„Carte, Artă și Tinerețe luminată de vers eminescian”  astfel s-a intitulat evenimentul organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în data de 3 iunie 2026, desfășurat într-un cadru natural de poveste: Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor.

Partenerii evenimentului au fost Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Școala Gimnazială Măureni-Șoșdea, iar susținărorii acestei frumoase întâmplări au fost Primăria și Consiliul Local Bocșa.

Evenimentul este inclus în calendarul cultural al bibliotecii bocșene ca proiect de promovare a cărții, de promovare a obiectivelor turistice din orașul Bocșa, precum și de marcare a zilei de 15 iunie – Ziua Eminescu – ziua în care se stingea Luceafărul poeziei românești, zi cu dublă semnificație pentru bănățeni: Ziua Banatului Montan.

De asemenea, evenimentul s-a înscris în calendarul cultural al Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița în cadrul proiectului „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Așadar, instituțiile de cultură și educație și-au dat mâna, iar rezultatul a fost unul extraordinar: pe Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor a fost amenajată o expoziție de pictură purtând semnătura artistului plastic Nicolae Potocean – NIK; de asemenea, a fost lansat volumul acestuia, o carte-album intitulată: „Arta lui Nik Potocean. O poveste homerică” (Giroc: Castrum de Thymes, 2025), volum apărut în seria „Bocșa, istorie și cultură; 79 ), iar elevii prezenți au recitat versuri de Mihai Eminescu. Au fost prezenți elevi de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug și elevi de la Școala Gimnazială Măureni – Șoșdea, însoțiți de prof. dir. Nicoleta Belu. De altfel, evenimentul se înscrie și în parteneriatele Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa derulate cu aceste instituții de învățământ privind promovarea cărții, a lecturii și a scriitorilor, editorilor, oamenilor cărții.

Despre Arta lui Nik Potocean, despre eveniment și despre proiectele culturale  aflate în derulare au vorbit Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban, Nicolae Potocean  și primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

La eveniment au participat artiști plastici din Bocșa și Reșița, oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Anina, precum și elevi și cadre didactice. Iar fondul muzical și buna sonorizare  au fost asigurate de prietenul bibliotecii bocșene – Mircea Rămneanțu –  partenerul oficial al multor evenimente cultural-artistice și spirituale desfășurate la Bocșa cu diverse prilejuri.

Prezenți la eveniment, primarul Mirel Patriciu Pascu și vice primarul Bogdan Ovidiu Pop au răsplătit participanții cu diplome de onoare pentru frumoasa colaborare în desfășurarea acestui inedit proiect inițiat și manageriat de biblioteca publică.

Întâlnirea s-a încheiat cu sesiunea de fotografii, cu vizionarea expoziției de artă, precum și cu o vizită pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor.   

 

 

Ticu Leontescu, pseudonimul lui Constantin Leontescu, s-a născut la 16 mai 1956, în comuna Dersca din judeţul Botoşani într-o familie cu șase copii, părinții fiind oameni simpli și credincioși.

Școala primară o face în satul natal și, datorită talentului la desen, la îndemnul stăruitor al directorului școlii, profesor de matematică, la finele clasei a șaptea a dat examen la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Botoșani, dată când a plecat definitiv din satul în care s-a născut și a copilărit.

A continuat studiile la Liceul de Arte Plastice din Timişoara, absolvit în 1975, continuând cu Şcoala Tehnică Postliceală „Mecanică Fină şi Optică” din orașul de pe Bega, absolvită în 1977, făcând abonament la Biblioteca Județeană Timiș, de unde împrumuta tot ceea ce găsea și i se părea important, iar din librării și de la anticariat cumpăra antologii de poezie universală, își procura și reviste, precum „Flacăra”, „Cronica” ș.a., apoi a urmat cursurile Facultății de Teologie din Bucureşti, absolvită în 1994, după studii fiind profesor de Teologie la Liceul Teologic „Logos” din Timişoara și pastor al Bisericii „Filadelfia”, Timișoara.

În noaptea de 15 mai 1983, a avut privilegiul să-l întâlnească pe unul dintre marii poeți creștini, martiri ai neamului românesc, pe fostul deținut politic (aproape șaptesprezece ani și jumătate de detenție) Traian Dorz. Din acea noapte de mai 1983 și până în iunie 1989 (când poetul a trecut la cele veșnice), l-a vizitat frecvent, în căsuța-chilie din Livada Beiușului, dezvoltând o relație frățească și de prietenie, el devenindu-i magistru, iar el, discipol.

A citit, pe îndelete, toată monumentala sa operă: poezie și proză, „Istoria Oastei Domnului”, meditații devoționale, aforisme etc., iar Traian Dorz, văzându-i setea de cunoaștere și lectură, precum și impulsul de a scrie, l-a încurajat, învățându-l cum să pună „talantul în negoț”, spre „binele altora”.

