„Datoria noastră este să păstrăm trecutul, pentru ca viitorul să aibă rădăcini” (Nicolae Iorga)

În peisajul cultural contemporan, unde ritmul accelerat al informației amenință adesea memoria și profunzimea reflecției, apariția volumului „Eseuri din penița sufletului” de Gheorghe Sinescu reprezintă un act de recuperare culturală și de rezistență spirituală. Ediția revăzută și adăugită a cărții, apărută la Editura Castrum de Thymes, în 2026, nu este doar o simplă reeditare, ci o amplificare a unui proiect intelectual și afectiv care își propune să conserve oameni, fapte, tradiții și valori ce alcătuiesc patrimoniul viu al românității.

Încă din Cuvântul înainte, autorul își formulează limpede crezul. Fost slujitor al școlii, profesorul Gheorghe Sinescu mărturisește că scrisul a devenit pasiunea fundamentală a existenței sale. El scrie „ca să ființeze”, iar această formulă sintetizează întreaga filosofie a volumului. Cartea este construită din energie memorială, din dorința de a salva de la uitare experiențe, oameni și repere culturale. Pentru autor, scrisul este terapie, vocație și misiune deopotrivă, el devenind un cronicar cultural al fenomenului social românesc.

Volumul impresionează prin diversitatea tematică. Cititorul parcurge un vast teritoriu spiritual în care se întâlnesc literatura, istoria, etnografia, folclorul, memorialistica, arta, religia, viața comunităților locale și cronici a unor evenimente literare, pe care autorul le frecventează în cetatea Timișoarei cu rigurozitate. Nu există un singur “epi-centru” al cărții, ci o întreagă constelație de nuclee culturale care gravitează în jurul unei idei fundamentale: identitatea unui popor se construiește prin memorie și continuitate.

Primul mare reper al cărții îl constituie amplul eseu dedicat lui Ion Pribeagu. Gheorghe Sinescu nu se limitează la o simplă fișă biografică, ci reconstruiește atmosfera unei epoci și destinul unui creator remarcabil. Isac Lazarovici, devenit Ion Pribeagu, apare ca simbol al inteligenței, al spiritului critic și al umorului care a supraviețuit vremurilor ostile. Autorul urmărește cu atenție drumul său de la copilul provenit dintr-o familie modestă din Sulița Botoșanilor până la colaboratorul lui Constantin Tănase și creatorul versurilor pentru celebrul tango „Zaraza”. În această evocare se remarcă talentul lui Gheorghe Sinescu de a îmbina documentul cu povestirea și informația cu emoția.

La fel de impresionant este studiul consacrat lui Constantin Brâncuși. Artistul este prezentat nu doar ca un sculptor de geniu, ci ca expresie a unei spiritualități românești capabile să se universalizeze. Autorul urmărește copilăria gorjeană a sculptorului, formarea sa artistică, drumul aproape legendar către Paris și revoluția estetică pe care a produs-o în sculptura modernă. Eseul depășește dimensiunea informativă și devine un omagiu adus creatorului care a demonstrat că rădăcinile locale pot genera valori universale.

O dimensiune esențială a cărții este recuperarea patrimoniului local. Sântana, Comlăușul, Macea, Aradul și alte localități devin personaje colective ale volumului. Autorul reconstituie istorii locale, evocă personalități uitate, prezintă monumente, tradiții și comunități care au contribuit la identitatea acestor spații. În felul acesta, cartea capătă și valoare documentară, transformându-se într-o arhivă afectivă a unei lumi aflate în continuă schimbare.

Textele dedicate evreilor din Sântana, fabricii de mobilă, tradițiilor catolice, balurilor populare sau manifestărilor culturale locale demonstrează preocuparea autorului pentru conservarea memoriei comunitare. El înțelege că istoria mare este alcătuită din nenumărate istorii mici și că dispariția acestora ar însemna o sărăcire a patrimoniului colectiv. Suntem purtați prin lectură în frumoasa lume arădeană, unde Gheorghe Sinescu, precum Slavici odinioară, construiește poduri de neuitare și creionează portretul societății și spiritul identitar din Crișana și Țara Zarandului.

Un loc aparte îl ocupă galeria de portrete culturale. Dumitru Gherghina, Ioan Al. Ardelean, Gabriel Lungu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Dan Dumitru Gîrjoabă, Rozalia Mariana Pașca, Ioan Mirescu și multe alte medalioane și personalități sunt prezentate cu respect și generozitate. Gheorghe Sinescu nu caută senzaționalul și nici controversa. El preferă să evidențieze contribuția fiecăruia la viața culturală și spirituală a comunității.

Folclorul ocupă un loc privilegiat în economia volumului. Autorul privește cultura populară ca pe una dintre cele mai importante resurse ale identității românești prin întoarcerea la apa pură a izvorului primordial. Studiile despre folcloriști, tradiții și creații populare exprimă convingerea că valorile autentice trebuie transmise generațiilor viitoare pentru a asigura continuitatea neamului. În acest sens, cartea capătă și o pronunțată dimensiune pedagogică.

De altfel, experiența de profesor a autorului este vizibilă în întreaga construcție a volumului. Gheorghe Sinescu explică, contextualizează și argumentează cu răbdarea și acrivia filologului . El nu scrie pentru a epata, ci pentru a comunica. Stilul său este limpede, accesibil și cald, ceea ce permite unui public larg să beneficieze de informația și reflecțiile cuprinse în carte.

