15 septembrie 2026, ora 12.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).

Expoziție de artă plastică Adina Ghinaci și Eleonora Hoduț, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

15. September 2026, 12:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

Articol de Luminiţa Voinea

Luminița Voinea și Amalia Bojescu vă așteaptă în fiecare sâmbără, de la ora 22.10, pe frecvențele Radio România Actualități și on-line pe http://www.romania-actualități.ro.

După o vară fierbinte, emisiunea Românii de pretutindeni revine cu un nou sezon.

Tinem pasul cu viața din comunitățile de departe, surprindem clipa și vă aducem poveștile românilor care reușesc să sparga bariere și să adune în jurul lor comunități dornice de a vorbi, trăi și simți românește, chiar dacă se află la mii de km distanța de țara mamă.

Luminița Voinea și Amalia Bojescu vă așteaptă în fiecare sâmbără, de la ora 22.10, pe frecvențele Radio România Actualități și on-line pe http://www.romania-actualități.ro.

În prima ediție a noului sezon:

• Dorul de casă a adus-o din nou pe Cătălina Florescu în România. Dramaturg, scriitor și profesor universitar în SUA a organizat la București un eveniment literar bilingv inedit: “Două surori în dialog”.
• Comunitaea românească din Sebia a fost în sărbătoare de Ziua limbii române, pe care a celebrat-o în ultima zi a lui august.
• De la Roma, la Iași, Oradea si Alba Iulia – Festivalul Internațional Propatria (editia a XVI-a) continuă drumul cultural început în Cetatea Eternă și construit de-a lungul anilor.
• Sărbătoare românească în Guissona, un mic oraș din Catalonia. Copiii si tineri din Ansamblul “Mugurelul” din Sighetu Marmației au susținut un spectacol pentru români și spanioli, după înfrățirea celor două orașe.

AUDIO Românii de pretutindeni – 14 septembrie 2026 – prima ediție din noul sezon

-actualitati.ro/emisiuni/romanii-de-pretutindeni/romanii-de-pretutindeni-sezon-nou-tinem-pasul-cu-viata-romanilor-din-diaspora-id234492.html

Întrunită statutar, cu prezență la sediul central al UZPR și online, ședința Consiliului Director din 14 septembrie 2026 a avut pe ordinea de zi o serie de teme importante pentru buna funcționare a organizației.

Situația financiară a UZPR a fost prezentată de contabilul Georgeta Mureșanu, care a precizat că UZPR înregistrează excedent financiar și a adăugat că au scăzut semnificativ cheltuielile Uniunii.

Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat și tema implementării în România a European Media Freedom Act, UZPR pregătind o dezbatere națională pe acest subiect. „Legea anti-SLAPP a trecut prin Parlamentul României. Vom aborda căile pentru îmbunătățirea actualei forme a legii”, a precizat Andreea Crețulescu.

Despre activitatea de elaborare a unei forme îmbunătățite a Statutului UZPR a vorbit vicepreședintele Emil Stanciu: „Sintezele venite de la filiale sunt avute în vedere de comisia care lucrează la Statut. Discuțiile cu colegii din teritoriu sunt în desfășurare pentru introducerea în varianta de Statut a tuturor detaliilor necesare”. La rândul său, Monica Zvirjinschi a punctat faptul că „intrăm în etapa în care identificăm articolele asupra cărora ne vom concentra, beneficiind și de ajutorul colegilor cu expriență juridică. De asemenea, introducem prevederi care țin de evoluțiile actuale din domeniul presei”.

Făcând o sinteză a acestei activități, președintele UZPR, Dan Constantin, a precizat că „în Uniune sunt primiți în prezent membri noi cu activitate în presă și care se încadrează în termenul de jurnalist profesionist. Comisia de Atestare Profesională este foarte riguroasă în acest sens”.  De asemenea, Președintele UZPR a punctat faptul că în UZPR sunt înregistrați 5.206 membri.

Despre întâlnirile pe care le-a avut la Iași și Chișinău cu membri ai filialelor UZPR a vorbit vicepreședintele Claudius Dociu: „Una dintre concluziile pe care le-am tras în urma acestor deplasări este că aceste întâlniri sunt foarte importante pentru colegii din țară și din diaspora. Ei sunt o resursă notabilă, se înregistrează o efervescență editorială – multe cărți scrise de jurnaliști – și i-am îndreptat spre Editura UZP. De asemenea, putem populariza, cu mijloacele pe care le avem la îndemână, întâlnirile dintre filialele din țară. La propunerea colegilor noștri de la Chișinău, Revista UZP va fi disponibilă integral, în format PDF, pe site-ul uzpr.ro”.

Președintele Dan Constantin a informat despre reuniunea regională de la Timoșoara, la care vor participa Filialele UZPR din Timiș, Reșița, Arad, Hunedoara, Alba și Filiala din Serbia. De asemenea, în 18 septembrie, membri ai Consiliului Director vor participa la un eveniment de marcare a trei decenii de activitate neîntreruptă a ziarului „Ultima oră”. „Va fi și un moment de aducere aminte și de omagiere a colegului nostru Ion Marin, care a făcut foarte mult pentru dobândirea statutului de utilitate publică al UZPR”, a spus Dan Constantin.

În cadrul ședinței de Consiliu Director s-a aprobat înființarea noii Filiale Basilica a UZPR.

Totodată, Teodora Marin a anunțat că Editura UZP va participa la Salonul de Carte de la Slobozia, Ediția 35.

Următoarea ședință a Consiliului Director al UZPR va avea loc pe 12 octombrie 2026.


Departamentul Comunicare

Vineri, 18 septembrie 2026 și sâmbătă, 19 septembrie 2026, între orele 17,00 – 22,00, Asociația Culturală ”FLORI DE FÂN” organizează cea de-a doua ediție a Festivalului de muzică folk ”PODUL DE FO(L)K”, la sediul asociației din str. Castanilor nr. 24.

