Miercuri, 7 octombrie 2026 (Ziua a 4-a în cadrul Decadei)

 

7 octombrie 2026, începând cu ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, Sala „Jean Monnet”:

Sărbătoarea Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița la împlinirea a 149 de ani de la înființarea Școlii Superioare Comunale, instituția care, de-a lungul timpului, a devenit Colegiul Național „Diaconovici-Tietz” Reșița.

Prof. Florica Molnar, reprezentanta Asociației Diaconovici – Tietz Reșița, prezintă elevilor claselor a IX-a, file din istoria școlii.

 

7 octombrie 2026, ora 11.15, gara Oravița:

Să ne cunoaștem Banatul Montan: Călătorie cu trenul pe Semmeringul bănățean, între Oravița și Anina.

 

7 octombrie 2026, ora 13.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

7 octombrie 2026, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ Ciclova Montană:

Pelerinajul germanilor din Banatul Montan cu prilejul Sărbătorii Sfintei Fecioarei Maria – Regina Rozariului. Sfântă Liturghie închinată Maicii Domnului de la Ciclova.

Scurt concert cu Corul „Franz Stürmer“ din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

 

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Mittwoch, der 7. Oktober 2026 (Tag 4 der Kulturdekade)

 

7. Oktober 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza, Saal „Jean Monnet“:

Festtag des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza: 149. Jahrestag der Gründung der städtischen Höheren Schule, jener Einrichtung, aus der im Laufe der Zeit das Nationalkolleg „Diaconovici – Tietz“ hervorging.

Die langjährige Direktorin und Geschichtelehrerin Florica Molnar, die den „Verein Diaconovici – Tietz Reșița“ vertritt, berichtet Schülern der IX. Klasse von wichtigen Ereignissen aus der Geschichte der Schule.

 

7. Oktober 2026, 11:15 Uhr, Bahnhof Orawitza:

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Fahrt auf der Banater Semmering-Bahn mit dem Zug von Orawitza nach Anina.

 

7. Oktober 2026, 13:30 Uhr, Museistisches Kulturzentrum Anina:

Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

7. Oktober 2026, 17:00 Uhr, Wallfahrtskirche „Maria Fels“ Deutsch-Tschiklowa:

Banater Berglanddeutsche Wallfahrtsmesse zum Rosenkranzfest.

Kleines Konzert mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

De Victor Nafiru

Nu știu ce ne va rezerva viitorul. Poate va ploua, poate va ninge și va fi ger năpraznic în iarna asta. Poate varza pentru murat se va face 1 leu și ceva kilul, poate kilogramul de șorice va scădea de la 70 la 30 de lei. Sau poate nimic din toate astea nu se vor întâmpla în viitorul apropiat: nici nu va ploua, nici nu va bate vântul frunza-n dungă, nici nu va ninge în decembrie, vorba lu’ Nicu Alifantis. Numa’ mama Omida cu puterile ei de clarvăzătoare de top poate ști. Ea și Busu de la Pro TV.

Ce știu cu siguranță este faptul că vom face Crăciunul și sărbătorile de iarnă tot cu Bolojan și Hagi. Cu nea Ilie, dăruind, din sărăcia lui cu ciucuri și nădragi rupți în cur, nuci și mere colindătorilor ce vor trece pragul Palatului Victoria, și cu Gică explicându-ne teoria celor 3 M: „Muncă, Mentalitate, Ambiție”, pilonii de bază ai oricărui succes pe trenul de fotbal, fie el sintetic, fie cu gazon olandez.

După cele întâmplate aseară, lucrurile continuă pe același traseu al blestemului: cu Bolo și cu Hagi. Amândoi Iubiți, contestați și huliți. În loc să limpezească apele, nominalizarea lui Luca Niculescu la formarea unui nou guvern pare să le fi tulburat mai rău. Cum au deschis gura, cei de la AUR au spus că nu vor vota un astfel de guvern. Bolojan a fost la fel de tranșant: „Fără PSD, altfel nu-l votăm.” Grindeanu i-a bătut obrazul lu’ Nicușor cel cu capul în nor’: „După patru premieri de dreapta (și tot atâtea eșuări) o nouă desemnare ce nu ține seama de partidul care a câștigat alegerile.”

Cam la fel și la Naționala de Fotbal, unde Gică este tranșant: „Fiecare să vorbească ce crede că e de vorbit, că de aia e liber să vorbești ce crezi că e bine să vorbești. Scopul meu, însă, e să formez o echipă națională competitivă, completă și complexă, care să vă facă fericiți pe voi ziariștii, pe cei din media și pe suporterii României. Vreau să creez o echipă care să câștige meci de meci, de aceea energia mea se duce în direcția asta și o consum în acest sens.” Păi după vorbele astea minunate (mă și mir de unde le scoate), cum să-i ceri, bă, să-și dea demisia? Unde mai găsim unul ca el? Cărțiistorie

Cârcotașii spun că Nicușor e pe labă cu Bolo, că intenționat desemnează candidați, fără șansă să treacă în Parlament, să rămână nea Sărăcie și USR la putere. Alții cred că e un papă-lapte că se lasă fraierit de Grindeanu.

Și despre Gică se spune cam tot așa. Că ar avea o înțelegere cu Burleanu, ca ăsta să-l lase la națională până la a șaișpea înfrângere consecutivă, (una pentru fiecare jucător titular, plus rezerve), altfel nu se explică vorbele lu’ Hagi după meciul pierdut aseară cu Suedia: „Dacă cei din federație mă vor în continuare, mergem mai departe.”

În frumoasa localitate hunedoreană Cinciș-Cerna, recent s-a desfășurat un inedit eveniment cultural organizat de Asociația „Cincișenii” (președinte prof. dr. ing. Victor Vaida), cu sprijinul Primăriei Teliucu Inferior și a Societății Inginerilor Energeticieni din România.

Activitatea a debutat cu vizitarea muzeului aflat la Căminul cultural din sat, mai exact a expozițiilor cu satele strămutate, de carte cu autori de pe Valea Cernei, a sportivilor locali cu rezultate la nivel național și internațional, dar și cea de obiceiuri țărănești din satele de pe Valea Cernei.

Interesante și aplaudate au fost referatele prezentate de prof. dr. Rusalin Ișfănoni (Samuel Maier, un temerar), scriitor Ion Scorobete (Inițierea în misterele zalmoxiene a ultimului rege dac), prof. Nica Bocșeri (Iancu de Hunedoara prezent în cronici otomane), prof. dr. ing. Victor Vaida (Satul și locurile natale), prof. Gilu Zăvoianu (Evoluția în gândire și tradiție a locuitorilor satului Cinciș-Cerna) și prof. Ioan Vlad (Activități cultural-sportive și religioase care au făcut sărbători pentru comunitate).

Toți participanții la acest eveniment au primit din partea Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, prin consilierul Vili Orășan, câte un exemplar al revistei Info CARP „Spreranța”, iar pentru muzeul sătesc s-au oferit toate numerele din acest an a respectivei publicații.

Nu a lipsit un moment muzical semnat de formația „Remus Talfeș” și clarinetistul Francisc Malea.

La sfârșitul acestei reușite activități culturale, prof. Gilu Zăvoianu (foto) ne-a declarat în exclusivitate: evenimentul cultural desfășurat la Cinciș-Cerna s-a evidențiat printr-o autentică valoare educativă, fiind bine ancorat în specificul contemporan al localității.

