Începutul de an școlar este o zi cu semnificaţie deosebită pentru copiii care trec pragul școlii cuprinşi de dorinţa cunoaşterii şi a acumulării de cât mai multe cunoştinţe folositoare pentru viaţa de zi cu zi.

Cu susținerea Consiliul Local – susținea Camelia BEDEA, primarul comunei Vălișoara (foto), m-am implicat permanent pentru a asigura un mediu adecvat desfășurării procesului educațional, având în vedere că educația pe care o acordăm tinerei generații este cel mai important lucru în dezvoltarea unei societăți. 

La nivel de comună ne confruntăm cu scăderea îngrijorătoare a numărului de copii și acesta este și unul dintre motivele pentru care trebuie să le oferim condiții de învățare cât mai bune pentru ca sigura unitate de învățământ din comună să fie funcțională.

Pentru asigurarea unui mediu cât mai performant, util, dar și plăcut de învățare elevilor Școlii Gimnaziale Vălișoara, am accesat mai multe finanțări din fonduri europene, întrucât din bugetul local este imposibil să realizăm investiții majore.

A fost finalizat proiectul „Dotare Școala Gimnazială Vălișoara cu echipamente mobile, dispozitive electronice din domeniul tehnologiei informației” finanțat prin PNRR Componenta C15. În cadrul proiectului au fost achiziționate echipamente, mobilier și materiale didactice în valoare totală de 463.558 lei cu TVA, elevii noștri folosesc din acest an școlar în procesul educational tehnologie de ultimă generație, beneficiază de materiale didactice, truse și materiale de laborator modern, echipamente sportive și mobilier adecvat.

Și în acest an școlar, elevii beneficiază de transport în siguranță, urmare a dotării de către Consiliul Județean Hunedoara cu un microbuz electric scolar, în valoare de de 1.036.361 lei fără TVA, achiziționat în cadrul proiectului „Transport verde – microbuze electrice pentru elevi în județul Hunedoara”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 15 Educație.

Am semnat un nou Contract de finanțare pentru suma de  1.762.000,00 lei, derulat prin Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pentru realizarea Proiectului „Furnizare de servicii integrate în comunităţile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente şi de calitate”,  PIDS/586/PO4/339395, un proiect amplu, conținând mai multe componente care vin în sprijinul persoanelor vulnerabile din comună, dar și a elevilor Școlii Gimnaziale Vălișoara.

În cadrul acestui proiect, în baza diagnozei sociale întocmite și a Planului de acțiune multianual pentru implementarea diagnozei sociale, au fost prevăzute fonduri pentru angajarea unui consilier școlar cu o jumătate de normă, pentru o perioadă de 3 ani.

Tot prin acest proiect, și mă bucur că am avut oportunitatea de a obține finanțarea, elevii Școlii Gimnaziale Vălișoara, în număr estimativ de 45 copii, vor beneficia de un pachet de sprijin alimentar, respectiv masa caldă, pe perioada cursurilor școlare, pentru trei ani școlari. Finanțarea pentru masa caldă are o valoare totală alocată de 432.000,00 lei.  

De asemenea, prin „Pachetul de sprijin pentru copiii vulnerabili”, 30 de copii din familii vulnerabile din comuna noastră, vor beneficia de pachete cu îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, mic mobilier școlar, în valoare de 59.828,00 lei. 

Am început procedurile de achiziție pentru încheierea contractelor de furnizare a produselor și a serviciilor cuprinse în pachetele de sprijin.  

Împreună cu cadrele didactice așteptăm deschiderea noului an școlar, un an în care elevii să acumuleze cât mai multe cunoștințe, să lege noi prietenii și să adune experiențe frumoase!

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana/UZPR

 

Din anul 2016, muzicianul Sabin Pautza merge an de an în Câmpia Română, în orașul Slobozia din județul Ialomița, pentru a participa în calitate de președinte al juriului la concursurile internaționale de canto și de dirijat, manifestări derulate sub patronajul spiritual a lui Ionel Perlea.

”Este o plăcere să revin aici, unde oamenii sunt calzi și primitori și mă așteaptă mereu, cu bucurie”, ne-a spus maestrul.

 Anul trecut, în 2025, Centrul Cultural “Ionel Perlea “ a instituit Premiul “Sabin Pautza”, ca recunoaștere a carierei prestigioase de compozitor și dirijor receptat dincolo de granițele țării, dar și pentru ajutorul acordat în anul 2016, la constituirea concursului de dirijat „Ionel Perlea”, competiție cunoscută și apreciată pe plan mondial.

 

Adriana Telescu – Maestre Sabin Pautza pentru a zecea oară conduceți în calitate de președinte juriul acestui Concurs Internațional de Dirijat “Ionel Perlea”. Cum estimați ediția actuală, la care s-au prezentat 18 concurenți din 15 țări?

– Trebuie să comparăm totul cu începutul, cel din 2016, când s-a început cumva timid. Țin minte că am avut concurenți doar din România, ca să ajungem acum, în patru-cinci ani, să avem mai mulți concurenți din străinătate decât de la noi. Anul acesta am avut candidați din 15 țări, ceea ce mie mi se pare extraordinar, pentru că acest festival și concurs reprezintă de fapt un județ și un oraș care s-au impus, au convins și au impresionat la nivel mondial.

Adriana Telescu – Așadar municipiul Slobozia din județul Ialomița este cunoscut în Japonia, Coreea, Peru, Singapore, China, Brazilia și bineînțeles în Europa. Ce urmăriți în primul rând la concurenții care vin la acest concurs,  la tinerii care își doresc să devină dirijori?

– În primul rând trebuie să spunem că există un limbaj al conducătorului de cor sau de orchestră. Acest limbaj un tânăr de douăzeci de ani trebuie să-l stăpânească. Nu ai cum să comunici cu cei din fața ta, corul sau orchestra, dacă nu cunoști acest limbaj, acest limbaj sofisticat care te ajută să comunici prin gest și prin expresia feței. Nu ai alte elemente decât mâinile și expresia feței. Sigur, sunt acele repetiții care sunt esențiale pentru a ajunge să conduci o orchestră . Toate acestea se dezvoltă, se cizelează și ajungi firesc după un timp să interpretezi lucrarea respectivă curat, limpede și în stilul cuvenit. Fiecare compozitor are stilul lui, are limbajul lui și atunci, dacă este concurs, trebuie să evaluezi, să vezi până la ce nivel a ajuns tânărul dirijor să comunice cu oamenii din fața lui.

Adriana Telescu – Punem pe primul plan talentul sau munca unui tânar care își dorește să devină un mare dirijor?

– Ca să fiu corect până la final, eu aș spune că cel mai important este talentul muncit. Adică fără talent nu poți face nimic, dar la fel de adevărat este că , vă spun din experiența mea de 60 de ani, că talentul în sine dacă nu este dezvoltat și cizelat, adică șlefuit, nu ajungi prea departe. Eu am această credință că Dumnezeu nu a creat nicio ființă căreia să nu-i pună în suflet un diamant, pe care noi îl numim talent. Am prieteni care după ce au ieșit la pensie, la 70 de ani și-au descoperit adevărata vocație, după ce au lucrat 50 de ani altceva. Am prieteni care pot să confirme acest fapt, care au devenit poeți după 60 de ani.

Adriana Telescu – Dumneavoastră maestre v-ați dorit de la început să deveniți dirijor?

 – Nu țin minte când am început să fac muzică, nu știu exact momentul când m-am hotărât să fac ceva sau altceva. Am făcut de toate de la început. Am învățat să cânt la pian și la chitară și apoi să dirijez, să compun și să orchestrez.

Adriana Telescu – Dar dorința de-a conduce o orchestră, de-a fi lider în acest domeniu s-a născut cândva.

– Cred că s-a născut odată cu mine.

Adriana Telescu – Ați avut un model în arta dirijorală?

– Da, eram mic și am început să lucrez cu profesorul Carl Tirier, care era dirijorul corului sătesc de la Câlnic, acolo unde locuiam și unde m-am născut. Acesta a fost primul meu profesor și primul meu model. El m-a învățat notele și mi-a predat primele noțiuni legate de muzică. El conducea acest cor sătesc, de oameni ai locului cu care ajunsese să obțină premii. Ei nu aveau studii muzicale și atunci dirijorul lucra cu ei în alt fel, folosea alt limbaj, o altă tehnică. El a fost primul meu model de dirijor, care colabora cu un grup de 40 de oameni și făcea muzică cu ei. Asta a fost tare demult… După aceea am descoprit dirijorul de orchestră.

Adriana Telescu -După aceea a venit Marin Constantin!

– Da, dar zece ani mai târziu. El a fost profesorul meu la conservatorul din București. Cu el am lucrat la alt nivel. El nu doar m-a încurajat, ci pur și simplu m-a luat în familia lui, în clasa lui, în grupul lui de experți. Am mai povestit asta, eu chiar și când am ajuns profesor la Iași, colaboram cu el. Dacă pleca zece zile în străinătate, mă chema pe mine să dirijez corul “Madrigal”, deși avea cei 2 dirijori secunzi, dar tot pe mine mă aducea de la Iași, ca să-i țin locul.

Adriana Telescu – Nu v-a spus niciodată ce anume îi plăcea la dumneavoastră, ce anume îl făcea să facă acest lucru, faptul că erați cel mai bun student al lui?

– A fost o întâmplare care spune totul, există o înregistare la televiziune în emisiunea Eugeniei Vodă, unde la întrebarea moderatoarei

“ – Maestre Marin Constantin este adevărat că Sabin Pautza a fost cel mai bun student al dumneavoastră? “, iar răpunsul maestrului “

–  Nu-i adevărat, a fost singurul student al meu!”  Declarația aceasta mă onorează, fiindcă el a lucrat 27 de ani ca profesor. Vă dați seama câți studenți a avut el? Dovadă că la vremea respectivă el mi-a făcut buletin de București ca să rămân asistentul lui la “Madrigal”. Dar eu am plecat la Iași, și totuși el, nu s-a supărat și m-a chemat mereu să colaborez cu el, la “Madrigal” . Am scris muzică pentru “Madrigal” și i-am însoțit pe coriști în multe turnee, în Spania, Franța, Italia, etc. Eu i-am adus, mai târziu, în America, pe vremea când lucram acolo. Deci am colaborat cu ei zeci de ani și după aceea. Eu am fost invitat să dirijez corul “Madrigal” în concertul în care au sărbătorit 50 de ani de la înființare. Marin Constantin, nu mai era, murise cu vreo 2 ani înainte.

Adriana Telescu – Prin ce anume se remarca, se distingea marele dirijor Ionel Perlea, pentru că a fost apreciat și cunoscut în lumea întreagă. Avea niște calități în plus față de cele care se cer pentru a deveni dirijor.

