La Orăștie noi dotări în sprijinul unităților de învățământ

Primăria municipiului Orăștie se remarcă prin sprijinul cu noi dotări a unităților de învățământ.
– Domnule primar, Ovidiu Bălan ,(foto) puteți veni cu amănunte?
– Prin proiectul implementat în cadrul PNRR, Componenta C15 – Educație, Primăria Orăștie a prevăzut dotarea tuturor unităților de învățământ din Orăștie: Grădinița „Căsuța cu Povești”, Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad”, Școala Gimnazială „Dominic Stanca”, Colegiul Național „Aurel Vlaicu” și Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus”, mai exact 128 de săli de clasă, 4 laboratoare de informatică, 12 laboratoare de științe, 14 cabinete școlare, inclusiv cabinete de consiliere și asistență psihopedagogică, de sprijin, logopedice și alte terapii specifice.
Aceste unități de învățământ au fost dotate astfel:
- Echipamente IT, precum table inteligente, computere, laptop-uri, sisteme audio, camere pentru videoconferință, routere pentru WiFi și scannere portabile,
- Mobilierconform normativelor în vigoare, respectiv bănci și scaune antiscolioză, bănci pentru persoane cu dizabilități, catedre, dulapuri și rafturi pentru depozitare, biblioteci, cuiere etc.,
- Materiale didacticenecesare desfășurării în bune condiții a activității pedagogice, atât la nivel școlar, cât și preșcolar, pentru toate sălile de clasă, cabinetele școlare și sălile de sport,
- Software dedicatpentru cabinetele de asistență psihopedagogică din toate unitățile de învățământ și laboratorul de fizică al Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus”.
La nivelul Grădiniței „Căsuța cu Povești” s-a înființat o sală pentru activități sportive, unde cei mici vor pune bazele unei creșteri sănătoase.
Tot în cadrul grădiniței, cei mici beneficiază de noul cabinet de muzică, înființat în cadrul acestui proiect, mobilat și dotat cu echipamente IT (laptop, tablă inteligentă cu suport, boxă inteligentă, sistem de sunet, recorder cu monitorizare, microfoane și căști wireless) și materiale didactice (diverse instrumente muzicale).
S-a dotat și echipat cabinetul de servicii cu dublă specializare, COMERȚ și ALIMENTAȚIE PUBLICĂ din cadrul Liceului Tehnologic „Nicolaus Olahus”, iar în prezent se află în livrare ultimele materiale didactice aferente atelierului școlar de electromecanică, unde se desfășoară practica elevilor de învățământ profesional și tehnic, care asigură și formare în sistem dual, aceasta reprezentând ultima achiziție din cadrul proiectului.
Obiectivul general al proiectului a constat în asigurarea infrastructurii și resurselor tehnologice necesare pentru unitățile de învățământ preuniversitar, cu accent pe zonele defavorizate, permițând accesul elevilor la tehnologie prin laboratoare informatice și echipamente dedicate și de a oferi dotările necesare pentru îndeplinirea standardelor de calitate în sălile de clasă și în laboratoarele și atelierele școlare, inclusiv dotările și echipamentele educaționale specializate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale.
– Cât despre continuarea investițiilor în educație, ce ne puteți spune?
– S-a depus la sfârșitul lunii ianuarie, proiectul „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Grădiniței „Căsuța cu Povești” cu program prelungit nr. 2, str. Pricazului, nr. 6 din Orăștie, județul Hunedoara” finanțat în cadrul Programului Operațional Regional Vest 2021-2027, Axa prioritară 6, Obiectivul specific 4.2. – Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusive prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online.
Proiectul vizează crearea unui mediu educațional modern, sigur și adaptat cerințelor actuale prin:
Modernizarea și aducerea la standarde de funcționare a spațiilor educaționale și auxiliare din clădire, prin lucrări de reabilitare/ finisaje și refacerea instalațiilor interioare (sanitare/ termice/ electrice), astfel încât să se asigure condiții adecvate pentru desfășurarea activităților educaționale;