A fost un imbold, un factor de intensificare a preocupărilor de formare și cultivare a dragostei și respectului față de istoria trecută și prezentă a satului Cinciș-Cerna și care doar prin asemenea activitate poate fi descoperită.

                                                

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR                                              

de Victor Nafiru

După o săptămână în care n-a pus geană pe geană în bulăul central al Poliției, refuzând apa și mâncarea, de teamă să nu-i otrăvească ăștia de la Putere sufletul, gândul și suveranismul din oase, în sfârșit (Că)Călin File din Poveste s-a odihnit azi noapte, îmbărbătat de scandările străzii: „(Că)Călin, orice ar fi, noi mereu te vom iubi.”

A lăcrimat și a cugetat. Pardon, înainte a cugetat, apoi a lăcrimat și, după zile și nopți de tăcere, s-a hotărât să țină un spici acolo, în fața ortacilor din celulă.  „Dragii mei, am primit informația cum că, până și marele Zamolxis s-a trezit din morți revoltat de nedreptatea ce mi s-a făcut, îndemnându-i pe daco-geți să lase prostiile, să coboare de pe Columna veșniciei noastre. Și au coborât. De pe columnă, care din mașini, care de pe scutere. Au coborât și au scandat: „Georgescu, președinte!” și „Turul doi înapoi!.”

Colegii de celulă priveau la el cu gura căscată și se cruceau: „Bre, tălică ai tras ceva pe nas și noi nu știm? Ce Zamolxis, ce președinte?” au râs ăia arestați pentru trafic de droguri.

Râdeți voi, copiii mei, râdeți, dar ascultați-mă cu atenție că tot ce vă spun este adevărat sau e pe cale să se adeverească. Pe surse, am aflat că și Ștefan cel Mare va scoate răzeșii din bordeie pentru un protest asemănător, de dragul întâlnirilor noastre de la Podul Înalt când îmi vorbea ca unui frate: «Hristos a Înviat pentru ca România  să devină un far al lumii. Noi, tu, eu și toți cei care vor veni după noi, suntem gardienii ultimei oaze de spiritualitate autentică din Europa.» Și cum o spunea. Ca un părinte. Ca un frate mai mare sau ca un verișor de gradul I. Dacă observați, vorbea de România, ca de Moldova sa, deși nici măcar Principatele Române nu existau la vremea aceea, numai că el era un vizionar care știa ce spune. Și mă tot atenționa: «Cătă, că așa mă alinta el», ai grijă că pe la apus de soare ăștia de la partidele pro europene o să-ți ia gâtul. O să te înhațe ăștia când ți-o fi lumea mai dragă și o să te ducă la bulău cu cătușe la mână, televiziuni, ziariști. Vă dați seama cât de deștept era Domnul Moldovei de îmi vorbea de Antena 3, de Realitatea Plus?. ”

Și n-o fost așa? N-a avut dreptate Apus de Soare, nea (Că)Căline?  „A avut, bă, băieți, doar că lucrurile nu se vor opri aici. Zilele astea am primit informații proaspete că s-au pornit la drum, care prin păduri, munți și văi, care deghizați să nu fie recunoscuți, crobizii, caucoensii, carpodacii, appulii, carpii, burii și costobocii și toate triburile învățate la școală. Vin la București să proclame uniunea tribală a dacilor liberi și să ceară „Turul doi înapoi. Cu mine șef de trib, bineînțeles. Și atunci o să vadă ei pe dracu. Ăștia de la putere!”

În cadrul celei de-a XXXV-a ediții a Salonului Anual de Carte – eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița – ziua de joi, 15 octombrie 2026, va fi dedicată publicisticii de înaltă ținută și dialogului academic.

Sub egida Editurii UZP (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), publicul este invitat la o serie de manifestări culturale de referință.

Găzduite în atmosfera elegantă a Sălii Arcadia (din cadrul Centrului Cultural „Ionel Perlea” Slobozia), evenimentele vor debuta la ora 11:00, sub o tematică centrală profundă: „Libertatea condeiului. Două decenii de publicistică și însemnări de reporter”.

Editura UZP va aduce în fața publicului ialomițean două opere deosebite, semnate de personalități marcante ale culturii și jurnalismului românesc:

„Plutind cu Miss Liberty” – autor dr. Marian Nencescu

„Început de mileniu – 20 de ani de publicistică” – autor acad. Gheorghe Păun (un volum de referință, structurat pe parcursul a 998 de pagini)

La acest dublu eveniment editorial de prestigiu vor lua cuvântul ambii autori. Dr. Marian Nencescu și acad. Gheorghe Păun vor oferi publicului oportunitatea unică a unei dezbateri despre evoluția presei contemporane, rolul reflecției academice în spațiul public și valoarea documentară a jurnalismului de calitate.

Prin acest program, Salonul Anual de Carte din Slobozia își reconfirmă statutul de nucleu cultural regional, transformând Sala Arcadia într-un spațiu de dialog efervescent între scriitori, jurnaliști și comunitate. Sunt invitați să participe reprezentanți ai mass-media, oameni de cultură, profesori, elevi și toți iubitorii de lectură.

Editura UZP este brațul editorial oficial al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), cea mai veche și mai mare organizație de breaslă a jurnaliștilor din țară.

Înființată în anul 2017 la inițiativa regretatului președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan – care a văzut în această structură o ancoră pentru salvarea cuvântului tipărit – editura a cunoscut o dinamică remarcabilă, publicând până în prezent peste 300 de titluri. Activitatea sa editorială este coordonată de Teodora Marin.

Editura UZP a fost gândită ca un spațiu de conservare a culturii, istoriei presei și reflecției. Editura se concentrează masiv pe tipărirea volumelor de publicistică, reportaje, interviuri, eseistică și lucrări de specialitate semnate de jurnaliști de carieră, cercetători și academicieni, promovând activ „libertatea condeiului” și valorile culturale de puternic impact documentar.

Prin prezența sa la Slobozia, Editura UZP își reafirmă angajamentul ferm de a transforma memoria jurnalistică într-un reper cultural viu, oferind noilor generații oglinda fidelă a unei prese puse în slujba adevărului și a valorilor naționale.

Proaspăt ieșită din tipar, Revista UZP aduce și în numărul 43 din 2026 jurnalismul în prim-plan. Realizată integral de profesioniștii domeniului care fac parte din marea familie a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și, în același timp, pentru jurnaliști și breaslă, publicația vine cu o nouă ediție de colecție. Cu o grafică de excepție, cu o alură distinctă, cu spațialitatea tipică uneia dintre cele mai complexe profesii și cu un conținut de înaltă ținută profesională, Revista UZP are în prim-plan faptul că în România a fost adoptată legislația anti-SLAPP, menită să protejeze jurnaliștii de procesele abuzive, cu accent pe contribuția UZPR la acest demers legislativ așteptat de multă vreme de profesioniștii din țara noastră.

