Recent, un scurt popas în secția Urologie a Spitalului Județean de Urgență Deva, despre care medicul primar dr. Mioara Pavel (foto), în calitatea sa de director medical ne spunea că beneficiază de un colectiv harnic și unit, însetat de pasiunea profesiei, fiecare salariat în parte dovedind cu strictețe respectarea fișei postului.

Prima discuție am avut-o cu asistenta Laura Hojbată care ne-a punctat faptul că la timona secției se află medicul primar, dr. Emil Mitranovici (foto), iubit și apreciat de pacienți.

Aici lucrează asistente bine pregătite profesional, cât și de medicii Sava Ciprian Ionuț, Țichil Bogdan-Petru, Zăvoianu Mihai-Mircea și Andrei Oltean (foto). Acesta din urmă, după cum ne spunea pacientul Ioan Mihai, își oferă valoarea muncii prin profesionalism, pasiune și respect pentru bolnavi.

De consemnat este faptul că am surprins pacienți care în discuțiile lor creionau calitățile de medic și om ale șefului secției, Emil Mitranovici, dintre care am reținut că este un medic cu vocație, înzestrat cu multe calități umane, modest în comportament, cu o gândire profesională matură și perseverentă.

Cu o fire comunicativă oferă încredere pacienților, una din calitățile sale fiind și preocuparea pentru o continuă perfecționare profesională.

Cu respect pentru profesia aleasă oferă sfaturi utile și stabilește cu multă corectitudine diagnosticul și tratamentul acordat pacienților insuflând acestora crezul însănătoșirii și dragostea de viață.

Ascultându-i pe acești pacienți, am notat recunoștință și amintiri de neuitat ale acestora față de medicul Mitranovici, gravate cu plăcere în sufletul fiecăruia dintre ei.

Întrucât medicul Emil Mitranovici poate fi întâlnit conform unui program și la Centrul de zi „Speranța” aparținător Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, l-am contactat și am cerut amănunte în acest sens, de la Rotar Delian Dorel (foto), în calitate de președinte al Asociației și care, printre altele, ne-a spus: pacienții care îl contactează pe medicul Mitranovici, aici la centrul nostru, îl apreciază pentru calitățile sale profesionale, sinceritatea și demnitatea, valori care îi permit o legătură strânsă și solidă cu aceștia, cu toții oferindu-i recunoștință și respect.

Prezentă la discuție, asistenta Doinița Paulina Livezan, salariată a Centrului, a adăugat: medicul Mitranovici cu o vechime de peste 22 de ani în profesie în secția urologie din spital, folosește moderne și reușite intervenții chirurgicale, printre care rezecția transuretrală a prostatei sau procedura TURP, dar și litotriția cu laser etc.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Muzica tradițională românească și universul rapsozilor populari au fost întotdeauna definite prin legătura profundă dintre om, natură și divinitate, acești artiști nefiind simpli interpreți, ci păstrători ai memoriei unui întreg neam.

Duetele interpretate de Tiberiu Ceia și Mariana Drăghicescu nu reprezintă doar pagini de antologie în fonoteca de aur a radioului și televiziunii române, ci constituie o adevărată paradigmă stilistică a folclorului din Banat, într-o perioadă în care muzica populară își căuta echilibrul între spectacolul de scenă și rigoarea academică, colaborarea dintre cei doi mari artiști a definit standardul de eleganță, sensibilitate și tehnică interpretativă pentru dialogul muzical polifonic rural, analiza stilistică a acestor piese scoțând la iveală trei coordonate fundamentale: complementaritatea timbrală, rafinamentul melismatic și simetria scenică a dialogului poetic.

Din punct de vedere vocal, succesul duetului s-a bazat pe un contrast controlat și pe o fuziune perfectă a culorilor timbrale, Tiberiu Ceia, dispunând de o voce de tenor lejer, caldă, catifelată și extrem de flexibilă, marcată de o emisie curată, de factură aproape cultă, interpretarea sa neapelând la asprimea asumată a rapsozilor arhaici, aducea o notă de orășenism rafinat, specifică Banatului de câmpie, iar Mariana Drăghicescu, numită pe bună dreptate „privighetoarea Banatului”, aducea în ecuație un timbru de soprană cu inflexiuni profunde, o voce capabilă să exprime de la cea mai fină nuanță de dor până la accente dramatice în doine.

Când cele două voci se uneau în momentele de unison sau în aranjamentele armonice la terță (specifice stilului bănățean preluat din influențele corale austro-ungare), rezultatul era o masă sonoră omogenă, vocea lui Ceia oferind un suport stabil și cald, permițând Marianei Drăghicescu să brodeze ornamentele superioare fără ca textul sau linia melodică să devină stridente.

Piese celebre precum „În grădina cu flori multe” sau „Din Banatul meu ales” sunt structurate sub forma unui dialog antifonic clasic, artiștii nu se suprapun haotic, ci își lasă spațiu de respirație, replicile fiind construite ca un monolog interior împărtășit cu celălalt.

Deși melodiile bănățene tind să fie încărcate de melisme (înflorituri), duetele lor păstrează o rigoare impecabilă a tempo-ului, susținută de orchestre conduse de maeștri precum George Motoia, trecerea de la o notă la alta făcându-se prin glissando-uri fine și vibrato controlat, Mariana folosind subtil octavele superioare, în timp ce Tiberiu Ceia atenua salturile bruște prin atacuri moi ale notelor, fiecare final de frază muzicală fiind lăsat să „moară” natural, ceea ce creea acea atmosferă de interiorizare și nostalgie specifică doinei bănățene.

Spre deosebire de duetele din alte zone, axate pe glume agresive sau ritmuri extrem de rapide, textele cântate de Ceia și Drăghicescu promovează o etichetă a respectului și a prețuirii discrete, tema iubirii fiind tratată cu bonomie, curtoazie și o ușoară melancolie, iar scenic, stilul lor era caracterizat de o reținere aristocratică, postura dreaptă, gestica economică, zâmbetul cald și privirea îndreptată spre partener (sau spre public, ca martor al confesiunii), impunând o estetică a decenței cei doi rapsozi populari demonstrând că folclorul bănățean nu are nevoie de artificii grandioase pentru a impresiona, ci doar de puritatea interpretării și de autenticitatea trăirii.

Note                                                                                                                        

Giurchi, Ioan. Mariana Drăghicescu, Privighetoarea Banatului. Timișoara: Editura „Eurostampa”, 2012

Ceia, Tiberiu, Frumoasă-i tinerețea: Cântece și amintiri, Timișoara: Editura „Mirton”, 2004

Foto: YouTube

Bozovici, Valea Almăjului – Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. Sâmbătă, 10 octombrie, Muzeul „Valea Almăjului” din Bozovici a găzduit un eveniment de o înaltă ținută sufletească și literară: lansarea celui de-al cincilea volum de versuri semnat de poetul Iosif Mihăilescu, intitulat sugestiv „Călător în toamna vieții” (Editura Marist, 2026).

