organizație pentru a reuși să facem acel feedback informal. Din punctul meu de vedere, cred că UZPR, organizație cu peste 5.000 de membri, este clar o organizație pentru «siguranța națională» a acestei profesii, dată de trei coordonate indispensabile: pe de o parte, protecția jurnaliștilor – și mă bucur că ne-am implicat în toată această legislație europeană, ca să se poată transpune în legislația noastră, și anume proiectul anti-SLAPP, legislație care stopează abuzul celor care vor să oprească libertatea de exprimare prin pârghii juridice. A doua chestiune importantă este demersul de a ne adapta la tehnologie și, pe de altă parte, la întreaga legislație europeană și, de asemenea, la tot ceea ce înseamnă finanțare pentru această profesie și sprijin prin mecanismele specifice. A treia chestiune este vizarea părții de formare a societății și a părții tinere din societate – UZPR se deschide către o cultură media încă din școală. Iar prin atragerea în UZPR a tinerilor profesioniști, organizația va beneficia de tot acest know-how care, după cum observăm, se schimbă de la zi la zi”, a detaliat Andreea Crețulescu.

Sesiunea de lucru consacrată îmbunătățirii Statutului UZPR a prilejuit o dezbatere vie, stimulată de dorința de a se întări caracterul de uniune profesională al UZPR și de clarificare a relațiilor dintre filiale și bugetul UZPR pentru finanțarea unor acțiuni proprii. Vicepreședintele Emil Stanciu le-a solicitat filialelor prezente să trimită propuneri concrete pentru modificarea Statutului, care să permită o cuprindere extinsă a ideilor care sunt formalizate în lucrările comisiei. „Comisia care lucrează pe această direcție este independentă și beneficiază de sprijinul tehnic și juridic al Uniunii”, a menționat Dan Constantin.

Reuniunea zonală a abordat și problema restanțelor la achitarea cotizației, participanții solicitând aplicarea fermă a prevederii statutare de pierdere a calității de membru pentru neachitarea cotizației timp de doi ani.

De asemenea, în cadrul reuniunii s-au făcut referiri la activitatea Comisiei de atestare profesională, care lucrează după un regulament aprobat de membrii UZPR și fără ingerințe. „Directivele europene referitoare la activitatea de presă și jurnalistică (și care nu se referă la situația în care suntem noi, care avem statutul de creație și utilitate publică) ajută foarte mult pentru a se stabili cine este și cine nu este jurnalist, cine se încadrează în această meserie. De aceste clarificări țin cont modificările Statutului UZPR”, a afirmat președintele Constantin, care a menționat și posibilitatea ca o parte integrantă a noului Statut să fie un Cod deontologic al jurnalistului, care ar înlesni afilierea UZPR la organizațiile internaționale de presă.

În cadrul reuniunii a fost abordată și tema legăturii dintre generațiile mai vechi și mai noi de membri ai UZPR, precum și felul în care Uniunea se poate adapta la diversificarea media. „Se discută tot mai mult despre pericolul formidabil al dezinformării, iar noi, gazetarii, putem face foarte mult pentru a-i învăța pe tineri din principiile noastre, din expertiza noastră, prima selecție a informației”, a spus Lavinia Betea.

În timpul reuniunii zonale, conducerea UZPR a fost informată că în Filiala Radio Timișoara se desfășoară o consultare internă, prin vot, a membrilor acesteia, pentru continuarea activității lor în cadrul altor filiale, din Timiș sau din județele limitrofe.

Reprezentanții filialelor au participat cu interes la evenimentele organizate de Filiala „Valeriu Braniște” Timiș – o vizită la Charlottenburg, singurul sat cu structură circulară din România, declarat, în întregime, monument istoric, vizita la Muzeul Cinegetic și Silvic și Schwaberland, Muzeul Șvabilor și Românilor din Banat și Ardeal, Simpozionul științific „255 de ani de presă în Banat”, organizat împreună cu Academia Română, Filiala Timișoara, o vizită la Jimbolia, la Muzeul Presei, la Casa Memorială Petre Stoica, Expoziția de ceramică, precum și la Cramele Recaș, cel mai mare producător și exportator de vinuri din România.