Mai departe, publicația tratează teme extrem de importante și de actuale pentru breaslă și profesie, abordate de condeie care și-au edificat cariere notabile în jurnalism – „Jurnalismul contează. Profund și demonstrabil”, „O călătorie la Chișinău și Iași, printre jurnaliști care cred în puterea cuvântului”, „Jurnalism în ariile protejate”, „Presa tipărită în era volatilității digitale. O analiză a rigorii verificării”, „Lucrările Congresului Internațional de Istorie a Presei, ediția a XVIII-a”, „Dezinformarea, în dezbatere academică internațională la Suceava”, „Funcția morală a documentării”, „Jurnalismul așa cum este”, „Un gen publicistic ce renaște: reportajul cultural”, „Scriitori-jurnalişti ai Galaţilor de odinioară”, „Transmiterea informațiilor pe teritoriul României: de la începuturi la presa contemporană”, „Patriotismul în era dezinformării. Între atașament reflexiv și manipulare digitală” sau „Reflecții și perspective ale tinerilor – rolul presei în societatea contemporană” – sunt doar câteva dintre titlurile care alcătuiesc această ediție a Revistei UZP.

La toate acestea se adaugă reflectarea activității Radio UZPR și Editurii UZP, reportaje, interviuri, evenimente de primă vizibilitate, toate demonstrând aria extrem de largă de teme pe care le abordează jurnaliștii UZPR.

În același timp, publicația este o oglindă a istoriei profesiei, a evoluției sale și a prezentului care aduce atâtea alte noi provocări, în ansamblu a tuturor elementelor care leagă indisolubil informarea profesionistă de publicul căruia i se adresează și pe care îl deservește.

Ca una dintre puținele publicații print din Europa care este formată din materiale ale jurnaliștilor și se referă la breaslă și la profesie, Revista UZP își menține neabătut standardul care să reflecte pe deplin vocația și marea încărcătură intelectuală pe care jurnaliștii profesioniști le pun în slujba societății.

Revista UZP este disponibilă integral în format PDF pe uzpr.ro.

Revista UZP – Nr. 43 / 2026

Sărbătorirea educației nu este doar un moment de bilanț festiv, ci și un prilej de profundă reflecție asupra continuității. Pentru comunitatea din Mehadia, ideea de educație poartă amprenta unei tradiții de peste două secole, un fir roșu care leagă eforturile pioniere ale iluminismului bănățean de aspirațiile moderne ale tinerilor de astăzi.

O moștenire de 218 ani: Ctitoria cărturarului și cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia

În curând, în luna noiembrie, se vor împlini 218 ani de la construirea primei școli românești din Mehadia. Începută în anul 1808, această școală a fost rezultatul vizionar al inițiativei personale a protopopului și cărturarului iluminist Nicolae Stoica de Hațeg. Într-o epocă în care majoritatea școlilor din Banat își desfășurau cursurile în limbile germană sau sârbă, demersul său a fost esențial pentru păstrarea și afirmarea identității naționale prin învățământul în limba maternă.

Privită în context istoric, școala confesională din Mehadia – o inițiativă privată și locală – a devansat cu un deceniu înființarea Școlii Naționale de la Sfântul Sava din București (1818), dovedind că dorința de cunoaștere în limba română a izbucnit din comunitate înainte ca statul să-și asume instituțional acest rol. Astăzi, Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” poartă cu mândrie numele ctitorului său spiritual, ducând mai departe această moștenire.

Ziua Educației: Recunoașterea misiunii de dascăl

Pornind de la aceste rădăcini profunde, Ziua Internațională a Educației, marcată la nivel global pe 5 octombrie la inițiativa UNESCO, comemorează semnarea în 1966 a Recomandării UNESCO/OIM privind statutul cadrelor didactice. În România, această zi a fost introdusă oficial în calendarul școlar în anul școlar 2013-2014, ca un omagiu adus rolului esențial pe care profesorii îl au în formarea societății.

În acest cadru simbolic, vineri, 02 octombrie 2026, la Centrul Multifuncțional din Reșița, începând cu ora 13:00, s-a desfășurat Conferința Județeană intitulată: ȘCOALA PE CARE O CONSTRUIM ÎMPREUNĂ.

Participând la acest eveniment, Liceul Tehnologic ,,Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia a fost reprezentat la manifestare de doamna director Ionela Mihaela Domilescu și doamna profesoară Ana Iliescu, alături de trei elevi ai liceului: Popițu Denisa, Olariu Iancu și Ciurel Nicoleta.

Evenimentul a reunit elevi, cadre didactice și reprezentanți ai instituțiilor din tot județul Caraș-Severin, punând în centrul dezbaterilor un concept vizionar: Capsula timpului 2026–2036.

Elevii – arhitecți ai școlii viitorului

Prezentările și dialogurile din cadrul conferinței au conturat o pledoarie amplă pentru o școală democratizată, în care elevii devin co-creatori ai procesului educațional, iar cadrul didactic își asumă rolul de mentor și ghid.

Prin intermediul prezentărilor și al discursurilor și al creațiilor dedicate evenimentului, tinerii au proiectat viziunea lor pentru anul 2036:

• Spații educaționale flexibile și moderne: Laboratoare concepute ca ateliere unde teoria se transformă în prototipuri, biblioteci transformate în centre de gândire critică și reflecție, precum și curți școlare sustenabile, dotate cu panouri solare și spații verzi.
• O nouă cultură a învățării: Elevii au subliniat necesitatea de a privi greșeala nu ca pe o „sentință”, ci ca pe un pas firesc în învățare. Mesajul central transmis comunității a fost unul de curaj: „Nu vă dorim o școală în care să știți toate răspunsurile. Vă dorim o școală în care să aveți curajul de a pune întrebările potrivite.”
• Învățarea prin experiență directă: De la proiecte interdisciplinare și colaborări internaționale, până la aplicații practice în comunitate, școala ideală se conturează ca un spațiu sigur, inclusiv și deschis.

Prezentările au subliniat, în ansamblul lor, concluzia manifestării: o școală nu este definită doar de ziduri sau echipamente, ci și de oamenii care îi trec pragul în fiecare zi.

Prin participarea școlii din Mehadia la acest eveniment și conectarea memoriei cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg cu viziunea noilor generații către anul 2036, manifestarea de la Reșița a demonstrat că la Mehadia, la fel ca și în întreg Banatul Montan, tradiția educațională rămâne o reală și puternică temelie pentru viitor.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

 

Duminică, 4 octombrie 2026 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei)

 

4 octombrie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

Expoziție de păretare din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Program cultural prezentat de: corul „Sf. Ana“ din Vișeu de Sus / Maramureș, solista Alida Beskid (Vișeu de Sus) și formația de dansuri populare germane „Gute Laune = Bună dispoziție” din Satu Mare (coordonator: Ioan Zoltan Hodrea).

 

4 octombrie 2026, ora 15.15, strada principală și piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Parada portului popular german.

 

4 octombrie 2026, ora 16.00, Căminul Cultural Văliug:

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Sfânta Liturghie pontificală în limbile germană și română – de hram și cu prilejul Sărbătoririi „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a –  concelebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, abatele mănăstirii benedictine St. Lambrecht în Stiria (Austria) și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan. În spirit ecumenic participă mag. Frank Schleßmann, preot evanghelic din Austria Superioară și pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.

 

4 octombrie 2026, ora 17.30, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” și Căminul cultural Văliug:

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea formațiilor din Satu Mare („Gute Laune = Bună dispoziție” / coordonator: Ioan Zoltan Hodrea), Vișeu de Sus / Maramureș (corul „Sf. Ana“ / dirijor: Erwin Husak și solista Alida Beskid) precum și din Reșița („Enzian = Gențiana“ / coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Samstag, der 3. Oktober 2026 (Tag 2 der Kulturdekade)

 

Sonntag, der 4. Oktober 2026 (Tag 3 der Kulturdekade)

 

4. Oktober 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

Wandschoner-Ausstellung aus der Sammlung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

Kulturprogramm mit dem „St. Anna“-Chor aus Oberwischau / Kreis Marmarosch (Dirigent: Erwin Husak), der Solistin Alida Beskid (Oberwischau) und der Volkstanzgruppe „Gute Laune“ aus Sathmar (Koordination: Ioan Zoltan Hodrea).