Creșterea nivelului de siguranță pentru utilizatori prin realizarea unei căi suplimentare de evacuare (scară exterioară) și implementarea măsurilor de siguranță, în vederea exploatării clădirii în condiții conforme;
Dotarea și digitalizarea grădiniței prin achiziția și punerea în funcțiune a echipamentelor și soluțiilor necesare procesului educațional;
Dotarea blocului alimentar;
Finisaje interioare și înlocuirea pardoselilor.
Investiția contribuie la îmbunătățirea calității educației timpurii și la dezvoltarea durabilă a comunității din Orăștie.
S-au mai depus la începutul lunii februarie a acestui an două proiecte spre finanțare.
- „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Școlii Gimnaziale «Dr. Aurel Vlad», Orăștie pentru stimularea creșterii și accesibilității la educație”
Proiectul are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare și crearea unui mediu educațional sigur, modern și adaptat standardelor actuale, prin următoarele investiții:
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale existente pentru o bună siguranță, igienă, confort și utilizare adecvată pentru desfășurarea activităților educaționale, fiind vizate clădirea și acoperișul, sistemul de încălzire centralizat, clădirera sălii de sport, vestiarele, grupurile sanitare, repararea tencuielilor și refacerea zugrăvelilor din sălile de clasă;
Se va realiza un teren de sport multifuncțional, destinat desfășurării activităților sportive și recreative în condiții moderne și de siguranță;
Dotarea și digitalizarea mediilor de învățare, astfel încât unitatea să poată utiliza instrumente educaționale moderne și instrumente digitale colaborative, oferind oportunitatea schimbului de experiență;
Creșterea incluziunii și prevenirea segregării prin măsuri FSE+ pentru reducerea barierelor de acces la educație, prin acordarea de miniburse/ vouchere pentru ședințe de terapie și materiale didactice, tabere/ excursii tematice educaționale.
Prin această investiție se urmărește creșterea calității actului educațional și îmbunătățirea accesului la educație pentru elevii din municipiul Orăștie.
- „Dotarea, modernizarea și digitalizarea Colegiului Național „Aurel Vlaicu”, Orăștie, pentru stimularea creșterii și accesibilității la educație”
Proiectul are ca obiectiv modernizarea infrastructurii școlare și crearea unui mediu educațional sigur, modern și adaptat standardelor actuale, prin următoarele investiții:
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale existente, prin intervenții asupra fațadei clădirii, executarea lucrărilor de zugrăveli, înlocuirea pardoselilor în sălile de clasă, precum și amenajarea curții exterioare prin realizarea unui teren de sport multifuncțional, în vederea asigurării unui nivel optim de siguranță;
Dotarea și digitalizarea mediilor de învățare, prin integrarea instrumentelor educaționale moderne și a tehnologiilor digitale, în scopul îmbunătățirii calității procesului instructiv-educativ;
Creșterea incluziunii și prevenirea segregării prin măsuri FSE+ pentru reducerea barierelor de acces la educație, prin acordarea de miniburse/ vouchere pentru ședințe de terapie și materiale didactice, tabere/excursii tematice educaționale.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
70 de ani de prezență românească în UNESCO – programul aniversar include parteneriatcu UZPR
Comisia Națională a României pentru UNESCO a lansat seria de evenimente din cadrul programului aniversar ocazionat de celebrarea a 70 de ani de prezență românească în UNESCO. În calitate de partener în cadrul programului, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este reprezentată de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.
Excelență și rafinament la Gala UARF: Monica Zvirjinschi și Emil Stanciu, printre premiații ediției a 33-a – de Benone Neagoe