– Ca toți marii dirijori sigur că da, există un nivel pe care mulți nu îl pot depăși. L-am văzut  dirijând la Ateneul Român și la Iași. Impresionant. Apoi, foarte mulți oameni mi-au vorbit despre el, ca fiind cel mai mare dirijor în viață, la vremea respectivă. Doar atât vă spun, doar un exemplu vă dau. Lucram în Spania cu  Joan Sutherland, o mare soprană, care auzind că sunt român mi-a spus cu mândrie că ea a debutat cu marele Ionel Perlea, în 1937 la Teatrul Fenice din Veneția. Din păcate el nu s-a impus în țară, dar a făcut o carieră de succes în Europa și America. Eu l-am văzut dirijând în anul 1969, când era deja bolnav . Dirija cu o singură mână și stând pe scaun. Era obosit. Dirija fără partitură, mai mult cu fața decât cu mâinile. Apoi, eu am vorbit cu colegi de-ai mei din orchestră, care mi-au declarat că nici un dirijor nu i-au inspirat cum a făcut Perlea, fără baghetă și doar cu o mână. Așa ceva noi nu am întâlnit până acum, mi-au spus ei. Era un fenomen.

Adriana Telescu – Ce sfaturi ați avea pentru tinerii dirijori cei care vin la Concursul de Dirijat “Ionel Perlea”. Este important să ai un premiu la acest concurs.

 

– Este foarte important ! Eu cunosc tineri,care fac acum lucruri importante în carieră după participarea la acest concurs la care au fost remarcați și premiați.

Adriana Telescu – L-am văzut de curând pe dirijorul Alexandru Ilie, la Festivalul de muzică ușoară de la Amara.

– Da și mai sunt câțiva tineri cărora le-am urmărit cariera și cu care după aceea am lucrat. Ei fac acum lucruri importante în acest domeniu, al muzicii. Iată un exemplu, Eduard Dabrovschi care acum câțiva ani a luat marele premiu la Slobozia. Eu mă mândresc  cu el și colaborez în continuare. 

Adriana Telescu – Un sfat pentru acești tineri care își doresc să devină dirijori.

 

– Ce alt sfat, decât să studieze, să continue și să nu întrerupă studiul, pentru că studiul la această îndeletnicire durează o viață. Eu am 83 de ani și încă studiez. Este etapa când “știu ce nu știu! Acum 50 de ani credeam că știu totul. Acum știu că sunt lucruri la care mai am de lucrat. ”

Adriana Telescu – Câteva cuvinte despre modul în care a fost organizat concursul în 2026?

– I-am lăudat întotdeauna pentru că cei care au inițiat această manifestare, au găsit resurse și înțelegere la primăria orașului și la autoritățile județene. Eu îi cunosc și lucrez cu ei de zece ani și nu m-au dezamăgit niciodată. Ionel Perlea a fost un compozitor cunoscut, eu i-am orchestrat toate liedurile. Dar Perlea a fost unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii.  Tocmai de aceea s-a înființat acest concurs pe lângă cel de canto. Totul este organizat la superlativ.Clementina Tudor, managerul Centrului Cultural “Ionel Perlea “ a făcut și continuă să realizeze lucruri minunate în orașul Slobozia.

Am să închei acest interviu cu cuvintele cunoscutului scriitor Șerban Codrin, foarte implicat în viața culturală din Slobozia,   care ne vorbește despre Maestrul Sabin Pautza.

 

“ Sabin Pautza nu este un dirijor, compozitor, profesor universitar, ci un compozitor de geniu, de dimensiuni universale și istorice. Numai o mică parte din creația sa este interpretată și înregistrată, posed câteva discuri cu o muzică de nivel mozartian, schubertian, de o originalitate frapantă. Ar fi putut fi recunoscut ca un mare compozitor american, deoarece Lumea Nouă își caută geniile în Lumea Veche, dar a refuzat în numele provinciei românești, de acasă. Slobozia a fost înnobilată timp de trei zile de prezența unei lumini luciferice, a invitat-o Ionel Perlea, neverosimil de mare personalitate muzicală plecată în lume din Ograda ialomițeană. Geniile se întâlnesc, Mozart, Beethoven, Ionel Perlea, Sabin Pautza, așa sună adevărata muzica într-o sala mică, aparent modestă, dar cu nume simbolic, Europa. Mulțumim, Maestre Pautza, ca ne-ați făcut demni să vă răspundem la buna ziua.”

Adriana TELESCU – UZPR Caraș Severin

 Foto: Florin FLORESCU

 

Note biografice: SABIN PAUTZA 

 

Născut în 1943 la Câlnic-Reșița, compozitorul, dirijorul și profesorul univ. dr. Sabin PAUTZA a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reșița, studiind în paralel muzica la Liceul de Muzică din Reșița, instituție de învățământ care, din anul 2003, îi poartă numele. În anul 1965 a absolvit Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București. S-a specializat apoi în compoziție și dirijat orchestră la Academia Chigiana din Siena (Italia). Doctor în Compozitie (Summa Cum Laudae) al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.   În anul 1984 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a fost numit, prin concurs, Director Artistic și Prim Dirijor al celei mai vechi Filarmonici din statul New Jersey, “Plainfield Symphony Orchestra”. După o activitate de peste 25 de ani la conducerea acestei instituții, Primăria orașului Plainfield l-a numit Cetățean de Onoare al orașului și Dirijor Emeritus, pe viață, al aceleași Filarmonici, decretând ziua de 7 Mai 2009  ,,Ziua Sabin Pautza”  în Plainfield, New Jersey. Oficialitățile orașului natal l-au onorat cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița. Este  Cetățean de Onoare al Județului Caraș-Severin și Doctor “Honoris Causa” al Universităților din Reșița și Târgoviște.

Creația compozitorului Sabin PAUTZA cuprinde toate genurile muzicale. Primele creații, corale, au fost influențate de maestrul Marin CONSTANTIN al cărui asistent și prieten a fost . Piesa ,,Hayku – trei cântece pentru soprană şi orchestră ” (1981) a prilejuit debutul său dirijoral în Statele Unite la “Carnegie Hall” din New York.  Din creația muzicii de cameră se disting cele trei cvartete de coarde și seria de lucrări intitulate “Jocuri”. Concertele pentru soliști și orchestră au un loc aparte în creația sa: ,,Dublu Concert pentru violoncel, pian şi orchestră”  (1996), ,,Concertino pentru violoncel”, ,,Jocuri IV -concert pentru vioară şi orchestră”, ,, Bassklavierconcert”  (2004),  ”Concertul pentru flaut și orchestră”  (2008).

Dintre lucrările simfonice se disting cele ”Cinci piese pentru orchestră”  (1972), Simfonia nr. 1  „In memoriam“(1974), Simfonia nr.2 „Sacră“ pentru cor, soprană şi orchestră (1991-92), „Simfonieta” (1995). În creația sa se regăsesc 15 muzicaluri pentru copii și opera „Poveste de dragoste” . 

Sabin PAUTZA se distinge în domeniul orchestrației cu lucrările ”Şapte Cântece pe versuri de Clement Marot”  şi ,,Suita în re major op. 10” de George ENESCU, ”Passacaglia în do minor” de Johann Sebastian BACH, ,,Due canzoni” de Girolamo FRESCOBALDI, ” Marea Fugă” op. 133 de Ludwig van BEETHOVEN,  ,,Viziunile Fugitive”  de Serghei PROKOFIEV, ,,Colţul copiilor” de Claude DEBUSSY sau ,,Suita din musicalul West Side Story”. 

Cea mai recentă creație,  ,,Requiem Baroc” a fost lansată la Reșița, în cadrul Festivalului Internațional “Sabin Pautza”, ediția a  VIII-a,  în anul 2021,  la Biserica Romano-Catolică ,,Maria Zăpezii”, în interpretarea Corului  Academic condus de dirijorul Robert Rădoiaș și a Orchestrei Simfonice din Arad, avându-l  la pupitru pe compozitor.

Sabin PAUTZA deține numeroase premii și distincții românești și internaționale, între care: Premiul ,,George Enescu”  al Academiei Române, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Marele Premiu al Televiziunii Române, Premiul Internațional de Compoziție din Salt Lake City (Utah), și Marele Premiu Dr. Martin Luther King, Jr. Activitatea sa internațională de dirijor și compozitor i-a adus titlul onorific de “Doctor in Music” decernat de London Institute for Applied Research. Majestatea Sa Regele Mihai I al României, i-a conferit Medalia ,,Nihil Sine Deo”  a Casei Regale pentru serviciile aduse României în activitatea sa multilaterală de peste 55 de ani.

Sabin PAUTZA este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, al organizației Conductors Guide of  New Jersey, al Biroului de Consilieri al Institutului Biographic American și al ASCAP (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor Americani). Numele său figurează alături de marii muzicieni ai lumii în Who’s Who in Music, publicat la Cambridge, Anglia (edițiile din 1980-1984-1992-2000) și în volumul “2000 De Americani Notabili”, publicat de American Biographical Institute. Compozițiile sale sunt publicate în mare majoritate de către Firma “San Nicobian” Edition din New York iar casa de discuri “Swift Music” Group din New Jersey a editat seria Opera Omnia a compozitorului. În ultimii ani, Profesorul Universitar Doctor Sabin PAUTZA s-a reîntors în țară unde este invitat frecvent să susțină Cursuri de Măiestrie la Conservatoarele și Universitățile din România.

 

Există editori care afirmă că presa tipărită nu poate fi înlocuită. În toată lumea, publicațiile print continuă o poveste care vorbește despre informație detaliată, context, calitate, personalizare și relatare care se află deasupra erei digitale și consumului de știri în mare viteză. În toată lumea, alături de brandurile media consacrate (65 de reviste tipărite au rezistat și au prosperat timp de peste 100 de ani și peste 185 de publicații print au depășit pragul de o jumătate de secol de existență) în ultimii ani au apărut noi publicații care atestă fără tăgadă că există apetit pentru presa print.


„So Good”, din Franța, este parte a grupului editorial So Press, și cea mai nouă dintre publicațiile care continuă să-și aibă publicul lor fidel – revista „Society”, revista de cinema „So Film”, publicația elegantă de modă masculină „L’Etiquette”, „Pédale”, „The Running Heroes Society”, „Doolittle”… Dedicată prezentării știrilor pozitive și a proiectelor inspiraționale din întreaga lume, revista trimestrială „So Good” a fost concepută de fondatorul grupului, Franck Annese, și nu conține reclame, dar beneficiază de sprijinul a 21 de companii care au ajutat echipa să dezvolte proiectul. Cu un tiraj de 70.000 de exemplare și 15.000 de abonamente în avans, „So Good” este o veste foarte bună pentru peisajul presei tipărite din țară.

Tot în Franța, revista trimestrială „Légende” este un proiect al fostului redactor-șef de la „Le Monde”, Eric Fottorino. Fiecare număr se concentrează asupra unei personalități emblematice. Publicația beneficiază de contribuții din partea unor jurnaliști, istorici, ilustratori și fotografi. Aceasta este publicația grupului cu cel mai mare format, ceea ce permite un accent puternic pe latura vizuală. „Revista este concepută ca un obiect de colecție. Doar pe hârtie poți obține acest efect”, afirmă redactorul-șef François Vey.