 

4. Oktober 2026, ab 15:15 Uhr, auf der Hauptgasse und am Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:

33. Heimattag der Banater Berglanddeutschen.

Trachtenaufmarsch.

 

4. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Kulturheim Franzdorf:

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

33. Heimattag der Banater Berglanddeutschen.

Kirchweihmesse und zugleich Heimatmesse der Banater Berglanddeutschen. Mit Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar, GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, Abt der Abtei St. Lambrecht in der Steiermark, Österreich und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Franzdorf und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene sind anwesend Mag. Frank Schleßmann, evangelischer Pfarrer in Oberösterreich, und Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.

 

4. Oktober 2026, 17:30 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche und Kulturheim Franzdorf:

Kirchweihfest mit Aufstellen des Kirchweihbaums und Kulturprogramm mit den Kulturformationen aus Sathmar („Gute Laune“ / Koordination: Ioan Zoltan Hodrea), Oberwischau / Marmarosch („St. Anna“-Chor / Dirigent: Erwin Husak und Solistin Alida Beskid) sowie Reschitza („Enzian“ / Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

Bozovici, 3 octombrie 2026 – Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat haine de sărbătoare cu prilejul manifestării de la Muzeul „Almăjul – Vatră Strămoșească”. Întâlnirea, intitulată sugestiv „Miracole din Valea Miracolelor”, a reunit fii ai locului, cercetători, scriitori, jurnaliști, oameni de cultură și tineri din comunitate, într-un arc peste timp dedicat credinței, memoriei istorice și cuvântului scris.

Evenimentul a debutat conform tradiției locale cu o rugăciune de binecuvântare, stabilind cadrul spiritual al unei întâlniri de suflet despre identitatea almăjeană și rolul ei în tezaurul național.

Doi autori, o singură vatră: Florina-Maria BĂCILĂ și Iosif BĂCILĂ

Punctul central al manifestării l-a constituit prezentarea operei și activității editoriale desfășurate de conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ și prof. Iosif BĂCILĂ. Colaborarea exemplară dintre tată și fiică a fost evocată ca un model de continuitate intelectuală și de dăruire pentru patrimoniul regional.

În cadrul reuniunii au fost puse în lumină lucrările de referință din seria Dorziana, semnate de conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ:

Dorziana – Consemnări și exegeze (Editura Cosmopolitan Art, Timișoara, 2024);

Dorziana – Poemul (ne)cuvântului întemeietor (Editura Cosmopolitan Art, Timișoara, 2021);

Dorziana – O (re)construcție a textului prin limbaj (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2016).

Atenția publicului s-a îndreptat totodată spre lansarea noului volum din seria monografică de anvergură coordonată de cei doi autori: Valea Almăjului – Oameni și fapte (Limbă, istorie, credință și cultură românească) – cartea a șasea, apărută în acest an la Editura Cosmopolitan Art din Timișoara. Proiectul, conceput ca o veritabilă arhivă memorialistică și enciclopedică a Văii, continuă să aducă la lumină figuri marcante, documente și tradiții ale ținutului.

O punte a neamului și a sufletului: Emoția legăturii dintre fiică și tată

Dincolo de rigoarea academică și de datele monografice, întreaga manifestare a stat sub semnul unei stări de grație mai greu de transpus în cuvinte: emoția generată de relația dintre profesorul Iosif BĂCILĂ și fiica sa, conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ.

Pentru cei prezenți în sală, imaginea tatălui și a fiicei lucrând umăr la umăr la același altar al culturii almăjene a oferit o adevărată lecție despre iubire, continuitate și dăruire. Nu a fost vorba doar despre un parteneriat intelectual între doi filologi de excepție, ci despre o moștenire spirituală transmisă din generație în generație cu delicatețe și respect profund. Într-o lume tot mai închistată și rece, spectacolul simbolic al fiicei care preia ștafeta memoriei de la tatăl său și o duce mai departe în mediul universitar – cu rigoare, dar mai ales cu aceeași dragoste neviciată pentru satul natal și pentru limba română – a picurat în inimile asistenței un sentiment curat de mândrie și speranță.

Encyclopaedia Bannatica

Un moment de referință al manifestării a fost oferit de prezența  dr. Adrian BĂDESCU – medic, scriitor și autor al amplei lucrări Encyclopaedia Bannatica (volumul I, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2025). Născut la Bozovici, dr. BĂDESCU a mărturisit, prin discursul său, emoția de a vorbi acasă, evocând amintiri din copilărie și reperele formative primite de la prof. Iosif BĂCILĂ.

În cadrul prezentării lucrării sale, dr. Adrian BĂDESCU a subliniat exigența științifică a selecției celor peste 110 personalități din primul volum al enciclopediei sale, reliefând că Almăjul are o densitate remarcabilă de personalități ce au marcat Banatul, România și Europa (evocând figura reprezentativă a lui Eftimie MURGU, ale cărui valori de dreptate și demnitate coincid desăvârșit cu spiritul almăjean).

Adresându-se direct tinerilor din sală, dr. BĂDESCU a punctat: „Centrul lumii nu e întotdeauna acolo unde se află marile capitale. Centrul lumii poate fi și locul în care o comunitate știe cine este.” În încheiere, domnia sa a prezentat un mișcător Laudatio dedicat prof. Iosif BĂCILĂ și conf. dr. Florina-Maria BĂCILĂ, definind opera lor comună drept un act de restitutio și o victorie împotriva uitării.

Un moment cald și plin de substanță l-a oferit intervenția dr. Paul PUREA – medic chirurg, scriitor și fost absolvent al liceului din Bozovici. Într-un discurs nuanțat și presărat cu reflecții profunde, dr. PUREA a definit misiunea scriitorului ca pe un act de căutare a adevărului: „Așa cum rădăcinile ocolesc pietrele pentru a ajunge în pământ, scriitorii ocolesc banalitatea, căutând în cuvinte cele două taine: a frumosului și a înțelepciunii lumii.”

Analizând seria de șase volume Valea Almăjului – Oameni și fapte, dr. Paul PUREA a subliniat că, privite în ansamblu, acestea depășesc tiparul unor simple monografii, constituind o adevărată enciclopedie a Almăjului, unicat în spațiul nostru cultural. 

Un mesaj important, în cadrul dialogului, l-au transmis și cei doi piloni ai vieții culturale cărășene: Gabriela ȘERBAN, directoarea Bibliotecii din Bocșa, și cunoscutul editor, scriitor și critic Gheorghe JURMA, din Reșița:

Doamna Gabriela ȘERBAN a definit seria monografică drept un „tezaur de mii de pagini” și o hartă de repere esențială pentru tineri, asumându-și misiunea de a promova intensiv în rețeaua bibliotecilor atât seria almăjeană, cât și studiile de rigoare filologică dedicate de Florina-Maria BĂCILĂ poeziei religioase a lui Traian DORZ.