 

La festival participă: Dan Vană, Calafat, Mihaela Stoica, Giurgiu, Maria Magdalena Dănăilă, Galați, Adrian și Cristian Ilie din Timișoara, Iulia Bădulescu, Pitești Florin Giukin (KASY), Moldova Nouă, Raisa Maria Drăghia, Drobeta Turnu – Severin, Vlad Părău (#SIMPLU FOLKIST) din Sibiu și alți invitați surpriză.

 

Începând cu anul 2022, Asociația Culturală ”FLORI DE FÂN” promovează, în premieră, muzica folk la Băile Herculane, creând la Casa de la Podu’ Roșu, acolo unde se află Colecția etnografică ”TRADIȚIE ÎN EXPOZIȚIE”, o adevărată oază de muzică bună, de suflet, de liniște și relaxare atât pentru localnici cât și pentru turiștii veniți la odihnă sau tratament și care nu sunt amatori de decibelii zgomotoși ai teraselor din apropiere.

Astfel, începând cu anul 2022, au fost invitați să cânte pe pridvorul Casei de la Podu’ Roșu, artiști interpreți începând cu Vlad Părău din Sibiu, un iubitor al stațiunii de pe Valea Cernei, împreună cu care s-a început și s-a continuat această activitate și continuând cu Maria Magdalena Dănăilă din Galați și Adrian Ilie din Timișoara.

14.09.2026

Prof. Despina Bălteanu

Președintele Asociației Culturale ”FLORI DE FÂN”

 

 

14 septembrie 2026, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Sfântă Liturghie cu prilejul hramului Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“. Celebrant: pr. Tiberiu Szabó (Oravița / Anina).

 

14 septembrie 2026, ora 18.00, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

14. September 2026, 17:00 Uhr, römisch-katholische „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Heilige Messe zum Kirchweihfest der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche. Zelebrant: Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza / Anina).

 

14. September 2026, 18:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

Comuna Mehadia a dăruit istoriei naționale figuri de o demnitate exemplară, însă puțini au întruchipat atât de desăvârșit spiritul de sacrificiu și loialitatea față de neam precum generalul de divizie Nicolae Cena (1844–1922). Descendent dintr-o veche familie de grăniceri bănățeni, Cena a parcurs o carieră militară strălucită de peste patru decenii în armata austro-ungară, urcând prin muncă, rigoare genistică și integritate până la cele mai înalte grade. Cu toate acestea, în spatele uniformei austere de ofițer s-a ascuns neîncetat o inimă aprinsă,  care a bătut exclusiv pentru România. Purtând la piept ca talisman fila îngălbenită cu slove chirilice a imnului „Deșteaptă-te, române!” primită de la mama sa, Safta, generalul nu și-a tăgăduit niciodată originea.

Refuzând onoruri, titluri de noblețe și convertiri religioase avantajoase, bătrânul general a preferat să se retragă la pensie în vatra natală din Mehadia. Aici, transformându-se într-un veritabil dascăl și cercetător al trecutului, a scos din pământul castrului roman Ad Mediam comori arheologice inestimabile și a refăcut, din arhivele vieneze, hărțile luptelor istorice ale Banatului. Suferințele îndurate în 1914 – când a fost arestat, umilit și întemnițat de autoritățile opresive sub acuzația de „spionaj și agitație în favoarea României” – nu i-au zdruncinat credința. A trăit să vadă Înfăptuirea Marii Uniri și a servit noul stat român cu aceeași dăruire, fiind numit primul director român al Băilor Herculane.

Cu puțin timp înainte de trecerea sa la cele veșnice, la 20 octombrie 1921, purtând povara celor 76 de ani, dar cu „mintea trează și sănătoasă”, generalul își așterne pe hârtie dorința din urmă. Actul testamentar al lui Nicolae Cena nu a reprezentat o clasică împărțire de bunuri, așa cum se poate presupune – ea a reprezentat un adevărat proiect de dezvoltare culturală și spirituală pe termen lung pentru locuitorii Mehadiei și pentru întreg Banatul Montan. Iată câteva dintre punctele esențiale ale testamentului care au constituit acest proiect vizionar, adresat posterității:

• Patrimoniul Muzeal (Punctul 9 din testament): Donarea întregii colecții arheologice strânse la Ad Mediam pentru înființarea Muzeului „General Cena” la Băile Herculane, având drept clauză de siguranță transferul către Liceul „Traian Doda” din Caransebeș în cazul părăsirii stațiunii.
• Fondul Bisericesc: Lăsarea unei suprafețe de teren bisericii ortodoxe din Mehadia cu dispoziția expresă de a fi vândută, iar banii să fie depuși într-un fond care să fructifice timp de 108 ani, garantând comunității viitoare o sumă uriașă (peste 2 milioane) pentru susținerea credinței și a culturii.
• Zestrea de carte și moștenirea lăsată educării generațiilor viitoare: Donarea bibliotecii istorice către tinerimea școlară și lăsarea monografiilor și hărților pentru iluminarea poporului.

Privită la peste un secol de la redactarea testamentului (în anul 1921), realitatea istorică dezvăluie un tablou dureros: recunoștința succesorilor s-a disipat, iar voința testatorului a fost în mare parte ignorată sau risipită.

Analiza critică a modului în care a fost administrată moștenirea generalului scoate la iveală trei mari falimente morale și instituționale, generate în mare parte de o tristă indolență a societății:

1. Risipirea și degradarea colecției arheologice

Deși în iulie 1924 Muzeul „General Nicolae Cena” era inaugurat cu mare pompă în ,,Bazarele” „din Băile Herculane, prin stăruința preotului Coriolan Buracu și a dr. Valeriu Braniște, instituția nu a beneficiat de continuitatea și protecția promisă. Așa cum intuia cu amărăciune publicistul Grigore Ion, din Mehadia, într-un articol publicat în ziarul ,,Voința Banatului”, la 10 august 1924, muzeul a rămas lipsit de „amnar și piatră” – adică de o societate responsabilă și de protectori culturali consecvenți. În loc să devină un nucleu regional de cercetare sistematică a castrului Ad Mediam, colecția s-a fragmentat în timp, o parte din piese risipindu-se sau pierzându-și identitatea în depozite uitate.