În SUA, celebrul brand de presă economică Bloomberg și-a sporit numărul de materiale dedicate problemelor de mediu, iar tematica s-a dovedit suficient de importantă încât să justifice lansarea revistei „Bloomberg Green”. „O parte a acestui demers a constat în a le permite jurnaliștilor noștri să abordeze schimbările climatice ca subiect principal, nu doar ca pe o chestiune conexă domeniilor lor obișnuite de lucru”, afirmă Aaron Rutkoff, redactorul publicației trimestriale. Cele 80 de pagini ale revistei includ articole ample, dar oferă spațiu și pentru jurnalism de investigație, bazat pe abordarea specifică Bloomberg, axat pe date și cifre.

Sub deviza „design pentru demnitate”, „Deem Journal” este o nouă publicație tipărită semestrială din SUA, care încurajează cititorii să reevalueze lumea designului. Acest dialog este explorat prin intermediul unor imagini superbe și al unui jurnalism ingenios, într-o publicație realizată cu o atenție meticuloasă la detalii. Echipa editorială a abordat o gamă variată de subiecte, de la restructurarea producției alimentare până la discuții despre justiția socială.

Tot în SUA, pentru revista „Noema”, a cărei ediție anuală inaugurală a cuprins 200 de pagini de articole despre ideile care modelează prezentul și viitorul, climatul de incertitudine globală a fost transformat într-un avantaj. „Noema” a fost creată de Institutul Berggruen, din Los Angeles, fondat și condus de investitorul și filantropul Nicolas Berggruen. Publicația abordează filosofia, geopolitica, economia, tehnologia și cultura. Articolele sunt aprofundate, dar accesibile; subiectele sunt alese în colaborare cu un consiliu editorial din care fac parte personalități. „Publicăm nu doar jurnaliști și cadre universitare, ci și oameni de știință și artiști, abordând subiecte care sunt adesea trecute cu vederea în iureșul știrilor zilnice”, explică redactorul Kathleen Miles.

În Thailanda, echipa din spatele publicației online „Thai Enquirer” a cunoscut o evoluție remarcabilă de la lansarea sa. Concepută de un grup restrâns de jurnaliști thailandezi în 2018, publicația a devenit realitate în 2020, după ce a atras fonduri de la investitori privați. „Thai Enquirer” și-a creat o reputație datorită comentariilor curajoase și reportajelor aprofundate. „Ajungem la noi categorii de public. Mulți dintre cititori sunt tineri thailandezi, dar și străini”, afirmă Umesh Pandey, fost redactor la „Bangkok Post” și unul dintre inițiatorii proiectului. Publicația are planuri ambițioase pentru proiecte jurnalistice de amploare. „Conceptul nostru este simplu: jurnalism liber și imparțial, în limba engleză”, spune redactorul-șef Cod Satrusayang, citat de monocle.com.

Când Portugalia a intrat în carantină în timpul pandemiei, Miguel Cadete, director al publicației „Expresso”, din Portugalia, a observat că vânzările și numărul de cititori ai ediției tipărite a ziarului său național au înregistrat o creștere constantă: „Mult peste o treime dintre chioșcuri erau închise și, totuși, în plină carantină, am avut cu 20.000 de cititori mai mulți decât în 2019”. Cititorii caută și astăzi informare de calitate, bazată pe fapte. Ziarul a adoptat o abordare inovatoare pentru a livra ediția zilnică cititorilor săi – publicația a devenit disponibilă în brutăriile „A Padaria Portuguesa” din țară. Inclusiv aplicațiile de livrare a mâncării au început să distribuie ziarul clienților lor.

Fondată în Marea Britanie, la Londra, în 2005, de Matt Gibberd și Albert Hill, compania „The Modern House” include o revistă tipărită, cu apariție semestrială. Atât Gibberd, cât și Hill și-au început cariera ca jurnaliști. „Când eram copii, meșteream reviste improvizate în camerele noastre. Nu există un substitut pentru formatul tipărit”, susține Gibberd.

Și revista de călătorii „Transhelvetica”, din Elveția, este considerată emblematică – una dintre edițiile trecute a fost structurată sub forma unei călătorii în jurul lumii, desfășurată însă în întregime… pe teritoriul Elveției. „Revista a ghidat cititorii către plaje cu nisip alb similare celor din Zanzibar, poduri impresionante care amintesc de peisajul urban din San Francisco și temple în stil japonez situate deasupra lacului Lucerna”, spune redactorul Jon Bollman.

În Africa de Sud, fotograful Stephanie Blomkamp a lansat revista „Oath” pentru a oferi vizibilitate fotografilor talentați și promițători din Africa de Sud și de pe întregul continent. Blomkamp intenționează să extindă sfera de activitate a publicației prin colaborări cu instituții de artă pentru noi proiecte realizate la comandă.

„El País”, emblematicul ziar spaniol, are planuri mari de extindere peste Ocean. Javier Moreno Barber, redactor-șef al publicației, argumentează: „Avem un public potențial vorbitor de spaniolă de 500 până la 600 de milioane de oameni. În America Latină avem 80 de jurnaliști; suntem singurul ziar care are atât de mulți oameni pe un alt continent”.

„Arts of the Working Class”, din Germania, se autodefinește drept o „revistă despre artă și societate, sărăcie și bogăție” și adoptă o abordare neconvențională atât în ceea ce privește conținutul, cât și distribuția: este o publicație de artă care ajunge la publicul său asemenea unui ziar stradal. Publicația lansată în 2018 a câștigat foarte multă vizibilitate – apare de șase ori pe an și conține numeroase opere de artă și eseuri analizate prin prisma artei și a politicii. Materialele sunt publicate în limbile materne ale autorilor, variind de la engleză, germană și spaniolă până la franceză, chineză, turcă și italiană.

„Domani” este un ziar pornit în Italia la inițiativa lui Carlo De Benedetti, fost președinte al unuia dintre cele mai puternice grupuri media din Italia. Știrile sunt publicate mai întâi online, iar edițiile tipărite zilnice au între 16 și 20 de pagini de comentarii și analize.

Iar exemplele ar putea continua.


Statistici care nu lasă loc de îndoială

Dincolo de vocație și pasiune există în marea industrie a publicațiilor tipărite statistici care nu pot fi ignorate. Numărul cititorilor de reviste continuă să crească de la an la an, iar publicitatea în edițiile print se dovedește tot mai eficientă în sporirea notorietății și a încrederii în brand, precum și în convingerea unui număr mai mare de oameni să manifeste interes față de produse și servicii… și să le achiziționeze. „Magazine Media Factbook” a realizat o statistică uimitoare: cititorii de ziare și reviste își continuă discuțiile în mediul online, iar prezența lor în acest spațiu este mai mare ca niciodată; 95% dintre tinerii sub 25 de ani citesc reviste – această cifră rămâne constantă de la an la an, iar atracția exercitată de fotografiile și grafica de înaltă calitate, de imaginile statice, de absența ferestrelor pop-up și a altor întreruperi, precum și de mesajele durabile, accesibile oricând, îi menține pe oameni – indiferent de vârstă – fideli publicațiilor tipărite. Iar studiile citate de onthebaymagazine.com confirmă: lectura pe suport de hârtie stimulează emoțiile, implică simțurile, favorizează o atenție mai concentrată și este preferată de majoritatea oamenilor; audiențele revistelor, atât în format tipărit, cât și digital, sunt în creștere – doar în ultimii trei ani, audiența totală a revistelor a crescut cu aproape șase milioane de persoane; publicitatea tipărită generează rezultate superioare celei online sau celei difuzate la televiziune; pentru principalele subiecte din domeniul sănătății – inclusiv îngrijirea sănătății și stilul de viață sănătos – reiese că revistele tipărite reprezintă cea mai bună alegere pentru a ajunge la persoanele cu o vastă experiență în aceste domenii și la cele ale căror sfaturi sunt apreciate de prieteni și familie atunci când vine vorba de produse și servicii conexe; cititorii de reviste rămân implicați – în timp ce peste jumătate dintre utilizatorii de internet petrec mai puțin de 15 secunde pe un site web, în cazul presei tipărite, acest răstimp este în medie de o oră.

Ca urmare directă a faptului că publicul din toată lumea încă apreciază, în plină eră digitală, publicațiile tipărite, marketresearch.com arată că piața presei print, evaluată la peste 317 miliarde de dolari în 2025, urmează să depășească 410 miliarde de dolari până în 2034. Toate acestea pentru că presa tipărită continuă să joace un rol vital în industriile globale de publicitate și media, rămâne un mediu esențial pentru vizarea unor segmente demografice specifice, consolidarea identității de brand și furnizarea de informații într-un format tangibil. Și cel mai important – presa tipărită este apreciată pentru credibilitatea sa, pentru durata de viață îndelungată și pentru capacitatea de a capta interesul cititorilor prin conținut aprofundat.

Foto: unsplash.com

Există zile care se înscriu în calendar și există zile care ne amintesc cine suntem. Ziua Limbii Române, sărbătorită la 31 august, aparține celei de-a doua categorii. Pentru românii din Serbia, ea are o semnificație aparte: nu este doar o celebrare simbolică a limbii materne, ci și un prilej de a privi spre ceea ce am moștenit, spre ceea ce am reușit să păstrăm și, mai ales, spre ceea ce avem responsabilitatea să transmitem mai departe.

La sediul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, această zi a fost marcată, pentru al patrulea an consecutiv, prin manifestarea internațională „Împletind cuvinte, împărtășim cultură”, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor, oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, profesori și cercetători din Serbia și România.

Ediția din acest an a avut și o semnificație aparte prin prezența comună a membrilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din Serbia și Caraș-Severin. Dincolo de frontiere, profesioniști ai cuvântului scris s-au întâlnit la Panciova în jurul aceleiași valori fundamentale: limba română.

Manifestarea a debutat printr-un moment muzical susținut de tânăra interpretă Andrea Chercioban din Nicolinț, laureată a numeroase concursuri, care a interpretat cântecul „Să-mi cânți, cobzar”. Muzica a deschis astfel firesc o întâlnire dedicată cuvântului, memoriei și identității.

Moderatorul manifestării, Marin Gașpăr, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”, a subliniat încă de la început sensul profund al sărbătorii, amintind că limba română reprezintă deopotrivă un reper al identității, o expresie a apartenenței și o responsabilitate a celor care o vorbesc.

La eveniment au fost prezenți Daniel Bala, șef ad-interim al misiunii diplomatice a Consulatului General al României la Vârșeț, Stevan Mihailov, vicepreședinte al Consiliului Național al Minorității Naționale Române și coordonator al Departamentului pentru Informare, precum și numeroși reprezentanți ai vieții culturale și jurnalistice.

Din Caraș-Severin au venit la Panciova dr. Dacian Rancu, istoric, arheolog și muzeograf, proprietarul Muzeului Presei din Șopotu Vechi, Ioan D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, jurnalistul și scriitorul Mario H. Balint din Reșița și fotograful Petre Dalea.

Li s-au alăturat dr. Tatiana Petrică, director ad-interim al Căminului Tineretului din Vârșeț, Eufrozina Greoneanț, jurnalistă, scriitoare, profesoară și cercetătoare a tradițiilor și patrimoniului cultural românesc, Simion Lăzăreanu, jurnalist, traducător și fost redactor-șef al revistei „Lumina” timp de 14 ani, precum și Vasa Barbu, jurnalist, poet, traducător și eseist, fost redactor-șef al Editurii „Libertatea”.

