În peisajul publicațiilor românești din diaspora, revista „Lumină lină / Gracious Light” (ISSN 1086-2366) ocupă un loc distinct prin profilul său spiritual-cultural și prin longevitatea editorială (Anul XXXI, nr. 2, aprilie–iunie 2026). Subintitulată revistă de spiritualitate și cultură românească, publicația se constituie într-un veritabil forum transnațional, reunind autori din România și din comunitățile românești dispersate pe mai multe continente (SUA, Canada, Europa Occidentală și de Est, Israel, Australia etc.).

Distribuția extinsă confirmă vocația revistei de a funcționa ca un liant identitar și cultural între românii din diaspora și spațiul originar, contribuind la conservarea și reinterpretarea valorilor spirituale și literare românești în context global.

Revista se remarcă printr-o structură polifonică, organizată în secțiuni tematice stabile: Teologie, Eseu, Eminesciana, Brâncușiana, Proză, Cărți în Agora, Universalia, Istorie, Recenzie și rubrici lirice. Această diversitate indică o viziune editorială integratoare, în care spiritualitatea creștină coexistă cu reflecția filosofică, critica literară și creația artistică.

Un rol central îl are dimensiunea teologică, reprezentată în mod constant de studii semnate de Theodor Damian, coordonator și figură emblematică a revistei. Articolul său din acest număr, „Învierea Domnului și Împărăția lui Dumnezeu”, reafirmă orientarea revistei spre valorile creștin-ortodoxe, articulate într-un limbaj accesibil, dar susținut de rigoare academică.

Secțiunea de teologie propune o reflecție asupra temelor fundamentale ale creștinismului: Învierea, mântuirea, raportul dintre divinitate și umanitate. Aceste preocupări sunt completate de texte lirice sau meditative (Marcel Miron, Dan Gîrjoabă), care transfigurează experiența religioasă în expresie poetică.

Revista cultivă o teologie culturală, în sensul integrării discursului religios în contextul mai larg al identității românești. Astfel, spiritualitatea nu este izolată dogmatic, ci devine fundament al reflecției asupra destinului colectiv și individual.

Secțiunea de eseu evidențiază dimensiunea reflexivă a revistei. Studiul lui Dan D. Gîrjoabă despre ironia lui Ion Luca Caragiale propune o interpretare interdisciplinară, situată la intersecția literaturii și psihologiei sociale. Ironia este analizată ca instrument de diagnostic al mentalităților colective, relevând actualitatea operei caragialiene.

De asemenea, contribuția Anastasiei Dumitru asupra jurnalului lui Lev Tolstoi aduce în prim-plan tensiunea dintre divinitate și umanitate, sugerând o continuitate tematică între literatura universală și spiritualitatea creștină.

Rubricile Eminesciana și Brâncușiana indică o preocupare constantă pentru relectura marilor simboluri culturale românești. Studiul lui Andrei Breabăn despre Mihai Eminescu reafirmă statutul poetului ca reper identitar fundamental, în timp ce textul lui Al. Florin Țene despre Constantin Brâncuși explorează rădăcinile tradiționale ale modernismului brâncușian.

Această recuperare nu este una muzeală, ci interpretativă, adaptată sensibilității contemporane și publicului din diaspora.

Secțiunea de proză și lirică reunește autori din diverse spații culturale, reflectând pluralitatea experiențelor românești din afara granițelor. Textele semnate de George Dimitriu, Mariana Al-Saleh sau Silvia Hodaș evidențiază teme precum memoria, identitatea, exilul și copilăria.

Această diversitate conferă revistei un caracter transcultural, în care literatura devine un spațiu de întâlnire între tradiție și modernitate, între centru și periferie.

Rubrica „Cărți în Agora” este una dintre cele mai consistente, oferind cronici și recenzii ale unor volume recente. Aceasta funcționează ca un instrument de mediere culturală, facilitând circulația ideilor și a valorilor literare.

Sunt analizate lucrări variate, de la studii academice la volume de poezie, semnate de autori contemporani precum Nicolae Grigore Mărășanu, Diana Dănișor sau Sandu Frunză. Prin această deschidere, revista contribuie la configurarea unei piețe simbolice a ideilor în spațiul românesc global.

Secțiunea Universalia extinde orizontul revistei spre cultura internațională, incluzând contribuții în limbi străine și reflecții asupra literaturii universale. În paralel, rubricile de Istorie recuperează memoria colectivă, prin evocări ale experienței emigrării (Ellis Island) sau ale tradițiilor religioase și culturale.

Această dublă orientare – universală și memorială – consolidează identitatea revistei ca spațiu de dialog între trecut și prezent, între local și global.