La încheierea reuniunii regionale, Dan Constantin a înmânat, din partea conducerii UZPR, Diplome de Excelență: Muzeului Presei „Sever Bocu”, „pentru tezaurizarea unui patrimoniu excepțional care relevă rolul presei în păstrarea adevărului istoric și contribuția breslei jurnaliștilor la împlinirea marilor idealuri naționale” și președintelui Filialei Timiș, Ioan David, „pentru organizarea impecabilă a reuniunii zonale UZPR și a programului adiacent evenimentului din perioada 15-17 octombrie 2026”.

Departamentul Comunicare

Foto: Narcis-Cosmin Luca

(dialog cu Diana-Ornela Lupei, medic specialist Medicină de Urgență, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)

– Pentru început, prezentați-ne câteva date biografice.

– Mă numesc Lupei Ornela-Diana și sunt medic specialist Medicină de Urgență la Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, în cadrul Unității de Primiri Urgențe. Sunt născută în 26 octombrie 1995, în județul Arad. Am urmat Facultatea de Medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, iar ulterior rezidențiatul în Medicină de Urgență, tot la Timișoara, la Spitalul Județean, în cadrul UPU-SMURD. La începutul anului 2026 am venit la Hunedoara, oraș în care am ales să îmi continui parcursul profesional.

– De ce Medicina de Urgență și nu altă specialitate?

– În cazul meu, cred că Medicină de Urgență a fost singura specialitate care mi s-a potrivit cu adevărat. M-au atras încă de la început adrenalina, diversitatea cazurilor și dinamismul unei specialități în care trebuie să iei decizii rapid, uneori în situații în care fiecare secundă contează. Îmi place faptul că nu există două zile identice și că trebuie să fii permanent pregătit pentru neprevăzut. Iar dincolo de toate acestea, există o satisfacție greu de descris atunci când intervenția ta, împreună cu echipa, poate schimba radical evoluția unui pacient și, uneori, îi poate salva viața.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră pacientul?

– Pentru mine pacientul este înainte de toate un om aflat într-un moment de suferință, vulnerabilitate și incertitudine. În Urgență întâlnim oameni care ajung la noi în unele dintre cele mai dificile momente ale lor și care au nevoie nu doar de un diagnostic și de un tratament corect, ci și de respect, siguranță și empatie. Încerc să nu uit niciodată că, dincolo de cazul medical pe care îl văd eu, pentru acel pacient poate fi una dintre cele mai dificile zile din viața lui. Cred că trebuie să tratăm omul, nu doar boala.

– Legea compensației vă sprijină în activitatea profesională?

– Da. Medicina de Urgență este o specialitate solicitantă, atât fizic, cât și psihic. Sunt ture intense, cu multă responsabilitate și cu situații în care trebuie să rămâi lucid chiar și atunci când presiunea este foarte mare. În schimb, satisfacția de a ști că ai făcut tot ceea ce ținea de tine pentru un pacient și că, uneori, intervenția echipei a făcut diferența este o recompensă care nu poate fi măsurată în cuvinte. Pentru mine, acesta este unul dintre lucrurile care fac ca efortul să merite.

– Care vă sunt calitățile în tangență cu pacienții?

– Cred că empatia, capacitatea de a asculta și de a transmite siguranță. Consider că sunt calități necesare în relația cu pacientul. În Urgență trebuie să poți gândi rapid și clar, dar fără să pierzi din vedere omul din fața ta. Încerc să mă ghidez după o întrebare simplă: „Dacă în locul acestui pacient ar fi cineva drag mie, cum mi-aș dori să fie tratat?” Cred că această perspectivă te ajută să nu pierzi niciodată din vedere partea umană a medicinei.

– Aveți caliăți care vă deranjează?

– Da, probabil că perfecționismul. Uneori poate fi obositor să îți dorești ca lucrurile să iasă cât mai bine și să fii foarte exigent cu tine însăți. În același timp, este o calitate care mă ajută mult în profesie, pentru că mă face atentă la detalii, responsabilă și mereu preocupată să ofer pacientului cele mai bune îngrijiri. Cred că important este să găsești echilibrul între a fi exigent și a ști când ai făcut tot ce depinde de tine.