Cele mai multe poezii din primul său volum, „Răstignită iubirea”, le-a scris în acea perioadă de grație, iar în noaptea de 22 iunie 1989, când s-a întors de la înmormântarea martirului, profund marcat, meditând la exclamația plină de durere a profetului Isaia „Piere cel neprihănit și nimănui nu-i pasă; se duc oameni de bine și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit. El intră în pace în groapa lui…” (cap. 57:1-2a), cu ochii ațintiți la Luna plină, care îi lumina odaia, a fost inspirat să scrie poezia dedicată memoriei lui Traian Dorz, intitulată „Profetul” și pentru care, la un concurs de poezie organizat de revista „Mesaj Evanghelic” de la Oradea, în 1992, a primit premiul I.

La Academia Română, Filiala Timișoara, scriitorul Ticu Leontescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a lansat, miercuri, 27 mai 2026, în cenaclul ,,Respiro” volumul de poezii religioase ,,Nufăr peste ape”Antologie de autor, prefațat de Eugen Dorcescu și o postfață de Mariana Anghel, evenimentul reunind oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, universitari și iubitori ai poeziei autentice, transformând întâlnirea într-o adevărată sărbătoare a spiritului, unde au luat cuvântul prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, conf. univ. dr.Mirela-Ioana-Dorcescu-Borchin, prof. Gheorghe Ciulpan, autorul antologiei, moderatorul activității fiind prof. Viorica Bălteanu.

Elevul Lorenzo Lisi a recitat în grai bănățean versuri de Victor Vlad Delamarina, iar pagini muzicale geniale au fost interpretate de Gianluca Vanzelli, prim-flautist la Opera Națională Română din Timișoara, activitatea continuând cu melodii pe versurile poetului Ticu Leontescu.

Prin intermediul lui Eugen Dorcescu, Ticu Leontescu l-a cunoscut pe Aurel Turcuș, care, începând din anul 2007, l-a invitat și încurajat să participe, an de an, la Festivalul Internațional de Creație Literară Religioasă, desfășurat la Timișoara, la data de 14 septembire (Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci), festival menit să identifice și să încurajeze scriitori pasionați de literatura religioasă de factură creștină, atât din țară, cât și din afara țării, evaluându-le creația și cărțile publicate, confirmându-le valoarea prin acordarea de mențiuni și premii.

Ticu Leontescu debutează absolut în Revista „Exodus”, Chicago (USA), noiembrie 1989, iar debutul editorial îl face cu volumul de versuri „Răstignită iubirea”, Editura ,,Marineasa”, Timişoara, 2004, colaborând la revistele din Banat, Cluj, Iași, Târgu Jiu, Bacău, Los Angeles, dar și cu multimedia.

Referinţe critice asupra volumelor de poezii (selectiv, în volum) are de la Olimpia Berca, Constantin Buiciuc, Maria Niţu, Mioara Bahna, Emilian Marcu, Cristina Ștefan, Camelia Crişan, Carmen Raluca Şerban, Remus Valeriu Giorgioni, Ion Arieşanu, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Eugen Dorcescu, Ioan Holban, Livius Petru Bercea ș.a.

Pentru activitatea sa poetică, Ticu Leontescu a obținut Premiul „Dosoftei” la Timișoara, Marele Premiu „Aurel Turcuș”, pentru întreaga sa creație literară de factură religioasă etc.

Poezia lui Ticu Leontescu este una militantă, cu filon religios, actuală, aducându-l pe Dumnezeu în agora sufletului său, de unde își strigă semenii, poetul este colocvial, se adresează direct, detașat, plin de încredere, instanței divine, mărturisind dragostea, bucuria, păsurile, dialogul cu divinitatea desfășurându-se neprotocolar, ca între prieteni, în stil arghezian.

Discursul său liric nu aparține, pe deplin, nici poeziei religioase (nu există referiri la ritual), nici, pe de-a-ntregul, celei mistice (nu există, manifest, freamătul, fiorul misterului), dar comunicarea nemijlocită cu sacrul este intensă, este prezentă pretutindeni și în orice clipă. Atâta doar că avem a face cu o comunicare neceremonioasă, neprotocolară, cu o comunicare eliberată, uneori, de ostentativul cutremur al ființei, o comunicare simplă lipsită de retorică, smerită, umilă, plină de încredințare, aidoma celei trăite de un copil care vorbește întruna și despre toate cu Tatăl.

Ticu Leontescu este pastorul, omul de cultură, profesorul generos și un remarcabil scriitor, creația sa literară, fiind una cu adevărat prodigioasă, iar volumele de poezie, scrise și publicate în ultimele decenii, au consacrat un poet de mare rafinament compozițional și înaltă elevație spirituală, un poet creștin, pasionat de lectură și travaliu.