Manifestarea s-a bucurat de prezența unui public numeros – localnici, iubitori de carte, cadre didactice, oameni de cultură, dar și reprezentanți ai presei regionale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) – Filiala Caraș-Severin. Moderarea impecabilă a întregului eveniment a fost asigurată de domnul profesor Iosif Băcilă, care a ghidat cu căldură și tact momentele întâlnirii.

Un itinerariu biografic transformat în poezie

După o viață bogată și rodnică în experiențe profesionale (operator chimist, lăcătuș, miner, pictor-decorator), Iosif Mihăilescu a experimentat o adevărată renaștere spirituală și creativă. În ultimii ani, din condeiul său au odrăslit cinci volume memorabile: Dor de poezie (2021), Zbor spre lumină (2022), Flori și iubire (2024), Se scurge clipa (2025), Călător în toamna vieții (2026).

Toate aceste lucrări conturează un itinerariu liric marcat de sinceritate, muzicalitate și o legătură indestructibilă cu valorile fundamentale ale existenței.

Prima parte a manifestării a debutat cu reflecții și analize critice ample expuse de profesori, editori și oameni de litere. Despre valoarea și sensibilitatea poeziei lui Iosif Mihăilescu au luat cuvântul: Gheorghe Țunea, Mihai Chiper, Pavel Panduru, Ion Reșinaru, Iacob Sârbu.

Un moment deosebit l-a constituit intervenția domnului Aurel-Matei Bancu, care a prezentat celor de față revista culturală „Coloana Infinitului”, editată la Timișoara de Asociația Culturală „Constantin Brâncuși”.

Lecturile din poezii precum Gânduri, Dor de Eminescu sau Dor de Brâncuși au creat punți emoționale profunde. Versurile dedicate marilor repere ale culturii române – Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși – au fost primite cu emoție, punând în lumină modul în care stilul accesibil și ritmicitatea tradițională se îmbină armonios cu exprimarea liberă.

O notă autentică de culoare locală și tradiție străbună a fost oferită de intervențiile pline de farmec ale rapsozilor populari Iosif Pușchiță (din Petnic) și Petru Panduru (din Lăpușnicel), care au adus în sală ecoul viu al graiului și folclorului bănățean.

Sărbătoarea cuvântului a continuat într-o notă de aleasă comuniune sufletească în cea de-a doua parte a întâlnirii. Invitații prezenți, creatori de doină și vers, au încântat audiența cu recitaluri din propriile volume publicate. Au recitat cu emoție poeții: Adrian Borcean, Mariana Pâșlea, Costel Simedrea, Dorina Tima Enuică, Nicolae Andrei, Nicoleta Surdei, Lorin Cimponeriu.

Finalul întâlnirii de la Muzeul „Valea Almăjului” a îmbinat cultura cu ospitalitatea tradițională. Cei prezenți au degustat bucate și produse specifice Văii Almăjului, după care gazda manifestării a invitat toți participanții la o masă amicală oferită la un restaurant din localitate. Într-o atmosferă caldă, discuțiile colegiale și planurile pentru viitoare proiecte culturale au continuat până târziu.

​Evenimentul de la Bozovici a reconfirmat faptul că în Valea Almăjului cultura este menținută în mișcare de oameni dedicați. Toate aceste manifestări demonstrează forța comunității creatoare din Banat.

Felicitări poetului Iosif Mihăilescu, alături de alese mulțumiri familiei Călinescu (Caius și Laurențiu), care, ca de fiecare dată, s-a dovedit a fi o gazdă extrem de deschisă și primitoare! De asemenea, ales respect tuturor celor care mențin mereu aprinsă candela culturii, atât aici, în divina ,,Vale a Miracolelor„, cât și în întregul Banat, participând cu inima și încurajând astfel de manifestări de suflet!

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Foto: Constantin VLAICU

Într-un sat cunoscut mai degrabă pentru vecinătatea sa cu ruinele fostei capitale a Daciei romane, o școală mică – ne spunea Gina Aurora Socaciu (foto), primarul comunei Sarmizegetusa – a obținut o finanțare europeană menită să apropie elevii din mediul rural de valorile și instituțiile Uniunii Europene.

Școala Gimnazială Sarmizegetusa a fost selectată pentru implementarea proiectului EuVillage – European Values in Rural Schools, finanțat prin programul Jean Monnet, componenta Erasmus+ dedicată învățării despre UE (ERASMUS-JMO-2026-OFET-LEARNING-EU).

Proiectul, cu numărul de referință 101320752, a fost aprobat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), iar acordul de grant a fost semnat la începutul lunii august. Implementarea propriu-zisă a început la 1 septembrie 2026, urmând să se desfășoare timp de 36 de luni, până la 31 august 2029.

Școala Gimnazială Sarmizegetusa – remarca prof. Simona Crainic (foto), coordonatorul proiectului – se numără printre beneficiarii instituțiilor rurale mici care rareori ajung să acceseze fonduri europene de o asemenea anvergură. Proiectul pornește tocmai de la această realitate: elevii și profesorii din mediul rural au acces limitat la informații structurate despre Uniunea Europeană, valorile, instituțiile și oportunitățile pe care aceasta le oferă, ceea ce adâncește decalajul educațional dintre sat și oraș.

Obiectivul central al EuVillage este să consolideze înțelegerea Uniunii Europene și să cultive o cetățenie europeană activă, legând valorile europene de viața rurală, de patrimoniul local și de identitatea comunității. Pe parcursul celor trei ani, proiectul va asigura cel puțin 163 de ore de activități educaționale dedicate temelor europene, integrate atât în programa școlară, cât și în activități extracurriculare, pentru elevii de la ciclul primar și gimnazial.

Metodele de lucru propuse ies din tiparul clasic al orei de curs: lecții interactive, ateliere interdisciplinare, învățare prin proiecte, dezbateri, jocuri de rol, precum și activități de creație media, în care elevii vor realiza postere, prezentări și chiar scurte filme documentare. Temele abordate includ valorile europene și democrația, drepturile și responsabilitățile cetățenilor, diversitatea culturală, protecția mediului și rolul Uniunii Europene în viața de zi cu zi, totul raportat la realitățile specifice comunităților rurale.

Proiectul – a adăugat prof. Argentina Tonca (foto) în calitate de director al unității școlare – nu se adresează doar elevilor. O componentă importantă vizează formarea profesională a celor 11 cadre didactice implicate, prin promovarea unor metode de predare inovatoare și participative, menite să le permită integrarea sustenabilă a temelor europene în practica școlară de zi cu zi. Totodată, părinții și actorii locali vor fi implicați prin evenimente organizate în școală și în comunitate, menite să crească vizibilitatea Uniunii Europene la nivel local.

Prin conectarea educației europene cu realitățile locale – prof. Loredana Leleșan a punctat că autorii proiectului speră ca EuVillage să contribuie la incluziune socială, la implicare civică și la sustenabilitatea pe termen lung a educației despre UE în zonele rurale. Într-o localitate ale cărei rădăcini istorice coboară până în perioada Daciei, proiectul propune astfel o punte neașteptată între trecutul antic al locului și viitorul european al copiilor care învață astăzi în școala din sat.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

10 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sfânta Liturghie de hram, celebrată de pr. Tiberiu Szabó (Oravița).