Sala Panoramic a Hotelului Marshal Garden a găzduit un eveniment de referință pentru cinematografia autohtonă: cea de-a 33-a ediție a Galei Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF).
Într-un cadru distins, marcat de eleganță și tradiție, gala a celebrat cele mai importante reușite ale culturii cinematografice românești din ultimul an.
Evenimentul, remarcabil printr-o organizare impecabilă și o atmosferă plină de rafinament, a reunit un public de elită. Un moment de mândrie pentru echipa noastră l-a reprezentat premierea colegilor Monica Zvirjinschi și Emil Stanciu. Aceștia au fost distinși de președintele UARF, prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan cu Diplome de Excelență, în semn de recunoaștere pentru calitatea activității lor și implicarea constantă în susținerea artei și culturii din România.
Îi felicităm pe colegii noștri pentru această binemeritată recunoaștere a profesionalismului lor!
PROGRAM – Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

1 aprilie 2026, ora 12.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Expoziție de artă plastică în avanpremiera Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie): Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
1 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Mică expoziție filatelică dedicată Sărbătorii Paștelui 2026.
1 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Sărbătoarea Pascală 2026.
Expoziție de fotografii „Biserici creștine în Dubai“, realizate în martie 2024 de Erwin Josef Țigla.
14 aprilie 2026, ora 17.30, sediul Forumului German din Reșița, str. Oituz:
Manifestare de Paști a membrilor Forumului German. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
15 aprilie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
Prima parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.
15 aprilie 2026, ora 11.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
A doua parte a expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza” a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) din cadrul proiectului „Reșița: 255 / 100”. Participă cu lucrări: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur & Tatiana Țibru.
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
15 aprilie 2026, ora 15.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
15 aprilie 2026, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
In memoriam Adolf Humborg (*18 ianuarie 1847, Oravița – †14 aprilie 1921, München): 105 ani de la trecerea în eternitate a pictorului academic.
In memoriam Zoltán Falusy (*29 iulie 1905, Arad – † 11 aprilie 1976, Reșița): 50 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului și pedagogului de artă plastică.
Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin).
16 aprilie 2026, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:
Ziua Mondială a Artei (15 aprilie).
Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
1. April 2026, 12:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
Eine Kunstausstellung in Vorbereitung des Weltkunsttages (15. April): Doina & Gustav Hlinka, Koordinatoren des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.
1. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Kleine Philatelie-Ausstellung zum Osterfest 2026.
1. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Osterfest 2026. Ausstellung „Christliche Kirchen in Dubai“, mit Fotos aus dem Monat März 2024 von Erwin Josef Țigla.
14. April 2026, 17:30 Uhr, Sitz des Deutschen Forums Reschitza in der Oituz-Straße:
Osterbegegnung der Forumsmitglieder. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
15. April 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
Weltkunsttag (15. April).
Erster Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
15. April 2026, 11:30 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Weltkunsttag (15. April).
Zweiter Teil der Kunstausstellung, der Stadt Reschitza im Rahmen des Projekts „Reschitza: 255 / 100“ gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich folgende Künstler: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Eleonora & Gabriel Hoduț, Doina & Gustav Hlinka, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
15. April 2026, 13:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Weltkunsttag (15. April).
In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.
Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
15. April 2026, 15:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Weltkunsttag (15. April).
Kunstausstellung aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
15. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Weltkunsttag (15. April).
In Memoriam Adolf Humborg (*18. Januar 1847, Orawitza – †14. April 1921, München): 105. Todestag des akademischen Malers.
In Memoriam Zoltán Falusy (*29. Juli 1905, Arad – † 11. April 1976, Reschitza): 50. Todestag des Malers und Kunstpädagogen.
Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).
16. April 2026, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:
Weltkunsttag (15. April).
Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
Oglinda unei bresle: jurnalismul de elită între rigoare și provocările viitorului – de Carina A. Baba