Din partea CPE „Libertatea”, participanții au fost salutați de subsemnata, Mariana Stratulat, director al instituției, și de Valentin Mic, redactor-șef al săptămânalului „Libertatea” și director adjunct al CPE „Libertatea”.

„Bine ați revenit acasă!” – au fost cuvintele prin care am ales să întâmpinăm oaspeții. Pentru că, dincolo de formule protocolare, acesta este sensul pe care îl are „Libertatea” pentru comunitatea noastră: o casă a cuvântului românesc. Parafrazând cunoscutul gând al lui Nichita Stănescu despre limba română ca patrie, am subliniat că această instituție este casa tuturor celor care trăiesc, simt, gândesc și vorbesc românește.

Daniel Bala a evidențiat, în mesajul său, rolul major pe care CPE „Libertatea” îl îndeplinește de peste opt decenii. Domnia sa a remarcat trei dimensiuni fundamentale ale activității instituției: contribuția educațională, în special prin publicațiile „Bucuria copiilor” și „Tinerețea”; preocuparea pentru păstrarea acurateței limbii române literare în Voivodina; precum și susținerea și promovarea creației literare românești din Serbia și integrarea acesteia în spațiul cultural românesc.

Despre importanța păstrării limbii române în Serbia, rolul presei și al cărții în transmiterea valorilor culturale, precum și despre responsabilitatea generațiilor de astăzi de a duce mai departe moștenirea lingvistică și spirituală primită de la înaintași a vorbit și Stevan Mihailov, vicepreședintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române.

Ioan D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, a vorbit în termeni elogioși despre manifestările organizate de CPE „Libertatea”, apreciind că, prin amploarea și valoarea lor, acestea contribuie la prestigiul filialei UZPR din care fac parte și membrii din Serbia. Totodată, acesta a evidențiat importanța unor asemenea întâlniri pentru consolidarea legăturilor dintre jurnaliștii români de pe cele două părți ale frontierei.

Prezența membrilor UZPR din Serbia și Caraș-Severin a dat întâlnirii o dimensiune suplimentară. Jurnalismul în limba română nu este despărțit de graniță. El aparține aceluiași spațiu cultural și aceleiași responsabilități profesionale: aceea de a păstra cuvântul viu, corect și capabil să ducă mai departe memoria unei comunități.

În cadrul manifestării s-a desfășurat Simpozionul Internațional „Publicațiile CPE «Libertatea» în păstrarea, cultivarea și transmiterea limbii române în Serbia”. Tema nu a fost aleasă întâmplător. Pentru o comunitate care trăiește în afara granițelor României, presa în limba maternă înseamnă mult mai mult decât transmiterea informației. Ea devine un loc în care limba continuă să existe public, să se adapteze vremurilor, să-și îmbogățească vocabularul și să treacă firesc de la o generație la alta.

În familie, limba este moștenită. În școală, este învățată și cultivată. Dar prin presă, carte și cultură, ea devine parte a vieții publice. În paginile ziarului sunt consemnate evenimentele unei comunități, sunt prezentate instituțiile și localitățile ei, sunt intervievați oamenii, sunt analizate probleme, sunt comentate fenomene sociale, sunt promovate cărți, spectacole și tradiții. Limba maternă nu mai aparține astfel doar amintirii sau sărbătorilor. Ea vorbește despre prezent.  Aceasta este una dintre misiunile pe care CPE „Libertatea” și le-a asumat încă de la fondarea sa, în anul 1945. Prin săptămânalul „Libertatea”, revista „Bucuria copiilor”, publicația pentru tineri „Tinerețea”, revista de literatură, artă și cultură „Lumina”, „Almanahul Libertății” și volumele apărute sub egida Editurii „Libertatea”, s-a construit, de-a lungul deceniilor, un adevărat circuit al cuvântului românesc. Copilul descoperă primele texte prin „Bucuria copiilor”. Adolescentul își găsește propriile preocupări și poate chiar primele încercări publicistice în „Tinerețea”. Cititorul matur urmărește viața comunității prin săptămânalul „Libertatea”. Creatorul și iubitorul de literatură se întâlnesc în paginile revistei „Lumina”. Iar cartea fixează în timp creația și memoria unei comunități.

Privite astfel, publicațiile nu sunt simple titluri dintr-un catalog editorial. Ele alcătuiesc o biografie culturală colectivă.

Săptămânalul „Libertatea” are, în acest mecanism, un rol esențial. Număr de număr, limba română este folosită pentru a descrie realitatea contemporană: politică, societate, educație, economie, cultură, religie, viața satelor și orașelor, activitatea instituțiilor și destinele oamenilor.

Această diversitate înseamnă implicit și diversitate lexicală. În paginile publicației, cititorul întâlnește terminologie administrativă, juridică, educațională, economică, socială, culturală și literară. Presa contribuie astfel nu doar la păstrarea limbii, ci și la actualizarea ei. Aici se află unul dintre marile merite ale presei românești din Serbia: limba română nu a fost păstrată sub forma unui obiect de muzeu. Nu a fost așezată într-o vitrină a trecutului, ci a rămas vie, funcțională și capabilă să numească lumea de astăzi.

Lucrările simpozionului au oferit perspective diferite asupra acestei misiuni. Mario H. Balint, scriitor și jurnalist din Reșița, a prezentat lucrarea Un pentagon publicistic al Casei de Presă și Editură „Libertatea” și supraviețuirea limbii române în Serbia. Autorul a analizat legătura dintre limbă și identitatea națională, evidențiind rolul publicațiilor „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Lumina” și „Libertatea”, precum și al Editurii „Libertatea”, în menținerea unei limbi române vii și actuale în Serbia.  

Stevan Mihailov a susținut lucrarea Rolul publicațiilor Casei de Presă și Editură „Libertatea” în păstrarea, cultivarea și promovarea limbii române în Serbia – Trei verbe pentru o limbă. În intervenția sa, a urmărit importanța principalelor publicații ale instituției și a acordat o atenție deosebită digitalizării, considerată o nouă etapă în conservarea și promovarea patrimoniului publicistic românesc.

Subsemnata, Mariana Stratulat, a prezentat lucrarea Casa de Presă și Editură „Libertatea” – memorie vie a cuvântului românesc și expresia dăinuirii sale în Serbia, pornind de la o experiență personală: întâlnirea, în copilărie, cu revista „Bucuria copiilor”. Din acel punct, perspectiva s-a extins asupra drumului parcurs de publicațiile instituției și asupra felului în care acestea au însoțit generații întregi de cititori.

Dr. Valentin Mic a vorbit, în lucrarea Când „Lumina” devine punte între culturi, despre jubileul de 80 de ani al Cercului Literar „Lumina”, marcat la 8 august 2026, la Coștei, localitatea în care acesta a luat ființă. Ideea centrală a intervenției sale a fost aceea că o identitate culturală puternică nu exclude deschiderea către alte culturi, ci o face posibilă: identitatea și multiculturalitatea se completează.

Prof. Margareta Cojocar a analizat, din perspectiva experienței didactice, contribuția profesorilor la păstrarea și promovarea limbii române în Serbia.

Despre rolul publicațiilor CPE „Libertatea” în păstrarea, cultivarea și promovarea limbii române au prezentat lucrări și dr. Tatiana Petrică, Teodora Smolean, Magdalena Lukić, dr. Dacian Rancu, Victoria Erina și dr. Eufrozina Greoneanț.

În final, Marin Gașpăr, prin lucrarea Rolul revistelor „Femeia nouă” și „Satul” în educare, a readus în actualitate două publicații care au avut un rol aparte în educarea cititorilor. „Femeia nouă” urmărea ridicarea nivelului de viață al femeilor din satele românești, în timp ce publicația care i-a continuat misiunea, „Satul”, și-a extins aria tematică și educativă.

O perspectivă mai rar evocată, dar esențială pentru existența oricărei publicații, a fost adusă în discuție de Simion Lăzăreanu și Vasa Barbu. Ei au vorbit despre oamenii aflați, de multe ori, în spatele paginii tipărite – lectorii și tehnoredactorii –, despre munca lor discretă și despre responsabilitatea enormă pe care o presupune pregătirea unui ziar, a unei reviste sau a unei cărți. Vasa Barbu a ilustrat această experiență și printr-un poem din cel mai recent volum al său, inspirat de anii în care a activat ca lector la CPE „Libertatea”.

Lucrările prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate în revista „Lumina”, păstrând astfel și în pagină ideile unei întâlniri dedicate tocmai continuității cuvântului românesc. Dincolo însă de comunicări, argumente și mărturii, rămâne întrebarea esențială: cui îi încredințăm mai departe acest cuvânt? Răspunsul ne conduce, firesc, spre generațiile care vin și spre rostul profund al tuturor acestor eforturi.

De la un copil care citește la o comunitate care continuă… Poate că acesta este, în cele din urmă, sensul cel mai profund al întâlnirii de la Panciova. Când vorbim despre „Libertatea”, „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Lumina”, „Almanahul Libertății” și despre cărțile Editurii „Libertatea”, nu vorbim numai despre publicații.

Vorbim despre copii care învață să citească românește. Despre tineri care îndrăznesc să-și scrie primele rânduri. Despre jurnaliști care consemnează prezentul. Despre scriitori care transformă limba în literatură. Despre cititori care, deschizând o publicație, se recunosc pe ei înșiși și recunosc lumea din care fac parte. Vorbim despre memorie, cultură, identitate și continuitate. Despre drumul cuvântului românesc de la o generație la alta.

Iar întâlnirea membrilor UZPR din Serbia și Caraș-Severin, tocmai de Ziua Limbii Române, a demonstrat că acest drum nu se oprește la frontieră. Limba creează punți acolo unde geografia trasează granițe.

Dacă, peste ani, un alt copil va deschide „Bucuria copiilor”, va descoperi un cuvânt pe care nu îl cunoștea, îl va învăța și îl va îndrăgi, iar apoi va simți nevoia să scrie el însuși în limba română, atunci vom ști că misiunea noastră continuă.

Pentru că adevărata măsură a păstrării unei limbi nu stă numai în felul în care îi evocăm trecutul, ci mai ales în numărul celor care vor dori să o vorbească, să o citească și să scrie în ea mâine.

Atâta vreme cât copiii noștri vor avea ce să citească în românește, tinerii vor avea unde să publice în românește, scriitorii vor putea crea în românește, iar comunitatea va avea o presă care să-i consemneze viața în românește, limba română nu va rămâne doar o moștenire a trecutului.

Va fi limba prezentului nostru și va avea viitor.

Foto: Petre Dalea

Muzicologul și istoricul Constantin-Tufan Stan este foarte cunoscut Bocșei din simplul fapt că este fiu al acestui oraș, inițiază și promovează proiecte importante cu specific local, național și internațional și revine acasă la Bocșa de fiecare dată când este invitat.

Nu poate lipsi nici la această a VI-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa, mai ales că organizatorii au alocat ziua de vineri, 4 septembrie 2026, paginilor de istoriee: istorie culturală cu Vasile Bogdan, istorie a Banatului cu Constantin Mărăscu și istorie locală și națională în context european cu Constantin-Tufan Stan. Iar seara, în parcul „Pescăruș” din Bocșa Română va fi prezentat filmul „Maria, regina României”. Așadar, o zi dedicată istoriei, dar dedicată și oamenilor apropiați Bocșei!