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.

 

10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.

 

10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.

 

 

 

 

10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

 

10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.

 

10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.

 

10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.

9 octombrie 2026, Sinagoga Reșița:

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie).

Expoziție de fotografii „Cimitirul evreiesc din Praga”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sfânta Liturghie de hram, celebrată

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

 

10 octombrie 2026, ora 12.15, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

10 octombrie 2026, ora 13.15, Centrul Cultural Sasca Montană:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la colecțiile muzeale din localitate și la galeria de artă.

 

10 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția nr. 10, autor Andrei Florin Bălbărău.

 

10 octombrie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Prezentare de carte: Lucia Jendl (Germania), „În gara sufletului meu”, apărută la Editura TIM Reșița, 2026.

 

14 octombrie 2026, ora 16.00, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Salonul de toamnă (ediția a III-a): Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

Incursiuni muzicale: Grupul coral „Temeswarer Liederkranz“ (coordonator: Luise Finta).

 

14 octombrie 2026, ora 19.00, Casa Hertz, Bocșa:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Inaugurarea expoziției „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor, colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).

 

15 octombrie 2026, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Națională a Austriei (26 octombrie).

Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a VII-a B, secția germană. Invitat: Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

15 octombrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Veronika Haring (născută la 9 ianuarie 1948 în Jakobski Dol / Stiria Inferioară, astăzi Slovenia – trecută în eternitate la 2 ianuarie 2026 în Maribor, Slovenia), fondatoarea și președinta Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ Maribor.

Expoziție documentară Veronika Haring.

Înfrumusețare muzicală: Corul „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

 

15 octombrie 2026, ora 18.00, sediul Uniunii Croaților din România, Carașova:

Cultură în Brumărel (ediția a III-a).

Program cultural prezentat de corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar (Croația).

 

16 octombrie 2026, ora 11.30, sala A2.2, Centrul Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Expoziție de fotografii: „Hier leben wir – Aici trăim noi“, autor: Klaus Fabritius (București).

 

16 octombrie 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Erwin Josef Țigla – 65.

Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.

 

16 octombrie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

O încântare muzicală: concert la pianină susținut de Doru Sascău (invitat de onoare din Bacău).

 

16 octombrie 2026, ora 17.30, Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Cea de-a 22-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (partea a II-a). Dedicată împlinirii a 35 de ani de activitate ai Corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991).

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), Corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, Corul german „Drei Rosen” (= „Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația, Corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc „Edelweiß Rarău“ (jud. Suceava), grupul vocal-instrumental reșițean „Resicza“, precum și Corul „Franz Stürmer“.

 

16 octombrie 2026, ora 19.30, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Program cultural prezentat de formațiile de dansuri populare germane „Sonnenschein = Rază de soare“ din Moinești / jud. Bacău (coordonator: prof. Alina Popa) și „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 10.00, strada principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Debutul Sărbătorii „Kirchweih“-ului cu degustarea bunătăților pregătite, dans, voie bună și alaiul cu pomul de Kirchweih.

 

17 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Cea de-a 156-a Liturghie de hram. Concelebrează mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara, și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan. În spirit ecumenic participă pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.

Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS. Cu mons. Johann Dirschl, vicar general al Diecezei de Timișoara.

 

17 octombrie 2026, începând cu ora 12.15, piațeta principală Gărâna:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Ridicarea și binecuvântarea pomului de Kirchweih. Alocuțiuni ale oaspeților.

Program cultural cu prilejul Sărbătorii „Kirchweih“-ului.

 

18 octombrie 2026, ora 10.30, de la sediul Forumul German, filiala Bocșa la Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

Parada portului popular german.

 

18 octombrie 2026, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

30 de ani Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” Bocșa (1.10.1996).

Sfântă Liturghie pontificală, concelebrată de mons. József Csaba Pál József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, și păr. Emil Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa.

 

18 octombrie 2026, ora 12.30, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Neprihănita Zămislire“ Bocșa:

Sărbătoarea de Toamnă.

Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

19 octombrie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Întâlnire cu Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla și cărțile + revistele lor.

In memoriam Peter Kneipp (*24 iunie 1939, Jebel / Timiș – †27 februarie 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

 

19 octombrie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan“, ediția a XXXVI-a.

Personalități orăvițene de ieri. Cu dr. Ionel Bota.

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

20 octombrie 2026, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: dr. Livia Magina. Tema conferinței: Reșița și perioada de dinainte de 1769.

 

 

9. Oktober 2026, Synagoge Reschitza:

Landesgedenktag des Holocausts (9. Oktober).

Fotoausstellung „Der jüdische Friedhof von Prag“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

10. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Kirchweihmesse, zelebriert von Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

 

10. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm zum Kirchweihfest mit der deutschen Volkstanzgruppe „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

10. Oktober 2026, 13:15 Uhr, Kulturzentrum Deutsch-Saska:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der hier eingerichteten lokalen Museen und der Kunstgalerie.

 

10. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 10, Autor: Andrei Florin Bălbărău.

 

10. Oktober 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Buchpräsentation mit der Autorin Lucia Jendl (Deutschland): „În gara sufletului meu”, Verlag TIM Reschitza, 2026.

 

14. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Herbst-Kunstsalon (III. Auflage): Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

Musikalische Einlagen: der Temeswarer Liederkranz (Koordination: Luise Finta).

 

14. Oktober 2026, 19.00 Uhr, Haus Hertz, Bokschan:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Eröffnung der Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).

 

15. Oktober 2026, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Österreichischer Nationalfeiertag (26. Oktober).

Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der VII. B-Klasse, deutsche Abteilung. Als Gast: Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

15. Oktober 2026, 16.30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz”-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Veronika Haring (geboren am 9. Januar 1948 in den Windischen Büheln / Untersteiermark, heute Slowenien – gestorben am 2. Januar 2026 in Marburg an der Drau = Maribor, Slowenien), Gründerin und langjährige Obfrau des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen »Brücken« in Marburg an der Drau = Maribor.

Dokumentationsausstellung Veronika Haring.

Musikalische Einlagen: der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

15. Oktober 2026, 18:00 Uhr, Sitz des Kroatenverbands Rumänien, Karaschowa:

Kultureller Oktobertraum (III. Auflage).

Kulturprogramm dargeboten vom „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien).

 

16. Oktober 2026, 11:30 Uhr, Saal A2.2 des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Fotoausstellung: „Hier leben wir – Aici trăim noi“ – Autor: Klaus Fabritius (Bukarest).

 

16. Oktober 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Erwin Josef Țigla – 65.

Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und Band II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und ihre Schöpfer“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.

 

16. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ein musikalischer Genuss: Konzert am Pianino, dargeboten von Doru Sascău, als Ehrengast aus Bacău.

 

16. Oktober 2026, 17:30 Uhr, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

22. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen (Teil II). Gewidmet dem 35. Geburtstag des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (gegründet am 27. Mai 1991).

Konzert mit dem Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit dem „Temeswarer Liederkranz“, dem „Drei Rosen”-Chor aus Vukovar (Kroatien), dem Buchenlanddeutschen Chor aus Kimpolong „Edelweiß Rarău“ (Kreis Suczawa), der Reschitzaer Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.