Publicația cu numărul 41 din anul 2026 a revistei editate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) reprezintă un moment de bilanț și o analiză profundă a stării presei contemporane, marcând un deceniu de existență a acestui periodic de elită. Această ediție nu este doar un simplu buletin informativ, ci o veritabilă tribună a demnității profesionale, structurată pe coordonatele excelenței și ale adaptării la noile realități tehnologice.
Un punct central al actualului număr este recunoașterea internațională a proiectului Radio UZPR, inclus pentru al patrulea an consecutiv pe harta UNESCO cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2026. Tema centrală propusă, „Inteligența artificială este un instrument, nu o voce”, subliniază necesitatea utilizării etice a tehnologiei pentru a consolida misiunea fundamentală a radioului: informarea, educarea și divertismentul, fără a sacrifica judecata umană.
Editorialul semnat de Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, oferă o perspectivă sobră asupra dificultăților actuale ale breslei. Într-un context marcat de „fake news”, manipulare și presiuni economice ori politice, autorul subliniază că datoria jurnalistului de a apăra adevărul este mai necesară ca oricând. Mesajul este unul de rezistență și onestitate, punând accent pe rolul central al presei în recâștigarea încrederii publicului.
„Deceniul de Aur” – Zece ani de cultură jurnalistică. Revista celebrează împlinirea a zece ani de la relansarea sa în ianuarie 2016, perioadă definită de președintele UZPR, Dan Constantin, ca un efort de marcare a identității profesionale într-o epocă în care mulți prevesteau sfârșitul presei scrise. Cu o prezență constantă în filialele din țară și din diaspora, publicația a reușit să devină un etalon de rigoare editorială și grafică. Momentul aniversar este însoțit de gânduri pioase adresate fondatorilor și mentorilor care au pus bazele acestui proiect, evocați de jurnaliștii: Benone Neagoe, Dan Constantin, Emil Stanciu, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Pospai, Florica R. Cândea, Doina Guriță, Maria Stanciu, Claudia Motea, Ion D. Cucu și Valeriu Ioan.
Revista acordă spații generoase aspectelor practice și juridice ale profesiei. Protecția legală: UZPR monitorizează atent transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, militând pentru mecanisme reale de protecție a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive menite să reducă la tăcere vocile critice. Jurnalismul vizual: Petre Dalea analizează evoluția fotografiei de presă în România, definind-o ca un limbaj jurnalistic autonom, esențial pentru credibilitatea actului de informare. Specializarea pe mediu: Sunt explorate noile provocări ale jurnalismului de mediu, văzut ca o voce a generațiilor viitoare și a ecosistemelor, adesea aflat în tensiune cu interesele economice imediate.
Rubrica semnată de Doina Tătaru este dedicată Galei Premiilor Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani”. Într-un cadru de excepție, evenimentul a celebrat memoria scriitorului Dinu Săraru și a oferit Marele Premiu actorului Florin Piersic, recunoscut pentru întreaga sa carieră și pentru legătura profundă cu spiritul românesc.
În cadrul rubricii Evoluții, Emilian M. Dobrescu analizează impactul dezinformării în procesele electorale globale din 2024 și 2025. Autorul face trimitere la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de UZPR, subliniind că jurnaliștii au obligația etică de a fi filtre active împotriva manipulării digitale. Un studiu citat arată că dezinformarea vizuală are un impact emoțional de trei ori mai mare decât textul simplu, ceea ce face misiunea verificării faptelor (fact-checking) și mai urgentă.
Rubrica Ecouri aduce un omagiu emoționant memoriei Mariei Tănase. Articolul explorează nu doar talentul interpretativ unic, ci și rolul simbolic al artistei în conservarea și universalizarea filonului popular. Este subliniată capacitatea ei de a transforma doina în instrument de diplomație culturală, Maria Tănase rămânând un reper de autenticitate într-o lume care tinde spre standardizare.
Marian Nencescu realizează o analiză critică de finețe asupra celui mai recent volum semnat de Lavinia Betea, intitulat sugestiv „Revoluția devorându-și fiii”. Această întâlnire editorială între doi intelectuali de marcă oferă o perspectivă nuanțată asupra istoriei recente și a modului în care aceasta este recuperată prin jurnalismul de investigație istorică.
Gala Premiilor UZPR – „Excelența în jurnalism” nu este doar un eveniment festiv, ci un mecanism de validare a celor care, prin curaj și rigoare, au produs materiale de impact. Calitatea actului jurnalistic rămâne singura „monedă de schimb” veritabilă în fața publicului.
Constantin Vlaicu, în rubrica Indicativ, avertizează asupra „eroziunii cognitive” provocate de Inteligența Artificială, care poate fabrica realități false (deepfakes) cu o verosimilitate tulburătoare. În acest context, Florenț Mocanu semnează un manifest pentru presa scrisă, argumentând că hârtia rămâne un bastion al „adevărului așezat”, oferind greutatea fizică necesară autenticității în fața vacarmului digital.
Doina Guriță, în Diaspora, explorează rolul empatiei în discursul jurnalistic, în timp ce Victoria Fonari, în cadrul rubricii Repere, aduce în actualitate spiritul eminescian, analizând „Eminescu — gânditorul aforistic” în dialog cu secolul XXI.
Paginile revistei rezervă un spațiu de o înaltă ținută rubricii dedicate lui Constantin Brâncuși, privit ca un model de „universalitate pornită din rădăcini locale”. De asemenea, Laurențiu Ștefan Szemkovics aduce în prim-plan un document simbolic de o valoare inestimabilă: Medalia „Bene Merenti”, conferită lui Ion Creangă în anul 1878.
În concluzie, numărul 41/2026 al revistei UZPR se confirmă ca un document de referință pentru istoria presei românești, reușind să îmbine experiența seniorilor cu energia noilor generații, totul sub semnul responsabilității față de cuvântul scris.
Deceniul de aur – Ion D. Cucu, președinte al Filialei Caraș-Severin