Recent, „în fotoliul” de președinte al Judecătoriei din orașul de pe malul Cernei – Hunedoara, a fost numit cunoscutul și apreciatul judecător Laurențiu FAIFER – un om exemplu de forță și echilibru în viața profesională și care cu bunăvoința care-l caracterizează, ne-a devenit interlocutor.

 

– În ce condiții ați fost numit președinte, de către cine și pe ce perioadă?

– Am fost numit preşedinte de către secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în urma unui concurs naţional, organizat la Bucureşti. Concursul a presupus parcurgerea mai multor probe, desfăşurate începând cu luna ianuarie şi până în aprilie: test psihologic, scris şi oral, interviul cu prezentarea proiectului de management şi un test scris, sub formă de grilă. Mandatul meu va fi de trei ani.

 

– Punctați cele mai semnificative date biografice cu accent pe pregătirea profesională.

– Din aprilie 2001 până în decembrie 2019 am activat în mediul privat, mai exact în sistemul bancar, mai întâi ca executor bancar, apoi consilier juridic. Din decembrie 2019 sunt judecător la Judecătoria Hunedoara. Anterior, în sesiunea martie 2019 am obţinut cea mai mare notă din ţară la examenul naţional de primire în profesia de avocat, ca avocat definitiv. Sunt înscris începând cu data de 14.05.2019 în Baroul Bucureşti pe Tabloul Avocaţilor, ca avocat incompatibil.

 

– Care vă sunt primele măsuri pe care le veți lua la nivelul Judecătoriei?

– Schimbările vor fi făcute pe parcurs, iar presa va fi informată corespunzător. Nu iau măsuri pripite, voi evalua în prealabil fiecare aspect.

 

– Ce metode noi veți introduce în managementul activității?

– Eficienţa şi comunicarea vor fi cele două coordonate ale mandatului meu. În privinţa eficienţei prefer să discut abia după ce voi implementa ceea ce mi-am propus.

 

– Care vă sunt punctele de vedere și pretențiile în relația cu membrii colectivului ce-l conduceți?

– Sunt în situaţia fericită de a face parte dintr-un colectiv în care colegii îşi fac treaba, nu fentează munca. Vreau să fiu în continuare acelaşi om alături de ei în tot ce fac, atât cu mintea cât şi cu sufletul.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Să ne aducem aminte de Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023.

O expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla.

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlniri literare la noi acasă.

Oaspeții noștri sunt scriitorii timișoreni Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu și Liliana Ardelean, împreună cu cărțile lor.

 

 

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Wir erinnern uns an Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023. Eine Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Țigla.

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Literarische Begegnungen bei uns im Hause.

Als Gäste, die Temeswarer Schriftstellerinnen Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu und Liliana Ardelean und ihre Bücher.

 

În cadrul competiției Control BJJ Open, ediția I, desfășurată în Sala Polivalentă București, în cadrul căreia au participat peste 250 sportivi din diferite structuri militare, plutonierul adjutant șef Nicula Marius, aparținător Inspectoratului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara, s-a clasat pe primul loc, urmare unei bune pregătiri tehnico-tactice la categoria MALE NO-GI / AMATORI / MASTER 2 (36+) / -77 KG.

Prin acest rezultat, jandarmul hunedorean a demonstrat că performanța se câștigă prin pregătire, disciplină și pasiune. Reușita sa reprezintă o sursă de inspirație și confirmă faptul că pregătirea continuă și dedicarea sunt cheia succesului, atât în sport, cât și în activitatea profesională.

Îi adresăm sincere felicitări!

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

3 iunie 2026, ora 13.00, Aleea cu Tei, Bocșa – Izvor:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

„Carte, artă și tinerețe luminată de vers eminescian“.

Expoziție Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Prezentarea volumului „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică”, coordonatoare: Gabriela Șerban, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, în cadrul Seriei „Bocșa, istorie și cultură”, vol. 79.

Muzică și poezie pe versuri de Mihai Eminescu. Recital susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea“ și ai Școlii Gimnaziale Măureni / Șoșdea.

 

 

 

 

3. Juni 2026, 13:00 Uhr, Lindenbäume-Allee Bokschan – Bründel:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

„Buch, Kunst und Jugend, erleuchtet durch Eminescus Verse“.

Ausstellung Nik Potocean (Bokschan), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

Buchpräsentation: „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică” (= „Die Kunst des NIK Potocean. Eine homerische Erzählung”), Koordinatorin des Bandes: Gabriela Șerban, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, im Rahmen der Serie „Bocşa, istorie și cultură”, Band 79.

Aus Mihai Eminescus Verse, mit dem „Tata Oancea“-Lyzeum Bokschan und der Allgemeinbildender Schule in Moritzfeld / Șoșdea.