 

16. Oktober 2026, 19:30 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Kulturprogramm mit den Volkstanzgruppen „Sonnenschein“ aus Moinești / Kreis Bacău (Koordination: Prof. Alina Popa) und „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

17. Oktober 2026, ab 10:00 Uhr, auf der Hauptgasse des Dorfes Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest: Trachtenaufmarsch mit Kirchweihbaum.

 

17. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heilige Theresia von Ávila”-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar) und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Wolfsberg und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene ist anwesend Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.

Gebete für die Verstorbenen der Gemeinde beim Russlanddeportierten-Denkmal mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).

 

17. Oktober 2026, 12:15 Uhr, Hauptplatz vor der römisch-katholischen „Heilige Theresia von Ávila“-Kirche Wolfsberg:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

156. Kirchweihfest. Aufstellung des Kirchweihbaums, Segnung und Ansprachen.

Kulturprogramm.

 

18. Oktober 2026, ab 10:30 Uhr, Sitz des Ortsforums zur „Unbefleckten Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

Trachtenaufzug.

 

18. Oktober 2026, 11:00 Uhr, Römisch-Katholische „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

30 Jahre Vinzenzgemeinschaft Bokschan (1.10.1996).

Festmesse mit Bischof Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar und Ortspfarrer Alin Emil Irimiciuc.

 

18. Oktober 2026, ab 12:30 Uhr, Platz vor der Römisch-Katholischen „Unbefleckte Empfängnis“-Kirche Bokschan:

Herbstfest 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

 

19. Oktober 2026, 12:00 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

Neue Buchveröffentlichungen und Zeitschriften von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

In Memoriam Peter Kneipp (*24. Juni 1939, Jebel / Kreis Temesch – †27. Februar 2022, Tuttlingen / Baden-Württemberg).

 

19. Oktober 2026, 15:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

„Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“, XXXVI. Auflage.

Orawitzaer Persönlichkeiten von gestern, mit Dr. Ionel Bota.

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

20. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dr. Livia Magina, Direktorin des Museums des Banater Montangebiets Reschitza. Thema der Konferenz: Reschitza vor 1769.

 

de Victor Nafiru

Nelule, ce au, domnule, ăștia de la Agent Green cu tine? Ce rău le-ai făcut de li s-a cășunat pe tine? Spune ca să înțeleg și eu, cu ce i-ai deranjat, că eu nu-mi amintesc să le fi spus nici dă-te mai încolo. În schimb, ei toată ziua, bună ziua te toacă ca pe vrejul de dovleac pe care îl dai la rățuște. Nu e zi de la Dumnezeu să nu se lege de tine: ba că te-ai băgat într-o zonă protejată, ba că Semenicul nu e ca Alpii austrieci, ba că nu ai nu știu ce act normativ, ba că zăpada de la Văliug bate mai mult în crem decât în alb. Prostii de astea care îți mănâncă nervii, încrederea și speranța.

Nicușor, Macron și Bălăceanca

Marcel Vela dezminte: „Voi vota mereu pentru «Stop droguri»!”

De fapt, ți-o faci cu mâna ta, Nelule. Că de câte ori nu ți-am spus să lași totul și să pleci în Zanzibar. Că sănătatea e mai presus de orice. Îți pui, aici, lucrurile la punct și pleacă. Nu, Pontonul nu-l înstrăinezi, că e munca ta de-o viață. Brandul tău. Îl lași aci în paza unui prieten de încredere, doar primăria, Primăria Reșița, i-o predai lu’ Călin. Că, vorba lu’ Ștefan cel Mare: „Primăria nu e a mea (adică a ta) și nici a voastră (asta ca să înțeleagă și Dani Călin și care or mai veni după el, ci a urmașilor urmașilor, urmașilor voștri.) Du-te la moșia din Zanzibar și trăiește-ți viața acum cât mai poți și te mai țin puterile, înconjurat de valurile oceanului, de tobele băștinașilor și de femei frumoase. Du-te și o să întinerești.”

O să-ți fie dor de casă? De prieteni, de cârnați, de mâncarea tradițională, de traseele cu bițicla? Ce copil ești, bă,  Nelule. Păi la banii tăi te mai gândești la fleacuri dintr-astea? La experiența matale, aplici modelul lu’ Tibi Ușeriu și pui de o „Via Zanzibarica” autohtonă, cu locuri de popas, borne, obiective de vizitat, corturi pe înnoptat (împletite din trestie și papură) și alte chestii de-ale lor. Când te saturi de cărășeii, bibanii, șalăii și păstrugile lor, sună-ți un prieten să-ți trimită borcanele cu untură, castraveți și gogoșari murați. Cine o să fi tine, stând cu burta la soare și cu borcanul de zacuscă lângă tine sau mușcând din felia de pită unsă, cu ceapă și boia deasupra? Revoluționezi bucătăria zanzibareză, nu alta.

O să-ți lipsească dansatorii de la Ansamblul „Bârzava”? Hai să fim serioși. Păi nu vorbești cu Caius și Meri să-ți facă două, trei suite de dansuri din zona Banatului de Munte să-ți aline dorul de melosul popular? Închei un contract cu ei, îi ții o lună la tine și îți pun pe picioare un ansamblu de cântece și dansuri din Tanganika și Stone Town. Mai mult, o să-i învețe pe ăia să danseze (de cântat e mai greu) ca pe la noi, așa cum i-o învățat Afilon pe olandezi acu’ 40 de ani. Dacă faci asta, te fac sultan zanzibarezii, că primar ai fost, patron, nu mai vorbim, experiență în politică ai. Ai fost de toate la viața ta. Singurul lucru ce-ți lipsește din CV e o funcție în Zanzibar. Și cea mai potrivită ar fi cea de sultan.

Râdem, glumim, Nelule. Da’ nu-i a bună. E greu să o scoți la capăt cu ăștia de la Agent Green. Au, nu au dreptate, o dau înainte. Eu ți-am spus să stai de-o parte de ONG-uri și de ăștia de la USR. Tu, nu și nu. Că sunt oameni buni care vor binele comunităților. Că nu sunt ca ăia de la PSD. Uite unde ai ajuns cu încrederea ta oarbă în unii. Treaba ta, faci ce vrei, însă sfatul meu e să pleci în Zanzibar și să vedem atunci de cine se mai leagă ăștia. Acolo omul e respectat pentru tot ce realizează în viață, fete tinere, pe jumătate îmbrăcate, îi prind la gât ghirlande cu flori galbene, roșii, portocalii și de alte culori stridente, asta în loc de insigne și alte decorații, cântă și dansează din buric (să tot trăiești, Nelule) și nicidecum nu e împroșcat cu imală din pusta bănățeana, așa cum se întâmplă pe la noi. 