Noi, despre noi, pentru noi. Revista aceasta, REVISTA NOASTRĂ, aflată la ceas aniversar, la fericit moment de bilanț și căreia îi dorim ani mulți, mulți și frumoși, cât mai împliniți, este și ne dorim să rămână oglinda fidelă a sufletului, a simțirilor și trăirilor, a aspirațiilor, a modului în care gândim și acționăm.
Totul în slujba și pentru binele profesiei noastre, cea mai frumoasă meserie din lume – JURNALISMUL!
Din inimă „La mulţi ani!” revistei, colectivului redacțional, nouă tuturor!
Deceniul de aur – Mircea Pospai, membru al Consiliului Director

Ca publicație de breaslă, Revista UZP reușește să fie o oglindă a vieții acestei organizații și, totodată, un far privind rosturile, necesitatea și ținuta activităților jurnalistice. Prin structură, prin diversitatea și calitatea materialelor, prin prestanța și notorietatea colaboratorilor își merită cu prisosință statutul de revistă fanion a acestui important domeniu.
Deceniul de aur – Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR

Revista UZP a fost, la un moment dat, doar un gând. Apoi s-a transformat în linii trasate pe o foaie de hârtie, încercând să ia naștere un design modern, rubrici inedite și tituri de articole care să te facă să te întrebi: când apare următorul număr? Așa s-a întâmplat acum câțiva ani, în sediul UZPR când, alături de Benone Neagoe, cel care a și realizat primul număr al revistei, și, îndrumați de Doru Dinu Glăvan, Revista UZPR deveanea o realitate.
La cât mai multe numere să-i dorim!
Deceniul de aur – Emil Stanciu, vicepreședinte al UZPR

Tirajul apreciabil, de 5.000 de exemplare, al Revistei UZP, care a împlinit recent zece ani de la prima apariție, este un argument solid pentru calitățile publicației – este singurul print din Europa care abordează preponderent temele majore ale breslei și ale profesiei de jurnalist, este realizat integral de către membrii UZPR, din țară și din străinătate, și se distinge printr-o grafică de excepție, care plasează publicația printre cele quality. Distribuită în zecile de filiale ale UZPR din România și de peste granițe, precum și la nivelul instituțiilor statului român, Revista UZP este un etalon prin conținutul la cele mai înalte standarde, prin unicitate și relevanță.
Deceniul de aur – Dan Constantin, președinte al UZPR

Revista UZPR a pornit dintr-un elan menit să marcheze identitatea profesională a presei scrise într-o perioadă în care mulți cântau prohodul epocii Gutenberg. Condițiile nu erau prielnice: costurile tipografice erau în creștere rapidă iar organizația, plină de turbulențe. Apariția revistei a fost de la început gândită nu ca o ambiție, nici ca o replică la provocările tehnologice rapide care schimbau viața redacțiilor și destinele unor cariere de ziariști; ea avea ideea fundamentală de a promova profesia în interiorul breslei care se afla sub presiunea invaziei neprofesioniștilor. Astfel, revista realizată integral de membrii UZPR, deschisă tuturor filialelor, este de fapt publicația cu cea mai mare redacție din lume. Deceniul parcurs de Revista UZPR, cu strădania unei echipe devotate acestui program editorial, se constituie într-un capitol distinct în peisajul mass-media românesc și european. În biografia mea profesională am avut onoarea să fi contribuit la întărirea profilului publicației care, intrând în al doilea deceniu, este un titlu puternic al centrului editorial propriu al UZPR, ce mai cuprinde site-ul uzpr.ro, radioul și editura.
Să ne aducem aminte de personalităţi care au văzut lumina zilei în Banatul Montan: Gustav Busch, la 120 de ani de la naștere



Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak, sub titlul „Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia, lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om”, printre altele despre acesta:
„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund, își conducea propriul atelier de croitorie. După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii, al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A murit la 5 aprilie 1963, la Reșița.”
Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au marcat împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Gustav Busch, printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.
Adunarea Generală Ordinară anuală a UZPR a aprobat Rapoartele de activitate pe anul 2025