– Cum stați cu pregătirea profesională?

– Consider că am o pregătire profesională solidă, construită prin anii de rezidențiat, prin experiența acumulată în UPU și, mai ales, prin contactul direct cu cazurile de zi cu zi. În Medicina de Urgență, însă, nu cred că poți spune vreodată că ai terminat de învățat. Trebuie să fii permanent la curent cu ghidurile și recomandările, să îți reevaluezi practica și să înveți din fiecare caz. Particip la cursuri și conferințe de specialitate și încerc să mă mențin permanent conectată la informația medicală actuală. Cred că un medic bun nu este cel care consideră că le știe pe toate, ci cel care înțelege că trebuie să învețe continuu.

– Punctați-ne o amintire semnificativă de intervenție urgentă în sprijinul sănătății unui pacient.

– Una dintre intervențiile pe care nu cred că le voi uita vreodată a fost o resuscitatre cardio-pulmonară care s-a întâmplat chiar de ziua de naștere a pacientei. A fost un moment extrem de intens, în care rapiditatea intervenției și coordonarea întregii echipe au fost esențiale, iar în cele din urmă am reușit să restabilim ritmul cardiac și să salvăm viața pacientei. Faptul că acest lucru s-a întâmplat chiar în ziua în care pacienta își sărbătorea ziua de naștere a făcut momentul cu atât mai memorabil pentru mine. Este una dintre situațiile care îți reamintesc de ce ai ales Medicina de Urgență. În astfel de momente înțelegi foarte clar că dincolo de protocoale, proceduri și decizii medicale sunt oameni, iar munca unei întregi echipe poate însemna o nouă șansă la viață.

– Cum vă vedeți destinul?

– Îmi doresc să fie un drum luminos, dar mai ales unul care să aibă sens. Pe plan profesional, mă văd devenind un medic din ce în ce mai bine pregătit, capabil să ia decizii bune în situații dificile și să fie un sprijin real pentru pacienți și pentru echipa din care face parte. Mi-aș dori ca, peste ani, să pot spune că am contribuit la salvarea și îmbunătățirea vieții cât mai multor oameni. Iar pe plan personal, îmi doresc ca toate realizările profesionale să își găsească echilibru acasă, alături de oameni dragi. Pentru mine, succesul nu înseamnă doar să devin medic bun, ci să reușesc să rămân, în același timp, un om bun.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

 

18 octombrie 2026, ora 10.30, de la sediul Forumul German – filiala Bocșa la Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă. Parada portului popular german.

 

18 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

30 de ani Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” Bocșa (1.10.1996).

Sfântă Liturghie pontificală, concelebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, și păr. Emil Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa.

 

18 octombrie 2026, ora 12.30, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

18. Oktober 2026, ab 10:30 Uhr, Sitz des Ortsforums zur „Unbefleckten Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026: Trachtenaufzug.

 

18. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

30 Jahre Vinzenzgemeinschaft Bokschan (1.10.1996).

Festmesse mit Bischof Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar und Ortspfarrer Alin Emil Irimiciuc.

 

18. Oktober 2026, ab 12:30 Uhr, Platz vor der Römisch-Katholischen „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 10.00, strada principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Debutul Sărbătorii „Kirchweih“-ului cu degustarea bunătăților pregătite, dans, voie bună și alaiul cu pomul de Kirchweih.

 

17 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Cea de-a 156-a Liturghie de hram. Concelebrează mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara, și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan. În spirit ecumenic participă pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.

Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS. Cu mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara.

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 12.15, piațeta principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Ridicarea și binecuvântarea pomului de Kirchweih. Alocuțiuni ale oaspeților.

Program cultural cu prilejul Sărbătorii „Kirchweih“-ului.

 

 

 

 

17. Oktober 2026, ab 10:00 Uhr, auf der Hauptgasse des Dorfes Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest: Trachtenaufmarsch mit Kirchweihbaum.

 

17. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heilige Theresia von Ávila”-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar) und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Wolfsberg und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene ist anwesend Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.