De către

Gazeta Sentinela

Timbru „România Revoluționară” pictat la Paris în 1850 de Constantin Daniel Rosenthal după scoțiana Mary GrantAscultă articolul

Dumitru MOINESCU ■

Foto:Sentinela/Dumitru MOINESCU

Există așa ceva? Este o prostie, încă una (după capul ignarilor), sau o cunoaștere în adâncuri a istoriei? Există naționalismul etnic, acea formă bazată pe etnie, adică legături de sânge, strămoși comuni, tradiții! Este o comunitate de origine, adică Blut und Boden. În stat există ei – etnicii puri, în vreme ce restul sunt naționalități conlocuitoare (precum erau definiți restul cetățenilor români în vremea comunismului) și doar tolerate!

Există și naționalism civic definit prin valori politice comune, prin cetățenie, care se poate dobândi legal indiferent de rasă, religie, origine etnică.

Cetățenii aderă la idei liberale precum libertatea, egalitatea, toleranță, statul de drept. „Naționalismul sănătos nu înseamnă să strigi sloganuri…ci să construiești lucruri funcționale…instituții puternice…integrarea în UE calea prin care România își poate garanta securitatea și modernitatea…Țara asta are o istorie, noi nu venim de nicăieri…” Spicuiri din discursul Președintelui! Are dreptate Nicușor Dan, dar furioșii, tribaliștii de dreapta sau de stânga, îl acuză inventând lucruri pe care el nu le-a spus!

Despre istorie, ce știm și cum trecem de la fapte, pe care și semi-educații le știu, la înțelegerea sensurilor! Fără naționalismul „sănătos” al lui Kogălniceanu, Alecsandri și al Cocuței Conachi, Moldova ar fi rămas sub conducere fanariotă și supusă Imperiului Otoman. Fără naționalismul „sănătos” al lui Bălcescu, Brătianu, C.A. Rosetti, Christian Tell și susținerea grupului lor, în 1859, pentru Alexandru Ioan Cuza ca domnitor, n-am fi avut România! Fără „Școala Ardeleană” și naționalismul ei „sănătos” exprimat prin Virtus Română Rediviva n-am fi avut nici personalități precum Iuliu Maniu, Iuliu Hossu care au luptat, pe tărâmul ideilor și al acțiunilor, pentru România Mare!

Conștientizăm contribuția Reginei Maria, o nemțoaică însuflețită de naționalism „sănătos” românesc, ce a pledat în fața lui Clemenceau și a lui Woodrow Wilson pentru cauza României?

Există două state în care, forme ale naționalismul „sănătos”, au contribuit la constituirea lor, Statele Unite ale Americii și Germania! Ce-ar fi fost America fără „Common sense„, a lui Thomas Paine, și fără acțiunea lui George Washington? Ce-ar fi fost Germania fără Volksgeist (Spiritul poporului) – „naționalismul cultural” al lui Gottfried Herder? Ar fi putut apărea ideea Uniunii Europene (UE) fără Manifestul de la Ventotene (1941) care se intitula „Pentru o Europa liberă și unită!” scris de Altiero Spinelli (Părinte fondator) și Ernesto Rossi?

Naționalismul civic sau voluntarist a apărut în timpul iluminismului odată cu Revoluția Americană (1776) și Revoluția Franceză (1789) când loialitatea a trecut dinspre monarh către republica constituțională, și către popor! „Națiunea este o asociere voluntară a indivizilor, uniți prin legi comune, și îndatoriri civice împărtășite, mai degrabă decât prin legături de sânge” – Richard Price „Națiunea este un plebiscit cotidian subliniind voința colectivă de a trăi împreună, mai degrabă decât rasa, limba, geografia” – Ernest Renan! Cine poate, face saltul intelectual de la particular la general, de la exemple la sensuri! Un matematician care știe, și folosește instrumentul numit inducție matematică! Intelectualii fataliști, critici ai președintelui, trebuie să învețe să distingă între naționalismul sănătos-civic, promovat de Nicușor Dan și ultranaționalismul palingenetic al cărui exponent este Călin Georgescu! Nicușor Dan: „Îmi propun să restabilesc punți de dialog esențiale între cei care de mai mult de un an trăiesc pe baricade politice și ideologice contrare și care se amenință reciproc!„. Călin Georgescu: „Apă, hrană, energie, neam, epoca de aur, stat suveranist-distributor!„.

Intelectualii, cei satirizați de Julien Benda în pamfletul “ Trădarea cărturarilor”, se erijează în sacerdoți laici considerându-se lideri spirituali în statele seculare! Sunt și la noi din aceștia ce-și căuta legitimitate și statut social prin critică imatură, negare, respingere, alunecând lejer de la idealism la fundamentalism! „O tendință de a lua poziții extreme, un gust pentru universal și abstract, o dorință de puritate morală, o lipsă de înțelepciune practică și o aroganță intelectuală lucrează pentru a induce o empatie selectivă, un simt selectiv al dreptății, o insensibilitate față de context, o lipsă de perspectivă; o nerăbdare în fața prudenței și a sobrietății, o lipsă de realism și o încredere excesivă în sine.” (Richard Posner Public Intellectuals: A Study of Decline)!

Nu criticați ce nu înțelegeți !

Asociația pentru Vorbirea Bănățană sprijină demersul „Tinere Condeie”, inițiat de doamna etnolog dr. Maria Mândroane în anul 2017.

Ne dorim să încurajăm copiii și tinerii talentați și să le oferim prilejul de a-și prezenta creațiile în fața scriitorilor și a oamenilor de cultură. Vă invităm să îndrumați spre cenaclu elevii pasionați de literatură, poezie, grai bănățean, muzică sau alte forme de exprimare artistică.

Întâlnirile se desfășoară într-o atmosferă apropiată de cea a unei șezători: se poate citi, recita, cânta, scrie și prezenta creații în grai bănățean sau în limba literară.

Următoarea întâlnire: 1 noiembrie 2026 – Moșnița Veche, Str. Aurel Cosma nr. 21
Ora va fi comunicată ulterior.

Mai multe detalii despre cenaclu puteți afla accesând linkul:
http://www.revistacununa.ro/tinere-condeie

Vă așteptăm cu drag și vă rugăm să confirmați prezența.

Cu recunoștință,
Conducerea V.O.R.B.A.

Banatul istoric a reprezentat întotdeauna un creuzet al inovației tehnice, un spațiu multicultural unde managementul resurselor naturale s-a împletit armonios cu o civilizație rurală profund atașată de pământ, în acest peisaj, moara nefiind doar o simplă anexă gospodărească, ci adevărata inimă a comunității.

Evoluția tehnicilor de măcinat în spațiul bănățean descrie un arc spectaculos peste timp, totul pornind de la arhaicele râșnițe manuale de piatră (folosite în gospodării pentru măcinatul mărunțișurilor sau în vremuri de restriște) și de la morile de apă cu ciutură orizontală și roată verticală, care împânzeau cursurile repezi de munte din Caraș-Severin.

Odată cu zorii industrializării din secolul al XIX-lea, Câmpia Timișului și a Torontalului a asistat la apariția impunătoarelor mori cu aburi, adevărate catedrale ale mecanizării, care utilizau cărbune sau masă lemnoasă pentru a pune în mișcare angrenaje complexe de valțuri, ulterior, trecerea la combustibili lichizi (motoare cu motorină sau țiței brut) și, în final, electrificarea completă din perioada interbelică și postbelică (morile cu curent) transformând radical peisajul mulinologic, cu toate acestea, magia ecologică și ancestrală a apei rămânând vie, oferind Banatului o amprentă identitară inconfundabilă prin uriașa sa rețea de mori hidraulice.