La rândul său, Gheorghe JURMA a așezat manifestarea sub semnul identității naționale – amintind că „Limba română este patria mea” – și a evocat legătura de decenii cu prof. Iosif BĂCILĂ și Liceul din Bozovici, vatră din care au odrăslit generații de intelectuali. Referindu-se la contribuția conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ, criticul a subliniat că autoarea nu doar că pune în valoare scriitura religioasă, ci creează o adevărată metodologie de investigație critică și lingvistică, demonstrând că geografia, oamenii și spiritul Văii Almăjului sunt veritabile miracole culturale.

O altă intervenție încărcată de emoție a aparținut prof. Nicoleta MARCU (fostă directoare a Casei Corpului Didactic Caraș-Severin), una dintre personalitățile antologate în cuprinsul acestui al șaselea volum și una dintre prezențele pe coperta acestuia. Evocând legătura sa de suflet cu Almăjul natal, prof. Nicoleta MARCU a mărturisit că munca sa în educație s-a desfășurat mereu sub îndemnul biblic „Slujba ta fă-o deplină!”. Referindu-se la lucrarea coordonată de familia Băcilă, domnia sa a definit-o drept un reper moral necesar generațiilor tinere: „Această lucrare nu este doar o carte, ci o hartă a valorilor noastre comune, o oglindă a acestui ținut miraculos și o punte de neuitare între noi și viitor.”

Pentru finalul întâlnirii, momentul discursiv a fost completat armonios cu un recital de poezie susținut de creatori locali prezenți. Aceștia au oferit publicului lecturi din propriile creații, aducând pe scenă de la stări melancolice și doine de dor, până la versuri dedicate vetrei natale și frumuseții Văii Almăjului: Adrian BORCEAN, Mariana PÂȘLEA, Elena BORCHESCU și Nicolae ANDREI.

Evenimentul s-a încheiat într-un spirit de comuniune, cu promisiunea continuării seriei editoriale Valea Almăjului – Oameni și fapte și cu anunțarea unor noi lansări de carte și întâlniri literare în perioada următoare.

Prin îmbinarea cercetării filologice cu documentarea istorică și trăirea poetică, manifestarea de la Bozovici confirmă că memoria culturală a Almăjului rămâne o vatră dinamică, capabilă să unească generațiile în jurul valorilor autentice ale neamului.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Credit foto: Constantin VLAICU, Gabriela ȘERBAN, Adela SCHINDLER

De Victor Nafiru

La ora la care scriu aceste rânduri, trei sferturi din Micro IV este scufundat în întuneric, plin de șanțuri, câini vagabonzi și, de ce nu? de potențiali tâlhari care abia așteaptă să-ți dea în cap pentru 5, 10 lei.

Și în timp ce toate astea fac parte din realitatea reșițeană a ultimelor luni, primarul Reșiței, care, la un moment dat era chiar vicepreședintele PNL la nivel național, îl apără precum un luptător antic pe cel care îi este prieten, model de viață și șef de partid: Ilie Bolojan. Și nu pentru prima dată îi sare în apărare, să-i dedice ode, să-l înalțe pe piedestalul nemuririi din piața publică: „Nu am cunoscut un om cu o capacitate de muncă mai mare decât a lui Ilie Bolojan. Un om tenace, pragmatic, hotărât. Un om deschis la dialog, rezistent la șicane și la jigniri, indiferent cât de abjecte au fost. Un adevărat patriot”.

Asta spune primarul Reșiței, cu trimitere la cei 58 de ani de viață, dintre care 30 de mediu privat și 10 de administrație publică. Sute de colaboratori și de contacte, însă nici unul ca Ilie Bolojan. Ilie Unicul, aș trage eu o concluzie.

Sigur, e opinia lui Nelu Popa și trebuie respectată, că așa se spune în democrația pe care o tot clamăm, deși stârnește zâmbete chiar și printre camarazii de doctrină.

Dacă s-ar fi oprit doar la această caracterizare, gen rezumatele din gimnaziu în personajele principale era un Mircea cel Bătrân, un Dănilă Prepeleac sau Victoria Lipan, l-aș fi înțeles că o face din dragoste nețărmurită, stimă și mândrie pentru cel care de ani și ani îi este far călăuzitor în administrație și nu numai. Dar, când spune că: „De mai bine de un an, a fost terfelit (el, nea Ilie) de tot felul de neaveniți, de golani  politici, de ticăloși care nu au făcut nimic bun în viața lor, culminând cu tot ce s-a întâmplat astăzi.”, te face să zâmbești amar pentru această mostră de limbaj suburban și să te întrebi dacă aceste vorbe nu sunt la fel de abjecte ca și cele de care amintea Nelu Tăițelu.

Și mă mai întreb, Nelule, oare este corect ca doar unii să fie făcuți golani politici, ticăloși și derbedei? Sau ai impresia că doar unii vor binele țării și alții nu? Nu crezi că și alte partide, inclusiv PNL, au golanii lor? Ce te face să crezi că țara asta e plină de cârnați și doar câțiva, care vor binele țării, sunt cu adevărat patrioți? De ce avem mereu tendința de a arăta cu degetul doar spre unii? Să-i suduim, să-i blamăm, să-i băgăm în aia mă-sii, să-i facem hoți și trădători de țară? De ce avem orbul găinilor și negăm realitatea? Care realitate ne arată că puterea de cumpărare a scăzut drastic în mandatul prietenului, modelului tău de viață și șefului de partid. Și nu vorbesc doar de pensionari, ci și de lucrătorii din privat, persoanele cu dizabilități, mamele cu copii, elevi, studenți, firme, administrație. De ce ar fi prietenul tău mai patriot decât mine, vecinul meu și alte milioane de români? Doar pentru faptul că îndrăznim să-l criticăm? Să ne exprimăm nemulțumirea pentru reformele sale care au pus pe butuci sute de primării? Uită-te la primăria pe care o conduci, și îmi vei da dreptate, dacă vei avea puterea să recunoști acest lucru.

Ș-apoi, Nelule, eu îți înțeleg mai bine ca mulți alții supărarea pentru cele întâmplate ieri. Doar că ieri Ilie Bolojan a fost chemat la DNA pentru audieri, nicidecum ca să fie încătușat ori pus sub acuzare. Poate fi o coincidență sau poate nu. Timpul va dovedi cu siguranță, și că va veni vremea când acești „păpușari” cum îi numești tu, vor răspunde pentru tot răul făcut. Dar înainte de a vorbi despre golăneală politică, te-aș ruga să te uiți în grădina propriului partid. Iar dacă nu vei vedea un fir de buruiană, schimbă 

Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, instituție subordonată Consiliului Județean Caraș-Severin, este prezent în aceste zile la Londra, în cadrul programului cultural „Tradiție fără Frontiere – Banatul de Munte”, desfășurat în perioada 2–5 octombrie 2026 și dedicat promovării patrimoniului cultural, tradițiilor și valorilor Banatului de Munte în Marea Britanie.

Astăzi, reprezentanții Caraș-Severinului au efectuat o vizită oficială la Parlamentul britanic, un moment important al programului și un prilej de dialog, reprezentare și consolidare a legăturilor cu comunitatea românească din Marea Britanie.

Din delegația prezentă la Londra fac parte Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Cristian Bîtea, director executiv al Consiliului Județean Caraș-Severin, Felicia Akkaya, președinte al Camerei de Comerț România–Marea Britanie, Ramona Vița, artistă, Dan Mirea, manager interimar al Centrului Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, Adrian Stoicu, primarul comunei Bozovici, și Emanuel Minea, director proiect și strategie în cadrul Asociației Românilor din Marea Britanie, alături de ceilalți participanți.