Constantin-Tufan Stan s-a născut în 13 februarie 1957 la Bocşa Montană, jud. Caraş-Severin. Muzicolog, profesor, publicist, compozitor. Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar din 2008 Doctor în Muzicologie titlu obţinut  cu calificativul summa cum laude la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie. Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László. Din 2004 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Cetăţean de Onoare al Comunei Belinţ, jud. Timiş (2006), iar, la propunerea Bibliotecii „Tata Oancea”, din 2009, este Cetăţean de Onoare al Oraşului său natal Bocşa. În 2010 primeşte Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009.

Actualmente este doctorand al Facultății de istorie din Oradea. Tratând cu seriozitate fiecare implicare a sa, cel mai recent proiect inițiat de doctorandul în istorie, de astă dată, este Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” reușind să reunească personalități și importanți oameni de cultură din țară și străinătate. Acest important eveniment naște noi cărți care cuprind lucrările prezentate în cadrul conferințelor anuale.   

Volume sub semnătura lui Constantin-Tufan Stan: Rapsodia din Belinţ. Timişoara. Marineasa. 2003; Corul din Chizătău. Timişoara. Marineasa. 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj. Timişoara. Marineasa. 2005; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale. Reşiţa. Timpul. 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric. Timişoara. Anthropos. 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa. Timişoara. Anthropos. 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea primordială. Cluj-Napoca. MediaMusica. 2009. Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor). Timişoara. Eurobit. 2006; Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968 – 2008). Timişoara. Brumar. 2008; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice. (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2009; George Enescu în Banat. Timişoara. Eurostampa. 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810 – 2010. Timişoara. Eurostampa. 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Timişoara. Eurostampa. 2010.; Muzicieni din Banat. Timişoara. Eurostampa. 2011; Mihail Bejan. Autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla. Timişoara. Eurostampa. 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean. Timișoara: Eurostampa, 2013; Liviu Tempea, pianistul compozitor. Timișoara: Eurostampa, 2015; George Enescu – consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii. Timișoara: Eurostampa, 2016 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită în 2018; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri. Timișoara: Eurostampa, 2017; Banat. Miscellanea musicologica.(culegere de articole)Timișoara: Eurostampa, 2018; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman. Timișoara: Eurostampa, 2019; Ioan Vidu. Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri…întocmită de Viorel Cosma. Timișoara: Eurostampa, 2019; Corul de la Chizătău, Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Timișoara: Eurostampa, 2020; Bredicenii: studii și articole. Timișoara: Eurostampa, 2021.

 Îl găsim ca îngrijitor de ediții la cărți precum: Poezii de Alexandru Racolța, Monografia muzicală a comunei Belinț de Sabin V. Drăgoi, Scrieri de Felician Brânzeu etc. Semnează studii de muzicologie în volume colective şi amintim doar volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian. Reşiţa. Timpul. 2004.

Creaţie corală: Voroneţ, pentru cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea în volumul de Cântece patriotice. Bucureşti. Editura Muzicală. 1986; Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu; Aştept anul unu, cor mixt, pe versuri de Magda Isanos; Dorul, cor mixt, pe versuri de Lucian Blaga; Patriei, cor mixt, pe versuri de Virgil Carianopol.

Referinţe: Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. vol. VIII/ Viorel Cosma.- Bucureşti: Editura Muzicală, 2005; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură);  Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2011(Bocșa – istorie și cultură); Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban în: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019, p. 228 – 258; Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură);  Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. II Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64). Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură -71); Presă și cultură la Bocșa. Scurt istoric al presei bocșene. „Bocșa culturală” – revistă de literatură, artă, istorie și spiritualitate – 25 de ani/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 77).

Împreună cu istoricii Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean și Raluca Lazarovici-Vereș, Constantin -Tufan Stan realizează volumele „Istorie locală și istorie națională în context european” apărute sub egida celor două prestigioase edituri: „Eurostampa” din Timișoara și Editura Universității din Oradea, în colecția „Patrimonium” coordonată de dr. Radu Păiușan și având ca referenți științifici remarcabilii istorici dr. Dan Octavian Cepraga de la Universitatea din Padova și dr. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova.

Un proiect excepțional în cadrul căruia au văzut lumina tiparului cinci volume.

Vineri, 4 septembrie 2026, de la ora 11.00, în sala de ședințe a Primăriei Orașului Bocșa, în cadrul „Bocșa Film Festival” ed. a VI-a,  dr. Constantin-Tufan Stan va prezenta cel mai recent volum  din acest inedit proiect: „Istorie locală și istorie națională în context european”, volum în care semnează și bocșenii: istoricul Mihai Vișan și bibliograful Gabriela Șerban.

Vă așteptăm alături de noi!

 

 

 

2 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Municipală Lugoj:

„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea mai recentă apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița din cadrul seriei Viziuni.

 

 

2. September 2026, 16:30 Uhr, Munizipal-Bibliothek Lugosch, Kreis Temesch:

„Die Visionen des Banater Berglands – Vergangenheit und Perspektiven“: Bücherpräsentationen der Reschitzaer Autoren Gheorghe Jurma und Erwin Josef Ţigla, herausgegeben in Laufe der Jahre vom Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”.

Buchpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, die zu letzt erschienene Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla, innerhalb der Buchreihe der Visionen.

 

Constantin Mărăscu este un important scriitor și jurnalist din Timișoara,   membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film şi al Asociației jurnaliștilor europeni, născut în 1 noiembrie 1952, la Pădina Mare din județul Mehedinţi.

De asemenea, Constantin Mărăscu este un cunoscut redactor și realizator de emisiuni la TVR Timişoara, redactor la ziare și reviste literare din Banat, colaborator la emisiuni de cultură pentru studenți, președinte de cenacluri literare studențești, lector la fundații culturale și de sănătate din Timișoara.

Constantin Mărăscu a scris opt volume de proză dedicate rezistenței și istoriei de lângă noi – Vinerea ciudată, 2001, Sfinți fără aureolă (șapte volume, 2019-2024) și zece volume de poezie, concentrate asupra unor parabole care-l așează în centru pe Ulise: Regăsirea din ziduri (Ofranda vocalei), debut colectiv, Cântând printr-un oraş mare, (1979), Repetabilul Ulise, 1999, Ulise 2 – singuri, dincolo de noi, Timişoara, 2002, Ulise 3 – răstignit printre ahei, 2007, Ulise – între două lumi promise, 2008, Strigând printr-un oraş mare, 2012, Cântece de iubire de la Marea Moartă, 2015, Ocna de sare din soare, Timişoara, 2018, Die salina aus der sonne (Ocna de sare din soare), 2019, Nopți de nuntă de demult, 2021.

De asemenea, găsim lucrări semnate de Constantin Mărăscu în volume colective, în antologii, în reviste  și publicații din țară și străinătate.

Referințe: Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998 (Dicționare); Scriitori și lingviști timișoreni (1945 – 1999): dicționar bibliographic/ Aqulina Birăescu și Diana Zărie. Timișoara: Marineasa, 2000; Lecturi provinciale / Olimpia Berca. Timișoara: Eubeea, 2003; Sesiunea de autografe/ Maria Nițu. Timișoara: Eubeea, 2012; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009-2013/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură);  Bibliografia revistei „Reflex” 2000-2014/ Gabriela Șerban. Timișoara: Marineasa, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. Vol. 2/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură);  Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018;Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. Vol. 3/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură; 51);  Bibliografia revistei „Reflex” 2015-2020/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024.

Pentru întreaga sa operă, pentru reflectarea în presă a mediului de afaceri, Constantin Mărăscu a primit numeroase premii speciale, de excelență, pentru activitatea din televiziune, pentru producțiile de televiziune realizate despre protecția mediului, pentru reflectarea vieții comunităților de romi, pentru dramaturgie și literatură umoristică.

Personalitate marcantă a culturii bănățene, Constantin Mărăscu este cunoscut atât pentru activitatea sa literară, cât și pentru contribuțiile importante în jurnalismul de televiziune și documentarul istoric, pentru că, așa cum spunea și Gabriel José García Márquez, „omul de cultură crede că nu există meserie mai frumoasă decât jurnalismul”, de numele său legându-se volumele dedicate mitului lui Ulise, dar și proiectul documentar „Sfinți fără aureolă”, dedicat rezistenței anticomuniste din Banat, confirmând că literatura rămâne un spațiu al întâlnirii și al dialogului autentic între generații.[1]

În cadrul „Bocșa Film Festival” ed. a VI-a 2026, proiect care îmbină Cartea cu Filmul și Arta cu Literatura, Constantin Mărăscu este invitat pentru a-și prezenta acest exceptional proiect intitulat „Sfinți fără aureolă”. În anul 2020, când era lansat primul volum, regretatul Cornel Ungureanu spunea printer altele: ”Constantin Mărăscu ne determină să ne amintim de eroii care s-au jertfit pentru libertate, dar și de rezistența anticomunistă. El ne invită să ne amintim și de cei care au scris despre rezistența anticomunistă. Este o carte extraordinară pornită dintr-un serial de televiziune. O carte care ne reamintește de eroii de odinioară. Cartea este proză publicistică și poem. Mărăscu este un cineast, dar și un poet. Este o carte de istorie, dar și o carte aniversară“, a spus prof. Cornel Ungureanu.

                 Iată, dacă eram obișnuiți ca în urma unei cărți bune să apară un film foarte bun, Costi Mărăscu ne dovedește și viceversa: el a realizat pentru TVR Timișoara peste 50 de episode despre eroii fără aureole, apoi a realizat proiectul editorial din care au apărut până în present șase volume.

              Așadar, cărțile au la bază o documentare serioasă, temeinică la care autorul s-a înhămat în momentul în care s-a încumetat să realizeze un serial documentar despre foștii deținuți politici  și deportații în Bărăgan din Banat. Mărturii ale unei istorii recente a Banatului, pagini oferite de către acei „sfinți fără aureolă” – scriitori, preoți, oameni de cultură, mărturisitori. Cărți-document care se adaugă tezaurului istoric bănățean, reportaj și istorie cu măiestrie redate de către scriitorul Constantin Mărăscu.

          Vineri, 4 septembrie 2026, de la ora 11.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa ne vom întâlni cu poetul și cineastul Constantin Mărăscu alături de cărțile sale mărturisitoare.

                

 

 

 

                   

                        

---

[1]Constantin Mărăscu, personalitate marcantă a culturii bănățene – de Gheorghe Sinescu https://uzpr.ro/26/05/2026/constantin-marascu-personalitate-marcanta-a-culturii-banatene-de-gheorghe-sinescu/

 

„Bocșa Film Festival” ed. a VI-a 2026 îmbină armonios artele: carte, film și artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals!        

 

Dușan  Baiski este un important scriitor și jurnalist bănățean de origine sârbă, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Timișoara și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

A debutat editorial în 1984 cu volumul de proză scurtă „Averse izolate” la editura „Facla” din Timișoara.