2. Comoditatea și uitarea comunității locale

Comandamentul moral lăsat de general consătenilor săi a fost abandonat cu o ușurință condamnabilă. Așa cum remarca părintele Buracu la comemorarea a 10 ani de la moartea generalului (1932), aniversările pioase au început rapid să treacă neobservate. Fondul bisericesc proiecționat pentru 108 ani – un model rar de viziune financiară comunitara – a fost măcinat de vitregiile istorice, dar și de lipsa de rigoare în urmărirea clauzelor testamentare. Numele generalului, care trebuia să fie un far călăuzitor pentru „Casa Națională” și pentru „Piața centrală” din Mehadia, a fost adesea retrogradat la o simplă referință de pagină de istorie.

3. Sfidarea clauzelor legale și morale

Statul și autoritățile regionale nu doar că nu au ridicat clădirea proprie promisă pentru adăpostirea patrimoniului Cena, dar au ignorat însăși clauza de rezervă din testament: aceea că, în caz de abandon sau neîngrijire la Herculane, patrimoniul trebuia protejat prin transferarea sa integrală la Caransebeș. Generozitatea unui om care și-a cheltuit modesta pensie de militar pentru a cumpăra vestigii de la țărani și pentru a le salva de la distrugere a fost răsplătită, peste decenii, cu indiferență instituțională.

La împlinirea a 105 ani de la semnarea testamentului, evidențierea acestui fapt dureros nu trebuie să rămână o simplă lamentație istorică, ci să devină un semnal de alarmă și un act de reparație morală.

Nicolae Cena nu a căutat gloria personală; el a dorit să lase tinerimii bănățene o pildă de demnitate, cultură și dragoste de pământul strămoșesc. A reaminti astăzi modul în care i-a fost încălcat testamentul înseamnă a ne privi în oglindă și a ne asuma datoria de a scoate din umbră memoria unui erou martir, redându-i locul de cinste pe care îl merită în panteonul Banatului Montan și al întregii Românii.

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin

Bibliografie selectivă

I. Izvoare primare și documente de arhivă

1. Cena, Nicolae. Testament (redactat la Mehadia, 20 octombrie 1921). Publicat în extras în: Buracu, Coriolan I., Muzeul  „General Nicolae Cena” din Băile Herculane, Tipografia si Librăria „Ramuri’ ‘ s.a. Turnu Severin, 1924.
2. ​Judecătoria de Ocol Orșova. Decretul No. G. 806/1922 din 14 Februarie 1923 (privind predarea succesiunii și intabularea masei succesorale a defunctului general Nicolae Cena).
3. ​Notariatul Public Orșova. Proces-verbal succesoral No. 260/1922 (dresat la 7 Decembrie 1922 de dr. Ștefan Pascu, notar public).

II. Periodice și articole din presa vremii (1924-1932)

1. Brătescu, Constantin. ,,Generalul Nicolae Cena (1844-1922)” , articol biografic și comemorativ.
2. ​Buracu, Coriolan I. ,,Generalul de divizie Nicolae Cena din Mehadia (1844-1922)”, în ziarul Vestul, Timișoara, aprilie 1932.
3. ​Damșescu, Ioan.  ,,Din Băile Herculane” (Inaugurarea Muzeului  ,,General Nicolae Cena”), în  revista Cultura Poporului, Cluj, nr. din august 1924.
4. ​Ion, Grigore.  ,,Muzeul «General Nicolae Cena»”, în ziarul Voința Banatului, nr. din 10 august 1924.
5. ​*** ,,Muzeul «General Nicolae Cena»”,  în ziarul România, București, iulie 1924.

III. Lucrări monografice și de sinteză

1. Buracu, Coriolan I. Băile Herculane. Istoric și topografie, București, 1920.
2. ​Buracu, Coriolan I. Eracle, Hercules, Iovan Iorgovan și Băile Herculane, Turnu Severin, 1924.
3. ​Cena, Nicolae. Comunicare asupra restaurării inscripției de pe Piatra Votivă din Porta Pretoria (Castrul Ad Mediam), în Analele Academiei de Științe din Viena (Anzeiger der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien), Jg. 1911, Anzeiger No. XIII, Viena, 17 Mai 1911.

 

13 septembrie 2026, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Rugăciune comună, înfrumusețată muzical de corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și de grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

13 septembrie 2026, ora 16.00, „The Ranch“, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

13. September 2026, 15:00 Uhr, „Hl. Theresia von Ávila“-Kirche, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Gebet und musikalische Einlagen mit Beteiligung des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und der beiden Gesang- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

13. September 2026, 16:00 Uhr, „The Ranch“, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Kulturprogramm mit Beteiligung der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

12 septembrie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă.

Prezentări de carte:

–        „Dorziana – consemnări și exegeze”, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–        „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, cartea a șasea, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

12. September 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă = Wunder aus dem Tal der Wunder, aus dem Almascher Land im Banater Bergland. Zwei Autoren und ihre Bücher: Doz. Dr. Florina-Maria & Iosif Băcilă.

Buchpräsentationen:

–        „Dorziana – consemnări și exegeze”, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–        „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, VI. Band, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

Banatul a reprezentat întotdeauna o placă turnantă a Europei Centrale, un teritoriu multicultural unde Vestul și Estul s-au intersectat nu doar prin idei, ci și prin cortegii fastuoase, trenuri imperiale și vizite de stat, de la sultanii otomani care treceau hotarul pașalâcului, la capetele încoronate ale Vienei, suveranii României Mari și dictatorii blocului comunist, provincia fiind o scenă vie a marii istorii.

Toate aceste evenimente au fost documentate cu minuțiozitate, nostalgie sau teamă de jurnaliștii bănățeni, aceștia lăsând în paginile ziarelor locale mărturii neprețuite despre fastul epocii, dar și despre momentele absurde sau comice din culisele protocolului.

Acest eseu propune o incursiune în memoria scrisă a regiunii, analizând felul în care marile figuri ale lumii au pășit pe caldarâmul bănățean și cum au fost ele reflectate în presa vremii.