Din perspectivă literară, volumul se remarcă prin îmbinarea armonioasă dintre rigoarea documentării și sensibilitatea evocării. Autorul nu abandonează niciodată exigența informației, însă reușește să păstreze mereu o relație afectivă cu subiectul. Multe pagini sunt animate de nostalgie, admirație și recunoștință, ceea ce conferă textului autenticitate și forță emoțională.

Cartea poate fi citită și ca un jurnal indirect al autorului. Deși Gheorghe Sinescu vorbește în principal despre alții, fiecare pagină dezvăluie ceva din propriul său univers interior: respectul pentru educație, atașamentul față de valorile tradiționale, credința în rolul culturii și convingerea că memoria reprezintă una dintre cele mai importante forme de supraviețuire spirituală.

Meritul major al volumului constă în capacitatea sa de a uni domenii aparent diferite într-o viziune coerentă. Literatura, istoria, etnografia, folclorul, arta și spiritualitatea sunt integrate într-un discurs unitar despre identitate. Cititorul descoperă că toate aceste domenii comunică între ele și contribuie la definirea unei culturi vii.

Într-o epocă dominată de fragmentare și superficialitate, „Eseuri din penița sufletului” propune o întoarcere la valorile durabile. Este o carte despre memorie împotriva uitării, despre cultură împotriva indiferenței și despre continuitate împotriva rupturii dintre generații. Fiecare eseu reprezintă un gest de recuperare și o formă de recunoștință față de cei care au contribuit la patrimoniul spiritual românesc.

Privit în ansamblu, volumul lui Gheorghe Sinescu depășește statutul unei simple colecții de eseuri. El se constituie într-o amplă cronică a spiritului românesc, într-un muzeu al memoriei culturale și într-o pledoarie pentru păstrarea identității. Cartea demonstrează că adevărata cultură nu înseamnă doar acumulare de informații, ci și asumarea responsabilității de a transmite mai departe ceea ce este valoros.

Prin amploarea tematică, prin seriozitatea documentării și prin sinceritatea demersului său, Gheorghe Sinescu oferă cititorilor o lucrare de referință pentru înțelegerea relației dintre memorie, cultură și identitate. „Eseuri din penița sufletului” rămâne o carte a sufletului și despre suflet, o operă care își găsește locul printre acele volume destinate nu doar lecturii, ci și revenirii permanente asupra lor.

În perioada 1–5 iulie 2026, Berlinul va găzdui MetropolCon / Eurocon 2026, unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate literaturii science-fiction, fantasy, fandomului, filmului și culturii speculative. Programul reunește autori, editori, traducători, artiști, critici, cercetători și comunități SF din numeroase țări, într-un dialog amplu despre viitor, imaginație, tehnologie, utopie, distopie și rolul ficțiunii speculative în cultura contemporană.

Ediția din acest an propune un program bogat, desfășurat pe mai multe spații, cu paneluri, conferințe, proiecții de film, ateliere, lansări de carte, întâlniri cu autori și ceremonii de premiere. Printre temele abordate se numără viitorul science-fictionului european, traducerile și colaborările internaționale, inteligența artificială în publishing, utopiile contemporane, istoria fandomului, space opera, cyberpunkul, literatura post-sovietică, revistele SFF și noile forme de expresie ale imaginarului fantastic.

Evenimentul aduce la Berlin și o serie de invitați și autori de marcă ai literaturii speculative internaționale, între care se regăsesc nume importante precum Kim Stanley Robinson, Becky Chambers, Charles Stross, Peter F. Hamilton, Alastair Reynolds, Sarah Rees Brennan, Aiki Mira, Bernhard Hennen, precum și artiștii Stjepan și Linda Šejić. Prezența acestor personalități confirmă statutul MetropolCon / Eurocon ca spațiu european major de întâlnire între literatura de gen, cultura vizuală, fandom și reflecția asupra viitorului. Vor fi nu mai puțin de 157 de puncte distincte în program și se așteaptă participarea a 2000 de fani SF. Principalul organizator de partea germană este scriitoarea Claudia Rapp.

România va fi prezentă în program prin două momente importante. Vineri, 3 iulie, de la ora 14:00, în sala Kino, va avea loc, timp de 60 de minute, proiecția „ECLIPSA”, o selecție de scurtmetraje SF românești curatoriată de regizorul Bogdan Mihăilescu și prezentată de scriitorul Ionuț Manea. Evenimentul oferă publicului internațional o imagine concentrată asupra creativității cinematografice românești din zona fantasticului și science-fictionului.

Duminică, 5 iulie, de la ora 12:30, tot în sala Kino, este programată prezentarea „45 de minute plus în compania SF-ului românesc”, susținută de scriitorul Daniel Botgros, președintele executiv al Asociației Române a Cluburilor și Creatorilor de SF,  scriitorii Ionuț Manea și Gabi Gabrinov, prezenți la Berlin, nu în ultimul rând de publicistul și omul de cultură, Cornel Secu, președintele ARCASF, care a contribuit esențial la realizarea materialului, chiar dacă nu va fi prezent n Germania. Momentul este dedicat science-fictionului românesc actual, autorilor, comunităților, revistelor, editurilor și direcțiilor prin care literatura speculativă românească se conectează la spațiul european.

Participarea românească la MetropolCon / Eurocon 2026 – pentru prima oară beneficiind de două puncte distincte în programul complex al convenției europene – confirmă vizibilitatea tot mai mare a scenei SF din România și deschide noi punți de dialog cultural între creatorii români și comunitățile speculative europene. Într-un eveniment în care viitorul este discutat, imaginat și reinventat, România vine nu doar ca invitat, ci ca voce activă într-o conversație continentală despre literatură, film, idei și lumi posibile.