Revista „Lumină lină / Gracious Light” se impune ca o publicație de referință în diaspora românească, prin: continuitatea editorială (peste trei decenii de apariție); diversitatea tematică (teologie, literatură, critică, istorie); dimensiunea transnațională a difuzării și colaborării; rolul identitar în menținerea și reinterpretarea valorilor românești.

Într-o epocă marcată de globalizare și fragmentare culturală, revista funcționează ca un spațiu de coeziune spirituală și intelectuală, reafirmând relevanța culturii române în context internațional.

                                                                      

Bibliografie selectivă

Lumină lină / Gracious Light, An XXXI, nr. 2, aprilie–iunie 2026.

Studii și articole semnate de Theodor Damian, Dan D. Gîrjoabă, Anastasia Dumitru, Al. Florin Țene și alții.

Literatura critică privind diaspora românească și presa culturală contemporană.

Există momente care au puterea de a ne reaminti de ce iubim arta și de ce avem nevoie de ea ca de aer.

Seara de vineri, 3 aprilie 2026, petrecută la evenimentul de lansare a cărții „Brâncuși, dragostea mea”, de la Câmpina, a fost un adevărat moment de grație.

Într-un spațiu al luminii și al culturii, alături de talentata și vibranta Claudia Motea, am trăit bucuria de a descoperi o operă care nu se parcurge doar cu privirea, ci se simte direct cu sufletul.

Lucrarea, apărută sub egida Editurii Creator (Libris) și tradusă deja în 12 limbi, nu este doar o simplă biografie sau o reinterpretare a titanului de la Hobița.

Este o mărturisire profundă de iubire pentru artă, pentru esență și pentru identitatea noastră culturală.

În paginile ei îl redescoperim pe Constantin Brâncuși nu doar ca pe un titan al sculpturii moderne, ci ca pe o prezență vie, un spirit care încă ne însoțește și ne provoacă să ne întoarcem la simplitate, la adevăr, la rădăcină.

Claudia reușește ceva rar și prețios: îl coboară pe Brâncuși de pe soclul rece de „geniu universal” și ni-l aduce aproape, creând un dialog emoționant între prezent și trecut, între sufletul românesc și universalitatea geniului său.

Cartea devine astfel o adevărată punte între inimi. Este o invitație la introspecție, la sensibilitate și la redescoperirea propriei noastre verticalități.

Claudia Motea nu este doar o actriță de un talent excepțional, ci și un creator care transformă scena și pagina scrisă în spații de emoție autentică.

Prin tot ceea ce face, prin felul în care trăiește arta, cu adevăr și o generozitate rară, ne amintește cât de important este să ne oprim din tumultul cotidian și să ne întoarcem la profunzimea simțirii. Prin ea, Brâncuși trăiește și în noi, nu doar în muzeele lumii.

Închei cu câteva cuvinte spuse chiar de Claudia Motea în carte, un motto care îi definește atât creația, cât și sufletul: „A-l atinge pe Brâncuși înseamnă a atinge esența. Pentru că, dincolo de formă, Brâncuși ne învață să fim simpli, verticali și liberi”.

Vă recomand din inimă această călătorie spre noi înșine! (ultima-ora.ro)

Există momente rare în viaţa unei instituții când recunoașterea capătă valoare de simbol. Un astfel de moment a avut loc pe 31 martie, când Casa de Presă și Editură „Libertatea” a fost onorată de vizita delegației filialei Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România din Caraş-Severin, condusă de lon D. Cucu.

Distincția oferită – Premiul de excelență și trofeul UZPR, cu acordul preşedintelui Dan Constantin și a Consililui Director al Uniunii – reprezintă, fără exagerare, una dintre cele mai importante recunoasteri primite vreodată de săptămânalul Libertatea. Nu pentru un moment, ci pentru o durată: 80 de ani de apariție neintreruptă.

Această onoare venită din interiorul breslei, din partea unei organizații cu peste 5.200 de membri, înseamnă mai mult decât un premiu. Înseamnă validare profesională și respect pentru o continuitate rară în spațiul media. Dar, în același timp, acest moment închide simbolic un ciclu de opt decenii și deschide un nou drum – cel al responsabilității de a duce mai departe această publicație spre centenar.

Pentru că, dincolo de distincţii, adevărata miză rămâne aceeași: ca „Libertatea” să continue să existe, vie și relevantă, în slujba comunității pe care o reprezintă.

LIBERTATEA, 4 aprilie, 2026

(,,Ziar al românilor din Serbia – Fondat în 1945″)

Într-o lume în continuă schimbare, în care mediul rural se confruntă adesea cu provocări legate de resurse și vizibilitate, Școala Gimnazială Bănița – susținea prof. Jitea Nicolae Andreea Simona (foto), în calitatea sa de director – demonstrează că pasiunea, implicarea și creativitatea pot transforma o comunitate mică într-un exemplu de bună practică.