 

 

GLOBSEC a găzduit recent o sesiune paralelă la Forumul GLOBSEC 2026 de la Bratislava, reunind cercetători din trei proiecte europene de top pentru a examina modul în care operează manipularea informațiilor în diferite contexte naționale și regionale.

Realitatea distorsionată. Manipularea informațiilor și impactul acesteia în Europa a oferit o perspectivă interregională asupra narațiunilor de dezinformare, bazându-se pe cercetări din Europa Centrală, regiunea Mării Negre și Europa de Vest. Panelul a explorat vulnerabilitățile comune din mediul informațional, precum și factorii structurali care fac ca operațiunile de influență să fie atât de dificil de contracarat.

Dr. Christian Noack, de la Universitatea din Amsterdam, a prezentat concluziile proiectului NARDIV, care a examinat modul în care sunt percepute narațiunile informaționale maligne rusești în patru țări: Polonia, Slovacia, Germania și Franța. O constatare izbitoare a fost că aproximativ 80% dintre comentarii nu au interacționat direct cu narațiunile în sine, reflectând în schimb starea de spirit. Analiza calitativă a dezvăluit modul în care spațiile de comentarii online dau naștere unor comunități afective organizate în jurul unui sentiment puternic de „noi” și „ei”. Recomandările NARDIV îndeamnă cercetătorii, jurnaliștii, platformele și factorii de decizie să evite tratarea implicării ridicate ca un indicator al opiniei publice autentice, să crească gradul de conștientizare a activității boților și a comportamentului neautentic coordonat și să sprijine practicile de transparență și moderare a platformelor în conformitate cu Legea europeană privind serviciile digitale.

Provocare specifică local și comună structural. Jakub Kubs (CEDMO) a prezentat o cercetare asupra rețelei Pravda („Ofensiva globală: Cartografierea surselor din spatele rețelei Pravda”), o infrastructură coordonată de site-uri web care produc și distribuie sistematic conținut manipulator către publicul european. Constatările documentează modul în care astfel de rețele exploatează amplificarea algoritmică și vizează liniile de deviație societale existente.

Participanții au împărtășit perspective din contextele lor naționale și regionale, creând o imagine a unei provocări care este atât specifică local, cât și comună structural. O temă centrală a fost rentabilitatea dezinformării ca instrument de manipulare a informațiilor externe: spre deosebire de războiul convențional, operațiunile de influență necesită investiții minime pentru a produce un efect politic semnificativ. După cum a remarcat un participant citat de globsec.org, resursele necesare pentru a influența alegerile într-o țară mică prin manipulare coordonată a informațiilor sunt comparabile cu costul unei singure zile de conflict convențional. Această asimetrie face ca dezinformarea să fie un instrument atractiv pentru actorii ostili și o amenințare subestimată pentru democrații. Participanții au atras atenția că Europa trebuie să fie mult mai activă în a riposta și că manipularea informațiilor ar trebui tratată nu doar ca o provocare în materie de comunicare sau alfabetizare mediatică, ci ca o problemă de securitate care necesită un răspuns instituțional și politic pe măsură. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Visezi să transmiți live dintr-o zonă de conflict, dar nu știi cum să te ferești de o capcană explozivă? Vrei ca singura ta armă să fie camera de filmat și microfonul, dar să înțelegi exact ce se întâmplă sub șuieratul gloanțelor? Ministerul Apărării Naționale dă startul ediției cu numărul XXII a celui mai dur și spectaculos program de pregătire pentru jurnaliști. Învață să supraviețuiești pentru a-ți spune povestea. Se deschid înscrierile pentru Cursul de inițiere pentru operațiuni non-militare în zone de conflict, ediția XXII – 2026.

Între adrenalina terenului și siguranța vieții e doar un pas – unul pe care trebuie să înveți să-l faci corect. Timp de șase zile, între 14-20 iunie, obiectivele militare din Garnizoana Brașov devin „sala ta de clasă”. Nu vei sta în bănci, ci vei învăța direct de la profesioniști cum să transformi riscul în jurnalism de calitate.

Cursul nu este doar o lecție de teorie, ci o simulare intensă a realității din zonele de criză. Vei fi pus față în față cu scenarii limită, ghidat de militari cu experiență în misiuni internaționale și de jurnaliști de război care au văzut totul prin obiectivul camerei. Vei învăța: cum să te orientezi într-un teren necunoscut și ce să faci dacă ești capturat; cum să recunoaști minele, capcanele explozive și trecerea prin punctele de control în zone urbane de mare risc; cum să faci diferența între viață și moarte atunci când ești singur pe teren; cunoașterea și înțelegerea armamentului pentru a relata corect și documentat despre ceea ce vezi și proceduri de acordare a primului ajutor. Nu lăsa experiența vieții tale să treacă pe lângă tine. Învață de la cei mai buni cum să te întorci acasă cu știrea, dar mai ales, cum să te întorci teafăr!