26 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție documentară „In memoriam arh. Ioana Mihăiescu”.

 

 

 

26. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Dokumentationsausstellung „In Memoriam Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu“.

Participarea românească la MetropolCon / Eurocon 2026 – pentru prima oară beneficiind de două puncte distincte în programul complex al convenției europene – confirmă vizibilitatea tot mai mare a scenei SF din România și deschide noi punți de dialog cultural între creatorii români și comunitățile speculative europene. Într-un eveniment în care viitorul este discutat, imaginat și reinventat, România vine nu doar ca invitat, ci ca voce activă într-o conversație continentală despre literatură, film, idei și lumi posibile.

Daniel Botgros, UZPR filiala Caraș Severin

Ia românească reprezintă unul dintre cele mai valoroase elemente ale patrimoniului cultural tradițional, depășind funcția practică a unei simple piese vestimentare și dobândind statutul de simbol identitar. Prin structura sa decorativă, prin tehnicile de realizare și prin semnificațiile transmise de motivele ornamentale, ia poate fi interpretată ca o veritabilă „carte” a culturii populare românești, în care experiența colectivă, credințele și valorile unei comunități sunt conservate și transmise din generație în generație. Materialul predominant utilizat în confecționarea iei, respectiv pânza albă de in, borangic sau de cânepă, constituie suportul pe care sunt înscrise elemente simbolice complexe. Spre deosebire de textul scris cu cerneală, mesajele iei sunt transmise prin intermediul cusăturilor și al motivelor decorative. Acestea reflectă relația profundă dintre om și natură, numeroase modele fiind inspirate din mediul înconjurător: munți, izvoare, spice de grâu, flori sau alte elemente specifice spațiului rural. Astfel, ornamentația devine un limbaj vizual prin care comunitățile tradiționale își exprimă concepțiile despre lume și despre locul individului în cadrul acesteia. Un aspect important al iei îl reprezintă caracterul său simbolic. Fiecare semn cusut are o semnificație aparte, formând un adevărat alfabet cultural. Motivele geometrice, precum rombul și crucea, sunt asociate fertilității, protecției și continuității vieții, în timp ce elementele florale sugerează frumusețea, regenerarea și armonia. Prin intermediul acestor simboluri, comunitatea rurală a reușit să conserve și să transmită valori esențiale, transformând ia într-un mijloc de comunicare între generații. De asemenea, ia reflectă dimensiunea spirituală a existenței tradiționale. Modelele brodate pe mâneci și pe piept ilustrează credințe, ritualuri și povești care au contribuit la formarea identității colective. Aceste elemente decorative nu au doar rol estetic, ci și funcția de a păstra memoria comunității și de a menține legătura cu strămoșii. În acest sens, ia poate fi considerată o arhivă vie a experiențelor și cunoștințelor acumulate de-a lungul timpului. Transmiterea iei de la o generație la alta demonstrează continuitatea tradițiilor și importanța patrimoniului cultural în construirea identității naționale. Atunci când este purtată de tineri, ia nu reprezintă doar o podoabă tradițională, ci și o expresie a apartenenței la o comunitate și la o istorie comună. Prin simbolurile sale, aceasta păstrează vie vocea generațiilor anterioare și facilitează dialogul dintre trecut și prezent. În concluzie, ia românească este mult mai mult decât un obiect vestimentar. Ea constituie un document cultural complex, în care sunt înscrise valori, credințe, tradiții și experiențe colective. Prin bogăția simbolurilor și prin capacitatea sa de a transmite memoria comunitară, ia funcționează ca o punte între trecut și viitor, contribuind la conservarea identității naționale și a patrimoniului cultural românesc.

25 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

În dialog cu arta plastică și poezia. Invitata după-amiezii: Ema Popescu (Reșița).

 

 

 

 

25. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung und Gedichtvortrag von Ema Popescu (Reschitza).

 

23 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de cărți poștale, donația Ilie Belcotă, Caransebeș, realizată de Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale.

Personalitățile de lângă noi: istoricul dr. Laurențiu Ovidiu Roșu, șef serviciu al Serviciului Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, la împlinirea a 50 de ani de viață!

 

 

23. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Postkartenausstellung, Schenkung von Ilie Belcotă, Karansebesch, organisiert von der Kreisabteilung Karasch-Severin der Landesarchive Rumäniens.

Unsere Persönlichkeiten in den Mittelpunkt gestellt: der Historiker Dr. Laurențiu Ovidiu Roșu, Leiter der Kreisabteilung Karasch-Severin der Landesarchiven Rumänien, zum 50.!

 

22 iunie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție foto: „Generații de voluntari ai Casei de Cultură Moldova Nouă”, autor Dorin Tismănariu.

Prezentarea antologiei: „Mai departe de tăcere”, coordonator Dorin Tismănariu, directorul Casei de Cultură Moldova Nouă.

 

 

22. Juni 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Fotoausstellung „Generationen von Freiwilligen des Kulturhauses Neu-Moldowa“, Autor Dorin Tismănariu.