Alte volume de autor: Radiografia unui caz banal, Editura „Facla” din Timișoara – 1988 (proză scurtă); Ljubav među senkama („Dragoste între umbre”), Editura Kriterion, București, 1990 (poezie în limba sârbă); Luna și tramvaiul 5, Editura „Marineasa” – 1994 (proză scurtă); Piața cu paiațe, Editura „Marineasa”- 1994 (teatru); Război pe Internet Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura „Waldpress“ din Timișoara – 2004; Păsări pătrate pe cerul de apus – Editura Marineasa, Timișoara – 2006 (proză scurtă); Свађа с мастилом / Cearta cu cerneala – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara – 2007 (poezie în limba sârbă); Cenad, pur și simplu Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Marineasa, 2009 (studii monografice); Cenad – Studii monografice Arhivat în 4 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2012 (2015, ed. a II-a, revăzută și adăugită); Lugoj – Studii monografice Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2015; „Cenăzeanul” – 25 de ani – Editura Artpress Timișoara, 2017 (monografie); Război în Banat Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2017 (studii monografice); Cenad – Documente de arhivă Arhivat în 7 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2019 (documente); Cenăzeni de ieri și de azi Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2020; Populația Cenadului,Editura Artpress Timișoara, 2020.

De asemenea, Dușan Baiski traduce volume din limba sârbă și publică în diverse antologii, volume colective, precum și în reviste din țară și străinătate.

Referințe găsim în presă, dar și în multe volume:  Gheorghe Luchescu. Din galeria personalităților timișene.  Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș: Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie – Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999) – Dicționar bibliografic – Editura Marineasa, Timișoara, 1999, p. 20-21; Dicționar SF./ Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu – București: Nemira,  1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету – Ко је ко 1996/99 – Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99 – Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana Cernicova, Marin Bucă – Mass media din Timișoara postdecembristă – Editura Augusta Timișoara, 2000, p. 93;  Dicționar bio-bibliografic, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000; Живко Милин – Лексикон/Živko Milin/Leksikon – Jivko Milin – Lexicon – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004 (în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion – Dicționarul general al literaturii române (A-B) – Academia Română – Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 319-320; Dicționar al Scriitorilor din Banat / Coordonator Alexandru Ruja – – Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213;

Paul Eugen Banciu, Aquilina Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33; Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična enciklopedija – Knjiga 2 – Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2 – Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145;

Who is who în România – Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007, p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County Mic atlas al județului Timiș – Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И, Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka – Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad, 2010, p. 463-464; Dinu Barbu – Mic atlas al județului Timiș – Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș – Ediția a II-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Милена Милановић – Биографски лексикон. Српски писци у расејању 1914-2014 / Biographical Lexicon. Serbian Writers in Diaspora. Издавач: Милена Милановић. Београд, 2015; Cornel Ungureanu – Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Editura Brumar, Timișoara, 2015, p. 8, 17, 363, 542, 554, 613, 616; Стеван Бугарски, Живко Милин – Лексикон Срба књижевника са данашње територије Румуније 1705-2015, Савез Срба у Румунији, Темишвар, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Ioan Traia – Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 27-31; Ion Pachia-Tatomirescu – Pagini de istorie literară valahă de mâine (IV), p. 221-223, Editura Waldpress Timișoara, 2018; Ivo Muncian, Miroslav Rosici – Cenadul și oamenii de litere / Иво Мунћан, Мирослав Росић – Чанад и људи од пера, volum bilingv româno-sârb, Editura Solness, Timișoara, 2018. ISBN 978-973-729-554-5; Ioan Traia – Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 125-129; Viorel Marineasa – Ficțiune și istorie. Lecturi complementare, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, p. 141-144.

S-a născut în 11 martie 1955 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, trăiește, muncește în Timișoara, iar vacanțele și le petrece la casa din Ocna de Fier.

Apropiat și vechi colaborator și prieten al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, Dușan Baiski a inițiat și organizat câteva proiecte culturale și la Bocșa de-a lungul vremii, dar în calitatea sa de scriitor.

Însă, de ceva timp, Dușan Baiski și-a expoatat latura artistică și a propus publicului artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals utilizând culori de sticlă și rășină epoxidică, o tehnică spectaculoasă prin care rezultă un smalț emailat. Această metodă folosește contururi metalice reliefate pentru a separa compartimentele în care se toarnă ulterior rășina colorată sau culorile de sticlă rezultatul fiind încântător.

În cadrul evenimentului „Bocșa Film Festival” zilele de 3 și 4 septembrie 2026 alătură cărții și filmului și arta lui Dușan Baiski, iar în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa va fi vernisată o expoziție cu lucrări în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals.

Vă invităm cu drag să ne bucurăm împreună de arta lui Dușan Baiski, de un stil mai puțin experimentat, dar foarte viu și atractiv!

(dialog blitz cu Ovidiu Vlad, primarul orașului Geoagiu)

 

– Domnule primar, ce înseamnă pentru Primăria orașului Geoagiu debutul în noul an școlar?

– Noul an școlar vine cu vești bune pentru învățământul din Geoagiu – județul Hunedoara. Elevii claselor I–IV vor începe cursurile într-o școală complet renovată și modernizată, iar noua creșă este finalizată și pregătită să îi primească pe cei mai mici dintre copii.

Pentru Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” avem semnate patru proiecte cu finanțare europeană, în valoare totală de aproximativ 4,5 milioane de euro, pentru modernizarea clădirilor și dotări. În prezent suntem în etapa procedurilor de achiziție.

Și oferta educațională se dezvoltă. Liceul oferă specializările: tehnician în activități economice, tehnician în turism, tehnician veterinar, tehnician în silvicultură și exploatări forestiere.

Ca noutate, consemnăm calificarea de grădinar urban, Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” fiind printre puținele unități de învățământ din țară care au introdus această nouă pregătire profesională.

Avem o conducere a liceului și cadre didactice bine pregătite, implicate și dedicate, iar colaborarea dintre Primăria Geoagiu și unitatea de învățământ este una foarte bună. Cred că investițiile în infrastructură trebuie întotdeauna dublate de oameni care pun suflet în educația copiilor noștri.

Toate acestea arată foarte clar că la Geoagiu punem un accent deosebit pe educație. Investim pentru că dorim, de la creșă și până la terminarea liceului, copiii noștri să beneficieze pentru pregătire de condiții moderne și de oportunități cât mai bune, mai eficiente.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

1 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prima zi a Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a VII-a):

–        Expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Carmen Todosie, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”;

–        Prezentare de carte: „Ultima oră. Antologie de autor“, autor: Costel Simedrea, apărută în cadrul Editurii „Hoffman” Caracal, 2026.

 

2 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Municipală Lugoj:

„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea mai recentă apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița din cadrul seriei Viziuni.

 

3 septembrie 2026, ora 11.00, Primăria orașului Bocșa:

„Bocșa Film Festival“ (ediția a VI-a) – „Carte și Fim, Artă și Literatură“.

Simpozion aniversar Erwin Josef Țigla – 65.

Eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“, în parteneriat cu Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – UARF București, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa.

 

4 – 6 septembrie 2026, Szulok, comitatul Somogy, Ungaria:

Sărbătoarea comunității = Szuloki Falunap.

Cu următoarele contribuții din Reșița: corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), grupul vocal-instrumental  „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

5 septembrie 2026, comuna Carașova, jud. Caraș-Severin:

Festival folcloric „Pe malul râului Caraș“ (ediția a VII-a), organizat de Uniunea Croaților din România.

Cu participarea printre alții, și a Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

6 septembrie 2026, începând cu ora 12.00, Buziaș / județul Timiș:

Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la Sărbătoarea hramului Bisericii romano-catolice „Nașterea Maicii Domnului” / tradiționalul „Kirchweih”.

 

7 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Memoria locului (partea a III-a) cu Gheorghe Jurma: In memoriam ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28 iunie 1943, Oravița – †27 august 2019, Reșița) și prof. Ligia Perianu (*16 mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).

 

8 septembrie 2026, ora 17.00, crucea ridicată la ieșirea spre Fizeș din satul Tirol / Banatul Montan:

Sfințirea Crucii prin pr. Emil Alin Irimiciuc (Bocșa) și pelerinaj spre Biserica Romano-Catolică „Nașterea Preasfintei Fecioare Mariaˮ, Tirol.

 

8 septembrie 2026, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Nașterea Preasfintei Fecioare Mariaˮ, satul Tirol / Banatul Montan:

Sfântă Liturghie cu prilejul hramului Bisericii Romano-Catolice. Celebrant: pr. Emil Alin Irimiciuc (Bocșa).

 

8 septembrie 2026, ora 18.30, Piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Nașterea Preasfintei Fecioare Mariaˮ, satul Tirol / Banatul Montan:

Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

8 septembrie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fericitul Frédéric Ozanam (*23 aprilie 1813, Milano / Italia – †8 septembrie 1853, Marsilia / Franța).

Dublă expoziție filatelică cu tematica „Sfântul Vincenţiu de Paul” și „Fericitul Frédéric Ozanam”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

9 septembrie 2026, ora 11.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri literare cu autorul și criticul literar Cristian Paul Mozoru (născut la Reșița, astăzi trăitor în Germania).

 

9 septembrie 2026, ora 16.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

Expoziția de fotografii „Skopje – capitala Macedoniei de Nord”, organizată cu prilejul Zilei Independenței Macedoniei de Nord (8 septembrie). Expune Erwin Josef Țigla (Reșița).

Participă Excelența Sa Pavel Dupta, Consul Onorific al Republicii Macedonia de Nord la Timișoara.

Incursiuni muzicale: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

10 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 9, autor Andrei Szabo.

 

 

 

 

1. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die ersten Septembertage im Zeichen der Kultur (VII. Auflage):

–        Kunstausstellung Gabriela Surugiu und Carmen Todosie, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”;

–        Buchpräsentation: „Ultima oră. Antologie de autor“, Autor: Costel Simedrea, erschienen im „Hoffman”-Verlag Caracal, 2026.

 

2. September 2026, 16:30 Uhr, Munizipal-Bibliothek Lugosch, Kreis Temesch:

„Die Visionen des Banater Berglands – Vergangenheit und Perspektiven“: Bücherpräsentationen der Reschitzaer Autoren Gheorghe Jurma und Erwin Josef Ţigla, herausgegeben in Laufe der Jahre vom Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”.

Buchpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, die zu letzt erschienene Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla, innerhalb der Buchreihe der Visionen.

 

3. September 2026, 11:00 Uhr, Bürgermeisteramt Bokschan:

„Bocşa Film Festival = Bokschan Filmfestival“ (VI. Auflage) – „Carte și Film, Artă și Literatură”

Symposium Erwin Josef Țigla – 65.

In der Organisation der Städtischen „Tata Oancea“- Bibliothek, des Verbands der rumänischen Filmemacher Bukarest (UARF), des Bürgermeisteramts und Stadtrates von Bokschan.

 

4. – 6. September 2026, Sulk = Szulok, Komitat Somogy, Ungarn:

Dorffest in Sulk = Szuloki Falunap.