Primele mari vizite consemnate documentar au avut un caracter eminamente militar sau administrativ în perioada stăpânirii otomane, prezența unor sultani precum Ahmed al II-lea sau Mustafa al II-lea în preajma Timișoarei fiind resimțită ca o demonstrație de forță militară.

Cronicile timpurii descriu cortegiile fastuoase ale ienicerilor, însă o reflectare jurnalistică modernă apare abia în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea presei de limbă germană, maghiară și română în Banat.

Vizitele monarhilor din Imperiul Austriac (devenit Austro-Ungar) au transformat radical viața publică a regiunii, când împăratul Iosif al II-lea a vizitat Banatul în mai multe rânduri (1768, 1770, 1773), traversând localități precum Timișoara, Caransebeș, Lugoj, Oravița și Reșița, ziarele de limbă germană fondate ulterior, cum ar fi ,,Temeswarer Zeitung” (cel mai longeviv cotidian din regiune), publicau retrospective nostalgice despre felul în care împăratul dormea în case modeste și asculta doleanțele localnicilor, consolidându-și imaginea de „rege al țăranilor”.

Cea mai fastuoasă vizită imperială a fost cea a lui Franz Joseph I, din septembrie 1872, când a inaugurat oficial linia de cale ferată Timișoara-Orșova și a vizitat Timișoara și Lugojul, ,,Temeswarer Zeitung” și săptămânalul românesc ,,Luminătorul”, condus de Pavel Vasici, au relatat în detaliu ridicarea unor arcuri de triumf monumentale.

Jurnaliștii vremii scriau cu uimire despre entuziasmul popular, dar și despre efortul uriaș al comunităților locale de a ilumina stradal orașele cu mii de lămpi cu gaz în onoarea suveranului, atmosfera fiind una de efervescență civică, Banatul dorind să demonstreze că este o provincie profund europeană, perfect aliniată standardelor de la Viena.

După Unirea Banatului cu România, vizitele regale au căpătat o semnificație profund simbolică, având scopul de a integra regiunea în noul stat național, în noiembrie 1923, Regele Ferdinand I și Regina Maria, efectuând o vizită istorică în Banat, oprindu-se la Timișoara, Lugoj și Jimbolia, evenimentul fiind acoperit pe larg de publicațiile românești locale, printre care ziarele ,,Nădejdea” și ,,Voința Banatului”, unde jurnaliști de seamă au descris emoția colectivă.

În ziarul ,,Nădejdea”, un cronicar al vremii surprindea o stare de spirit aproape mistică a bănățenilor, dar și detalii plastice despre vestimentația suveranei: „Niciodată Timișoara n-a purtat haine mai mândre, Gara ,,Domnița Elena” era un chioșc de verdeață și tricolor, iar când Sirele a pășit pe peron, un fior a străbătut mulțimea. Dar minunea s-a petrecut când Regina Maria a apărut în haine bănățene, cu opreg cu fir de aur și ie cusută la sate, o femeie din popor strigând în gura mare: ,,Uită-te, muiere, că-i de-a noastră!”. În acea clipă, toată răceala protocolului s-a topit, jurnaliștii străini veniți de la București căutau rigoarea Curții dar au găsit aici o nuntă a sufletelor.

În completare, ziarul „Voința Banatului” descria efortul uriaș al jurnaliștilor locali de a ține pasul cu evenimentele într-o epocă lipsită de tehnologie modernă, transformând relatarea într-o cursă contra cronometru: „A fost o bătălie a curierilor. Redacția noastră a trimis trei reporteri pe biciclete de la Gară până la Palatul Prefecturii, pentru a aduce notele de mână la tipografie din jumătate în jumătate de oră. Banatul trebuia să citească despre Rege în timp ce Regele încă se afla pe străzile noastre”.

O altă vizită de o importanță strategică majoră a fost cea din iunie 1926, când Regele Ferdinand, însoțit de primul-ministru, Alexandru Averescu, a vizitat uzinele metalurgice din Reșița, presa interbelică din Banatul Montan, inclusiv publicațiile de limbă germană din Reșița și Anina, relatând modul în care muncitorii l-au întâmpinat pe Rege, nu doar cu onoruri oficiale, ci și cu mândrie industrială, suveranul vizitând secțiile de laminate și turnătorie, recunoscând astfel rolul Banatului de „inimă de oțel” a țării.

În perioada postbelică și după deceniile de exil, legătura a fost continuată cu aceeași intensitate de Regele Mihai I, ziarele locale din Banatul de după 1989, precum ,,Renașterea Bănățeană” sau ,,Timpurile”, au relatat pe larg întoarcerile Regelui Mihai și ale Reginei Ana la Castelul de la Săvârșin (aflat la granița istorică a regiunii) și vizitele sale la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pe care o sfințise personal în 1946, jurnaliștii surprinzând cu finețe contrastul dintre sobrietatea aristocratică a Regelui și explozia autentică de simpatie a zecilor de mii de bănățeni care ieșeau în stradă.

În perioada comunistă, redactorii vremii, deși obligați să folosească un limbaj „de lemn”, au lăsat în arhive descrieri spectaculoase ale grandorii regizate: mii de oameni aduși din fabrici, pionieri cu buchete de flori și străzi spălate ritualic înainte de trecerea coloanei oficiale. Un jurnalist bănățean senior, reflectând peste ani despre vizitele de lucru de la Lugoj și Timișoara, povestea realitatea din spatele textelor poleite: „Protocolul de presă era un coșmar militar pentru că nu aveai voie să te miști din țarcul tău. Îmi amintesc la vizita din ’78, de la Combinatul Petrochimic când noi, reporterii locali, știam că o secție întreagă fusese vopsită în viteză cu o noapte înainte, mirosul de vopsea proaspătă era atât de puternic, încât îți tăia respirația. Cenzorul mi-a șoptit la ureche: Dacă simt în articolul tău vreun cuvânt despre miros sau luciu, scrii la gazeta de perete a unei mine din Anina, așa că am scris despre atmosfera curată și entuziasmul înnoitor al clasei muncitoare”.