Cu un număr de doar 59 de elevi și preșcolari, unitatea noastră reușește să se remarce printr-o gamă diversificată de activități extracurriculare menite să promoveze potențialul turistic al zonei.

De notat că un colectiv format din 13 cadre didactice a inițiat și desfășurat numeroase proiecte educative cu impact real în comunitate.

Unul dintre cele mai reprezentative proiecte a fost „Momârlanii de la Bănița – Cetatea Dacică”, prin care elevii au descoperit și valorificat tradițiile locale. În cadrul acestuia, copiii au participat la ateliere de cusut motive tradiționale și gravură în lemn, reușind să îmbine creativitatea cu patrimoniul cultural.
Toate activitățile de promovare au inclus realizarea de flyere, pliante și panouri stradale, dar și bannere amplasate pe gardul școlii, care ilustrează principalele obiective turistice din comună. Prin aceste inițiative, elevii au devenit adevărați ambasadori ai localității lor.

De asemenea, școala a organizat cercuri pedagogice la nivel județean, în cadrul cărora au fost realizate vizite la obiectivele turistice din zonă, oferind participanților o perspectivă autentică asupra valorilor locale. Școlile de vară și campaniile naționale de ecologizare au completat seria activităților, contribuind la formarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător.

Un element deosebit de apreciat este harta comunei Bănița, realizată de elevi în cadrul orelor de curs, în care sunt evidențiate principalele atracții turistice. Aceasta reprezintă nu doar un instrument educativ, ci și o dovadă a implicării active a copiilor în viața comunității.

Prin toate aceste inițiative, a conchis prof. Jitea Nicolae Andreea Simona, Școala Gimnazială Bănița dovedește că dimensiunea unei instituții nu este un impediment, ci o oportunitate de a crea legături puternice între educație, cultură și comunitate. Activitățile desfășurate sunt un exemplu clar de bune practici, care pot inspira și alte unități de învățământ din mediul rural.

Prin muncă, dedicare și spirit de echipă, cadrele didactice și elevii din Bănița reușesc să pună în valoare frumusețea și autenticitatea locului, contribuind la promovarea identității locale și la dezvoltarea turismului în zonă.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Pe întâi al veselului prier avem parte de o altfel de întâlnire cu primăvara, de data aceasta cu pictura naivă, o altfel de artă ce încântă ochiul și ne bucură constant. Doina și Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza” expun în sala Centrului Social „Frédéric Ozanam” din Reșița. Ne introduc în atmosferă domnul Erwin Josef Țigla, în calitatea sa de președinte al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Doamna Ada D. Cruceanu Chisăliță ne filigranează cromatica și sinbolica unora dintre lucrările expuse, revelând arta remarcabilă a celor doi autori, în vreme ce domnul Ionel Bota, privind dintr-un alt unghi, relevă nu doar măiestria realizării lucrărilor, ci și stilurile celor doi soți, ușor diferite, fiecare reflectându-și propria personalitate.

Cu precădere au fost remarcate prin ce au ele mai reprezentativ, câteva lucrări, chiar în cuvântul artistului Gustav Hlinka. El a indicat una dintre lucrări, reprezentând Steierdorful natal în iarnă (ne-a menționat că la Anina iarna durează uneori și până în luna iunie). Tabloul a primit Marele Premiu și Trofeul Festivalului „Iarna privită de la fereastra mea”, desfășurat la Iași în colaborare cu Republica Moldova. Și nu doar atât, doamna Doina Hlinka a adus și dânsa acasă Premiul Întâi. Premiul doi a revenit, de asemenea, reșițenilor. Între altele, venind vorba de premii, Gustav Hlinka ne-a mai adus la cunoștință că toți membrii Cercului de Pictură „Deutsche Kunst Reschitza” aduc premii din competițiile și festivalurile la care participă, făcând cinste Reșiței și deopotrivă Caraș-Severinului. În continuare, Doamna Doina Hlinka, prezentându-și propriile lucrări vernisate în expoziție, ne-a anunțat că aceasta reprezintă o avanpremieră a unei expoziții mai ample pe care o pregătește cu ocazia Zilei Mondiale a Artei, din 15 aprilie 2026. 

Încheind, să spunem și noi că Ziua Mondială a Artei, din 15 aprilie 2026, va fi marcată de Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Reșița, printr-un maraton de vernisaje expoziționale organizate în orașele județului Caraș-Severin.

 

Cristina-Anișoara ZAINEA

filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

– Doamna prof. Chiper Antonela Livia, (foto) din numeroasele activități educative desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Râu de Mori, punctați-ne una pe care o considerați cea mai reușită.

– Ziua Mondială a Poeziei a fost un moment în care timpul s-a oprit puțin în loc pentru a lăsa sufletul să respire, o zi în care cuvintele au devenit punți către emoție pură.