Prezența la Parlamentul britanic oferă Banatului de Munte și județului Caraș-Severin un cadru important de reprezentare, într-un program în care cultura, tradițiile și identitatea locului nostru sunt promovate dincolo de granițele țării.

Tradiția nu are frontiere, iar Banatul de Munte își spune povestea și la Londra. 🇷🇴🇬🇧

Sursa: Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș Severin

 

Sâmbătă, 3 octombrie 2026 (Ziua a 2-a în cadrul Decadei)

 

3 octombrie 2026, ora 10.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Unității Germane (3 octombrie).

Prezentare de carte. Redactorul-șef al săptămânalului „Banater Zeitung“ Timișoara, Siegfried Thiel, își prezintă cea mai recentă apariție editorială: „Das Banater Kulturerbe heute. Kirchweih im Banat. Religiöse und weltliche Perspektive” (= „Moștenirea culturală a Banatului astăzi. Sărbătoarea hramului bisericii catolice în Banat. Perspective religioase și laice”), apărută 2026 la Editura „Legart” Timișoara.

 

3 octombrie 2026, ora 16.30, Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița:

Ziua Unității Germane (3 octombrie).

Cea de-a 22-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (partea I). Dedicată împlinirii a 35 de ani de activitate ai Corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991).

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reșița), corul „Sf. Ana“ din Vișeu de Sus / Maramureș, solista Alida Beskid (Vișeu de Sus), grupul vocal-instrumental reșițean „Resicza“, precum și  Corul „Franz Stürmer“.

 

3 octombrie 2026, ora 18.00, foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița:

Ziua Unității Germane (3 octombrie).

Program cultural prezentat de formațiile de dansuri populare germane „Gute Laune = Bună dispoziție” din Satu Mare (coordonator: Ioan Zoltan Hodrea) și „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Samstag, der 3. Oktober 2026 (Tag 2 der Kulturdekade)

 

3. Oktober 2026, 10:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Tag der Deutschen Einheit (3. Oktober).

Buchpräsentation. Der Chefredakteur der „Banater Zeitung“ Temeswar, Siegfried Thiel, stellt seine neueste Veröffentlichung dem Reschitzaer Publikum vor: „Das Banater Kulturerbe heute. Kirchweih im Banat. Religiöse und weltliche Perspektive”, erschienen 2026 im Verlag „Legart“ Temeswar.

 

3. Oktober 2026, 16:30 Uhr, Aula „Eftimie Murgu“ des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

Tag der Deutschen Einheit (3. Oktober).

22. Musik- und Chortreffen der Banater Berglanddeutschen (Teil I). Gewidmet dem 35. Geburtstag des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (gegründet am 27. Mai 1991).

Konzert mit dem Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza), mit dem „St. Anna“-Chor aus Oberwischau / Kreis Marmarosch, mit der Solistin Alida Beskid (Oberwischau / Marmarosch), mit der Reschitzaer Vokal- und Instrumentalgruppe „Resicza“ und dem „Franz Stürmer“-Chor, ebenfalls Reschitza.

 

3. Oktober 2026, 18:00 Uhr, Foyer des UBB-Universitätszentrums Reschitza:

Tag der Deutschen Einheit (3. Oktober).

Kulturprogramm mit den Volkstanzgruppen „Gute Laune“ aus Sathmar (Koordination: Ioan Zoltan Hodrea) und „Enzian“ aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

Sala de protocol a cunoscutei Asociații CARP „Speranța” din orașul de pe Cerna – Hunedoara (președinte ec. Rotar Delian Dorel) a devenit în data de 1 octombrie – Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, locul în care s-a desfășurat o inedită activitate sub genericul „Femei de succes sub semnul excelenței”.

Au fost momente cu adânci trăiri sufletești ce au semnificat respectul pentru femeile membre și colaboratoare ale Asociației, care și-au definit propriile obiective ale activității personale și au găsit echilibru pentru împlinirea profesională, iar succesul lor nu a însemnat doar o carieră, ci o autentică armonie interioară.

Consemnăm astfel cu plăcere numele acestor femei care au fost onorate cu diploma de excelență „FEMEIE DE SUCCES” pentru că au crezut în vocația avută, conturându-și destinul printr-o ținută civică, morală și profesională: Paulina Popa, Cecilia Birău, Manasiea Iuliana Senica, Cizmaș Georgeta-Ileana, Suciu Mariana, Munteanu Mirela, Lucaciu Ileana, Muntean Carmen Daniela, Pop Elena, Gogu Terezia și Bratu Mariana.

Diplomele au fost înmânate de consilierii Gelu Borza și Vili Orășan.

– Aceste femei – susținea ec. Rotar Delian Dorel, președintele Asociației CARP „Speranța” Hunedoara – au dovedit responsabilitate pentru propria viață, și-au împărțit timpul eficient între familie, pasiune și odihnă, și-au cunoscut valoarea și susținut ideile proprii fără a se teme de eșec.

Și-au însușit mereu lucruri noi, adaptându-se unor schimbări și au reușit să-și construiască relații de colaborare și armonie cu cei din jur, implicându-se în viața comunității.

În finalul activității, seniorul Ilie Dumitru a prezentat în premieră poezia sa „Femeia – echilibru și împlinire profesională”, iar senioarele Mariana Suciu și Carmen Daniela Muntean au interpretat autentice cântece populare românești.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Foto: Carmen Maria Murg

În anul 2016 doi dascăli harnici și talentați, dr. Florina-Maria Băcilă alături de tatăl său, poetul Iosif Băcilă, au pornit un amplu proiect de alcătuire a unei  adevărate enciclopedii a Văii Almăjului, un proiect în mai multe volume, care să evidențieze oameni și fapte  din această zonă, astfel încât, la final, să existe o veritabilă oglindă culturală (și nu numai!) a acestui mirific colț de Banat, un tablou complex al oamenilor de seamă  din această zonă și, evident, al faptelor demne de a fi reținute pentru posteritate. Iată ce spun autorii în „Argumentul” lor la inițierea proiectului: „De ceva vreme, am purces să realizăm o frescă/ o lucrare care să antologheze cele mai de seamă personalități ale Văii Almăjului, ținut miraculos situat în sudul Banatului. Osârdia noastră ar urma să se ordoneze pe mai multe volume, înfățișând datele biografice ale individualităților cu prestanță/consacrate – școlarizare, activitate, operă, invenții, premii – evidențiind, pe drept, și faptele pe care acestea le-au lăsat în urmă.”[1]

Dintr-un început, autorii au avut la-ndemână revista „Almăjana”, revistă pe care profesorul -poet Iosif Băcilă a inițiat-o și realizat-o în perioada 1999-2019, revistă care „în sine este un prețios document, o arhivă sau o enciclopedie a Țării Almăjului; aici găsești tot ce caracterizează istoria și cultura locului, date despre personalități și evenimente, inedite sau reluate din alte surse, dar pe care Iosif Băcilă și colectivul pe care și l-a format pe lângă sine le evidențiază cu obstinație și le contextualizează.”[2]