Banatul a fost însă și gazda unor lideri internaționali de calibru, datorită poziției sale de frontieră geopolitică, cea mai importantă relație de vecinătate fiind cea cu Iugoslavia, liderul iugoslav Iosip Broz Tito, întâlnindu-se de mai multe ori cu Ceaușescu în Banat, vizitând Timișoara (1966 și 1969) și stațiunea Băile Herculane, presa locală reflectând aceste întâlniri ca pe un triumf al „prieteniei româno-iugoslave”, publicând fotografii mari cu cei doi lideri defilând în mașini decapotabile pe bulevardele Timișoarei.

Dincolo de discursurile oficiale și de sobrietatea textelor din ziare, memoria orală a jurnaliștilor și cronicile nuanțate au păstrat episoade pline de umor, născute din excesul de zel al organizatorilor: râurile vopsite și peștii de plastic, iar în timpul unei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în Banatul Montan, autoritățile locale, dorind să demonstreze puritatea apelor din regiune și pentru că râul local era tulbure din cauza ploilor recente, s-a ordonat deversarea de substanțe neutralizante în amonte, iar pe maluri au fost aduși pești vii cumpărați de la pescării, eliberați în apă exact în momentul în care elicopterul prezidențial ateriza, zvonurile din redacții spunând că unii pești, amețiți de tratamentul chimic, pluteau cu burta în sus, spre disperarea activiștilor de partid care încercau să-i împingă cu prăjina sub apă.

La o fermă avicolă din județul Timiș, organizatorii au vrut să-i arate dictatorului o productivitate record, lucrătorii lipind manual ouă suplimentare în cuibarele găinilor, iar în momentul în care Ceaușescu a intrat în hală, zgomotul puternic al suitei a speriat păsările, care au început să zboare haotic, spărgând „producția record” direct sub picioarele vizitatorilor oficiali…

O altă mărturie savuroasă îi aparține unui fost fotoreporter din Banatul Montan, legată de vizita liderului iugoslav Tito la vânătoare în județul Caraș-Severin: „Tito era un aristocrat comunist, spre deosebire de Ceaușescu, purta costume impecabile și fuma trabucuri scumpe, la o vânătoare pe lângă Herculane, organizându-se o masă pe butuci de lemn, în pădure. Noi trebuia să facem fotografii care să arate simplitatea liderilor, dar pe sub fețele de masă din ștergare țărănești erau ascunse tăvi de argint cu delicatese aduse de la București cu elicopterul. La un moment dat, un câine de vânătoare a tras de fața de masă și a dărâmat un munte de icre negre în iarbă, Ceaușescu s-a încruntat, dar Tito a râs copios și i-a dat câinelui o bucată de friptură. Noi am lăsat aparatele jos. Acea fotografie nu avea voie să existe”.

Răsfoind astăzi paginile îngălbenite de timp ale ziarelor bănățene, de la caracterele gotice și sobre din „Temeswarer Zeitung” până la foile propagandistice din „Drapelul roșu”, înțelegem că Banatul nu a fost doar o provincie la marginea marilor imperii sau un simplu punct pe harta vizitelor de lucru, ci un pământ care a știut întotdeauna să primească lumea cu demnitate, eleganță și un strop de ironie ascunsă și dincolo de frica dictaturilor, de fastul trecător al coroanelor austriece sau de rigoarea protocolului regal, rămâne imaginea bănățeanului așezat, ospitalier și mândru de identitatea sa multiculturală.

Pașii sultanilor, ai împăraților, ai regilor și ai președinților s-au stins demult pe caldarâmul Timișoarei sau prin văile Reșiței, dar ecoul lor trăiește neatins în memoria scrisă a acestei regiuni, presa locală fiind oglinda fidelă în care s-au reflectat măreția și ridicolul epocilor, amintindu-ne că istoria este făcută de oameni mari, dar este trăită, consemnată și zâmbită de oamenii locului, ei sunt cei care rămân mereu aici, statornici și primitori, mult după ce cortegiile oficiale au plecat, stingându-și luminile în noapte.

UZPR s-a implicat constant în procedura legislativă și a susținut măsuri pentru o protecție mai eficientă a jurnaliștilor


Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat la 8 septembrie 2026 proiectul de lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică – așa-numita lege anti-SLAPP.

Pe scurt, SLAPP-urile sunt procese sau alte demersuri juridice folosite nu atât pentru a rezolva un litigiu real, cât pentru a intimida, descuraja sau epuiza financiar persoane care se exprimă asupra unor chestiuni de interes public. Jurnaliștii, activiștii, organizațiile civice sau alte persoane implicate în dezbaterea publică se pot afla în această situație atunci când sunt confruntate cu acțiuni repetate, costisitoare sau disproporționate.

UZPR a fost activă pe tot parcursul elaborării și dezbaterii proiectului. Uniunea a transmis memorii Ministerului Justiției și Parlamentului, a participat la consultări și a purtat discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, formulând propuneri concrete pentru ca viitoarea lege să răspundă situațiilor întâlnite în practică de jurnaliști. În memoriile sale, UZPR a arătat că presiunea juridică nu se exercită doar prin acțiuni civile, ci și prin plângeri penale, sesizări administrative, proceduri disciplinare sau notificări întemeiate pe legislația privind protecția datelor.

O parte dintre propunerile susținute de UZPR se regăsesc în forma adoptată. Legea introduce o procedură pentru respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate, posibilitatea solicitării unei cauțiuni și remedii atunci când instanța constată că procesul este folosit în mod abuziv.

De asemenea, organizațiile care au un interes legitim în apărarea persoanelor implicate în dezbaterea publică vor putea, cu acordul pârâtului, să îl sprijine și să depună înscrisuri la dosar. UZPR solicitase recunoașterea unui rol pentru organizațiile profesionale ale jurnaliștilor în asemenea cauze, inclusiv prin posibilitatea unei intervenții de tip amicus curiae.

Rămâne însă o vulnerabilitate importantă: legea nu se aplică procedurilor penale și administrative.