Morile au exercitat o fascinație magnetică asupra intelectualilor din vestul țării, jurnaliștii contemporani (precum cei grupați în jurul publicațiilor culturale timișorene și ai asociațiilor de patrimoniu) transformând reportajul de teren într-un act de recuperare identitară, aceștia atrăgând atenția publicului larg asupra „Țării Morilor de Apă”, cartografiind comorile ascunse din văile munților.

În literatură, scriitorii, poeții și prozatorii bănățeni, dar și marii clasici, care au descris spiritul acestor granițe (cum este șirianul Ioan Slavici în celebra nuvelă psihologică Moara cu noroc, deși plasată geografic în zona Ineului, dar impregnată de tipologia transilvăneano-bănățeană a vremii) au văzut în moară un spațiu al destinului, un loc de graniță între sacru și profan, scriitorii bănățeni de grai, poeții plugarilor și „țăranii scriitori” au dedicat versuri pline de nostalgie roților care se învârt neîncetat, descriind făina albă ca pe o metaforă a curățeniei sufletești.

Folcloriștii locului au cules o zestre inestimabilă de legende legate de aceste locuri, arătând că moara era un spațiu mitologic, guvernat uneori de spirite ale apelor sau de „vântoase”, la rândul lor, muzicienii și marii interpreți ai folclorului bănățean (cum au fost Achim Nica, Mariana Drăghicescu sau taragotistul Luca Novac) au integrat și ei în doinele lor ritmul sacadat al pietrelor de moară, învârtitele bănățene și piesele instrumentale din Banatul Montan evocând fonic clipocitul apei pe ciutură, transformând zgomotul tehnic în artă pură.

Harta mulinologică a Banatului strălucește cel mai puternic în Valea Almăjului și în Clisura Dunării, punctul nodal fiind localitatea Eftimie Murgu (vechea Rudăria) din județul Caraș-Severin, care adăpostește cel mai mare complex mulinologic din sud-estul Europei (22 de mori active), alte localități emblematice fiind Sichevița, Topoleț, Pătaș, Bănia, dar și localități de șes precum Balinț din județul Timiș (renumită pentru moara sa istorică pe canal).

Numele morilor sunt ele însele bucăți de poezie și istorie locală, la Rudăria, morile purtând numele familiilor fondatoare sau ale locului în care sunt amplasate: Moara „Roșoanea”, „Viloanea”, „Trăiloanea”, „Moara de la Tunel” sau celebra „Moara Îndărătnica dintre râuri” (denumită așa deoarece roata ei se învârte în sens invers acelor de ceasornic), la Sichevița găsind mori cu ciutură și butoni, iar la Balinț funcționând „Moara cu Noroc” din câmpie, salvată de la degradare.

În spatele acestor structuri s-au aflat întotdeauna morari vestiți, oameni cu un statut social respectat, adevărați ingineri populari care știau să „asculte” piatra, morarii bănățeni nu doar că supravegheau măcinatul, dar erau sfătoși, arbitri ai neînțelegerilor din sat și depozitari ai secretelor comunității, proprietatea morilor făcându-se adesea în devălmășie (sistemul de „rândași”), unde 15-25 de familii dețineau o moară și o foloseau pe rând, conform unui calendar riguros transmis din generație în generație.

În aceste mori se macină, cu precădere, porumbul (pentru obținerea mălaiului din care se face faimoasa ,,koleșa” sau mămăliga bănățeană) și grâul pentru pâinea de zi cu zi, măcinatul la moara de apă fiind lent, boabele nu se încing, păstrându-și toate calitățile nutritive și oferind făinii un gust unic, imposibil de replicat industrial.

Moara a funcționat mereu ca un „social media” al vremurilor trecute, acolo legându-se prietenii, se puneau la cale căsătorii și se glumea, o întâmplare haioasă din bătrâni povestind despre un rândaș cam leneș, care a adormit în moară în timp ce porumbul se măcina, un consătean șugubăț i-a înlocuit sacul de sub postăviță cu un sac plin de pleavă și, când s-a trezit, omul a început să strige speriat prin sat că „a dat necuratul în moară și a transformat mălaiul în aurul proștilor!”.    

Alteori, flăcăii ascundeau opustul (stavila) morii pentru ca fetele să rămână mai mult timp blocate la iaz, oferind timp pentru curte și povești de dragoste sub acoperișul de șindrilă.

Astăzi, situația morilor din Banat este una duală, pe de o parte, situl de la Eftimie Murgu (Rudăria) a fost salvat și reabilitat cu fonduri europene și sprijinul Muzeului „Astra” din Sibiu, devenind un exemplu de succes, iar pe de altă parte, din cele peste 240 de mori identificate în întreg Banatul Montan de către organizațiile nongvernamentale, mai mult de jumătate sunt nefuncționale, abandonate sau distruse de viituri.

Este urgentă trecerea acestor obiective în registrele de patrimoniu național (clasificarea ca monumente istorice), alocarea de fonduri directe către comunitățile locale pentru mentenanța canalelor de apă (iazuri, lăptocuri, zugăie) și achiziția de piatră de moară de calitate, subvenționarea sau scutirea de taxe a ultimilor morari tradiționali, transformând meșteșugul lor într-o profesie protejată, sprijinirea parteneriatelor cu ONG-urile (cum este Asociația „Acasă în Banat”), care au demonstrat o eficiență uriașă în restaurarea rapidă a acestor obiective.

Morile au un potențial uriaș ca atracții turistice, ele atrăgând mii de vizitatori dornici de turism ecologic, cultural și gastronomic, turiștii putând achiziționa direct mălai măcinat la piatră, pot parcurge trasee tematice de drumeție pe văile râurilor și pot experimenta viața arhaică, transformând Banatul într-o destinație de referință pe harta europeană a ecoturismului.

Înțelepciunea populară românească a reținut moara ca pe un simbol al hărniciei, dar și al vorbăriei deșarte sau al destinului schimbător: „Moara nu macină până nu o ungi la fus” – (sugerând că orice activitate sau om are nevoie de stimulent sau apreciere); „Două pietre tari nu pot măcina bine” – (o metaforă perfectă pentru două caractere orgolioase care nu pot colabora); „A-i veni cuiva apa la moară” – (a-și schimba norocul în bine, a avea circumstanțe favorabile); „Vorbește ca o moară stricată” – (despre persoanele care vorbesc mult și fără rost).

Când pășești în interiorul unei mori de apă din Banat, timpul nu se mai măsoară în ore, ci în bătăile regulate ale sacazului pe piatra de moară, mirosul de lemn umed îmbibat cu praful fin și cald al mălaiului proaspăt trezind în noi memoria bunicilor noștri, a pâinii coapte pe vatră și a unei lumi în care omul trăia în deplină sintonie cu natura, roata morii, nemăcinând doar boabele aduse în traistă, ea macină clipa, transformând prezentul efemer în istorie eternă, a lăsa aceste mori să piară înseamnă a ne lăsa propriul trecut să fie măcinat de uitare, protejarea lor nefiind doar o obligație administrativă, ci o datorie de onoare față de sufletul Banatului, pentru ca și copiii noștri să poată asculta simfonia apei care dă viață pământului.