Buchpräsentation mit Herausgeber Dorin Tismănariu, Direktor des Kulturhauses Neu-Moldowa / Moldova Nouă. Er stellt die zuletzt erschienene Anthologie: „Mai departe de tăcere” vor.

http://www.btv.ro/

17.06.2026 Cornelia Dunăreanu 0

S-au împlinit 30 de ani de la începutul poveștii Radio Reșița, proiect născut din entuziasmul unui grup de tineri din Banatul Montan și din viziunea jurnalistului Doru Dinu Glăvan. Aniversarea a adus împreună colaboratori și prieteni ai radioului din mai multe țări europene, într-un moment încărcat de emoție și recunoștință. Peste toate a plutit amintirea lui Doru Dinu Glăvan, considerat ctitorul Radio Reșița, omul care, în această lună, ar fi împlinit 80 de ani.

În societatea românească, Academia Română a reprezentat întotdeauna cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al României. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Unirea Principatelor Române și reformele inițiate de Alexandru Ioan Cuza, s-a manifestat nevoia unei instituții care să coordoneze dezvoltarea culturii, limbii și științei românești după modelul academiilor occidentale. Relația dintre Academia Română și presă s-a dovedit de bun augur în toate etapele istorice parcurse, ambele instituții contribuind în mod esențial la formarea culturii moderne românești și la consolidarea identității naționale.

În acest context, Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș, a UZPR, s-a alăturat inițiativei Filialei Timișoara a Academiei Române, în organizarea Simpozionului omagial prilejuit de împlinirea a 160 e ani de la înființarea academiei Române și a 75 de ani de la întemeierea filialei timișorene, cu tema „Iluștrii bănățeni fondatori ai Academiei Române: Andrei Mocioni și Vincențiu Babeș”. Acțiunea s-a desfășurat vineri, 19 iunie 2026, în incinta Casei de Educație Națională „Mocioni de Foeni” (Castelul „Mocioni de Foen”), din județul Timiș, la organizare asociindu-se și Consiliul Județean Timiș, Universitatea Politehnica Timișoara, Primăria și Consiliul Local al comunei Foeni, Asociația „My Banat”. Interesul pentru participare a fost foarte mare, sala de festivități a castelului devenind neîncăpătoare. De remarcat, prezența în sală a Rectorului UPT, conf.univ.dr. Florin Drăgan, părintele vicar eparhial Timotei Anișorac, acad. Ion Boldea, prof.univ. M.C. al A.R., dr. Liviu Marșavină, alte cadre didactice, cercetători, oameni de cultură, scriitori și artiști, personalități ale administrației locale și județene, tineri – elevi și studenți.

În debutul evenimentului, au fost adresate mesaje de întâmpinare de către academicianul Mircea DUMITRU, vicepreședinte al Academiei Române, precum și de academicianul Dan DUBINĂ, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române. Calitatea de moderator a fost asigurată de conf. univ. CS II, dr. Ioan David, coordonatorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Timișoara și Președinte al filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș.

Cu viu interes a fost urmărită proiecția filmului documentar „Fondatorii”, realizat de publicistul și cineastul Victor POPA (membru UZPR). Filmul a avut un conținut bine sistematizat, bogat în detalii privind dubla aniversare, cu accent pe rolul elitei bănățene din secolul al XIX-lea în crearea și impunerea instituției academice.

După aceste momente cu caracter general, a urmat alocuțiunea Academicianului Păun Ion Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara a Academiei Române, fost Secretar General al Academiei Române. Publicul a putut afla aspecte foarte interesante privind istoria familiei Mocioni, în special despre implicarea lui Andrei Mocioni – „de Foen” (1812 – 1890), un promotor al „conservatorismului progresist”, respectiv, ca întreaga sa familie – „parte a curentului național și dinastic”. În anul 1866, sesizând necesitatea poporului român de a se informa corect asupra căilor și modalităților de implicare în lupta de apărare a drepturilor și de promovare a ideilor naționale, Andrei Mocioni a înființat la Viena ziarul românesc ALBINA, director fiind numit Vincențiu Babeș. În același an, în semn de apreciere pentru meritele sale de mare patriot român, a fost ales ca „membru fondator” al Academiei Române.

În continuare, prof. emerit univ. dr. ing. Sabin IONEL, a evocat, cu o multitudine de detalii, personalitatea și rolul lui Vincențiu Babeș (1821-1907), un „mare patriot bănățean”, de asemenea membru fondator al Academiei Române, despre care Nicolae Iorga consemna în 1907: „Prin cunoștințele sale de drept, de istorie, prin elasticitatea sa de spirit, ușurința sa de vorbă și prin talentul de a umbla cu oamenii mari, el a reprezentat bine pe românii de confesia și din ținutul lui și astfel A ADUS SERVICII NEAMULUI“.

Un moment special al simpozionului a fost asigurat de preotul Nicolae STRIZU, prin lansarea volumului monografic „Castelul Mocioni de Foen”, (Editura StudIS, Iași), o lucrare semnificativă pentru înțelegerea de către contemporani a „lecției Mocioneștilor”, privind „probitatea morală, educația nobilitară, spiritul de sacrificiu, constituente umane rare, dar atât de necesare pentru supraviețuirea unui popor”.

Sălile castelului au fost mai mult înnobilate de frumoasele lucrări plastice semnate de talentatul pictor timișorean Mihai Teodor Olteanu, iar audiența a fost plăcut emoționată și de discursul său excepțional.