Pentru UZPR, acesta este unul dintre punctele esențiale pentru eficiența reală a protecției. În practică, intimidarea unui jurnalist nu ia întotdeauna forma unui proces civil pentru despăgubiri. Plângerile penale repetate, sesizările către autorități sau procedurile administrative și disciplinare pot produce același efect: costuri, timp consumat, presiune psihologică și descurajarea publicării unor informații de interes public.

Directiva europeană stabilește un standard minim în materie civilă cu implicații transfrontaliere, dar permite statelor membre să adopte o protecție mai largă. UZPR a susținut că România ar trebui să folosească această posibilitate și să adapteze legea la formele concrete de presiune juridică întâlnite la nivel național.

O altă problemă importantă este situația proceselor deja aflate pe rol. Forma adoptată de Senat nu conține o dispoziție tranzitorie care să prevadă expres aplicarea noilor garanții și cauzelor începute înainte de intrarea în vigoare a legii. Asta înseamnă că persoanele care se confruntă deja cu procese ce ar putea fi considerate SLAPP riscă să nu poată beneficia de noile mecanisme speciale de protecție.

Pentru UZPR, această situație trebuie clarificată legislativ. O lege creată pentru a proteja persoanele supuse unor proceduri abuzive trebuie să ofere un răspuns și celor care se află deja într-un asemenea proces atunci când legea intră în vigoare.

Adoptarea legii reprezintă un pas important, dar nu închide dezbaterea. UZPR va continua demersurile instituționale pentru completarea cadrului legislativ cu garanțiile pe care le consideră esențiale: extinderea protecției la procedurile penale și administrative, clarificarea situației proceselor în curs și consolidarea mecanismelor privind costurile și sancțiunile.

11 septembrie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2026 / 11 – 13 septembrie”, ediția a XXXIV-a în România, având ca tematică „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează”: Expoziție de artă plastică „ Reșița / Reschitza, 255 – 100”, cu participarea unor lucrări ale următorilor artiști plastici: Angelica Chici (Jimbolia), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Luciana Cristina Ionescu (Bucuresti), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița), Lia Popescu (Timișoara) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

 

 

11. September 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2026 / 11. – 13. September”, XXXIV. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ = „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstand leisten – Neu gestalten”: Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“, mit Arbeiten von: Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).

 

Și în noul an de învățământ, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara își continuă demersurile pentru ca revenirea elevilor în unitățile de învățământ din județ să se desfășoare în condiții de siguranță.

Jandarmii hunedoreni – după cum specifica persoana de contact, plutonier Marian Diana-Lucia (foto) – vor desfășura în mod constant misiuni în zona unităților de învățământ pentru prevenirea unor fapte antisociale și menținerea unui climat de siguranță.

Dispozitivele de jandarmi vor fi adaptate prin includerea școlilor în itinerariile de patrulare, pentru asigurarea unei acoperiri echilibrate, dar și prin corelarea activităților de menținere a ordinii publice cu programul orar al unităților de învățământ aflate în aria noastră de competență.        

Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, vom avea în vedere în permanență următoarele aspecte:

• Relaționarea cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara în vederea cunoașterii situației operative, a riscurilor și vulnerabilităților;
• Acționarea în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice, având ca obiective prioritare prevenirea și combaterea faptelor antisociale și creșterea gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ;
• Continuarea derulării programelor de prevenire, a proiectelor comune, protocoalelor de colaborare și parteneriatelor educaționale existente, cum ar fi: „Patrula prieteniei!”, „Să vorbim despre droguri!”, „Fii inteligent, nu violent!”, dar și inițierea și derularea altora noi, acolo unde acestea lipsesc și se impune, având în vedere experiența acumulată anterior și situația operativă existentă în cartierele/zonele unde sunt situate unitățile de învățământ;
•  Analizarea în permanență a situației operative de pe raza de competență, în special a faptelor antisociale în care au fost implicați elevi. Această activitate constituie o preocupare permanentă a structurilor specializate din cadrul unității noastre. În acest sens, în situația obținerii de informații cu un impact deosebit, vor fi anunțați toți factorii responsabili în vederea adoptării unor măsuri imediate și eficiente.
• Executarea misiunilor specifice se vor desfășura în zona instituțiilor de învățământ, pe timpul anului școlar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice. Jandarmii hunedoreni vor executa misiuni de patrulare în zona unităților de învățământ, atât prin patrule independente cât și în sistem integrat în scopul prevenirii și descurajării faptelor antisociale și creșterii gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ.

Vom fi în permanență la datorie – a conchis plutonierul Marian Diana-Lucia – și vom veghea la ordinea și siguranța publică. Ne dorim ca în parteneriat cu celelalte instituții cu atribuții pe această linie să reușim să menținem un mediu sigur pentru copii, părinți și cadre didactice.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

11 septembrie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2026 / 11 – 13 septembrie”, ediția a XXXIV-a în România, având ca tematică „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează”: Expoziție de artă plastică „ Reșița / Reschitza, 255 – 100”, cu participarea unor lucrări ale următorilor artiști plastici: Angelica Chici (Jimbolia), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Luciana Cristina Ionescu (Bucuresti), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Jakob Neubauer (Reșița), Lia Popescu (Timișoara) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

 

12 septembrie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă.

Prezentări de carte:

–         „Dorziana – consemnări și exegeze”, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–         „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, cartea a șasea, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

13 septembrie 2026, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Rugăciune comună, înfrumusețată muzical de corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și de grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

13 septembrie 2026, ora 16.00, „The Ranch“, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.

Program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

14 septembrie 2026, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Sfântă Liturghie cu prilejul hramului Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“. Celebrant: pr. Tiberiu Szabó (Oravița / Anina).

 

14 septembrie 2026, ora 18.00, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

15 septembrie 2026, ora 12.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).

Expoziție de artă plastică Adina Ghinaci și Eleonora Hoduț, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

15 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).