Într-un decor shakespearian plin de mister, au fost puse în scenă fragmente din „Romeo și Julieta” și  „Hamlet”.

Bibliotecara Angela Avramescu cu vocea sa blândă, a recitat cu emoție în glas și a deschis porți către tărâmuri fermecate, împărțind copiilor comori ascunse în pagini vechi și luminate.

Prin intermediul unor frumoase prezentări, ne-am aplecat asupra vieții și universului poetic al unor mari poeți români: fragilitatea și forța Anei Blandiana; vigoarea și dragostea de neam al lui George Coșbuc; eleganța clasică a lui Vasile Alecsandri; și tăcerea plină de înțelesuri, lumina și misterul lui Lucian Blaga.

Sărbătoarea a devenit completă prin glasul copiilor. Într-un recital de poezie vibrant, vocile s-au împletit, dând viață unor creații proprii în română și engleză. A fost momentul în care copiii au demonstrat că poezia nu are granițe lingvistice, ci doar un singur limbaj universal: cel al trăirii sincere.

Sărbătoarea a fost completată printr-un omagiu adus doamnei Alexandrina Terlea, fostă profesoară de limba română la școala noastră. Cele 4 volume de poezii publicate postum sunt un omagiu adus sensibilității umane, o dovadă că, indiferent de graiul în care alegem să plângem sau să iubim, suntem făcuți din aceeași cerneală a viselor.

Doamna profesoară Rodica Filan a prezentat audienței cele patru volume și a recitat o poezie din volumul „Lupta vieții”.

Evenimentul dedicat Zilei Poeziei, coordonat de profesoarele Anamaria Suciu și  Rodica Filan a fost un real succes, demonstrând că sensibilitatea literară nu are frontiere lingvistice. Elevii au reușit să creeze o punte între cultura română și cea universală, recitând cu aceeași pasiune atât versuri autohtone, cât și creații în limba engleză.

Momentul dedicat lui Shakespeare a fost, fără îndoială, punctul culminant al activității. Interpretarea pasajelor celebre a adus o notă de eleganță și profunzime. În egală măsură, prezentările dedicate poeților români au reafirmat respectul nostru pentru identitatea culturală, oferind auditoriului o incursiune emoționantă în universul liric național.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Există un moment în viața unei comunități când cultura încetează să mai fie suficientă. Când educația, identitatea și conștiința trebuie să se transforme în ceva mai direct, mai clar, mai greu de ignorat. Pentru românii din Timișoara, acest moment vine în anul 1894, odată cu apariția unui ziar care nu mai vorbește doar despre lumină, ci despre un principiu: Dreptatea.

Dacă Luminătorul fusese începutul conștiinței, Dreptatea devine începutul afirmației.

Titlul nu lasă loc de ambiguitate. Este un cuvânt simplu, dar definitiv. Nu este metaforic. Nu este simbolic. Este o declarație de existență. Prin acest ziar, presa românească din Timișoara face un pas decisiv: trece de la rolul cultural la rolul civic.

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

… a fost genericul unei reușite activități cultural-religioasă desfășurată, în organizarea Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, în fața unui auditoriu format din femei și bărbați internați la Căminul de bătrâni „Din nou acasă”.

S-au recitat poezii religioase, creație proprie, de către seniorii Ilie Dumitru și Alin Tat și s-au interpretat cântece creștinești de către seniorii Dorin Răcean și Ilie Dumitru.

Au încântat pe cei prezenți cântăreața Carmen Daniela Muntean secondată de fiica sa, Antonia Bogdan Muntean, prin interpretarea unor frumoase pricesne strămoșești.

Din ochii celor prezenți se desprindea bucuria unui prilej de trăire sufletească, a unor frumoase gânduri și năzuințe.

Pentru toți activitatea a oferit momente de reculegere și dorința păstrării propriei credințe.

Întregul auditoriu – după cum susținea Gelu Borza, consilier al Asociației CARP „Speranța” Hunedoara – a trăit clipe unice de bucurie, de înălțare spre Dumnezeu a sufletului, a gândului și năzuințelor, de întărire a convingerilor în posibilitatea dobândirii sănătății sufletești și trupești.

Toți cei prezenți au primit revista Info CARP Speranța, iar prof. Georgeta-Ileana Cizmaș le-a oferit dulciuri în memoria mamei sale, Floare Cizmaș, care deși bine îngrijită, a decedat în acest cămin, datorită unei boli nemiloase.

A consemnat Ioan Vlad/ UZPR

(ne vorbește Pr. Protopop Valentin Crainic)

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, la biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Cinciș-Cerna (preot paroh Apetroaie Cosmin Gabriel – foto) Protopopiatul Deva, s-a desfășurat întrunirea preoților din cadrul Cercului Pastoral Teliuc – Ghelari.