Note

Trifan, Radu, Morile Banatului. Patrimoniul mulinologic din județele Timiș și Caraș Severin, Ediție publicată sub egida Asociației ,,Acasă în Banat”, Timișoara, 2023

Asociația ,,Acasă în Banat”, Ghidul Morilor de Apă din județul Caraș-Severin, Proiect cultural cofinanțat de Consiliul Județean Caraș-Severin, Ediție Digitală/Broșură, Reșița/Timișoara, 2019

Zanne, Iuliu A., Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat și Macedonia, Volumul III, Editura ,,Socec”, București, 1899 (Sursa de documentare pentru expresiile și proverbele tradiționale legate de măcinat).

AGERPRES, Reportaj Timiș: Pe urmele patrimoniului mulinologic, în lumea satului cu povești de odinioară, articol documentar disponibil în secțiunea Cultură a Agenției Naționale de Presă AGERPRES

de Victor Nafiru

Șase zile de azi înainte se va odihni. În a șaptea zi îl va chema la el pe cel desemnat ca să-i spună: „Ei, Luca, ia să vedem ce mare brânză ai făcut la consultări.” Se va uita peste lista cu cei 16 meșteri mari, calfe și zidari de vremuri noi, (deocamdată doar de iluzii) și-l va întreba: „Crezi că va trece?” Și Luca îi va răspunde mirat: „Cine?” La care Nicușor, nițel iritat: „Cabinetul, cine altcineva?” Luca, pe același ton, dar cu o grimasă în plus: „De unde să știu eu că va trece sau nu. Mama Omida mi-a spus să stau liniștit, că aleșii poporului nu sunt atât de proști să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard. Să vrea anticipatele.”

Da, șase zile, cu astea trei care au trecut de la momentul desemnării lui Luca Niculescu, se va odihni. Nu va face nimic altceva. Poate doar să o ajute pe doamna sa să pună gogonele pentru iarnă, să repare broasca de la ușa dormitorului, și, eventual, să facă piața. Atât. Restul timpului  va sta și iarăși va sta, pentru că simte în el o slăbiciune. O moleșeală care-l face să doarmă întruna. Un fel de boala somnului.

Că i s-o plâns și lu Emma Macron, prietenul său de la Paris: „Simt nevoia să mă relaxez, să mă detașez de tot ce se întâmplă la Palatul Victoria, să-mi limpezesc mintea, altfel o iau razna și ajung la Bălăceanca.” Replica lu’ Emma, una din categoria „Comici vestiți ai UE”: „Ola, la. Merveilleux, Nicolas, merveilleux. Tres bien. Au Bălăceanca, tres bien!” Nicușor, mai să explodeze de nervi: „Merveilleux, pe dracu. Bă, Emma, Ce spun eu și ce înțelegi tu. Bălăceanca nu e ce-ți imaginezi, loc de distracție, unde se țin paranghelii cu lăutari, guriste și maneliști, ci  l’asile d’aliénés. Un fel de spital pentru dilimaci. De nebuni.”

Așadar, până joia viitoare, poate vinerea cealaltă, nu căutați pe Google, Facebook și Tik Tok știri cu și despre președintele Nicușor Dan. Că nu veți găsi. După tot circul ăsta din ultimele cinci luni, cu siguranță că merită și dânsul o mică vacanță, pentru încărcarea bateriilor, verificarea tehnică a centralei de la casa în care locuiește, și achitarea facturilor la gaz și curent, semn că și el este om normal ca noi toți ceilalți doar că, printr-o întâmplare (ne)fericită a ajuns unde a ajuns, să fie hulit de unii (inclusiv de useriștii lui) și iubit de alții.

Emmanuel Macron este cel mai bun exemplu.  

 

Joi, 8 octombrie 2026 (Ziua a 5-a în cadrul Decadei)

 

8 octombrie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Salonul de toamnă (ediția a III-a): Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

8 octombrie 2026, începând cu ora 13.30, Socol, Baziaș și Moldova Nouă:

Să ne cunoaștem Banatul Montan: Călătorie în zona intrării Dunării în România.

 

8 octombrie 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Vernisarea expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza, 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“. Participă membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) și ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin), ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, și invitații acestora. Expun: Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, Sebastian Bloaje, Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, George Molin, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Donnerstag, der 8. Oktober 2026 (Tag 5 der Kulturdekade)

 

8. Oktober 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Herbst-Kunstsalon (III. Auflage): Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

8. Oktober 2026, 13:30 Uhr, Sokol, Basiasch und Neu-Moldowa:

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der Donau-Region im Raum Basiasch.

 

8. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Städtisches Kulturhaus Neu-Moldowa:

Kunstausstellung „Reșița / Reschitza 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“. Es beteiligen sich Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ (Koordinator: George Molin), beide des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Es stellen aus: Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, Sebastian Bloaje, Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, George Molin, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

 