Armata îți asigură tot ce e necesar pentru instrucție: echipamentul tactic, vestă antiglonț, cască. Confortul tău depinde de ce aduci de acasă. Iată ce ar trebui să ai în rucsac pentru a trece cu bine de „botezul focului”:

Bocanci de încredere: Nu veni în adidași! Ai nevoie de încălțăminte care să îți protejeze gleznele pe teren accidentat.

Haine rezistente și stratificate: Vei fi afară indiferent de vreme. Alege pantaloni tip cargo (cu buzunare) și tricouri din materiale care se usucă repede. Un hanorac și o pelerină de ploaie sunt obligatorii.

Carnet și instrumente de scris „de teren”: Vei lua notițe în condiții de stres sau ploaie. Un pix care scrie în orice poziție și un carnețel de buzunar sunt sfinte.

Baterie externă (Power Bank): Pe teren, prizele sunt un lux. Asigură-te că telefonul tău rămâne viu pentru a înregistra sau a fotografia momentele cheie.

Kit de igienă și protecție: Cremă cu factor de protecție solară (vei sta mult în soare), spray anti-căpușe/țânțari și un pachet generos de șervețele umede.

Detalii privind organizarea cursului și documentele de înscriere pot fi obținute accesând site-ul: https://www.mapn.ro/corespondenti/index.php. După completare, documentele solicitate vor fi transmise, prin e-mail, corespondentiderazboi@mapn.ro, la Direcția informare și relații publice, până la data de 9 iunie 2026.

Foto: MApN

Creșterea numărului de „jurnaliști instant” pe rețelele de socializare, persoane care nu se obosesc să verifice informațiile sau să respecte vreo etică jurnalistică înainte de a răspândi știri senzaționale așa-zișilor lor urmăritori, a atins un nivel îngrijorător, având potențialul de a induce în eroare publicul larg. Fostul jurnalist, editor și prezentator de știri Charles Mohan a declarat că era digitală permite acum oricui să partajeze informații în mod liber folosind doar un smartphone și platformele de socializare. Deși această evoluție reflectă o mai mare libertate tehnologică, prezintă și provocări majore, deoarece unii utilizatori prioritizează conținutul senzațional pentru a câștiga vizualizări și atenție. „Prezența dispozitivelor inteligente permite oricui să acționeze ca un «reporter » pe rețelele de socializare. Drept urmare, oamenii sunt ușor influențați de informații senzaționale, fără a le verifica mai întâi”, a susținut jurnalistul la Bernama TV, potrivit theborneopost.com.

Mohan a îndemnat publicul să consolideze alfabetizarea media, să solicite confirmarea din surse de știri credibile înainte de a crede sau redistribui astfel de informații. „Un editor de știri are un nivel foarte ridicat de responsabilitate și datorie etică. Informațiile sunt filtrate, evaluate și verificate temeinic înainte de a fi făcute publice”, reamintește jurnalistul.

În același timp, Charles a sugerat ca agențiile media tradiționale trebuie să–și sporească creativitatea, pentru a atrage publicul mai tânăr către conținut de știri credibil. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Vineri 15 Mai a fost ziua nașterii celui ce a fost profesor Tiberiu Boscaiu. O pioasă amintire a familiei Boșcaiu din Oțelu Roșu…
Spre frumoasa aducere aminte, citez din cuvintele domnului profesor Gavrilă Tusteanu la comemorarea trecerii în nefiinţă a profesorului Tiberiu Boșcaiu… ,,Este evocată personalitatea dascălului de excepţie, distins om de cultură care a slujit cu dăruire timp de peste cinci decenii învăţământului românesc…” Promotor și căutător neobosit al punerii în valoare a patrimoniului cultural… Tiberiu Boșcaiu a avut și are o realizare unică în ţară – Muzeul de Geografie Literară, care îi poarta numele, din incinta Liceului Bănăţean Oţelu Roșu. A cules din patrimoniul cultural al neamului si păstrat vie memoria înaintașilor, alături de elevii care l-au însoțit în numeroasele excursii de unde a obținut documente publicate și imagini.

O dovadă a valorii acestui demers vizionar este și faptul că Muzeul de Geografie Literară de la Oțelu Roșu este recunoscut oficial, fiind acreditat în lista muzeelor din România.

Angela Boșcaiu

Ediția din 2026 a Festivalului literar artistic „Ioan Dan Bălan”, desfășurată pe 30 mai în cadrul Zilelor Orașului Petrila, a reconfirmat importanța acestui eveniment pentru viața culturală a Văii Jiului. Scriitori, critici literari, jurnaliști, artiști și iubitori ai culturii s au reunit pentru a celebra opera și memoria scriitorului Ioan Dan Bălan.