156. Kirchweihfest. Gebete für die Verstorbenen der Gemeinde beim Russlanddeportierten-Denkmal mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).

 

17. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Hauptplatz vor der römisch-katholischen „Heilige Theresia von Ávila“-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest. Aufstellung des Kirchweihbaums, Segnung und Ansprachen.

Kulturprogramm.

 

de Victor Nafiru

USR se pregătește să plece în vacanță. Una lungă, lungă, să ajungă la toată lumea. Lui Fritz, care a furat startul, i se vor alătura miniștrii din Guvernul Bolojan, secretarii de stat, subsecretarii, directorii din ministere și agenții, finii, finele, nepoții, nepoatele, secretarele, amantele. Într-un cuvânt, toți cei care, timp de doi ani au crezut că Dumnezeu al lor, adică Nicușor de la Cotroceni, o să-i țină în brațe cinci ani, cât îi durează mandatul la Cotroceni. Ei, uite că n-a fost să fie, Nicușor se făcu al dracu’.

PSD a anunțat că va face curățenie generală în birourile useriste (încă) ocupate de alde Miruță, Țoiu, Darău și Buzoianu, că tot se apropie sărbătorile de iarnă. Peste tot. Șters praful, dat jos păianjenii de pe la colțuri, curățat faianța, gresia și podelele, schimbat clanțele și aparatele de făcut cafea. Ce mai, deratizare și dezinsecție totală, să nu rămână nici urmă ori miros de ei. Operatorii privați așteaptă doar  semnalul, dacă Guvernul Luca Niculescu trece în Parlament. Valabil și pentru teritoriu, acolo unde Fritz reușise să-l convingă pe Bolo să-i numească oamenii în prefecturi, direcții județene, consilii de administrație. În replică, useriștii au strigat în cor: „Vai de măiculița voastră, bă. Cu voi, România se va duce în cap. Până în primăvară e kaput.”

Înțeleg că își plătesc unii altora polițe mai vechi și mai noi, că PSD și USR nu s-au iubit nici măcar în vis, dar să spui că România se va duce în cap, că  își va scrânti un picior sau o mână, ar trebui ca țărișoara să cadă de la înălțime. Cel puțin de la înălțimea faptelor mărețe făurite de mâinile dibace ale celor care astăzi spun „pa” și „pu”, cel puțin pentru o perioadă de timp, politicii mari. Ce succese, ce fapte mărețe? E ca și cum Fritz și ai lui ar fi lăsat podul casei plin cu clisă, cârnați, mălai, răchie și alte bunătăți. Or, după ei rămân pensii tăiate, taxe și impozite majorate, datorii peste datorii, o echipă națională de fotbal de toată jena, cu varza la 5 lei kilu, Dunărea fără apă, mămici și copii supărați, umor fără… umor, acatiste și lumânări aprinse în biserică.

Și atunci, cum să cazi în cap, să-ți frângi gâtul, stând în cur și uitându-te în jurul tău la alții care nu se mănâncă între ei pentru o bucată de ciolan? Că de la nivelul la care a lăsat țara ultima guvernare, n-ai unde să te duci mai jos. Eventual, să-i sapi groapa.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala UZPR Europress Spania, organizează vineri, 16 octombrie 2026, începând cu ora 16:00, la Centrul Cultural La Jaramilla, situat pe Avda. de la Constitución 47, în localitatea Coslada (Comunitatea Madrid, Spania, conferința intitulată „Jurnaliștii români care au făcut istorie în Spania: de la presa românească din exil la jurnalismul comunității și presa digitală”, un eveniment dedicat istoriei, evoluției și perspectivelor jurnalismului românesc din Spania.

Conferința își propune să readucă în atenție memoria presei românești din diaspora, personalitățile și publicațiile care au contribuit la dezvoltarea acesteia, precum și transformările prin care trece astăzi profesia de jurnalist, într-un peisaj mediatic marcat de digitalizare și de schimbarea continuă a modalităților de comunicare.