Momentul de rugăciune s-a bucurat de prezența Preasfințitului Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, care a adus bucurie și profunzime duhovnicească întâlnirii.

Într-un duh de rugăciune și unitate, soborul de preoți, împreună cu credincioșii prezenți, au săvârșit Taina Sfântului Maslu, una dintre cele mai importante slujbe ale Bisericii, menită să aducă alinare trupească și sufletească.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța vegherii duhovnicești și a luptei constante împotriva păcatului. Ierarhul a evidențiat faptul că evitarea păcatului nu este doar o datorie morală, ci o lucrare continuă de conștientizare și apropiere de Dumnezeu.

El a îndemnat la întărirea credinței prin rugăciune, spovedanie sinceră și participare la viața liturgică a Bisericii, arătând că omul poate birui ispitele doar printr-o legătură vie cu Hristos.

Întâlnirea Cercului Pastoral Teliuc – Ghelari s-a încheiat într-un climat de pace și comuniune, lăsând în inimile celor prezenți dorința de a aprofunda viața spirituală și de a continua lucrarea pastorală cu mai multă râvnă și responsabilitate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Ein gesegnetes Osterfest!

Am Sonntag feiern wir die Auferstehung Jesu Christi, das hochheilige Osterfest!

Wir wünschen all unseren Mitgliedern, Freunden und Wohltätern, ein gesegnetes und gesundes Osterfest 2026!

Frohe Ostern!

Kellemes Húsvétot!

Happy Easter!

Buona Pasqua!

¡Feliz Pascua!

 
Erwin Josef Ţigla

Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen

Leiter des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“

 

Sărbători binecuvântate și fericite!

 

Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!

Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de instabilitate  și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște!

Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!

Cristos a înviat, aleluia!

Erwin Josef Ţigla
Președintele Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin
și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

6. April 2026, Evangelische A.B. Kirche Reschitza, 11:00 Uhr: Ostermontag – Gottesdienst mit Heiligem Abendmahl

6. April 2026, Evangelische A.B. Kirche Steierdorf, 15:00 Uhr: Ostermontag – Gottesdienst mit Heiligem Abendmahl

 

6 aprilie 2026, Biserica Evanghelică C.A. Reșița, ora 11.00: Lunea Paștelui – Slujbă cu sfântă împărtășanie

6 aprilie 2026, Biserica Evanghelică C.A. Steierdorf, ora 15.00: Lunea Paștelui – Slujbă cu sfântă împărtășanie

Săptămânalul „Libertatea” din Serbia, a primit din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Premiul de Excelență pe anul 2025. Ceremonia a avut loc la Panciova, Serbia.

Reportaj realizat de Mario Balint, UZPR Caraș Severin.

Casa de Presă și Editură „Libertatea”, reper fundamental al vieții culturale a românilor din Serbia, a organizat recent cea de-a XXVI-a ediție a manifestării „Un an editorial

într-o singură zi”, prilej cu care au fost premiate cele mai valoroase apariții editoriale ale anului 2025.

Evenimentul a reunit un public numeros și distins, confirmând prestigiul instituției. Deschiderea oficială a fost realizată de Mariana Stratulat, directorul Casei, care a prezentat principalele repere ale activității din anul precedent. În intervenția sa, aceasta a evidențiat caracterul special al anului 2025, marcat de aniversarea a 80 de ani de existență a instituției – un moment jubiliar ce reconfirmă rolul său esențial în

păstrarea și promovarea identității culturale românești în Serbia.

Manifestarea a fost moderată de dr. Eufrozina Greoneanț, care a salutat prezența numeroșilor invitați de seamă din Serbia și România: preacucernicul părinte Moise Lința din Uzdin, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; prof. univ. dr. Virginia Popovici, Departamentul de Limba şi Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad; scriitorul Silviu Giurgiu Pătrăchioiu; scriitorul și criticul literar Florian Copcea; dr. Tatiana Petrică, director interimar al Căminului Tineretului din Vârșeț; prof. univ. dr. Mariana Dan; Mărioara Stojanović, scriitoare și fost director al CPE „Libertatea” (1992–2000);

Stevan Mihailov, coordonator al Departamentului pentru Informare al CNMNR; dr. Diana Mihuț, asistent de cercetare științifică la Universitatea de Vest din Timișoara; Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”; autorii volumelor intrate în concurs, colectivul Casei, invitații din România și prietenii Casei.

În cadrul mesajului transmis, preacucernicul părinte Moise Lința a adus binecuvântările Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, adresând tuturor urări de sănătate, pace și împliniri în anul 2026.