În zilele de 27, 28 și 29 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală Ordinară anuală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în sistem online, cu vot electronic și fizic al delegaților din filialele UZPR.
Numărul delegaților a fost de 304, dintre care au votat 276, ceea ce reprezintă 90,79 % participare la vot.
Au fost aprobate cu o largă majoritate: Raportul de activitate din anul 2025, care atestă componenta majoră de utilitate publică a organizației jurnaliștilor, Raportul și modificarea regulamentului Comisiei de atestare profesională, care și-a desfășurat activitatea cu aceeași rigoare și în anul 2025 și care arată creșterea constantă a numărului de jurnaliști tineri, în activitate, care se alătură Uniunii, Raportul Comisiei de cenzori a UZPR și a bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, care au relevat stabilitatea financiară a Uniunii, precum și Hotărârea pentru modificarea nivelului cotizației și al unor taxe de înscriere și procesare a dosarelor de atestare.
Pentru desfășurarea optimă a procesului de votare, la sediul central al UZPR a funcționat un grup de asistență tehnică pentru cei au optat să voteze fizic, în Bd. Magheru nr.28-30, et.1.
Conform Statutului UZPR, au votat electronic delegații desemnați de către filiale (conform normei statutare 1:20), membrii Consiliului Director, ai Comisiei de atestare profesională, ai Comisiei de cenzori, ai JODA.
Departamentul Comunicare
Foto: Marius Simion
INVITAȚIE: Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului

31 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
31. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest: Ikonenausstellung Maria Tudur (Reschitza), Mitglied des Künstlerverbands Rumänien / Filiale Reschitza und des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.
PROGRAMUL SFINTELOR LITURGHII DIN SĂPTĂMÂNA MARE ŞI SFÂNTA SĂRBĂTOARE A ÎNVIERII DOMNULUI LA CREDINCIOŞII ROMANO-CATOLICI DIN MUNICIPIUL REŞIŢA ŞI FILIALE

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „MARIA ZĂPEZII” REȘIȚA I
ORAŞUL VECHI (Poarta 1, TMK)
Duminica Florii (29 martie)
10:30 – Procesiunea intrării solemne a Domnului în Ierusalim; Sfântă Liturghie
(română, germană, maghiară)
Joia Sfântă (2 aprilie)
19:00 – Liturghia Cinei Domnului (română, germană, maghiară)
Vinerea Sfântă (3 aprilie)
15:00 – Liturgia Pătimirii Domnului nostru Isus Cristos (română, germană, maghiară)
Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)
21:00 – Vigilia Învierii Domnului
(română, germană, maghiară)
Duminică (5 aprilie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele
9:00 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. maghiară
10:30 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. germană
12:00 – Sfânta Liturghie solemnă în lb. română
Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui
19:00- Sfânta liturghie în trei limbi (română, germană, maghiară)
În comunitățile filiale ale Parohiei Reșița I
Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)
Biserica romano-catolică Văliug
18:00 – Vigilia Învierii Domnului
Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui
Biserica romano-catolică Gărâna
11:00 – Sfânta Liturghie
Biserica romano-catolică Văliug
15:00 – Sfânta Liturghie
PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „PREASFÂNTA TREIME” REȘIȚA II
LUNCA BÂRZAVEI (lângă Spitalul Judeţean)
Duminica Florii (29 martie)
9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară
11:00 – Sfânta Liturghie în limba română
Joia Sfântă (2 aprilie)
18:00 – Liturghia Cinei Domnului
Vinerea Sfântă (3 aprilie)
18:00 – Liturgia Pătimirii Domnului nostru Isus Cristos
Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)
20:00 – Vigilia Învierii Domnului
Duminică (5 aprilie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele
9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară
11:00 – Sfânta Liturghie în limba română
Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui
9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară
11:00 – Sfânta Liturghie în limba română
17:00 – Sfânta Liturghie a copiilor
În comunitățile filiale ale Parohiei Reșița II
Duminica Florii (29 martie)
Biserica romano-catolică Secul
13:30 – Sfânta Liturghie
Sâmbăta Sfântă (4 aprilie)
Biserica romano-catolică Secul
16:00 – Sfânta Liturghie
Luni (6 aprilie), a doua zi a Paştelui
Biserica romano-catolică Secul
13:30 – Sfânta Liturghie
„Zilele Literaturii Germane la Reșița” – ediția XXXVI-a


În perioada 26 – 29 martie 2026 se vor desfășura în capitala Banatului Montan „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXVI-a ediție, participanți din Germania, Austria, Ungaria și România (din Transilvania și din Banat). Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2026 lui Tobias Pagel (Konstanz, Germania). Un punct important îl constituie și înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, moment desfășurat sâmbătă, începând cu ora 15,30. Majoritatea manifestărilor se vor desfășura în limba germană.
Se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
Erwin Josef Țigla