În final, doamna Saveta Moldovan, în calitate de Primar al comunei Foeni, a mulțumit oaspeților pentru onoarea acordată de a le fi gazdă, cu prilejul unui asemenea „mare eveniment”, adresând totodată și invitația de a reveni și cu alte ocazii în frumoasa Casă de Educație Națională „Mocioni de Foeni”, care, după renovare, a redevenit o perlă arhitecturală atractivă prin formă, prin conținutul valoros al exponatelor și prin încărcătura sa simbolistică, de păstrător al „spiritului trezirii conștiinței neamului românesc”. (pr. Nicolae Strizu)

Recitările frumoase din finalul acțiunii, au impresionat publicul.

În sinteză, de reținut imaginea de referință a Academiei Române, ca o conștiința științifică și culturală a națiunii române, păstrătoare a valorilor sale fundamentale și promotoare a progresului intelectual. De asemenea, o remarcă pentru jurnaliști: dacă Academia Română generează și conservă cunoașterea, presa are obligația să o transmită și să o transforme în bun public.

  

O urare, la ceas aniversar: Vivat Academia! Vivat, crescat, floreat!

Foto: pr. Marius Mircia

Pentru traderii de petrol, guverne și investitori, următorul șoc major al prețurilor ar putea proveni nu dintr-un atac cu rachete sau dintr-o întrerupere a transportului maritim, ci dintr-o… fabricație digitală convingătoare care se răspândește mai repede decât adevărul. Iar când știrile false întâlnesc piața petrolului, volatilitatea prețurilor este (aproape) garantată. Într-o epocă în care inteligența artificială poate crea videoclipuri, imagini și sunete realiste în câteva minute, capacitatea de a verifica rapid informațiile poate deveni la fel de valoroasă ca informația în sine.

Prețurile țițeiului au crescut vertiginos pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionare, al riscurilor geopolitice, al fricii, incertitudinii și îndoielii. Astăzi, însă, incertitudinea poate fi generată și prin inteligență artificială și manipulare digitală sofisticată.

Analiștii avertizează din ce în ce mai mult asupra unei amenințări capabile să modifice prețurile în câteva minute: dezinformarea. Traderii sunt adesea forțați să ia decizii pe baza unor rapoarte fragmentate, a postărilor pe rețelele sociale și a titlurilor de ultimă oră înainte ca confirmarea oficială să devină disponibilă. Într-un astfel de mediu, un eveniment fabricat nu trebuie neapărat să fie adevărat pentru a influența piețele. Trebuie doar să pară credibil suficient de mult timp pentru ca traderii, algoritmii și investitorii să reacționeze.

Această provocare a stârnit un interes tot mai mare pentru tehnologiile concepute pentru a verifica informațiile digitale în timp real. Potrivit gulfnews.com, printre companiile care intră în domeniu se numără Hydaway Digital, din Canada, care a dezvoltat o platformă menită să determine dacă imaginile, videoclipurile, înregistrările audio și rapoartele online sunt autentice înainte de a influența deciziile de pe piețele financiare și din alte sectoare. Platforma RealityChek și produsul de verificare DETECT analizează simultan imagini, videoclipuri, audio și text, examinând caracteristici tehnice precum modelele de compresie, metadatele, semnăturile audio, analiza frecvenței și inconsecvențele la nivel de pixel.


Vulnerabilitate costisitoare

Piețele financiare au demonstrat în repetate rânduri cât de vulnerabile sunt la dezinformare – în 2013, de exemplu, hackerii au obținut acces la contul de socializare al organizației de știri Associated Press și au raportat în mod fals explozii la Casa Albă care l-au rănit pe președintele american de atunci, Barack Obama. În câteva minute, piețele bursiere din SUA au pierdut peste 100 de miliarde de dolari în valoare înainte de a-și reveni odată ce raportul a fost demascat ca fiind fals. Iar în 2022, zvonurile care circulau online despre perturbările exporturilor de energie rusești în timpul războiului din Ucraina au alimentat periodic fluctuații bruște de prețuri, relevând cât de repede pot influența informațiile neverificate piețele de mărfuri. Creșterea AI generativă a sporit îngrijorările că imaginile și videoclipurile fabricate ar putea crea narațiuni și mai convingătoare care să influențeze piața. În ultimele luni s-a înregistrat o creștere masivă a conținutului generat de inteligența artificială care se răspândește online în timpul evenimentelor globale majore. În timpul tensiunilor recente din Orientul Mijlociu, mai multe videoclipuri distribuite pe scară largă care pretind că arată atacuri cu rachete s-au dovedit ulterior a fi imagini fără legătură sau conținut modificat digital. Unele au acumulat milioane de vizualizări înainte ca verificatorii de informații să intervină.

Estimările din industrie sugerează că zeci de milioane de imagini generate de inteligența artificială sunt create zilnic și miliarde au fost produse de când instrumentele de inteligență artificială generativă au devenit disponibile pe scară largă, în 2022.

„Niciodată până acum dezinformările nu au devenit mai populare decât odată cu creșterea conținutului generat de inteligența artificială”, a declarat Karl Kottmeier, director executiv al Hydaway Digital.