La rândul său, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea”, Marin Gașpăr, a prezentat bilanțul editorial al  anului 2025: un total de 25 de volume publicate, dintre care 13 în

limba română, 3 bilingve și 9 în limba sârbă. Acestea acoperă o varietate de genuri – poezie, proză, critică literară, eseu, literatură pentru copii și texte religioase – reflectând

diversitatea și dinamismul activității editoriale.

Lucrările au fost evaluate de un juriu de specialitate format din: prof. univ. dr. Virginia Popovici (președinte), prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, dr. Eva Iova-Şimon, dr. Evelyne Croitoru și dr. Eufrozina Greoneanț.

În urma deliberărilor, juriul a acordat următoarele distincții:

– Premiul pentru proză: Costel Nedelcu, pentru romanul

„Vlăhița”;

– Premiul pentru poezie: Vasa Barbu, pentru volumul „Șapte

Perpetuum Mobile”;

– Premiul pentru critică literară: Florian Copcea, pentru „Arca

lui Vasko. O introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Premiul pentru opera eminesciană în Serbia: Ioan Baba, pentru

lucrarea dedicată lui Mihai Eminescu;

– Premiul „Cartea anului editorial 2025”: Mariana Stratulat,

pentru volumul „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri

alese”.

Romanul „Vlăhița” a fost apreciat pentru forța sa narativă și pentru modul în care explorează relația dintre om și natură, având Dunărea drept simbol al continuității și

identității. Totodată, lucrarea lui Ioan Baba dedicată lui Mihai Eminescu a fost evidențiată pentru valoarea sa documentară și pentru contribuția la consolidarea memoriei culturale în spațiul românesc din Serbia.

Volumul de poezie semnat de Vasa Barbu a fost descris ca o amplă călătorie lirică, în timp ce cartea de critică literară a lui Florian Copcea a fost apreciată pentru profunzimea interpretării și pentru recuperarea valorilor autentice ale literaturii contemporane.

Un moment de referință al manifestării l-a constituit acordarea premiului „Cartea anului editorial 2025” Marianei Stratulat. Volumul său, „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri alese”, reunește aproape o sută de interviuri cu personalități din diferite spații culturale europene, conturând o veritabilă arhivă a memoriei culturale. Lucrarea a fost apreciată drept un demers de mare importanță pentru comunitatea românească din Serbia și nu numai, oferind o perspectivă amplă asupra valorilor

identitare și a dialogului intercultural. În intervenția sa, autoarea a subliniat că proiectul a luat naștere din dorința de a păstra „urme în timp” prin intermediul dialogului cultural, menționând totodată că volumul este dedicat aniversării a 80 de ani ai săptămânalului „Libertatea”. De asemenea, aceasta a anunțat pregătirea unei noi ediții.

Prin organizarea acestei manifestări, Casa de Presă și Editură „Libertatea” își consolidează statutul de instituție de referință, continuând să susțină creația literară și să promoveze valorile autentice ale culturii românești din Serbia.

Evenimentul a fost structurat în două momente distincte, fiecare completând în mod firesc atmosfera culturală a manifestării. Dacă prima parte a fost dedicată bilanțului editorial și decernării premiilor, cea de-a doua a adus în prim-plan lansarea volumului

„Reflexii eterne în oglinda timpului – interviuri alese”, semnat de Mariana Stratulat, lucrare distinsă cu Premiul „Cartea Anului Editorial” 2025. Despre carte au vorbit referenții volumului, dr. Valentin Mic și prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, alături de prof. univ. dr. Mariana Dan, fiecare oferind perspective complementare asupra demersului

editorial.

Valentin Mic a evidențiat coerența și echilibrul structurii interviurilor, subliniind că autoarea reușește să transforme diversitatea vocilor într-un instrument de înțelegere a

lumii contemporane, în dimensiunile sale culturale, științifice și civice. În acest context, a oferit și publicului un fragment din prefața volumului, pe care o semnează.

La rândul său, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan a remarcat valoarea documentară și comunitară a lucrării, arătând că vocile reunite în volum conturează multiplele straturi ale comunității românești din Serbia. Structurată în patru secțiuni – dedicate

literaturii, educației, jurnalismului și vieții publice – cartea oferă atât o imagine a românilor din Banatul sârbesc (și, într-o mai mică măsură, din Timoc), cât și o perspectivă asupra celor care susțin această comunitate, multe dintre aceste nume fiind

personalități de referință.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Mariana Dan a pus accent pe dimensiunea umană a volumului, evidențiind echilibrul cu care autoarea abordează dialogul cultural. Fiind ea însăși parte a mediului literar, Mariana Stratulat reușește să ofere vizibilitate atât autorilor consacrați, cât și celor aflați la început de drum, lăsând posterității rolul de a valida valorile. Totodată, lucrarea este percepută ca o veritabilă radiografie intimă a unor personalități contemporane, surprinse nu doar prin creația lor, ci și prin traseul lor uman și biografic.