Prezentare de carte: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, autor: Luminița Mihai Cioabă (Sibiu), versiunea în limba germană și ilustrații: Beatrice Ungar, coperta: Konrad Klein, cuvânt înainte: Al. Cistelecan, apărută în 2026 la Editura „Neo drom“ Sibiu. Prezintă Beatrice Ungar, redactor-șef al săptămânalului „Hermannstädter Zeitung“;

Incursiuni muzicale: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

16 septembrie 2026, ora 16:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte a autoarei reșițene Ana Kremm: „Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Vol. 2”, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2026.

Să ne sărbătorim scriitorii lunii: Ana Kremm & Iacob Roman la ceas aniversar!

 

17 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: arh. Florin Trofin. Tema conferinței: Reșița postbelică – despre arhitectură și arhitecți.

 

18 septembrie 2026, ora 11:00, Sala de ședințe „Sorin Frunzăverde” a Consiliului Județean Caraș-Severin, Reșița:

Erwin Josef Țigla – 65.

Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor = Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.

 

 

 

 

11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

11. September 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2026 / 11. – 13. September”, XXXIV. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ = „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstand leisten – Neu gestalten”: Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“, mit Arbeiten von: Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).

 

12. September 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă = Wunder aus dem Tal der Wunder, aus dem Almascher Land im Banater Bergland. Zwei Autoren und ihre Bücher: Doz. Dr. Florina-Maria & Iosif Băcilă.

Buchpräsentationen:

–          „Dorziana – consemnări și exegeze”, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2024;

–          „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, VI. Band, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2026.

 

13. September 2026, 15:00 Uhr, „Hl. Theresia von Ávila“-Kirche, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Gebet und musikalische Einlagen mit Beteiligung des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und der beiden Gesang- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

13. September 2026, 16:00 Uhr, „The Ranch“, Wolfsberg:

Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.

Kulturprogramm mit Beteiligung der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

14. September 2026, 17:00 Uhr, römisch-katholische „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Heilige Messe zum Kirchweihfest der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche. Zelebrant: Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza / Anina).

 

14. September 2026, 18:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

15. September 2026, 12:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

15. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).

Buchpräsentation: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, Autor: Luminița Mihai Cioabă (Hermannstadt), deutsche Version und Illustration: Beatrice Ungar, Umschlag: Konrad Klein, Vorwort: Al. Cistelecan, erschienen 2026 im Verlag „Neo drom“ Hermannstadt. Präsentation durch Beatrice Ungar, Chefredakteurin der „Hermannstädter Zeitung“;

Musikalische Einlagen: die Gesang- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

16. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Als Gast die Reschitzaer Schriftstellerin Ana Kremm und ihre neueste Buchveröffentlichung „Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Vol. 2” (= „Bücher entziffern oder Lesen mit einem Bleistift in der Hand. Band 2“), herausgegeben vom Verlag „TIM“ Reschitza, 2026;

Wir ehren unsere Schriftsteller: Ana Kremm & Iacob Roman (beide Reschitza).

 

17. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dipl.-Arch. Florin Trofin. Thema der Konferenz: Reschitza der Nachkriegszeit – über Architektur und Architekten.

 

18. September 2026, 11:00 Uhr, Sitzungssaal „Sorin Frunzăverde” des Kreisrates Karasch-Severin, Reschitza:

Erwin Josef Țigla – 65.

Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und die Buchmenschen“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.

 

11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

 

 

11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

Școala Gimnazială „Sabin Oprean” din Bucureșci, una dintre unitățile de învățământ din județul Hunedoara care în anul școlar trecut prin proiectul „Șco@la e șansa ta!” din cadrul programului PNRAS – runda II – școli mici, cod proiect 36, a reușit organizarea de activități sociale, extracurriculare și de dezvoltare a infrastructurii școlare.

Aici, în noul an școlar – după cum remarca prof. Nicoară Constantin Florin (foto), în calitatea sa de director – s-a debutat cu emoție, bucurie și încredere, pregătiți provocărilor ce ne așteaptă. Ne dorim noi proiecte și educație de calitate, deși suntem unitate de învățământ din mediul rural.

Pregătirile pentru anul școlar 2026-2027 – cu sprijinul administrației locale (primar Ancuța Elena Suciu)  – au fost finalizate în timp util pentru o educație modernă.

Școala beneficiază de investiții realizate în cadrul unor proiecte de reabilitare și dotare. Este vorba despre mobilier nou și modular, dulapuri casetate, materiale didactice, intervenții la pardoseli și parchet laminat în majoritatea sălilor de clasă.

Dispunem de o sală de informatică dotată cu calculatoare noi, elevii fiind implicați în proiectul Code Kids, cu acces la activități de programare și dezvoltare a competențelor digitale, de sistem audio-video performant, table magnetice cu stativ și rotative, teren de sport împrejmuit, microbuze școlare funcționale, cabinet medical.

Spațiile școlii au fost igienizate, iar sălile de clasă pentru elevii din clasele mici au fost dotate cu scaune tip puf.

De notat este faptul că în cadrul școlii funcționează o grădiniță cu program prelungit cât și faptul că normele didactice ale școlii sunt ocupate cu personal didactic calificat.

Avem promisiuni și planuri din partea administrației locale pe care le vom finaliza pentru implementarea unor noi proiecte necesare unei educații de calitate elevilor noștri din Bucureșci.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

Mario BALINT reprezintă figura tipică a jurnalistului nonconformist: un spirit liber, pătrunzător, refractar la clișeul comod și la abordările de suprafață. Corespondent de război din zone de conflict incendiare și voce inconfundabilă a Radio România Actualități, el refuză rețetele prestabilite ale presei de birou, alegând întotdeauna terenul, adevărul crud și contactul direct cu realitatea, oricât de incomodă sau periculoasă ar fi aceasta.

Nonconformismul său nu este o simplă atitudine de fațadă, ci o metodă de lucru și un crez profesional. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Mario BALINT îmbină rigoarea deontologică cu o independență de gândire rară, contestând abordările convenționale și privind dincolo de narațiunile oficiale. Într-o lume a alinierii mediatice, el rămâne un observator lucid, un spirit critic care își asumă riscul de a merge împotriva curentului pentru a aduce în fața publicului dimensiunea umană, frustă și necosmetizată a evenimentelor.