Apoi, autorii au selectat articole reprezentative pentru zona Valea Almăjului apărute în alte publicații, de exemplu: în cărțile „Cărășeni de neuitat” realizate de Petru Ciurea și Constantin Falcă; în volumul „Țara Almăjului, străvechi ținut de continuitate și simțire românească” al lui Petre Panduru; în volumul semnat de Dănilă Sitariu, intitulat „Locuri și oameni din Țara Almăjului” și altele, astfel încât „să ilustreze contribuția majoră a acestui ținut românesc – Almăjul/Valea Almăjului/„Valea Miracolelor” – la formarea și afirmarea identității almăjene, precum și conectarea acestuia la circuitele naționale și universale ale valorilor”.[3]Din acest amplu proiect, până în prezent au văzut lumina tiparului șase volume, care au crescut de la ediție la ediție, atât la propriu cât și la figurat. Adică, de la 500 de pagini cât număra Cartea întâi, la 1300 de pagini cât numără Cartea a șasea! Evident, multă informație! Multe nume, multă bibliografie, multe trimiteri, o pleiadă de portrete, medalioane, caracterizări. Fiecare carte se deschide cu „Argumentul” autorilor-coordonatori, apoi există mai multe „Precuvântări” la fiecare volum, iar la finalul cărților există o „Arhivă foto” și „Bibliografia selectivă”. Iată, o seamă de texte pe diverse teme și din toate domeniile menite să evidențieze bogăția acestei zone, resursa umană de înaltă calitate de ieri și de azi, fiindcă acest lucru și-l doreau și strămoșii, după cum îndemna preotul martir Coriolan Buracu: „Frumoasa noastră Vale a Almăjului, unde s-au născut moșii și strămoșii noștri, […] fiind o regiune bogată, cu livezi și păduri, vale roditoare, ocolită de munți și dealuri ca o cetate, a fost râvnită de multă lume. Vechii ei locuitori și-au apărat moșia cu armele în mâini, vărsându-și sângele pentru vatra familiară și glia de moșie strămoșească.[…] Nădăjduiesc că urmașii acestora, fiii de azi, cunoscând faptele înaintașilor, se vor trudi să pășească pe același drum al cinstei, al muncii, al dragostei de neam, de lege și moșie strămoșească și de jertfă supremă pentru glia țării, slava sfintei noastre biserici și apărarea integrității neamului nostru românesc.”[4] 

Iată că autorii acestui amplu proiect intitulat „Valea Almăjului – Oameni și fapte” urmează îndemnul părintelui Buracu și, atât ei, cât și personalitățile antologate, se străduiesc să pună în lumină istoria acestui loc miraculos, să „șteargă colbul de pe cronice bătrâne”[5]și să (re)așeze la loc de cinste oameni și fapte de ieri și de azi. Un demers curajos, solicitant, fabulos prin volumul de muncă și informațiile oferite, însă deosebit de important și necesar. Dacă fiecare zonă a țării ar beneficia de un asemenea proiect, am avea o oglindă mult mai limpede, cel puțin privind istoria culturală, dar nu numai, și ne-ar fi mult mai simplu să oferim, la rândul nostru, tinerei generații informații serioase, reale, bazate pe documente, pe cercetare, despre istoria unui anume loc. Asta face proiectul editorial „Valea Almăjului – oameni și fapte” inițiat și coordonat de dr. Florina-Maria Băcilă și prof. Iosif Băcilă: oferă un veritabil tablou al istoriei locului conturat prin oameni și faptele, activitățile lor!

În Cartea întâi[6] este reliefată frumusețea și importanța istorică a locului insistând pe familii precum: Gârliștenii – Regep-Aga, Eftimie Murgu, Traian Doda, Ion Sârbu, Pavel și Romulus Boldea, fam. Novacoviciu (Emilian, Gheorghe, Romulus), pentru că, ne spune istoricul Alexandru Nemoianu: „Țara Almăjului nu este pur și simplu un punct geografic, ea este un exemplu care se cuvine urmat și repetat mereu și mereu. Țara Almăjului nu are vârstă, nu are început, ea ESTE, se află într-un prezent continuu, aceeași în duh: ieri, astăzi, întotdeauna.”[7] Semnează în această primă carte aproximativ 40 de scriitori cca. 55 de articole.

Cartea a doua[8] insistă mai mult pe partea istorică a locului și această „istorie ca o doină” (după Alexandru Nemoianu) este conturată tot prin portrete și medalioane ale unor almăjeni de seamă: Iosif Traian Badescu, Emil Brancovici, Vasile Popovici, Ilie Rusmir, Coriolan Iosif Buracu, Grigore Popiți, Ilie Ienea, Anton Golopenția, Iancu Conciatu, David Blidariu, Liviu Smeu. Sunt cca. 80 de articole semnate de aprox. 50 de oameni ai condeiului: scriitori, istorici, cercetători, publiciști, care  abordează teme legate de oameni și fapte din vremuri trecute.

În Cartea a treia[9] autorii pun accent pe specificul zonei, pe un soi de „duh” al „Văii Miracolelor”, evident, tot prin medalioane ale unor personalități: Eugenia Iovescu, Ion Pâșlea, Teodor Câmpianu, Gheorghe G. Nedici, Marieta Iagodici-Brancovici, Eftimie Gherman, Dănilă Goga, Vasile Nemiș, Iosif Armbrüster, Ilie S. Stoinel, Ilie I. Imbrescu, Dumitru Imbrescu, Ion Veverca, Nistor Prisca, Gheorghe Țunea, Iosif Olariu, Pavel Piescu, Andrei Hell, Ion Jura, Iosif Ciortuz, Dănilă Goga, Diogene Bihoi, Dănilă Andrei, Oto Verendeanu. Sunt cca. 50 de semnatari a cca. 85 de articole. Iar, dacă urmărim cronologic, observăm că, încet-încet, autorii vin spre zilele noastre cu prezentarea „eroilor” acestui proiect.

Cartea a patra[10]are în atenție educația, activitate didactică, cercetare și, evident, portrete ale unor dascăli almăjeni, ale unor familii de dascăli. Cartea are trei capitole: „Precuvântări” (capitol care apare la fiecare carte), apoi „Școala Almăjului” și „Universitaria”. Dintre portrete amintim: Păun Ion Otiman, Vigil Nemoianu, Liviu Marșavina, Sanda Golopenția, Dumitru Daba, Mircea Chivu, Gheorghe Ciocloda, Dănilă Pavel Purdela, Maria Luiza Purdela Sitaru, Alimpie Ignea, Dumitru Popovici, Vasile Goșa, Sorin Pescariu, Dănilă Rădulea, Ilie Valușescu, Vasile Mircea Zaberca, Pavel Sârbu, Petru Jurița, Pavel Ghimboașă, Manuela Iana-Mihăilescu, Valy-Geta Ceia, Florentina Adriana Cziple, Ion Imbrescu, Aurica Breica Borozan, Simona Niță, Lia Sanda Rotariu, Marc Eduard Frâncu, Iosif Mihailo, Păun Fuicu, Ionela Tămășan, Anda Nicoleta Ionețiu, Ana Maria Muț, Florina-Maria Băcilă. În această a patra carte sunt cca. 150 de articole semnate de aprox. 80 de scriitori.