În încheierea manifestării, au luat cuvântul și alți invitați, completând tabloul unei zile dedicate culturii și dialogului: Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, care și-a prezentat cel mai

recent roman; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, evocând experiențele și personalitățile din Serbia care au impresionat-o; prof. Gordana Kovačević, cu o succintă prezentare a volumului său de poezie; precum și Ion Dulugeac și dr. Tatiana Petrică.

Astfel, manifestarea organizată de Casa de Presă și Editură „Libertatea” s-a încheiat într-un spirit de dialog și recunoaștere a valorilor, reconfirmând rolul instituției ca spațiu de întâlnire al culturii românești din Serbia și din întregul areal european.

În 2025, Editura „Libertatea” a publicat următoarele titluri:

– „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar! / Najlepše

pesme… Damama na dar!”, poezie, carte bilingvă, volumul II,

coordonator Mariana Stratulat;

– Aurelia Corbeanu, „Povestiri de la marginea amintirii”,

poezie;

–     Miodrag Miloș, „Dezaripatele tăceri”, poezie;

–     Trandafir Sîmpetru, „Gladiatori de vise”, poezie;

–     Florian Copcea, critică literară, „Arca lui Vasko. O

introducere în poezia contemporană din Serbia”;

– Mariana Stratulat, „Odiseia versului nerostit” / Veronica

Balaj, „Testamentul mării către Herodot”, poezie, carte bilingvă

româno-greacă;

–     Gordana Kovačević, „În nisipul amintirilor și umbrelor / U

pesku sećanja i senki”, carte bilingvă, poezie;

–     Ioan Baba, „Mihai Eminescu (1850–1889)”, carte apărută

în Anul Eminescu 2025, cu prilejul aniversării a 175 de ani de la

nașterea lui Mihai Eminescu și 80 de ani de la înființarea Casei de

Presă și Editură „Libertatea” Panciova;

– Vasa Barbu, „Șapte Perpetuum Mobile”, volum de poezii alese;

– Mariana Stratulat, „Reflexii eterne în oglinda timpului –

interviuri alese”;

– Verica Preda PreVera, „Oglinda esenței vieții”, poezie,

traducere de Vasa Barbu;

– „Almanahul Libertatea 2026”, apărut la finele anului ca o

retrospectivă a evenimentelor desfășurate în anul 2025;

– Preot Petru Berbentia, „Gânduri pentru frații din Voivodina”,

texte religioase;

– Violeta Arsenijević, „Zavijena u san”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Vektori Logosa”, poezie;

– Aldan Ramović, „Trajnost života”, poezie;

– Mariana Stratulat, „Priče malog Darka”, poezii pentru copii

în limba sârbă;

– Dragoslav Pantić, „Dobri duh medijacije”, eseuri;

– Benjamin Mujagić, „Mostovi vjerovanja”, poezie;

– Elena Stošić, „Cât de mult vă iubesc”, poezie;

– Verica Preda PreVera, „Drugo čitanje jave”, poezie;

– Costel Nedelcu, „Vlăhița”, roman;

– Bajra Đurđević Banda, „Stvarnost i san”, poezie;

– Florian Copcea, „Imago”, poezie;

– Grozdana Crepajac, „U Božijoj bašti”, nuvele.

La Biserica Ortodoxă din frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna s-a încetățenit obiceiul ca în postul Sfintelor Paști, preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel să slujească parastase de pomenire și rugăciune pentru semenii plecați în lumea veșniciei.

Cinstirea celor adormiți și aflați în văzduhul cerului, dragostea și aprecierea ce li se poartă, precum amintirile nepieritoare din călătoria lor pământească au creat un adevărat cult al morților.

Așa se face că Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu, foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România care și-au mutat sufletul la cele cerești, recent au fost pomeniți în rugăciune de mijlocire pentru odihnă veșnică.

DORU DINU GLĂVAN – omul care a rămas model al bunătății și omeniei, lumină călăuzitoare pentru toți care l-au cunoscut, Uniunea Ziariștilor Profesioniști fiind o provocare cu el însuși.

A dovedit respect pentru breaslă, onestitate și omenie, fiind un apreciat mentor, mereu aproape de cei care au avut nevoie de el, împrospătând profesia de jurnalist.

SORIN STANCIU – om dedicat învățăturii și activităților jurnalistice, o personalitate puternică prin cunoștințe și experiențe, care a știut să păstreze echilibrul, bunul simț și empatia.

Ca și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, urmare unei bogate experiențe și printr-un autentic stil de management, a reușit să păstreze cel mai eficient climat necesar activității jurnalistice.