Tema întâlnirii propune o incursiune în evoluția presei românești din Spania, de la publicațiile și experiențele jurnalistice din perioada exilului până la dezvoltarea presei comunitare, a televiziunii și a platformelor digitale. Totodată, evenimentul urmărește să evidențieze contribuția jurnaliștilor români la păstrarea limbii, identității și valorilor culturale românești în diaspora.

La conferință sunt așteptați jurnaliști, scriitori, oameni de cultură, profesioniști ai comunicării, reprezentanți ai instituțiilor românești din Spania și membri ai comunității românești, într-un cadru de dialog și schimb de experiență între generații.

Printre invitații de onoare se numără Diana Gidi, director pentru dezvoltarea relațiilor cu diaspora, cu sediul la Chicago, Emil Stanciu, vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și președintele Filialei „Casa Presei” din București, precum și Grigore Radoslavescu, președintele Filialei Iași a UZPR.

La eveniment sunt invitați, de asemenea, reprezentanți ai Ambasadei României la Madrid și ai Consulatului României la Madrid, a căror prezență subliniază importanța dialogului dintre mediul jurnalistic, instituțiile românești și comunitatea din diaspora.

Dezbaterile vor avea în vedere rolul presei comunitare, responsabilitatea și etica jurnalistică, relația dintre presa din România și cea din diaspora, contribuția mass-media la păstrarea identității culturale, precum și provocările și oportunitățile generate de noile tehnologii și de dezvoltarea jurnalismului digital.

Conferința va fi moderată de dr. Doina Guriță, președinta Filialei UZPR Europress Spania, iar în calitate de coprezentatoare va participa Elena Ninerică, jurnalistă și redactor-șef al Lira TV.

Prin organizarea acestui eveniment, Filiala UZPR Europress Spania își propune să contribuie la recuperarea și valorificarea patrimoniului jurnalistic românesc din Spania, la consolidarea legăturilor dintre profesioniștii mass-media și la promovarea dialogului cultural și profesional în cadrul comunității românești.

Evenimentul va avea loc vineri, 16 octombrie 2026, de la ora 16:00, la Centru Cultural La Jaramilla situat pe Avda. de la Constitución 47, în localitatea Coslada (Comunitatea Madrid, Spania

Ziua de 14 octombrie 2026 a marcat un moment important pentru presa în limba română din Serbia. La Panciova a avut loc Adunarea Generală de constituire a Filialei din Serbia a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), în cadrul căreia Mariana Stratulat a fost aleasă președintă. Înființarea noii filiale deschide noi perspective de colaborare între jurnaliștii români din Serbia și România.

Întâlnirea a fost deschisă de jurnalistul Valentin Mic, care a salutat participanții și a subliniat importanța înființării filialei, precum și necesitatea consolidării unui parteneriat durabil între comunitățile jurnalistice din România și Serbia.

În prima parte a evenimentului, jurnalistul Mario Balint a prezentat revista „M Security”, publicație care apare neîntrerupt în România de 15 ani și promovează cultura de securitate. Acesta a evidențiat importanța securității culturale în contextul actual și a acordat mai multe distincții pentru profesionalism și dialog intercultural.

Titlul de „Jurnalistul anului 2026” i-a fost acordat lui Valentin Mic, pentru talentul și profesionalismul său. Diplome de excelență pentru dialog intercultural au primit Ion D. Cucu și Emil Stanciu, în semn de apreciere pentru contribuția la consolidarea relațiilor dintre comunitățile jurnalistice din Banatul istoric.

Gordana Kovačević și Verica Preda au fost distinse pentru promovarea dialogului intercultural, a tradițiilor și a înțelegerii reciproce. Trofeul „Editorul anului 2026” i-a revenit editorului Gheorghe Jurma, personalitate reprezentativă a vieții culturale bănățene. Jurnalistei și scriitoarei Mariana Stratulat i-a fost acordată distincția „Omul anului 2026”, pentru realizările profesionale remarcabile și contribuția sa la promovarea literaturii, culturii și valorilor spirituale românești.

Ion D. Cucu, președintele Filialei UZPR Caraș-Severin, a transmis un mesaj de salut, exprimându-și emoția de a participa la un moment pe care l-a considerat istoric pentru jurnalismul românesc. Acesta a evidențiat importanța continuării colaborării dintre ziariștii din România și Serbia.