Evenimentul, organizat prin implicarea unor instituții și organizații care susțin constant cultura locală: Primăria orașului Petrila și Consiliul Local, Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara Deva, Biblioteca Orășenească „Gheorghe Ittu” Petrila, Asociația Culturală EMIA, Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Exclusiv Media Grup, Clubul Copiilor din Petrila, Asociația literară „Poezia ca spectacol”, a fost coordonat, în calitate de director al festivalului, cu eleganță, profesionalism și sensibilitate de doamna Elisabeta Bogățan, scriitoare, promotor cultural și soția regretatului Ioan Dan Bălan. Prezența ei conferă festivalului o dimensiune afectivă aparte, fiind puntea vie dintre memoria scriitorului și comunitatea care îl omagiază.

Unul dintre momentele centrale ale ediției a fost acordarea Marelui Premiu al Festivalului, distincție oferită unor personalități care contribuie semnificativ la literatura română contemporană. La ediția din 2026, laureatul a fost Dumitru Sârghie – scriitor, jurnalist și critic literar pentru volumul „Anatomia sacrului viu. Lecturi critice selective din «Roata Lunii», poeme de Ioan Dan Bălan”.

În afara concursului, lui Ionel Bota, eseist, critic literar și editor, cunoscut pentru rigoarea analitică și contribuțiile sale la interpretarea literaturii actuale, îi este conferit Marele Premiu „Cum laudae” pentru exegeză literară la Festivalul Literar-Artistic „Ioan Dan Bălan”, ediția a III-a, pentru lucrarea – eseu „Între lut și ceresc. O inițiere în poezia lui Ioan Dan Bălan”. Referiri critice asupra volumului a prezentat scriitoarea Corina Vlădoiu, profesor de limba română, iar Mirela Cocheci, poetă și jurnalistă semnează postfața acestuia.

Cei doi premiați au fost aplaudați îndelung, iar discursurile lor au subliniat importanța păstrării memoriei culturale și a promovării valorilor autentice.

Realizările lui Ionel Bota au fost răsplătite cu asupra de măsură decernându-i-se, de asemenea, Diploma de Excelență „Meritul Cultural” la Festivalul Literar-Artistic „Ioan Dan Bălan”, ediția a III-a,

Diploma Meritul Cultural Jurnalistic, pe anul 2025, oferită de filiala „Mihai Eminescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, președinte Dumitru Buțoi, pentru implicare deosebită și susținerea performanței în cercetare, cultură, artă și jurnalism, în slujba comunității și a dezvoltării patrimoniului național românesc, Certificat de Român „Pan M. Vizirescu”, oferit de Editura „Arena Artelor” din Slatina, Olt, director Dumitru Sîrghie, în semn de aleasă prețuire pentru merite deosebite în promovarea culturii românești.

Pentru a evoca personalitatea lui Ioan Dan Bălan, Dumitru Oprișor, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, redactorul-șef al revistei de cultură „Meridianul Timișoara” a rostit o alocuțiune amintind perioada în care au debutat editorial împreună în anul 1989, la Editura Facla din Timișoara. Aceștia au fost selectați și incluși în volumul colectiv de debut intitulat „În căutarea timpului prezent”.

Programul festivalului a inclus prezentarea volumului „De Înălțarea Vieții. Antologia Festivalului literar-artistic «Ioan Dan Bălan», ediția a III-a” și cartea „Momârlanilor mei. Reportaje. Volumul I”, de Ioan Dan Bălan, editată postum prin grija doamnei Elisabeta Bogățan, momente poetice susținute de Grupul de Poezie „Ioan Dan Bălan”, ASOCA și Asociația „Poezia ca spectacol”, recitaluri muzicale oferite de Grupul vocal „Glasuri de Argint”, coordonat de profesor Ileana Berki, interpretări de muzică populară momârlănească, coordonate de Jana și Tibi Coconeț.

Atmosfera a fost una caldă, vibrantă, în care literatura, tradiția și muzica s-au împletit armonios.

Festivalul rămâne un act de recunoștință față de scriitorul Ioan Dan Bălan, autor al unor volume dedicate lumii momârlanilor și cronicar al identității locale. Prin implicarea Elisabetei Bogățan, evenimentul capătă o profunzime emoțională aparte, transformându-se într-un gest de iubire, memorie și continuitate.

Ediția din 2026 a demonstrat că Petrila își consolidează locul pe harta culturală a județului Hunedoara. Festivalul „Ioan Dan Bălan” devine tot mai mult un spațiu de întâlnire între generații, între tradiție și modernitate, între creație și comunitate.

 

Cristina Anișoara ZAINEA

Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin

 

3 iunie 2026, ora 13.00, Aleea cu Tei, Bocșa – Izvor:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

„Carte, artă și tinerețe luminată de vers eminescian“.