De consemnat sunt și mesajele de aducere-aminte, de prețuire și respect pentru cei doi foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Timpul trece și, odată cu el, viața pământească; rămâne însă ecoul faptelor și al valorilor create prin acestea, urmându-și cursul firesc, prin neuitare, către veșnicie. 

Ne amintim, cu adâncă pioșenie și nemăsurată prețuire, de Doru Dinu Glăvan și de Sorin Stanciu, a căror plecare spre cele veșnice a lăsat un gol întristător în rândurile noastre. 

Doi președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, două destine dedicate cuvântului liber care s-au succedat la cârma profesiei, iar acum, reuniți în nemurire, ne veghează din marea redacție a cerurilor. 

Deși timpul îi așază în etape diferite ale veșniciei – Doru Dinu Glăvan, plecat dintre noi acum cinci ani, și Sorin Stanciu, care ne-a părăsit în septembrie anul trecut –  pentru noi, jurnaliștii, ei rămân repere egale ale unei prese clădite pe onoare, curaj și profesionalism. Astfel, moștenirea lor nu o vom regăsi dăinuind doar în arhive, ci ea este prezentă în activitatea și în conștiința fiecărui jurnalist care își onorează azi cu demnitate vocația. Flacăra pe care au aprins-o în inima Uniunii arde mai departe prin noi, cei care astăzi le cinstim memoria. 

Odihnă veșnică în lumină și nesfârșită pomenire!

Dumnezeu să îi odihnească în pace!

(Constantin VLAICU/UZPR Caraș-Severin)

Parastasul, rugăciunea pentru Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu au fost un moment de pietate și suport moral pentru viața noastră. A fost un moment de aducere-aminte și respect pentru faptele lor bune care le-au împodobit viața pe pământ.

Viața lor nu este numai prilej de amintire, ci o pildă vie ce ne cheamă pe calea virtuților.

Dumnezeu să-i odihnească!

(Cornel POENAR/UZPR, director ziar Accent Media)

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Foto: Nicolae Șișu

 

 

 

 

Luni, 30 martie 2026, la Hotel Marshal Garden din București, în Sala Panoramic, s-a desfășurat o nouă ediție a Galei UARF, 2026, continuând astfel seria omagierii unor personalități emblematice reprezentând repere absolute ale scenei și ecranului românesc, personalități de seamă din domeniul cinematografiei și culturii.

Amfitrionul evenimentului a fost președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan și, ca de obicei, bagheta sa magică a reușit să reunească și la această ediție personalități de seamă ale cinematografiei și culturii românești și nu numai! Invitați de marcă au sosit și din Republica Moldova, dar și din Serbia, evenimentul având dimensiune internațională.

La această prestigioasă Gală a Excelenței au fost invitați și bănățeni, dintre care mulți bocșeni! Onorantă a fost invitația adresată Primăriei Orașului Bocșa și  primarului Patriciu Mirel Pascu, precum și Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, respectiv Gabrielei Șerban.

Colaborarea regizorului Ioan Cărmăzan și a Uniunii sale cu orașul Bocșa este una foarte veche și extrem de rodnică! Din această colaborare-prietenie au luat naștere cărți, filme, evenimente! Iar workshop-ul de film urmat de un festival de film la Bocșa sunt proiecte ale excelenței! Dedicarea și pasiunea îmbinate cu profesionalismul nu pot construi decât evenimente de veritabilă calitate!

Și această ediție a Galei s-a constituit într-un eveniment al recunoașterii valorice, al bucuriei reîntâlnirii, al îmbrățișărilor și al cuvintelor firești – ca-ntre prieteni cu pasiuni comune!

Am reîntâlnit oameni dragi, unii cunoscuți, am reîntâlnit bănățeni de toată isprava, care prin talentul și activitatea lor duc numele Banatului Montan în toate colțurile țării și ale lumii.

Cu bucurie am reunit un grup al bocșenilor incluzând-o și pe actrița Alexandrina Halic, cea care mărturisește că a absolvit liceul la Bocșa, dar că amintirile ei de aici sunt puține, fiindcă a renunțat demult la Bocșa. Însă ochii îi străluceau de admirație și bucurie la vederea revistelor „Bocșa culturală” și la întâlnirea cu cei câțiva bocșeni prezenți la eveniment: Ioan Cărmăzan, Mirel Patriciu Pascu, Gabriela și Tiberiu Șerban, Sabin Dorohoi, Ionel Sporea. Am înconjurat-o cu toții cu dragoste și i-am povestit cât este de vie Bocșa la care ea a renunțat!

O seară a bucuriei pentru care se cuvine să-i mulțumim bocșeanului nostru Ioan Cărmăzan, precum și echipei sale în frunte cu Nicoleta Iancu! Felicitări, UARF! Ați fost din nou la înălțime și ne-ați dăruit clipe de poveste!