Foto: pixabay.com

Programul activităților culturale din luna iunie a acestui an a fost unul de excepție, diversificat, bine organizat și pregătit, cuprinzând activități inubliabile: o slujbă de pomenire (6 iunie la Biserica Ortodoxă din Iosefin, preot dr. Ionel Popescu) în memoria lui Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR și simpozionul ,,În memoriam, Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR-Omagiu la 80 de ani de la naștere și 5 ani la cele veșnice”, comunicare prezentată de omniprezentul și competentul Prof, univ. dr Dumitru Mnerie, moderator fiind Conf. univ. dr. CS II Ioan David; expunerea scriitorului Constanța Sylvia Hârceagă ,,Mihai Eminescu, jurnalistul”, în colaborare cu Cenaclui Literar „Seniorii”, la sediul UZPR „Bastion Maria Terezia”, urmată de o prezentare de creații proprii; în data de 15 iunie 2026, profesorul scriitor Gheorghe Ciulpan a prezentat volumul ,,Iertarea ta cu gust primejdios”, scris de Dan Gârlea, moderatorul acțiunii fiind Prof, univ. dr. Dumitru Mnerie, iar Constanța Sylvia Hârceagă, cunoscut ca un poet veritabil și formator de opinie, a prezentat auditoriului eseul „Gazetarul Mihai Eminescu – apostol al neamului”; în 19 mai 2026, în colaborare cu Filiala Timișoara a Academiei Române, Primăria și Consiliul Local Foeni, pentru a sărbători 160 de ani de la înființarea Academiei Române, au fost prezentate, la Conacul „Mocioni” din Foeni, comunicările ,,Victor Babeș, personalitate ilustră a Banatului” (autor și prezentator, prof. univ. dr. Sabin Ionel) și „Andrei Mocioni, unul dintre fondatorii Academiei Române” (Academician Ioan Păun Otiman), activitatea fiind moderată în mod strălucit de Conf. univ. dr. CS II Ionel David; în data de 22 iunie 2026, la sediul UZPR „Bastion Maria Terezia”, Monica Ivan și Gheorghe Crișan, cunoscuți publicului pentru competența lor jurnalistică, darul de a vorbi frumos și convingător, au conferit despre ,,Relația administrației locale și comunicarea cu presa”, moderator fiind Conf. univ. dr. CS II Ioan David; ultima activitate a lunii cireșar este programată în 29 iunie 2026, la sediul UZPR când preotul dr. Daniel Alic, cercetător științific al Academiei Române, va prezenta o valoroasă și inedită cercetare despre ,,Presa bisericească din Banat, istoric și evoluție”, activitatea fiind moderată de personalitatea culturală Conf. univ. dr. CS II Ioan David, președintele Filialei Timiș a Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timişoara, director al Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, întemeietorul şi directorul Editurii „David Press Print” din Timişoara, coordonator al colecţiei „Bibliotheca banatica” (alături de prof. univ. dr. Crişu Dascălu), participant activ la peste 50 de manifestări naţionale şi internaţionale (sesiuni de comunicări ştiinţifice), demonstrând argumentat vechimea legăturii dintre Banat și Academia Română.

Evenimentele lunii iunie, ca și cele din lunile precedente ale anului 2026, sunt întotdeauna binevenite participanților, mai ales pentru mai tinerii confrați, posibili discipoli, care au acces gratuit la o lecție complexă privind frumusețea și practicarea meseriei de jurnalist.

Când este vorba despre o importantă personalitate din breaslă, care și-a câștigat notorietatea prin scris, interesul crește, iar organizatorilor le este asigurat succesul și prețuirea publicului iubitor de artă și frumos, de cultură pentru că, vorba latinului: „Litterae thesaurum est (Învățătura- știința/cultura este o comoară”).

***

Din istoria Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” Timiș

La nivel național, organizația-mamă (UZPR) a fost înființată inițial în anul 1919.

Fiecare filială județeană a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) s-a constituit în perioade diferite, după reorganizarea națională a uniunii.

Denumirea filialei timișorene a fost stabilită în onoarea lui Valeriu Braniște (1869-1928), un important publicist, om politic și membru al Academiei Române, care a condus ziarul „Drapelul” din Lugoj și a luptat prin articolele sale pentru drepturile românilor din Banat și Transilvania.

Numele filialei a fost ales de jurnaliștii fondatori din Timiș împreună cu conducerea centrală a UZPR, în frunte cu președintele de atunci, Doru Dinu Glăvan, decizia fiind luată pentru a onora memoria lui Valeriu Braniște, o emblemă a curajului în presa bănățeană.

Filiala „Valeriu Braniște” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) este organizația care adună jurnaliștii seniori și publiciștii din județul Timiș, fiind creată pentru a păstra vie tradiția presei bănățene și poartă numele unui mare ziarist român din trecut.

În primăvara anului 2024, membrii filialei au ales o nouă echipă de conducere pentru un mandat de patru ani, sub conducerea președintelui conf. univ, CS II dr. Ioan David.

Membrii filialei se întâlnesc des la sediul lor sau la sediul Academiei Române din Timișoara, principalele lor activități fiind simpozioane și dezbateri despre istoria Banatului, lansări de carte și reviste de specialitate, omagierea jurnaliștilor seniori care au scris istoria presei locale, parteneriatul, care continuă și în acest an (9 aprilie 2026), cu Academia Română, Filiala Timișoara, alăturarea Filialei ,,Valeriu Braniște” (24 noiembrie 2025) filialelor locale ale Bibliotecii Academiei Române.

Membrii fondatori și nucleul de inițiativă al Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR sunt reprezentați de un grup de jurnaliști seniori, profesori universitari și publiciști cunoscuți din presa bănățeană, care s-au unit pentru a crea structura juridică oficială a filialei.