Expoziție Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Prezentarea volumului „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică”, coordonatoare: Gabriela Șerban, apărut la Editura „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, în cadrul Seriei „Bocșa, istorie și cultură”, vol. 79.

Muzică și poezie pe versuri de Mihai Eminescu. Recital susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea“ și ai Școlii Gimnaziale Măureni / Șoșdea.

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Să ne aducem aminte de Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023.

O expoziție filatelică din colecția Erwin Josef Țigla.

 

3 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlniri literare la noi acasă.

Oaspeții noștri sunt scriitorii timișoreni Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu și Liliana Ardelean, împreună cu cărțile lor.

 

4 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de grafică „Trepte spre lumină”, autor Maria Tudur.

 

8 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte, autor Florin Lungu (Reșița): „Căutare. Douăzecișicinci de poeme”, Editura TIM Reșița.

Expoziție de pictură Iris Lungu (Reșița), ilustratoarea cărții.

 

9 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de acuarele Adina Ghinaci: „Marine”.

 

9 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

În dialog cu arta plastică și poezia. Invitata după-amiezii: Carmen Pinte (Petroșani).

 

10 iunie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție documentară „Personalități germane din Banatul Montan: Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița)”, la 48 de ani de la trecerea sa în eternitate.

10 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

 

10 iunie 2026, ora 19.00, Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița:

Recital de pian a pianistei Ana-Marija Markovina (Germania): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), o voce redescoperită a romantismului german. Organizat de Virginia Tutila.

 

 

 

3. Juni 2026, 13:00 Uhr, Lindenbäume-Allee Bokschan – Bründel:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

„Buch, Kunst und Jugend, erleuchtet durch Eminescus Verse“.

Ausstellung Nik Potocean (Bokschan), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.

Buchpräsentation: „Arta lui NIK Potocean. O poveste homerică” (= „Die Kunst des NIK Potocean. Eine homerische Erzählung”), Koordinatorin des Bandes: Gabriela Șerban, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes” Giroc, 2026, im Rahmen der Serie „Bocşa, istorie și cultură”, Band 79.

Aus Mihai Eminescus Verse, mit dem „Tata Oancea“-Lyzeum Bokschan und der Allgemeinbildender Schule in Moritzfeld / Șoșdea.

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Wir erinnern uns an Temeswar – Kulturhauptstadt Europas, 2023. Eine Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Țigla.

 

3. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Literarische Begegnungen bei uns im Hause.

Als Gäste, die Temeswarer Schriftstellerinnen Manolita Dragomir-Filimonescu, Constanța Marcu und Liliana Ardelean und ihre Bücher.

 

4. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Grafikausstellung Maria Tudur: „Trepte spre lumină” = „Schrittweise zum Licht“.

 

8. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation des Autors Florin Lungu aus Reschitza: „Căutare. Douăzecișicinci de poeme” (= „Suche. Fünfundzwanzig Gedichte”), Verlag TIM Reschitza.

Kunstausstellung Iris Lungu (Reschitza), die Buchillustratorin.

 

9. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci: „Marine“. Aquarelle.

 

9. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Begegnung mit der Kunst und Poesie. Kunstausstellung und Gedichtvortrag von Carmen Pinte (Petroschen).

 

10. Juni 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Dokumentationsausstellung „Banater Berglanddeutsche Persönlichkeiten: Alexander Tietz (*9. Januar 1898, Reschitza – † 10. Juni 1978, Reschitza)”, anlässlich des 48. Todestags.

 

10. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Juni 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

 

10. Juni 2026, 19:00 Uhr, „Lyra“-Saal des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza:

Konzert mit der Pianistin Ana-Marija Markovina (Deutschland): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), eine Stimme der deutschen Romantik. Organisiert durch Virginia Tutila.

 

De sărbătoarea Rusaliilor, în frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna s-a încetățenit cu mulți ani în urmă o frumoasă tradiție locală denumită Nedeie.

Așa că și anul acesta, la inițiativa inimoasei doamne Monica Aurelia DAVID consilier local și administrator al firmei STAN MONIC SRL, a avut loc în perimetrul Parcului local o reușită activitate culturală numită Nedeia cincișeană.

A cântat o formație compusă din tineri, cu remarcă pentru soliștii Iulia Ardelean și Remus Talfeș.

Nu au lipsit micii proaspeți și gustoși, cafeaua, berea și sucuri diferite.

Și de data aceasta, Nedeia a oferit comunității o atmosferă plăcută, o zi plină de bucurie, cântec, dans, voie bună și energie pozitivă, pe fondul unui cadru prietenos.