Cu această ocazie, Emil Stanciu, vicepreședintele Filialei UZPR, a înmânat legitimațiile noilor membri din Serbia. Totodată, a fost semnat un parteneriat de colaborare între Filiala UZPR Caraș-Severin și CPE „Libertatea” din Panciova, menit să faciliteze organizarea unor activități și proiecte comune.

Valentin Mic a mulțumit conducerii UZPR pentru sprijinul acordat în procesul de constituire a filialei, precum și lui Mario Balint pentru susținerea activității jurnalistice, oferindu-i o diplomă de apreciere. La rândul său, Emil Stanciu a evidențiat buna colaborare dintre colegii din Caraș-Severin și Serbia.

Mariana Stratulat a subliniat că noul parteneriat reprezintă o continuare firească a numeroaselor activități comune desfășurate de-a lungul anilor și creează premisele unor inițiative de mai mare amploare.

Prezent la eveniment, Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului General al României la Vârșeț, a felicitat UZPR pentru extinderea activității în Serbia. Acesta și-a exprimat convingerea că noua structură va contribui la schimburile de experiență, promovarea libertății presei și a libertății de exprimare, precum și la protejarea demnității jurnaliștilor. De asemenea, a apreciat profesionalismul și inițiativele ziariștilor români din Serbia, îndeosebi ale celor de la CPE „Libertatea”.

În cadrul discuțiilor, Mariana Stratulat a subliniat importanța implicării tinerilor în activitățile jurnalistice și culturale, precum și buna colaborare cu Căminul Tineretului din Vârșeț, condus de dr. Tatiana Petrică. La rândul său, aceasta a salutat constituirea filialei și și–a exprimat disponibilitatea de a susține proiectele și activitățile viitoare.

 Partea oficială a Adunării Generale a fost coordonată de Valentin Mic. Din cei 23 de membri ai filialei, 20 au participat la ședință și au aprobat în unanimitate ordinea de zi, care a cuprins opt puncte referitoare la constituirea filialei, alegerea conducerii și a Consiliului Director, stabilirea departamentelor de specialitate, a cadrului de colaborare cu CPE „Libertatea” și a direcțiilor de activitate viitoare.

În urma votului, drd. Mariana Stratulat a fost aleasă președintă a Filialei UZPR din Serbia. În funcțiile de vicepreședinți au fost desemnați Valentin Mic și Dan Mata.

Din Consiliul Director fac parte Ion Mărgan, dr. Tatiana Petrică, dr. Eufrozina Greoneanț, care îndeplinește funcția de secretară, și Vasile Petrică.

Noua conducere și-a propus dezvoltarea colaborării profesionale, promovarea jurnalismului în limba română, susținerea tinerilor și organizarea unor proiecte culturale și jurnalistice comune.

În încheierea reuniunii, Emil Stanciu a subliniat că Filiala UZPR din Serbia este cea mai tânără dintre cele aproximativ 60 de filiale ale organizației, alăturându-se structurilor din afara României, precum cele din Chișinău, Spania și Belgia.

Ion D. Cucu a anunțat că prima acțiune la care vor participa reprezentanții noii filiale va avea loc pe 15 octombrie, la Timișoara.

Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”, a apreciat constituirea filialei drept un moment de referință în istoria instituției, înființată în anul 1945. Acesta a evidențiat realizările din ultimii ani, subliniind importanța continuității, a solidarității și a sprijinului reciproc: „Oamenii vin și trec, dar ceea ce s-a întâmplat astăzi va rămâne”.

La final, Daniel Bala a mulțumit participanților, apreciind atmosfera întâlnirii și calitatea presei românești realizate în Serbia.

Constituirea Filialei UZPR din Serbia, acordarea distincțiilor profesionale și semnarea parteneriatului cu CPE „Libertatea” reprezintă pași importanți în consolidarea relațiilor dintre jurnaliștii români din cele două țări și în promovarea limbii, culturii și valorilor jurnalistice românești.

Foto: Denis Stratulat