Cei mai importanți jurnaliști și oameni de cultură care au pus bazele acestei filiale și care asigură și astăzi continuitatea ei sunt: conf. univ. dr. CS II Ioan David, și coordonator al Bibliotecii Academiei Române (Filiala Timișoara), personalitatea centrală care a condus demersurile de organizare și obținere a personalității juridice, fiind ales președinte al filialei, Lia Lucia Epure, cunoscută jurnalistă din Timișoara și directoare a cotidianului „Ziua de Vest”, un pilon de bază în strângerea comunității de jurnaliști în jurul noii filiale, Prof. univ. dr. Dumitru Mnerie,, publicist și membru activ în Comitetul Director, cel care consemnează și promovează constant activitățile și istoria filialei în spațiul public, Gilles Bădu, un jurnalist care a asigurat o perioadă conducerea operativă și administrativă a grupului de membri din județul Timiș în etapele de tranziție.

Membrii fondatori ai Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR editează și coordonează o serie de reviste culturale, ziare locale importante și publicații de cercetare, care păstrează vie tradiția scrisului din Banat. Cele mai importante publicații și reviste asociate direct cu activitatea fondatorilor sunt: „Revista de Studii Banatice”, o publicație științifică de prestigiu, axată pe istoria, cultura și presa din regiunea Banatului, coordonată direct de președintele filialei, conf. univ. dr. CS II Ioan David, în strânsă legătură cu activitatea sa de la Academia Română, „Repere și simboluri în istoria culturală a Timișului”, o revistă culturală specială dedicată valorilor timișene, editată sub coordonarea jurnalistei Lia Lucia Epure și realizată în contextul programului Timișoara-Capitală Culturală Europeană, Colecția „Bibliotheca banatica”, o serie amplă de volume cu caracter istoric și jurnalistic, publicată prin editura fondată de Conf. univ. dr. CS II Ioan David (David Press Print), „Ziua de Vest”, unul dintre cele mai cunoscute și longevive cotidiene de informație din Timișoara și din vestul țării, condus de Lia Lucia Epure, ziarul servind des ca platformă de dezbatere pentru membrii filialei, „Publitim”, un ziar local important din istoria presei timișorene post-decembriste, înființat și condus ca director de către Conf. univ. dr. CS II Ioan David până în anul 2006, „Cultura Curățeniei”, o revistă cu profil civic și educativ lansată și coordonată în anul 2022 tot de jurnalista Lia Lucia Epure.

Pe lângă publicațiile proprii, fondatorii filialei timișene, precum prof. univ. dr. Dumitru Mnerie, scriu și publică în mod constant analize despre etica jurnalismului și libertatea de exprimare în Revista UZP (revista-etalon a Uniunii de la București) și pe portalul oficial al UZPR.

***

Filiala Timișoara a Academiei Române a fost înființată în anul 1951, devenind o instituție științifică și culturală de elită. De-a lungul decadelor, forul academic a jucat un rol vital în coordonarea cercetărilor fundamentale din Banat, având o strânsă legătură istorică cu dezvoltarea Universității Politehnica Timișoara.

• 1951: Se înființează oficial filiala locală a Academiei Române, reunind somități științifice și intelectuali din vestul țării. [1]

• Dezvoltarea instituțională: De-a lungul anilor, sub egida filialei au luat naștere o serie de institute și centre de excelență dedicate științelor tehnice (precum Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale și Avansate), umaniste și sociale, cu o contribuție majoră la istoria și cultura specifică regiunii. [1, 2]

• Prezent: Sediul central se află pe Bulevardul Mihai Viteazu nr. 24, găzduind o bibliotecă de patrimoniu, simpozioane și sesiuni științifice

Conducerea Filialei Timișoara a Academiei Române a fost asigurată de-a lungul timpului de mari personalități ale științei românești. Acești președinți au fost ingineri, agronomi sau chimiști de renume, mulți fiind strâns legați și de conducerea universităților de elită din oraș.

Acești lideri au transformat Timișoara într-un pol regional de cercetare fundamentală, recunoscut la nivel internațional.

În urmă cu 30 de ani, într-o perioadă în care presa locală din România își căuta încă identitatea, într-o societate aflată în plină transformare, un grup de tineri a reușit să pună în mișcare un proiect curajos, prima emisie a Radio Reșița, care se lansa în eter cu toată forța. A fost mai mult decât începutul unei stații de radio care a emis cu acte în regulă. A fost începutul unei legături speciale între oameni și vocea care avea să îi însoțească în fiecare zi. În acel moment, un oraș, o regiune și mii de ascultători au simțit că aparțin aceleiași frecvențe.

Pentru cei care au trăit acele clipe din interiorul studioului, emoția primei emisii nu poate fi uitată nici astăzi. Era emoția începutului, a necunoscutului, a pasiunii care transforma fiecare secundă într-un moment unic. Microfoanele, luminile discrete din studio, ultimele verificări tehnice și liniștea dinaintea primului cuvânt au rămas întipărite în memoria tuturor.

Dincolo de timp și de istorie, este vie pentru noi emoția acelei zile de 12 iunie 1996, în care, pentru întâia oară, s-a auzit la ora 17, vocea regretatei jurnaliste Paula Neamțu rostind cu solemnitate: „Aici, Radio Reșița – Radio Semenic! Radio Reșița – prietenul dumneavoastră”.

Astăzi, la 30 de ani de la acel spectaculos început, rămân amintirile, momentele deosebite și nostalgia unei perioade în care cuvântul rostit avea o magie aparte. În care să faci jurnalism însemna pionierat, fiindcă nu existau prea multe modele și nici documente scrise. Am început redactarea știrilor pe hârtie, la mașini de scris cu car manual, calculatorul fiind doar un vis frumos, împlinit totuși prin anii 1999-2000. Și suportul muzical se prelucra fizic, prin tăierea benzii de magnetofon cu foarfeca!