Nedeia cincișeană s-a dovedit – după cum susținea cincișeanul Marin Aida, în calitatea sa de participant – un model de petrecere utilă în zi de sărbătoare creștină pentru toți cei prezenți, tineri și seniori, dar și un certificat notabil al tradițiilor locale cincișene.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Copilăria este o magie pe care nici timpul, nici grijile vieții nu o pot șterge vreodată. Ea este începutul tuturor visurilor, locul unde inimile bat sincer, unde râsul vine din suflet și unde fiecare zi pare o aventură fără sfârșit. De aceea,

1 Iunie nu este doar o zi din calendar, ci o adevărată sărbătoare a bucuriei, a inocenței și a celor mai curate suflete, copiii.

Copilăria este perioada în care lumea se vede în cele mai vii culori. Un copil poate transforma o simplă cutie într-un castel, o ploaie de vară într-o poveste și o după-amiază petrecută cu prietenii într-o amintire de neuitat. În ochii lor există curiozitate, speranță și o sinceritate pe care oamenii mari o caută adesea toată viața. Copiii nu judecă după aparențe, nu iubesc din interes și nu păstrează răutate în suflet. Ei oferă îmbrățișări fără motiv și zâmbete fără condiții.

1 Iunie este ziua în care întreaga lume ar trebui să se oprească puțin și să privească mai atent spre cei mici. Ei sunt viitorul, dar mai ales sunt prezentul care ne amintește cât de important este să iubim, să fim buni și să ne bucurăm de lucrurile simple. Fiecare copil poartă în el o lumină aparte, un talent, un mod unic de a vedea viața. Nu există doi copii identici, așa cum nu există două stele care strălucesc la fel pe cer. Unii sunt visători, alții curajoși, unii sunt liniștiți, iar alții aduc veselie oriunde merg. Aceste diferențe îi fac speciali și frumoși.

Prietenia din copilărie are ceva pur și adevărat. Copiii se împrietenesc repede, împart jucării, se ceartă pentru câteva minute, apoi se împacă zâmbind. În lumea lor, o promisiune simplă are valoare, iar timpul petrecut împreună este mai important decât orice lucru material. Cele mai frumoase amintiri, se nasc adesea în curtea școlii, în vacanțele de vară, în jocurile până seara târziu sau în râsetele împărtășite fără griji. Prieteniile copilăriei rămân adesea în inimă pentru totdeauna, deoarece sunt construite pe sinceritate și inocență.

Copiii au darul de a aduce lumină în viețile celor din jur. Un simplu „te iubesc”, spus de un copil, poate alunga orice tristețe. Ei ne învață să fim mai răbdători, mai sensibili și mai atenți la frumusețea lucrurilor mărunte. Atunci când un copil râde, parcă întreaga lume devine mai bună. Într-o societate în care oamenii sunt adesea grăbiți și preocupați, copiii ne amintesc să ne oprim și să ne bucurăm de fiecare clipă.

De Ziua Copilului, fiecare copil merită să se simtă iubit, apreciat și ascultat.

Nu doar cadourile îi fac fericiți, ci mai ales atenția, timpul petrecut împreună și dragostea celor din jur. Uneori, cea mai mare bucurie pentru un copil este o îmbrățișare sinceră, o poveste spusă înainte de culcare sau o zi petrecută alături de familie și prieteni.

În același timp, această zi ne amintește că trebuie să protejăm copilăria. Fiecare copil are dreptul la educație, la joacă, la iubire și la șansa de a visa. Niciun copil nu ar trebui să cunoască tristețea, frica sau singurătatea.

Toți copiii, indiferent de locul din care vin, de culoarea ochilor sau de limba pe care o vorbesc, sunt speciali și merită să fie respectați și încurajați.

Această zi, este mai mult decât o sărbătoare dedicată copiilor. Este și o invitație pentru oamenii mari să redescopere copilul din sufletul lor. Să își amintească de jocurile fără griji, de emoția primei prietenii, de bucuria lucrurilor simple și de visurile care păreau atunci fără limite. Pentru că, în adâncul inimii, fiecare om păstrează o parte din copilăria sa.

Copiii sunt precum florile unei grădini, fiecare diferit, fiecare minunat în felul său. Unii înfloresc mai repede, alții mai târziu, dar toți au nevoie de iubire, grijă și încredere pentru a crește frumos. Ei sunt speranța lumii și cea mai prețioasă comoară pe care o avem.

De aceea, în fiecare an, pe 1 Iunie, să celebrăm nu doar copilăria, ci și puritatea, bunătatea și frumusețea sufletelor de copil! Să le oferim celor mici motive să zâmbească și să creadă în visele lor! Iar ei, prin inocența și sinceritatea lor, ne vor arăta mereu că adevărata frumusețe a vieții se găsește în lucrurile simple și în iubirea oferită din inimă.

Foto: pixabay.com

Autor,

Maria Drăguța Ecaterina