Trăim într-o perioadă marcată de profunde crize de identitate și transformări sociale, un context în care granița dintre valorile autentice și surogatele lor devine tot mai difuză. Cel mai puternic avariat în acest zgomot de fond este însuși conceptul de patriotism. Astăzi, asistăm la o interdependență absolută între un patriotism prost înțeles – alunecat spre șovinism sau naționalism toxic – și era fake news. Cele două fenomene nu doar că se intersectează, ci se hrănesc și se amplifică reciproc, formând un cerc vicios perfect.
Dinamica acestei conexiuni se bazează pe o rețetă simplă: exploatarea emoției în detrimentul rațiunii. În timp ce patriotismul autentic înseamnă un atașament profund, reflexiv și deschis față de valorile, cultura și istoria comunității, dublat de dorința constructivă de progres, cel de-a doua formă reacționează pur instinctiv. Este un impuls defensiv și agresiv, construit pe o mentalitate rigidă de tipul „noi împotriva celorlalți”.
Cum și unde intervine dezinformarea?
Fake news-ul nu mizează niciodată pe logică, ci pe emoții intense: frică, mândrie rănită, furie sau nostalgie exacerbată. Factorul agravant îl reprezintă algoritmii rețelelor sociale, proiectați să promoveze exact conținutul care generează revoltă sau interacțiune. O narațiune falsă de tipul „Străinii ne fură bogățiile, iar autoritățile ne trădează” prinde instantaneu la publicul al cărui atașament național se manifestă doar prin resentiment.
Mai mult, această eră a dezinformării a perfecționat tehnica pseudo-istoriei. Pentru a justifica radicalismul din prezent, creatorii de conținut distorsionează sau inventează fapte, promovând teorii ale conspirației despre o măreție ascunsă, sau sabotată de forțe obscure. Lipsit de un filtru critic, patriotul de conjunctură devine consumatorul ideal. Distribuind aceste falsuri, el are iluzia că își apără neamul, când, în realitate, propagă minciuni care izolează și slăbesc comunitatea.
În spațiul digital, consumul constant de xenofobie și neîncredere blochează utilizatorul într-o bulă de ecou. Din exterior, izolarea culturală și lipsa de perspectivă a acestor grupuri sunt evidente. În final, fake news-ul redefinește pervers patriotismul: nu mai ești patriot dacă muncești cinstit sau păstrezi tradițiile, ci doar dacă urăști tabăra indicată de ecranul telefonului.
Manifestată astfel, dezinformarea devine o veritabilă armă geopolitică. Actori externi deturnează simbolurile naționale pentru a dezbina societățile din interior. Apare astfel un paradox tragic: cei care se pretind a fi marii salvatori ai valorilor strămoșești devin, prin manipulare, pioni utili ai celor care vor să destabilizeze țara. Sub pretextul suveranității, ei sunt împinși să respingă modernizarea, dialogul și parteneriatele internaționale care asigură, de fapt, securitatea și prosperitatea națiunii.
Rădăcina marasmului social: Capcana educației incomplete
Ce provoacă, totuși, această vulnerabilitate colectivă? Răspunsul rezidă în nivelul și, mai ales, în tipul de educație primit. Nu este vorba doar despre numărul de diplome, ci despre competențele critice dezvoltate de individ. Analizând acest fenomen, distingem trei paliere deficitare majore:
Lipsa alfabetizării media: Fără o igienă digitală specifică, oricine, indiferent de studii, poate confunda o postare pe Facebook a unui prieten cu o realitate jurnalistică incontestabilă. Educația modernă trebuie să ne învețe cum funcționează algoritmii și cum se verifică o sursă.
Gândirea critică versus memorarea mecanică: Un sistem școlar bazat pe reproducerea mecanică a informației lasă mintea lipsită de apărări. Cine a fost învățat doar ce să gândească, nu cum să gândească, va căuta și la maturitate adevăruri absolute oferite de ecrane, fiind incapabil să se întrebe: Cine beneficiază de pe urma acestei știri?
Pseudo-istoria și miturile idealizate: O educație istorică deficitară, moștenitoare a clișeelor național-comuniste, oferă terenul perfect pentru teorii fanteziste (precum dacomania). Acolo unde un om cu o cultură solidă va zâmbi ironic, cel neavizat va vedea o „revelație” și o va propaga.
În mod surprinzător, segmentul cel mai expus nu este reprezentat de cei complet needucati, aceștia fiind adesea apatici sau neîncrezători în spațiul public, ci de cei cu un nivel mediu de instruire, dar blocați în certitudini absolute. Este o manifestare clasică a efectului Dunning-Kruger: o pojghiță subțire de cunoștințe, lipsită de exercițiul îndoielii metodice, care naște convingerea falsă că a descifrat conspirații ascunse restului lumii.

În concluzie, patriotismul luminat clădește, în timp ce cel orbit de dezinformare doar reacționează și demolează. În era digitală, patriotismul nu mai poate fi doar declarativ; el a devenit un act de igienă mentală.
Trăim într-un ritm tehnologic atât de alert încât generații întregi, altfel remarcabile în profesiile lor tradiționale, s-au trezit dezarmate în fața tehnicilor de manipulare online. Adevăratul patriotism cere responsabilitate, iar responsabilitatea cere discernământ. Combaterea acestui marasm nu se face prin cenzură, ci prin investiții masive în educație civică, istorică și digitală. În fața diversificării tehnologice a minciunii, educația rămâne singurul scut capabil să protejeze arhitectura unei societăți libere.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Revista UZP, nr.43/2026

https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-43-2026/#flipbook-df_rand872405239/1/

de eCronica

Ion Iordache

„Nimic din ceea ce veți învăța pe parcursul studiilor nu vă va fi de nici cea mai mică utilitate [în viitor], cu excepția unui singur lucru: dacă munciți din greu și cu inteligență, ar trebui să fiți capabili să vă dați seama când cineva spune prostii, iar asta, în opinia mea, este scopul principal, dacă nu chiar singurul, al educației.” (John Alexander Smith, discurs adresat studenților din anul întâi la Oxford)

Joi, ora zece, sala de consiliu a unui centru logistic de lângă autostradă. Pe ordinea de zi este un singur punct: riscul de securitate din zona de expediție. Managerul de securitate proiectează ultimul slide, o matrice de risc de cinci pe cinci.

Articolul întreg aici:

Nonsensul, un risc de securitate

• Dan Constantin, președinte al UZPR: „Ce a făcut o viață întreagă – și ce face – Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei”

Banca Națională a României (BNR) și Asociația Culturală MARGINAL au roganizat pe 5 octombrie 2026 un eveniment de excepție dedicat fotografiei ca document istoric și memorie instituțională: lansarea volumului retrospectiv „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, de Lucian Tudose, unul dintre cei mai reputați fotojurnaliști din România, membru al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România. Evenimentul a avut loc la sediul central al BNR.

Ceremonia a fost deschisă de o alocuțiune susținută de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. În cuvântul său de prezentare, guvernatorul BNR l-a descris pe autor ca pe un artist care a reușit să creeze o cronică expresivă în imagini a evenimentelor de pe agenda instituției, pe parcursul ultimilor zece ani dinaintea pensionării sale, în calitate de fotoreporter al BNR.

Prezent la manifestare, Dan Constantin, președinte al UZPR, a punctat importanța surprinderii prin obiectiv a istoriei în mișcare: „Există personalități care obligă presa să fie activă. Mulți au crezut că odată cu apariția invenției fraților Lumière, fotografia va dispărea. Au trecut peste 100 de ani și fotografia a rămas, iar ceea ce a făcut o viață întreagă și ce face Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei, pe care Lucian le onorează. Anul trecut, un juriu al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România l-a ales pe Lucian Tudose pentru a primi Premiul pentru Fotoreportaj, iar toate distincțiile pe care putea să le primească un profesionist din România cred că Lucian le are. Istoria rămâne și prin fapte, și prin cărți și mai ales prin fotografii. Personalitățile prezente astăzi aici arată forța pe care o are în continuare Lucian Tudose”. De asemenea, UZPR a fost reprezentată de vicepreședintele Emil Stanciu și de Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP.

O cronică vizuală a peste 40 de ani de carieră

Volumul „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, apărut la Editura Niculescu, reunește fragmentele unei arhive vizuale de excepție, construite de Lucian Tudose de-a lungul a peste patru decenii de activitate.

Cartea reprezintă o mărturie profundă în care rigoarea documentară se împletește armonios cu sensibilitatea artistică, surprinzând momente politice, instituționale și publice majore din istoria contemporană a României.

Lucrarea s-a bucurat de aprecieri din partea unor personalități marcante, printre care Claudia Nicolae, director general al AGERPRES, jurnalista și profesorul asociat Gilda Lazăr, Octavian Știreanu, Dona Tudor, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, Răduț Bâlbâie, jurnalist și istoric de presă.

În cadrul evenimentului cei prezenți au asistat și la o serie de dezbateri și dialoguri, moderate chiar de autorul lucrării, Lucian Tudose.

Foto: Teodora Marin