Cartea a cincea[11] aduce în atenție literatura almăjană, scriitori și cărțile lor, artiști și specialiști în diverse domenii, alături de cărțile lor, precum și pagini importante scrise de oameni care nu aparțin locului, dar care, într-un fel sau altul, și-au lăsat amprenta asupra zonei și literaturii ei. Se cuvine să aclamăm și noi precum istoricul și poetul Ionel Bota: „Cinste Văii și oamenilor care se adaugă, zilnic, filelor din calendarul nației, crescând în fascinația răbojului cărări prea limpezi viitorului. Căci aur este mireasma pădurii îngemănând clarul poienii, sfinte amintirile în marginea literei de foc,  majestuoase mărturisirile vârstelor în pagina făptuirilor.”[12] În această a cincea carte cititorul găsește, după cum spuneam, scriitori de ieri și de azi, precum și informații complexe despre cărțile și activitatea lor, deoarece nu toți sunt filologi. Unii sunt artiști, alții medici, jurnaliști etc. cu toții făcând cinste acestui loc mirific numit Almăj: Ion Marin Almăjan, Margareta Bogdan, Iosif Maria Bâta, Ioan Bihoiu, Ion Budescu, Nicolae Dolângă, Diana Otiman-Blidariu, Pavel Șușară, Vasile Bogdan, Gheorghe Secheșan,  Petru Novac Dolângă, Paul Purea, Nicolae Andrei, Ileana Crașovan, Maria Ieva, Dănilă Surulescu, Gheorghe Fulga, Iosif Badescu, Angelica Herac, Maria-Ionela Miloi, Elena Borchescu, Ionuț Miloi, Mariana Pâșlea, Constantin Teodorescu, Iosif Băcilă, precum și două nuclee cultural-literare almăjene: Cenaclul „Eftimie Murgu”/ Cercul literar„Almăjul” și Revista „Almăjana” (1999-2019). În acest volum semnează cca. 130 de scriitori aprox. 300 (287) de articole.

Cartea a șasea[13] continuă seria oamenilor de seamă ai Văii Almăjului, prezintă oameni și cărți, oameni și proiecte/fapte care așază și reașază această zonă pe harta culturală, turistică și spirituală a Banatului Montan. „Cândva – susțin cu dovezi de necontestat istoricii mai vechi sau mai noi – această Vale a Almăjului, unde așezările se odihnesc precum în palma ocrotitoare a unui zeu, ar fi fost un fund de mare, cu ape întunecate de un timp fără de timp. Poate că, datorită acestor atracții și din multe alte motive, mult mai aproape de <duhul> locului, fiii din totdeauna ai Almăjului se adună, ca într-o inimă, de peste mări și de peste țări, de câte ori au prilejul, să-i întinerească numele, să zidească în neuitare faptele moșilor și strămoșilor, mereu în prezența tinerilor, care să știe ce și cum a fost.  Și fiii săi de astăzi nu sunt cu nimic mai prejosfață de predecesori, tezaurizând istoria în cărți, actualizând și reactualizând trecutul, privindu-l prin <lentilele> prezentului.”[14] Iată cât de frumos scrie poetul-jurnalist Nicolae Irimia, cuprins de farmecul Văii Almăjului! Această a șasea carte are în atenție următorii „eroi” almăjeni, veritabile personaje ale „Văii Miracolelor”: Petru Creția, Adrian Bădescu, Corina Șoșdean, Lazăr Anton, Nicolae și Eduard Magiar, Nistor Becia, Icoana Cristescu Budescu, Nistor Budescu, Pavel Antim, Nicoleta Marcu, Gheorghe Rancu Bodrog, Dacian Rancu, Pavel Panduru, Felicia Novacovici Mioc, Dănilă Dan Obeșterescu, Mihai Vlădia, Florina Mihalte Nica, Caius Goșa, Mihai Anghel, Zoe Zaica Fuicu, Iosif Stoinel, Iosif Badescu, Ovidiu-Tiberiu Bădescu, Ion Dumitru Pistrilă, Petria-Elena Boldea, Petru Orbulescu Mateșescu, Eugen Șumândan, Petrică Teofil Zamela, Ilie D. Goga, Nina Curița, Ion Lucian Miclău, Iosif Mihăilescu, Iancu – Lucian- Florian Mateiu, Semenica Băcilă Coșa, Ilie Băcilă, Pavel Gârjoabă, Dănilă Sitariu, Dănilă Berbentia, Dinicu-Iosif Budescu, Iosif Ghimboașă. În acest volum sunt aprox. 270 de articole semnate de cca. 130 de condeieri, specialiști în diferite domenii și scriitori.

Volume ample, într-un proiect frumos construit, valoros prin bagajul de informații oferit, necesar pentru orice cititor pasionat de istorie, de literatură și de cercetarea istoriei culturale. Adevărate „miracole” în „Valea miracolelor”!

Autorii coordonatori Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă merită felicitări multiple pentru sisifică trudă, pentru perseverență, pentru sacrificiu (inclusiv financiar!)  în stăruința lor de a lăsa posterității o valoroasă lucrare cu caracter enciclopedic privind Valea Almăjului, această  Vale a râurilor – spune poetul Iosif Băcilă – a pietrelor/a morilor/ și a florilor/ […] Căci „În Valea aceasta a Miracolelor,/ numele Poetului/ e mai adevărat decât frunza/ și, tot mai firesc, nesfârșit de albastru,/ tăria lui ține cerul aproape -/ ca o poveste/ ca o călătorie/ cu cât s-au înmiresmat tufele de sângeri:/ a fost, este, va să fie!”[15]   

             

 

           

 

---

[1] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea întâi -. Timișoara: ExcelsiorArt, 2016.- 492 p.; 

[2] Gheorghe Jurma. Panorama presei din Caraș-Severin. Reșița: TIM, 2018;

[3] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă, Op.Cit. (Cartea întâi);

[4] Coriolan Buracu. Din trecutul Almăjului și al Rudăriei. Astra, 1932.- p. 6; 

[5] Vezi „Epigonii” de Mihai Eminescu;

[6] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea întâi -. Timișoara: ExcelsiorArt, 2016.- 492 p.; 

[7] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă, Op.Cit. (Cartea întâi);

[8] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea a doua -. Timișoara: ExcelsiorArt, 2017.- 567 p.;

[9] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea a treia -. Timișoara: ArtPress, 2018.- 500 p.;

[10] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea a patra -. Timișoara: ArtPress, 2019.- 1.055 p.;

[11] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea a cincea -. Timișoara: Cosmopolitan Art, 2022.- 1292 p.; 

[12] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă. Op.Cit. (Cartea a cincea);

[13] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (coordonatori). Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească) – Cartea a șasea -. Timișoara: Cosmopolitan Art, 2026.- 1276 p.; 

[14] Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă, Op. Cit. (cartea a șasea);

[15] Iosif Băcilă. Poem din Valea Miracolelor (Bigăr – Paralela 45) poem dedicat lui Alexandru NemoianuÎn: Oglinzi în inima pietrei. Reșița: Timpul, 2002, p. 27-28;

 

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXVI-a, se află la startul ei! În perioada 1 – 19 octombrie 2026, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu se va desfășura în 10 zile calendaristice și va demonstra că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…

Organizatorii principali și ai acestei ediții sunt Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta sunt programate 43 de manifestări în 10 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul constant oferit al Consiliului Județean Caraș-Severin, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice precum și al altor instituții și organizații partenere, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2026, se dorește a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte. La această ediție vor participa invitați din București, Transilvania, Bucovina, din județele Satu Mare și Maramureș, din întreg Banatul, precum și oaspeți din Germania, Austria, Ungaria, Croația și din Serbia.

Erwin Josef Țigla