O mostră elocventă a stilului său jurnalistic, este cel mai recent număr al publicației „m”, pe care am avut plăcerea de a o primi și citi prin generozitatea și bunăvoința lui Mario, căreia am găsit de cuviință a-i face o scurtă prezentare, cuprinsă în materialul de mai jos:

Între tranșeele geopoliticii și vatra culturii bănățene: publicația „m”, un manifest tipărit al jurnalismului liber

Într-o epocă în care presa scrisă a fost aproape înghițită de efemeritatea mediului digital, jurnalistul Mario BALINT continuă o misiune editorială tot mai rară și plină de curaj: editarea pe cont propriu, în format tipărit, a publicației „m” (supliment al www.m-securitynews.ro  și parte a proiectului Balint Mercenary Task Force / M-Consulting-Analysis-Training). Apărută la editura „m-book”, revista face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de Mario Balint, alături de BMTF Risk Ak Demy, ambele produse aparținând aceleiași Întreprinderi Individuale (I.I.) Balint Mercenary Task Force, înființată în anul 2005.

Lansată sub deviza sugestivă „News in a Hostile World” și asumată de o echipă redacțională neconvențională (Director: MERKAVA, Redactor-șef: JABBA THE H.), ediția de vară (Anul 15, nr. 4 (36) – serie nouă, august 2026), publicația reprezintă în ansamblul ei o sinteză amplă de analiză militară, critică politică acidă, memorie istorică și creație literară.

Punctul de plecare al acestei ediții este formulat direct în pagina 2 prin articolul „Jurnalismul va fi militant, sau societatea nu va mai fi deloc”. Textul oferă un diagnostic dur realității din România, criticând pasivitatea și „obiectivitatea” sterilă din mass-media.

Teza centrală este că, într-un mediu politic și social degradat, un jurnalism care doar observă fără să ia atitudine devine complice. Misiunea publică impune o presă militantă, capabilă să ceară rezolvări și să servească interesul comunității, dincolo de jocurile de putere.

Proiecția editorială a publicației este unică prin modul în care îmbină temele de securitate globală cu realitățile administrative și istorice locale:

În articolul „Vara aleșilor” (semnat de Dan POPOVICIU / eCronica.ro), este analizată cu un sarcasm tăios clasa politică regională și națională, marcată de tensiuni administrative, promisiuni electorale și gestionarea fondurilor europene.

Textul „Greață la mal” oferă o radiografie incisivă asupra polarizării din spațiul public și a degradării discursului televizat, recomandând distanțarea de zgomotul mediatic.

În „Criza trebuie dusă până la capăt”, Mario BALINT explorează starea de „policriză” (inflație, instabilitate bugetară, presiuni externe), apelând la etimologia termenului krinein (a decide) pentru a sublinia că ieșirea din impas necesită decizii strategice, nu ezitări.

Alte pagini sunt dedicate marilor focare de tensiune ale lumii: atacurile cu drone ce extind războiul din Ucraina spre Marea Caspică („Zelenski a găsit drumul spre Marea Caspică”), presiunile hibride și disputele de graniță din nordul Africii („Ceuta – Războiul hibrid împotriva Spaniei”), reconfigurarea politicii externe americane („America First într-o nouă prezentare”) și repoziționarea strategică a Republicii Moldova („Maia Sandu a rupt pisica statalității”).

Un alt aspect adus în analiza cititorului este – sănătatea instituțională și educația de securitate. Articolul „Sfârșitul expertizei și autosuficiența instituționalizată”, semnat de Ion IORDACHE, analizează vulnerabilitățile structurale ale administrației, arătând cum deprofesionalizarea și lipsa de rigurozitate metodologică subminează proiectele de dezvoltare.

În completare, secțiunea „Pentru crearea unei culturi a siguranței” prezintă activitatea atelierelor BMTF Risk AKDemy, subliniind importanța pregătirii tactice, a evaluării riscurilor și a educației de prevenție pentru jurnaliști și civili aflați în medii ostile.

Ceea ce oferă o profunzime deosebită publicației este deschiderea spre istoria regională și actul cultural autentic: articolul „Când cerul s-a unit cu pământul: Potopul din 1910 și memoria durerii în Banatul Montan”, semnat de Constantin VLAICU, reconstituie, pe baza presei vremii, tragedia apocalipică a inundațiilor din vara anului 1910 ce au devastat văile Almăjului, Cernei și Belarecăi.

Dr. Atilla VARGA aduce în prim-plan documente de arhivă în „Reșița, sub lupa serviciilor secrete austro-ungare”, ilustrând modul în care autoritățile monitorizau activitatea Reuniunii Române de Lectură din Reșița Montană la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Din spațiul basarabean, Victor NICHITUȘ comentează dezbaterile privind marcarea Zilei Limbii Române în „Domnul Tofan începe cu stângul și îmi pare rău”.

Jurnalistul și scriitorul – creator și de literatură SF – Daniel BOTGROS, semnalează participarea delegației românești la Convenția Europeană de Science-Fiction (MetropolCon 2026, Berlin), dar și manifestările din Banatul Sârbesc în articolul „Pe urmele luminii, într-o vară miraculoasă, la Coștei”, prilejuite de Zilele Coșteiului și activitatea Cercului Literar „Lumina”.

Secțiunea literară este completată de grupajul „Patru poeme cardinale. De vară”, ce reunește versuri semnate de Mariana STRATULAT, Ionel-Petru TILICA, Valentin MIC și Mario BALINT (cu poezia Răsărit).

Prin efortul financiar și editorial exclusiv al lui Mario BALINT, „m” nu este doar o revistă, ci o platformă independentă de rezistență culturală și civică. Reușind să aducă în fiecare număr analize reci de securitate, istorii uitate ale comunităților din Banat și pagini de înaltă sensibilitate literară, publicația își îndeplinește cu prisosință promisiunea de a fi un ghid lucid într-o lume din ce în ce mai ostilă, materializându-se într-o publicație-barometru a rezistenței prin scris.