Din acest motiv, al neuitării, noi – un grup de inițiativă din vechea generație am decis să lansăm o invitație tuturor celor care ne-au fost colegi pe parcursul anilor 1995-2012, câtă vreme a existat „Radio Reșița – Dragostea mea”. Evenimentul nu a fost destinat publicului, ne-a avut în vedere doar pe noi, foștii colegi și colaboratori din perioada cât a existat radioul purtător al logo-ului „Dragostea mea”, simțit, trăit și atribuit instituției pe care a creat-o omul de presă și comentatorul sportiv, Doru Dinu Glăvan.

O mare parte din comunitatea celor care au pus bazele Radio Reșița și a celor care s-au alăturat pe parcurs s-a reunit recent la sala de ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru a retrăi emoția începutului, pentru a ridica la certa sa valoare ziua de 12 iunie, ziua de început. Pentru a sublinia încă odată că nimeni nu ne poate confisca istoria! O istorie construită cu pasiune, muncă, și mii de ore petrecute în fața microfonului. O istorie care aparține celor care am crezut în puterea radioului și în ideea regretatului Doru Dinu Glăvan, transformând în timp Radio Reșița într-o voce a comunității.

Cu siguranță și ziua de 8 august 1996 este importantă pentru existența instituției, dar nu e vorba despre prima emisie. Acela a fost momentul (administrativ) anunțat de Radio România Actualități la radiojurnalul de la ora 13, când Radio Reșița a devenit parte a Societății Române de Radiodifuziune. Generațiile s-au schimbat, oamenii au venit, au plecat și doar cine nu a fost prezent la prima emisie poate ignora importanța istorică a acelui prim eveniment – lansarea în eter!

Nota generală a întâlnirii a fost bucuria, emoția, nostalgia și poveștile ca între prieteni care nu s-au văzut demult. Cu noi au fost în gânduri și prin imagini, dragii noștri care nu mai sunt: DD Glăvan, Oana Glăvan Cenan, Mircea Săndulesu, Gelu Ghera, Paula Neamțu, Alexandra Gorghiu și Ada Botezan.

Au luat calea dorului și au onorat cu prezența oaspeți sosiți de departe, dar apropiați radioului reșițean: familia Popi din Graz, Lia și Mircea Popi, președintele Asociației „Dor călător” și realizator al emisiunilor în limba română la Radio Helsinki din Graz, Austria. Dr.psiholog Nistor Becia, din Cardiff, Țara Galilor a evidențiat prietenia cu DD Glăvan, la sugestia căruia a înființat Filiala UZP Marea Britanie. Ne-am bucurat de participarea unor foști colegi veniți din Viena, din Italia, și jurnaliști activi, voci importante ale radioului timișorean, alți colegi care s-au orientat către alte domenii de activitate.

Cum am sărbătorit Radio fără… oamenii din Radio?

Pur și simplu numindu-i și aplaudându-i în lipsă. Și cu un mare regret pentru modul în care managementul instituției a dat la o parte trecutul, istoria, ignorând cu bună știință, nu doar data de naștere, 12 iunie 1996, cât mai ales oamenii care au construit, dar și pe fondatorul ei.

Noi, cei vechi, nu mai facem parte din colectiv de foarte mulți ani. Povestea însă, este dusă mai departe pe frecvențe de către o altă echipă, adaptată noilor vremuri. Se știe că o construcție solidă nu poate exista fără temelia sa, iar trecutul nostru, cu toți pionierii săi și momentele sale de aur, reprezintă blazonul pe care se sprijină succesul de azi. Această istorie ne aparține tuturor și merită respectată în integralitatea ei. Cu noi sau fara noi, povestea radiolui reșițean a mers mai departe pe frecvențe, exact așa cum a visat Doru Dinu Glăvan!

Vocea unei generații adresează mulțumiri speciale celor care au înțeles demersul nostru și au ajutat la reușita unui eveniment generator de puternice emoții!

Mulțumim pentru susținere I.D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru accesul la sala de ședințe, spațiul unde, conduși de mentorul nostru am pășit pentru întâia oară ca jurnaliști în devenire.

Ne-au sprijinit ca imaginile de arhivă, fotografii din albume să pătrundă în online: Daniel Amariei, directorul Casei de Cultură a Studenților din Reșița și Andrei Bălbărăru – Muzeul Cineastului Amator Reșița.

Cu respect și mulțumiri, tuturor!

22 iunie 2026, ora 10.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de artă plastică Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

Să ne aducem aminte de personalitățile noastre: Prof. Tibor Lichtfuss (*21 iunie 1921, Arad – †23 septembrie 2004, Innsbruck / Austria), la 105 ani de la naștere.

Întâlnire in memoriam și schimb de amintiri despre prof. Tibor Lichtfuss.

 

22 iunie 2026, ora 12.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de artă plastică Maria Tudur (Reșița).

 

 

 

 

 

 

22. Juni 2026, 10:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Nik Potocean (Bokschan).

In Erinnerung an Prof. Tibor Lichtfuss (*21. Juni 1921, Arad – †23. September 2004, Innsbruck / Österreich), anlässlich des 105. Geburtstages.

Begegnung zum Austausch von Erinnerungen an Prof. Tibor Lichtfuss.

 

22. Juni 2026, 12:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Maria Tudur (Reschitza).