Mit folgender Teilnahme aus Reschitza im Banater Bergland: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), die „Resicza“-Gesang- und Instrumentalgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) sowie die deutsche „Enzian“-Volkstanzgruppe (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

5. September 2026, Karaschowa im Banater Bergland:

Folklorefestival „Pe malul râului Caraș“ = „Am Ufer des Flusses Karasch“ (VII. Auflage), von der kroatischen Minderheit Rumäniens organisiert. Die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea) vertritt die deutsche Minderheit.

 

6. September 2026, ab 12:00 Uhr, Busiasch / Kreis Temesch:

Kirchweihfest der römisch-katholischen „Maria Geburt“-Kirche, mit Beteiligung u.a. der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe  Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

7. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Das Gedächtnis des Ortes (Teil III) mit Gheorghe Jurma: In Memoriam Dipl.-Ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28. Juni 1943, Orawitza – †27. August 2019, Reschitza) und Ligia Perianu (*16. Mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).

 

8. September 2026, 17:00 Uhr, Kreuz am Weg Richtung Fizeș = Fisesch, Königsgnad = Tirol, Banater Bergland:

Weihe des Kreuzes durch Pfr. Emil Alin Irimiciuc (Bokschan) und gemeinsames Pilgern Richtung römisch-katholische „Maria Geburt“-Kirche.

 

8. September 2026, 17:30 Uhr, römisch-katholische „Maria Geburt“-Kirche Königsgnad = Tirol, Banater Bergland:

Heilige Messe zum Kirchweihfest der römisch-katholischen „Maria Geburt“-Kirche mit Pfr. Emil Alin Irimiciuc (Bokschan).

 

8. September 2026, 18:30 Uhr, Kirchhof der römisch-katholischen „Maria Geburt“-Kirche Königsgnad = Tirol, Banater Bergland:

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

8. September 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Seliger Frédéric Ozanam (*23. April 1813, Mailand / Italien – †8. September 1853, Marseille / Frankreich).

Philatelie-Doppelausstellung „Heiliger Vinzenz von Paul & Seliger Frédéric Ozanam” aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

9. September 2026, 11:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im schriftstellerischen Dialog. Als Gast, der Autor und Literaturkritiker Cristian Paul Mozoru (geboren in Reschitza, heute in Deutschland lebend).

 

9. September 2026, 16:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

Ausstellung „Skopje / die Hauptstadt Nordmazedoniens“, mit Fotos von Erwin Josef Țigla (Reschitza), organisiert anlässlich des Unabhängigkeitstag der Republik Nordmazedonien (8. September).

Mit der Teilnahme Seiner Exzellenz Pavel Dupta, Honorarkonsul der Republik Nordmazedonien in Temeswar.

Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Gesang- und Instrumentalgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

10. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 9, Autor: Andrei Szabo.

 

La aniversară, Erwin Josef Țigla – 65!

În curând, mai precis în 19 septembrie, scriitorul și promotorul cultural Erwin Josef Țigla va atinge borna celor 65 de ani de viață, viață pusă în slujba culturii bănățene!

La ceas aniversar ne îndreptăm gândurile spre acest ilustru om de cultură din imediata noastră apropiere, un coleg harnic și un prieten devotat, un român care sfințește locul în care trăiește și muncește și un german care-și cinstește cu onoare Heimat-ul, o personalitate cunoscută în plan intern și internațional, în mediile culturale, scriitoricești, teologice, jurnalistice, educaționale, datorită activității ample și complexe desfășurate de-a lungul vremii în diverse spații mai mult sau mai puțin formale.

Erwin Josef Țigla este și un vechi și drag prieten al Bocșei, al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, iar prin activitatea sa complexă și prin darurilor oferite Bocșei (cărți, proiecte, evenimente, relații și colaborări etc.) și-a câștigat nu doar binemeritatul titlu de Cetățen de Onoare al urbei, ci și pe cel de fiu al Bocșei lui Tata Oancea, fiind unul dintre cei care urmează cu strictețe îndemnul acestuia „Munciți, cetiți, călătoriți!”

Administrația publică locală Bocșa „a furat startul” în acest an și-l va sărbători pe Erwin mai devreme. Adică, simpozionul aniversar „Erwin Josef Țigla – 65” va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa, iar ziua de 3 septembrie 2026 va fi dedicată scriitorului Erwin Josef Țigla în semn de mulțumire și aleasă prețuire, pentru rodnică și frumoasă colaborare de-a lungul vremii.

Așadar, vă invităm să ne fiți alături la acest eveniment de suflet, dar și mărturisitor al slujirii devotate pe tărâm cultural la atingerea bornei unei vârste a nobilei înțelepciuni.

La mulți ani, Erwin Josef Țigla! Teferi și binecuvântați, alături de cei dragi!

 

ȚIGLA, ERWIN JOSEF. Bibliotecar, scriitor, jurnalist, editor. S-a născut în 19 septembrie 1961 la Reșița și este promotor al culturii germane în România și în Banatul Montan, editor, bibliotecar, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A absolvit Liceul ”Diaconovici-Tietz” din Reșița și studii postliceale de bibliotecar la Bușteni. Locuiește în Reșița, este căsătorit și are un băiat.

Erwin Josef Țigla are o activitate culturală impresionantă, este Cetățean de onoare al municipiului Reșița, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, Cetățean de onoare al orașului Bocșa. Este membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, președintele Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și președintele  Asociației Caritativă ”Sfântul Vincențiu de Paul” Reșița. Publică în aproape toate publicațiile vremii,  este redactorul șef al publicației lunare ”Echo der Vortragsreihe”,  al periodicului ”Împreună, miteinander, egüttesen”, al periodicului ”Glasul vincențienilor” și al buletinului informativ ”Info SVP-Ro”. Este inițiatorul unor importante  manifestări culturale ale etniei germane din România: ”Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ”Zilele Literaturii Germane la Reșița”, ”Parada Portului Popular German”, ”Copiii desenează ținutul natal” etc.

Scriitoarea Maria Pongrácz-Popescu îl descrie pe Erwin Țigla într-un mod sincer și excepțional: ”Un om plin de pasiuni, puternic vesel și câteodată melancolic, care a descoperit ”pomul vieții pentru eternitate”. Găsim în el atâta dăruire și pasiune, încât credem că a fost predestinat să devină, într-un anumit spațiu și într-un timp pe care-l trăim și noi, un om punte între culturi, un generator de noi energii spirituale, un constructor de valori de care avem atâta nevoie.”

Toți cei care-l cunoaștem pe Erwin Josef Țigla putem confirma spusele Mariei Pongrácz și putem da propriile mărturii cu privire la dăruirea și generozitatea omului de cultură Erwin Josef Țigla.

De asemenea, orașul Bocșa îi datorează enorm omului de cultură Erwin Josef Țigla din multe puncte de vedere: de la relațiile importante și fructuoase cu Forumul Democratic al Germanilor, la relații importante în parteneriate și colaborări cu asociații din Germania și Austria; de la activități cultural-spirituale, la editări și donări de cărți și albume; de la implicarea directă în derularea unor proiecte cultural-sociale, până la parteneriatele esențiale pentru promovarea și dezvoltarea multiculturalității orașului Bocșa.

 Trebuie precizat că lui Erwin Țigla și Gheorghe Jurma li se datorează singura carte-album „Bocșa”, o adevărată „carte de vizită” a orașului nostru, dar și albumul dedicat profesorului și pictorului bocșean Peter Kneipp.

Erwin Josef Țigla este autorul și realizatorul a peste 100 volume, cărți și albume, dedicate Banatului și oamenilor de aici. Adevărate bijuterii editoriale de o importanță greu de tăgăduit.

Între cărțile semnate amintim excepționalele albume realizate împreună cu scriitorul Gheorghe Jurma: Reșița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2009; Anina: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2012; Bocșa: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2014; Oravița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2017; Monumentele Mihai  Eminescu. Reșița: Banatul Montan, 2018; Caransebeș: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2020; Reșița: Viziuni 2. Reșița: Banatul Montan, 2021; Oțelu-Roșu: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2022; Moldova-Nouă și Clisura Dunării: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2024.

De asemenea, amintim câteva volume de autor, coautor sau coordonator, volume de incontestabilă valoare și frumusețe: Biserici romano-catolice din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2001; Pomul vieții pentru eternitate. Arta turnării metalului din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2003; Stendl: Desene – Zeichnungen. Reșița: Banatul Montan, 2006;  Anton Ferenschütz. Reșița: Banatul Montan, 2008; Destăinuiri. De 21 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2009; Vitalis. Iulian Vitalis Cojocariu. Reșița: Banatul Montan, 2009; Destăinuiri II. De 32 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2011; Raze de lumină: album foto. Reșița: Banatul Montan, 2011; Semmeringul bănățean: Calea ferată Oravița-Anina. Reșița: Banatul Montan, 2013; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 25 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2012 – 2014; ”Ecoul Asociației/ Echo der Vortragsreihe” 1990 – 2014: bibliografie. Reșița: Banatul Montan, 2015; 25 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan, 1991- 2015”. Monumentele Mihai Eminescu (coaut.). Reșița: TIM, 2015 (Eminescu; 15);  Reșița: Banatul Montan, 2016; Destăinuiri III. De 42 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2016; Literatura în grai popular în Banatul Montan și publicarea acesteia. Reșița: Banatul Montan, 2017; 3 x Bad Kissingen.Reșița: Banatul Montan, 2017; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 30 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2017; Peter Kneipp: Kunstmaler=Artist Plastic. Reșița: Banatul Montan, 2017; Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Űbersetzungen (coautor).  Reșița: TIM, 2018 (Eminescu; 16);  Reschitza: 245 Jahre. Reșița: Banatul Montan, 2020; Destăinuiri IV. De 60 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2021; Ecouri eminesciene (coautor). Reșița: TIM, 2021 (Eminescu; 17); Ecumenism în Reșița și Banatul Montan = Öcumene in Reschitza und im Banater Bergland. Reșița: Banatul Montan, 2022 etc.

Despre personalitatea Erwin Josef Țigla s-a scris în multe volume de referință, de la „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” (Reșița: Timpul, 1998) la „Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma (Reșița: Tim, 2016) sau „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timișoara: David Press Print, 2016) fiind conturat portretul unui neobosit promotor cultural, unui om de o calitate excepțională.

Doar câteva Referințe: Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XVI/ Petru Ciurea, Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2012; Cărășeni de neuitat vol. XVIII/ Petru Ciurea, Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2012; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XL/ Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014-2018/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;  Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori: dicționar/ Fenia Driva.-Ediția a II-a revăzută și adăugită.-Iași: Rotipo, 2022; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. II Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64) ; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură -71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015-2020/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024; Eminescu și Reșița/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2024 (Colecția Eminescu; 20);Gheorghe Jurma un proaspăt optzecist In Honorem/ volum îngrijit de Erwin Josef Țigla.- Reșița: TIM, 2025;  Presă și cultură la Bocșa. Scurt istoric al presei bocșene. „Bocșa culturală” – revistă de literatură, artă, istorie și spiritualitate – 25 de ani/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 77).

„Bocșa Film Festival” ed. a VI-a 2026 îmbină armonios artele: carte, film și artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals!        

 

Dușan  Baiski este un important scriitor și jurnalist bănățean de origine sârbă, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Timișoara și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

A debutat editorial în 1984 cu volumul de proză scurtă „Averse izolate” la editura „Facla” din Timișoara.

Alte volume de autor: Radiografia unui caz banal, Editura „Facla” din Timișoara – 1988 (proză scurtă); Ljubav među senkama („Dragoste între umbre”), Editura Kriterion, București, 1990 (poezie în limba sârbă); Luna și tramvaiul 5, Editura „Marineasa” – 1994 (proză scurtă); Piața cu paiațe, Editura „Marineasa”- 1994 (teatru); Război pe Internet Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura „Waldpress“ din Timișoara – 2004; Păsări pătrate pe cerul de apus – Editura Marineasa, Timișoara – 2006 (proză scurtă); Свађа с мастилом / Cearta cu cerneala – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara – 2007 (poezie în limba sârbă); Cenad, pur și simplu Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Marineasa, 2009 (studii monografice); Cenad – Studii monografice Arhivat în 4 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2012 (2015, ed. a II-a, revăzută și adăugită); Lugoj – Studii monografice Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2015; „Cenăzeanul” – 25 de ani – Editura Artpress Timișoara, 2017 (monografie); Război în Banat Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2017 (studii monografice); Cenad – Documente de arhivă Arhivat în 7 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2019 (documente); Cenăzeni de ieri și de azi Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2020; Populația Cenadului,Editura Artpress Timișoara, 2020.

De asemenea, Dușan Baiski traduce volume din limba sârbă și publică în diverse antologii, volume colective, precum și în reviste din țară și străinătate.

Referințe găsim în presă, dar și în multe volume:  Gheorghe Luchescu. Din galeria personalităților timișene.  Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș: Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie – Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999) – Dicționar bibliografic – Editura Marineasa, Timișoara, 1999, p. 20-21; Dicționar SF./ Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu – București: Nemira,  1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету – Ко је ко 1996/99 – Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99 – Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana Cernicova, Marin Bucă – Mass media din Timișoara postdecembristă – Editura Augusta Timișoara, 2000, p. 93;  Dicționar bio-bibliografic, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000; Живко Милин – Лексикон/Živko Milin/Leksikon – Jivko Milin – Lexicon – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004 (în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion – Dicționarul general al literaturii române (A-B) – Academia Română – Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 319-320; Dicționar al Scriitorilor din Banat / Coordonator Alexandru Ruja – – Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213;

Paul Eugen Banciu, Aquilina Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33; Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična enciklopedija – Knjiga 2 – Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2 – Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145;

Who is who în România – Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007, p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County Mic atlas al județului Timiș – Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И, Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka – Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad, 2010, p. 463-464; Dinu Barbu – Mic atlas al județului Timiș – Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș – Ediția a II-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Милена Милановић – Биографски лексикон. Српски писци у расејању 1914-2014 / Biographical Lexicon. Serbian Writers in Diaspora. Издавач: Милена Милановић. Београд, 2015; Cornel Ungureanu – Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Editura Brumar, Timișoara, 2015, p. 8, 17, 363, 542, 554, 613, 616; Стеван Бугарски, Живко Милин – Лексикон Срба књижевника са данашње територије Румуније 1705-2015, Савез Срба у Румунији, Темишвар, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Ioan Traia – Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 27-31; Ion Pachia-Tatomirescu – Pagini de istorie literară valahă de mâine (IV), p. 221-223, Editura Waldpress Timișoara, 2018; Ivo Muncian, Miroslav Rosici – Cenadul și oamenii de litere / Иво Мунћан, Мирослав Росић – Чанад и људи од пера, volum bilingv româno-sârb, Editura Solness, Timișoara, 2018. ISBN 978-973-729-554-5; Ioan Traia – Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 125-129; Viorel Marineasa – Ficțiune și istorie. Lecturi complementare, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, p. 141-144.

S-a născut în 11 martie 1955 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, trăiește, muncește în Timișoara, iar vacanțele și le petrece la casa din Ocna de Fier.

Apropiat și vechi colaborator și prieten al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, Dușan Baiski a inițiat și organizat câteva proiecte culturale și la Bocșa de-a lungul vremii, dar în calitatea sa de scriitor.

Însă, de ceva timp, Dușan Baiski și-a expoatat latura artistică și a propus publicului artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals utilizând culori de sticlă și rășină epoxidică, o tehnică spectaculoasă prin care rezultă un smalț emailat. Această metodă folosește contururi metalice reliefate pentru a separa compartimentele în care se toarnă ulterior rășina colorată sau culorile de sticlă rezultatul fiind încântător.

În cadrul evenimentului „Bocșa Film Festival” zilele de 3 și 4 septembrie 2026 alătură cărții și filmului și arta lui Dușan Baiski, iar în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa va fi vernisată o expoziție cu lucrări în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals.

Vă invităm cu drag să ne bucurăm împreună de arta lui Dușan Baiski, de un stil mai puțin experimentat, dar foarte viu și atractiv!

27 august 2026, o după-amiază plăcută de vară, care te îmbie la visare. Într-o atmosferă plină de bucurie, vers și armonie, la Primăria din Arad a avut loc lansarea volumului de versuri Ochiul cerului senin, al poetei Carmen Radu, volum recent apărut la Editura Castrum de Thymes, din Giroc.

Evenimentul a debutat în acordurile cvartetului Adagio, care a însuflețit atmosfera, dându-i o notă de bucurie și seninătate, în acord cu versurile prezentate. Cartea a fost prezentată de Mirela Minuța Alexa, președinte al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Arad, dar și de scriitorul și editorul Daniel Luca, precum și de Nicolae Toma, jurnalist și tehnoredactorul volumului.

Între prezentări, ambianța muzicală a cvartetului amintit a întărit versurile poetei și atmosfera romantică. Au fost momente de liniște sufletească și profundă încărcare emoțională, parcă în acord cu lumina blândă a soarelui pe înserat, care pătrundea discret prin ferestre, moment în care a avut cuvântul însăși poeta. Publicul numeros a asistat la o trecere prin toate anotimpurile, prin vers și armonie muzicală, cvartetul oferind un adevărat concert, fiecare piesă interpretată fiind îndelung aplaudată.

Versurile.trec de la primăvara ce reînvie și reîmprospătează natura, la vara caniculară, în puternic contrast cu anotimpul friguros al iernii înghețate, în timp ce toamna așează din nou speranța la locul său, după cum apreciază Daniel Luca în postfața cărții prezentate. Prin toate anotimpurile, însă, iubirea rămâne liantul care dăinuie veșnic, iubire nemuritoare, ce nu ține cont de anotimp, rămânând eternă, chiar divină.

A fost o seară culturală deosebită, plină de emoție și armonie literară.

31 august 2026, ora 19.00, curtea Centrului Universitar UBB Reșița, la Ansamblul omagial „Mihai Eminescu & Luceafărul”:

Ziua Limbii Române – 31 august. Sărbătorim împreună cu scriitorii reșițeni.

 

 

31. August 2026, 19:00 Uhr, Hof des Universitätszentrums Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, beim Hommage-Ensemble „Mihai Eminescu – Luceafărul / Der Abendstern”:

Tag der Rumänischen Sprache – 31. August. Wir feiern mit den Reschitzaer Schriftstellern.

 

Sub egida Zilei Limbii Române, sărbătorită în avanpremieră pe 30 august 2026, Țara Almăjului a devenit scena unui pelerinaj cultural de excepție. Alegerea datei de 30 august 2026 pentru desfășurarea „Pelerinajului cultural” din Țara Almăjului nu a fost deloc întâmplătoare. Așa cum au subliniat organizatorii, această zi s-a plasat ca un veritabil arc peste timp și o punte de legătură între două mari sărbători ale identității noastre: chiar a doua zi după „Noaptea Muzeelor la Sate” (29 august) și în ajunul „Zilei Limbii Române” (31 august). 

Evenimentul a reunit iubitori de cultură, jurnaliști și scriitori, fiind susținut de un parteneriat între Asociația Culturală Banatcult, primăriile din Bozovici și Eftimie Murgu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Filiala Caraș-Severin), Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” și asociațiile comunității germane din Caraș-Severin și Reșița.

Primul popas al itinerariului a avut loc la Bozovici, unde participanții au fost primiți cu căldură de amfitrionii și ghizii Caius și Laurențiu Călinescu. Dincolo de colecția inestimabilă de exponate salvate de la risipire prin eforturile și sacrificiile acestei familii, s-a conturat povestea fascinantă și adesea dureroasă a patrimoniului local.

Discuțiile au gravitat în jurul destinului zbuciumat al vechii biserici. S-a evocat licitația din 1906 pentru pictură și decizia înlocuirii catapetesmei, moment care a declanșat o adevărată odisee a obiectelor sacre. Bucăți din vechiul iconostas au ajuns depozitate prin podurile caselor, mutându-se odată cu vânzarea proprietăților și fiind parțial dezmembrate de-a lungul deceniilor. Această „rană deschisă” a comunității ridică mereu dilema etică a conservării: tensiunea dintre a lăsa obiectele pradă timpului și dorința arzătoare de a le oferi o vitrină a demnității într-un muzeu. Salvarea acestor fragmente de istorie – alături de documente prețioase, precum actele de numire, ziarele locale vechi și ediții de secol XIX ale Bibliei – reprezintă un act de legitimare a memoriei locale.

Tot în Bozovici, a fost vizitată biserica romano-catolică, filială a Parohiei Băile Herculane. Ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea (1858-1860, cu rădăcini ale parohiei încă din 1845), lăcașul stă mărturie longevității, diversității confesionale și a moștenirii lăsate de coloniștii germani și cehi în Banatul Montan.

Cel de-al doilea popas a adus pelerinii în localitatea Eftimie Murgu, celebră pe plan internațional pentru complexul său de mori de apă. Aici, rolul de gazdă i-a revenit profesorului Mihai Vlădia – istoric, promotor cultural și fondator al asociației și revistei Banatcult.

În sala de conferințe a muzeului sătesc, dezbaterile au adus laolaltă scriitori membri ai Uniunii Scriitorilor din România, jurnaliști din filiala Caraș-Severin a UZPR și oameni de cultură din Reșița, Pârvova, Mehadia și Crușovăț. Prin intermediul fotografiilor vechi, memoria locului a fost reînviată. S-a urmărit tranziția țăranului bănățean, reprezentat de figuri locale, către cetățeanul activ, conștient de valoarea identității sale.

Dialogul s-a concentrat pe viitor și pe transformarea memoriei într-un motor economic și turistic sustenabil. Au fost propuse proiecte curajoase: reeditarea monografiilor locale, publicarea unei lucrări ample dedicate lui Eftimie Murgu și crearea unui brand „Rudăria” pentru produse tradiționale locale (făină, „brânză de găinușă” și țuică), posibil prin înființarea unei cooperative. Pasiunea colectivă s-a împletit cu viziunea pragmatică, subliniindu-se necesitatea organizării, marketingului și a finanțărilor.

Ziua a continuat cu un tur pietonal prin inima localității, dezvăluind la pas cele mai importante obiective istorice. După o zi densă, încărcată de istorie și promisiuni pentru viitor, întâlnirea s-a încheiat cu un festin gastronomic tradițional, oferit cu generozitate de gazdă – un prilej perfect pentru sedimentarea impresiilor și consolidarea legăturilor comunitare.

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin