Festivalul Daco-Roman DRUBETA a revenit la Drobeta-Turnu Severin la sfârșitul primei săptămâni din luna iunie, aducând în prim plan istoria și cultura antică daco-romană. Suntem norocoși să fim locuitorii unui oraș cu o dublă ascendență, dacă și romană.

Locul în care noi ne ducem viața a fost și rămâne „poarta latinității”, ceea ce ne dă dreptul să fim mândri, dar ne și obligă să fim demni de strămoșii noștri. Festivalul a ajuns la cea de-a VII-a ediție, este un succes și faima lui crește cu fiecare an, pe măsură ce se află în țară și peste hotare de existența lui. Este un mare câștig atât pentru băștinași cât și pentru vizitatori din toate punctele de vedere. Evenimentul aduce o valoare considerabilă prin conectarea comunităților, promovarea culturii și stimularea economiei locale. Acesta oferă o platformă pentru exprimarea creativă și distracție, generând în același timp venituri substanțiale pentru regiune și consolidând identitatea locală.Ca și edițiile precedente, în acest an festivalul a reunit mii de oameni, creând un puternic sentiment de apartenență și de incluziune. Aceste evenimente servesc adesea drept catalizator pentru promovarea meșteșugurilor, a portului popular și a artei specifice.În plus, festivalul a oferit un spațiu sigur pentru diversitate, unde participanții și-au putut manifesta unicitatea și creativitatea în mod autentic.

Fiind un festival bine organizat, Drubeta atrage vizitatori din alte regiuni impulsionând direct industria ospitalității (hoteluri, restaurante, transport). Producătorii locali dar nu numai, artizanii și comercianții beneficiază de o vizibilitate crescută și de oportunități excelente de vânzare. Participarea la activități artistice sau concerte oferă o evadare din rutina zilnică, contribuind la relaxare și la starea de bine.

Festivalul Drubeta este un moment de întâlnire și de celebrare a moștenirii istorice și culturale a acestui teritoriu bogat în tradiție. Participanții au avut oportunitatea de a descoperi aspecte interesante ale vieții și civilizației daco-romane prin intermediul activităților variate pregătite de organizatori: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin și Palatul Culturii Teodor Costescu. Programul activităților desfășurate în cadrul festivalului a fost cu multă grijă ales de către managerul Palatului Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, Delia Rîmniceanu și colaboratorii săi. Printre evenimentele planificate se numără prezentări de reconstituiri istorice, spectacole de teatru, expoziții de artefacte și artefacte, ateliere practice, lupte de gladiatori, parada portului dac, arme dacice și romane, steaguri, jocuri pirotehnice și multe altele care au extaziat publicul prezent în număr mare.

Copiii nu vor uita curând luptele de gladiatori și exercițiile militare la care au putut și ei să-și încerce abilitățile. După festival sunt pline locurile de joacă și străzile orașului de prichindei cu scut și sabie de jucărie, mândri că sunt „soldați”. Dar ceea ce este cel mai important, este faptul că de la o vârstă așa mică, copiii nu vor uita că  aici a fost o așezare antică dacică denumita Drubeta. Ei vor ști și că romanii au înființat și ei, pe actualul teritoriu al orașului, un oraș roman de prim rang numit chiar așa. Vor ști de ce romanii au ales să facă Drobeta lor aici: că Drobeta a fost locul principal pe unde trupele romane conduse de împăratul Traian au intrat în Dacia în timpul celor două războaie (101-102 și 105-106). Vor ști istoria podului lui Apolodor din Damasc. Trecerea unui curs de apă de o lățime considerabilă, cum este Dunărea, de către o armată într-un teritoriu inamic, nu se poate face cu bărci, deoarece riști să fii respins direct pe mal, și să pierzi războiul, chiar dacă ai armata mult mai mare și mai bine pregătită. Soluția este cea a unui pod.A fost ales acest loc pentru că Drobeta se afla în zona unde Dunărea a fost nevoită să își facă drum printre munți, și datorită acestui fapt nu este așa lată în această zonă. Debitul este, în consecință, mai mare, deci încă un motiv pentru soluția unui pod, și nu a unor vase cu soldați. O ultimă informație de neuitat pentru orice participant la eveniment, nu numai pentru copii, ar fi că nici podul nu a fost același pod de la început: în primul război a fost doar unul temporar, încropit din o multitudine de vase legate între ele, peste care s-a așezat o platformă de lemn. Ulterior, între cele două războaie, arhitectul Apollodor din Damasc a făcut un pod permanent, cu picioare din beton rezistent la apă. Podul nu mai există azi, însă un picior din beton poate fi observat și astăzi la Drobeta.

Festivalul Drubeta este în fiecare an deschis publicului larg și își propune să ofere o experiență educativă și distractivă pentru toți vizitatorii, indiferent de vârstă sau interes.

Această ediție a Festivalului Daco-Roman Drubeta promite să aducă o nouă perspectivă asupra istoriei și culturii locale, oferind oportunitatea de a explora și de a aprecia bogăția patrimoniului cultural al regiunii.

Așadar, în perioada 5–7 iunie 2026, Parcul General Dragalina din Drobeta-Turnu Severin a găzduit Festivalul Daco-Roman Drubeta, eveniment dedicat promovării patrimoniului istoric local. Timp de trei zile, vizitatorii au putut urmări și chiar participa la parade istorice, demonstrații militare, lupte de gladiatori, ateliere interactive și reconstituiri ale vieții dacilor și romanilor. Festivalul a oferit activități pentru toate vârstele și a reprezentat o oportunitate de a redescoperi istoria fostei cetăți romane Drobeta. Accesul a fost întotdeauna gratuit, iar evenimentul și-a respectat promisiunea de a transforma Severinul într-o veritabilă incursiune în lumea Antichității.

Nu există nicio îndoială că inteligența artificială generativă reprezintă următoarea revoluție tehnologică majoră. Cum va schimba inteligența artificială știrile? Cum vor afecta aceste schimbări ecosistemul informațional care servește drept piață publică pentru cetățenii implicați din întreaga lume? Și ce pot face profesioniștii pentru a asigura viitorul relatărilor directe, bazate pe fapte, esențiale pentru sănătatea democrațiilor? Acestea au fost doar câteva dintre temele abordate în cadrul WAN-IFRA World News Media, care a avut loc recent și care a reunit la Marsilia, în Franța, editori, publiciști și reprezentanți ai organismelor media din 60 de țări din toată lumea.


„Furt nerușinat de proprietate intelectuală”

Companiile care conduc inteligența artificială, deja printre cele mai bogate și mai puternice din istoria omenirii, își consolidează controlul asupra datelor și atenției publice, dar, în același timp, nu reușesc să își asume o responsabilitate fundamentală care vine odată cu această putere – aceea de a asigura accesul publicului la știri și informații de încredere. „Această deturnare a pieței publice este posibilă datorită unui furt nerușinat de proprietate intelectuală care a avut loc la o scară fără precedent. Giganții tehnologici folosesc site-urile de știri fără permisiune sau compensație, reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor, amăgind publicul și sifonând veniturile care altfel ar merge către organizațiile de știri care au creat aceste materiale. Și acest lucru se întâmplă de nenumărate ori în fiecare zi. Prin urmare, mă tem că ne îndreptăm spre un viitor cu tot mai puțini jurnaliști care să facă munca costisitoare și dificilă a reportajelor originale – să meargă în locuri, să vorbească cu oamenii, să adune informații, să relateze despre probleme și evenimente importante, să ofere context și analize, să-i investigheze pe cei puternici. Un viitor în care o sursă crucială a unei societăți sănătoase și a unei democrații stabile – adevărul, înțelegerea și responsabilitatea oferite de jurnalismul original – continuă să se epuizeze. Aceste daune potențiale se extind mult dincolo de știri – companiile de inteligență artificială au jefuit întregul corpus de opere originale ale civilizației, un act care reprezintă, de asemenea, un pericol pentru viitorul cărților, filmelor, muzicii, cercetării și al unei serii de alte domenii”, a spus, în cadrul evenimentului, jurnalistul A.G. Sulzberger, președinte al New York Times Company.


Presiune suplimentară asupra jurnalismului

Presiunea a lovit jurnalismul de pretutindeni, de la pierderea veniturilor la atacurile tot mai extinse și mai grave asupra libertății presei. Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Pe de o parte, organizațiile de știri ar trebui să își dorească binele pe care AI îl poate aduce în societate, dar și companiile de tehnologie ar trebui să își dorească, de asemenea, să sprijine fluxul sănătos și sustenabil de informații, idei și creativitate care alimentează AI, s-a spus în cadrul evenimentului. În schimb, companiile de inteligență artificială iau „date” fără consimțământ sau compensație. „Să analizăm experiența The New York Times. Dacă doriți răspunsuri complete și precise în chatbot-ul cu inteligență artificială, este greu să vă gândiți la o sursă de date mai bună decât o organizație de știri care a angajat timp de 175 de ani jurnaliști profesioniști experimentați și bine plătiți pentru a descoperi informații noi, a relata evenimentele în desfășurare și a evalua evoluțiile din politică, afaceri, cultură, sport, știință și afaceri globale. Această lucrare originală este valoroasă pentru companiile de tehnologie în mare parte pentru că a fost scrisă și editată cu atenție, verificată independent, respectată la cele mai înalte standarde de corectitudine și acuratețe și adusă la viață într-un mod distinct și convingător. Deși majoritatea companiilor de inteligență artificială își ascund sursele de instruire, The Times a fost cea mai mare sursă de date proprietare într–un set de date major utilizat pentru a instrui multe modele diferite, urmat de o serie de alte organizații de știri, precum The Guardian și The Los Angeles Times. Companiile de inteligență artificială consideră extragerea informațiilor de la organizații de știri de calitate ca fiind unul dintre cele mai sigure semne că produsele lor funcționează corect. Dar giganții tehnologici au susținut în mod constant că nu ar trebui să ceară permisiunea de a utiliza – darămite să plătească – acest tip de proprietate intelectuală”, a detaliat Sulzberger.


Creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes

Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Companiile care o produc și o antrenează, prin preluarea jurnalismului în sine, își acaparează și o cotă tot mai mare din public. Toate acestea vor antrena un declin masiv al reportajelor originale și implicit o creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes și a materialelor nefondate și neverificate generate de computer. Publicul va continua să fie radicalizat de algoritmi care amplifică frica, furia și diviziunea. Cercetările efectuate de Uniunea Europeană de Radiodifuziune au descoperit că asistenții de inteligență artificială de top au denaturat semnificativ știrile în aproape jumătate din toate răspunsurile. Spre deosebire de organizațiile de știri, companiile de inteligență artificială nu urmăresc sau nu corectează astfel de erori, lăsându-și utilizatorii fără nicio modalitate de a ști când au fost induși în eroare.

Amazon Web Services, care lucrează cu numeroase companii de inteligență artificială, estimează că majoritatea conținutului online este deja generat de inteligență artificială – unii experți se așteaptă să ajungă la peste 90% în următorii ani. Deja numărul site-urilor de știri locale false îl depășește pe cel al site-urilor reale, potrivit nytco.com. Dovezile arată că, atunci când o organizație locală de știri eșuează, oamenii dintr-o comunitate încep să aibă mai puțină încredere unii în alții, devin mai izolați și mai puțin toleranți. Implicarea civică scade, iar corupția publică crește. „Trebuie să ne reamintim mereu: informația este valoroasă. Jurnalismul este valoros. Știrile și informațiile în care se poate avea încredere sunt mai rare și mai necesare ca niciodată – materialul care este produs de echipe de profesioniști cu experiență, susținut de standarde riguroase. Conform sondajelor, atunci când cineva dorește să verifice ceva despre care crede că ar putea fi fals, opțiunea preferată este o sursă de știri de încredere. Ultimul loc unde caută? Un chatbot cu inteligență artificială…”, a conchis Sulzberger.

Foto: pixabay.com

Pe 7 iunie 2026, Doru Dinu Glăvan ar fi împlinit 80 de ani. O vârstă rotundă pentru un om care și-a trăit viața cu intensitate, cu pasiune și cu o dedicare rar întâlnită față de profesie, comunitate și oameni.

Numărăm deja anii în memoriam de la plecarea memorabilului Doru Dinu Glăvan, deși pentru mulți dintre cei care l-au cunoscut există sentimentul că ar mai fi fost atât de mult timp de petrecut alături de el în această viață pământeană. Sunt oameni a căror absență nu este măsurată în ani, ci în golul pe care îl lasă în urmă. Iar în cazul lui Doru Dinu Glăvan, acest gol continuă să fie resimțit atât în presă, cât și în viața publică a Banatului de Munte și a României.

Pentru cei care l-au cunoscut, Doru Dinu Glăvan nu a fost doar un jurnalist. A fost o instituție. O prezență puternică, o voce respectată și un reper de profesionalism într-o lume aflată într-o continuă schimbare. A fost omul-ancoră, cel care găsea soluții atunci când alții vedeau doar obstacole, cel care nu abandona niciodată o luptă dreaptă și pe care te puteai baza în orice împrejurare.

Destinul său profesional a fost strâns legat de Radioul Public Românesc, colaborând cu Radioul Național încă dinainte de 1989. Pentru Banatul Montan însă, numele său rămâne pentru totdeauna legat de nașterea și dezvoltarea Radio Reșița, postul pe care l-a creat și l-a transformat într-o voce puternică și respectată, parte integrantă a Societății Române de Radiodifuziune. A fost proiectul său de suflet, locul unde și-a pus amprenta asupra generațiilor de jurnaliști și unde a demonstrat că presa locală poate avea standarde și relevanță națională.

Activitatea sa nu s-a limitat însă la microfon. A fost publicist, colaborator al unor ziare și reviste de specialitate, analist atent al fenomenelor sociale și culturale și promotor al valorilor autentice. Pentru el, jurnalismul însemna mai mult decât transmiterea unei informații. Însemna responsabilitate, educație și asumare.

În același timp, a fost un amfitrion de excepție. Sute de competiții sportive de gimnastică, înot, fotbal sau handbal au beneficiat de prezența și profesionalismul său. Cu o cultură generală impresionantă și un talent aparte de a comunica, transforma fiecare eveniment într-o experiență memorabilă pentru participanți și spectatori.

Dragostea sa pentru sport s-a materializat și prin proiecte concrete. A înființat Clubul de Înot Masters Reșița 07, a pus umărul la dezvoltarea Academiei Olimpice Române – filiala Caraș-Severin și a organizat numeroase competiții și maratoane care au animat comunitățile din întreg Banatul de Munte. Pentru Doru Dinu Glăvan, sportul era o școală a caracterului și a disciplinei.

Poate că una dintre cele mai importante contribuții ale sale rămâne însă cea adusă breslei jurnalistice. În fruntea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a reușit să redea organizației prestigiul și influența pe care le merita. A transformat UZPR într-o voce puternică și respectată, apărând cu tenacitate drepturile și interesele jurnaliștilor români.

A luptat pentru această cauză până în ultima clipă, convins că jurnalismul este înainte de toate o misiune în slujba adevărului și a societății.

Plecarea sa, în acel trist final de octombrie 2021, a surprins și a îndurerat o lume întreagă. Au rămas însă în urma sa instituții, proiecte, idei și oameni formați sub îndrumarea sa. Au rămas lecțiile despre demnitate, profesionalism și solidaritate. Au rămas amintirile unei personalități altruiste care nu și-a căutat niciodată gloria personală, ci a încercat permanent să construiască pentru ceilalți.

Astăzi, la ceea ce ar fi fost aniversarea celor 80 de ani de viață, numele lui Doru Dinu Glăvan continuă să inspire și să fie rostit cu respect. Chiar dacă timpul trece și chiar dacă există locuri unde memoria sa nu mai este evocată așa cum ar merita, contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea radioului românesc, a presei și a vieții publice nu poate fi ștearsă.

Pentru că există oameni care ocupă funcții cu orice preț, fie el și cel al nerușinării și există oameni care lasă urme adânci în sufletele celor din jur.

Doru Dinu Glăvan a fost unul dintre acei oameni rari.

Iar legenda sa continuă să dăinuie, dincolo de ani, dincolo de vremuri și dincolo de tăcerile care încearcă uneori să acopere memoria marilor personalități. (Sergiu Taban, reper24.ro)

În 12 iunie a.c., la Reșița este anunțat un eveniment dedicat aniversări a 30 de ani de la prima emisiune radiofonică, realizată de postul local aparținând „Fundației Radio Caraș-Severin”.
Cu acest prilej, împlinindu-se cinci ani de la trecerea în neființă a regretatului Doru Dinu Glăvan, organizatorii evenimentului vor aduce un omagiu celui care a fost directorul postului de radio din Reșița,  devenit ulterior Studioul Teritorial al SRR, și fost președinte al UZPR.
Pentru eliminarea oricăror confuzii,  controverse și interpretări, doresc să fac câteva precizări:
– Organizatorii sunt membri ai colectivului radioului patronat de Fundație și  nu UZPR  și Consiliul Județean, cum eronat a fost trecut pe afișul evenimentului (de altfel, chiar sigla folosită nefiind cea oficială și fiindu-ne atribuit un rol fals, am solicitat retragerea și corectarea respectivului afiș);
– Filiala Județeană a UZPR nu are niciun fel de implicare în desfășurarea evenimentului, ci a fost de acord cu marcarea momentului, la solicitarea inițiatorilor, marea majoritate a jurnaliștilor inițiatori fiind membri ai uniunii noastre,
cu dorința sinceră de a aduce un sincer și pios omagiu memoriei fostului nostru Președinte;
– Consiliul Județean a pus la dispoziție doar locația;
– În principiu este vorba doar despre o întâlnire colegială, prilej de a marca un moment de referință din istoria presei locale, fără cea mai mică intenție de a aduce atingere imaginii prestigiosului Studiou teritorial Radio Reșița, în discuție fiind vorba de două entități distincte și în perioade diferite din „istoria clipei”;
– Invitațiile le această întâlnire au fost făcute de  către organizatori, Filiala UZPR având doar calitate de „invitat”.
Filiala noastră a militat și militează consecvent pentru unitate între membrii uniunii, pentru respectarea profesiei de jurnalist, a tuturor celor care slujesc această profesie!

     Ion D. CUCU,
Președintele Filialei

9 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de acuarele Adina Ghinaci: „Marine”.

 

 

 

9. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci: „Marine“. Aquarelle.

 

 

Într-un context în care temele legate de protecția mediului și economia circulară devin tot mai importante pentru societate, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, împreună cu ECOTIC, organizează Tabăra de Ziariști de Mediu în perioada 8 – 11 iulie 2026, găzduită de Parcul Natural Vânători Neamț – Romsilva.

Organizatorii își propun să contribuie la dezvoltarea jurnalismului de mediu și să abordeze subiecte complexe într-un mod documentat și echilibrat. Inițiativa vine ca răspuns la nevoia tot mai mare de informare corectă și accesibilă a publicului cu privire la provocările de mediu și tranziția la economia circulară.

Obiectivul acestei tabere este acela de instruire a jurnaliștilor în tematica de mediu, având ca temă „Introducere în economia circulară și protecția mediului”. Programul va include întâlniri cu experți și practicieni din domeniul protecției mediului, ateliere practice, studii de caz și sesiuni interactive menite să dezvolte competențele participanților în documentarea și comunicarea subiectelor de mediu.

Cine poate participa?

Tabăra se adresează jurnaliștilor cu experiență care își doresc să aprofundeze subiectele de mediu și să își dezvolte competențele într-un domeniu aflat în continuă dezvoltare. În același timp, este o oportunitate valoroasă și pentru jurnaliștii dornici să exploreze teme actuale de mediu și să interacționeze cu specialiști din domeniu.

Care vor fi temele abordate?

Educația de mediu în sistemul de învățământ din România.
Economia Circulară
Impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității
Dezvoltarea durabilă și planificarea urbană în contextul schimbărilor climatice
Colectarea și reciclarea deșeurilor în România (inclusiv componenta DEEE și DBA).
Bune practici in conștientizarea cetățenilor fata de problematica de mediu

Program 8 – 11 iulie 2026:

8 iulie – check-in
9 – 10 iulie – workshops și activități în aer liber
11 iulie – check-out

„Organizăm Tabăra de vară pentru jurnaliști de mediu din dorința de a stimula interesul reprezentaților mass media pentru problematica de mediu. Jurnaliștii vor interacționa cu experți și practicieni și vor afla detalii despre bune practici din domeniul protecției mediului și al economiei circulare.”, declară Valentin Negoiță, Președinte ECOTIC.

„ECOTIC și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își propun să joace un rol tot mai activ în formarea unei noi generații de ziariști de mediu, capabili să abordeze subiecte de larg interes privind acest domeniu de maximă importanță.”, declară Emil Stanciu, Vicepreședinte UZPR. (bucurestifm.ro)

Timișoara a fost, sâmbătă, locul în care colegi de breaslă din Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), prieteni, oameni de cultură și membri ai familiei s-au reunit pentru a-i aduce un omagiu lui Doru Dinu Glăvan, unul dintre numele importante ale jurnalismului românesc contemporan.

Comemorarea a avut loc în preajma zilei în care regretatul jurnalist ar fi împlinit 80 de ani, sub genericul „In memoriam Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Omagiu la 80 de ani de la naștere și 5 ani de la trecerea la cele veșnice”.

Programul a început cu un moment de reculegere la mormântul său din Cimitirul Calea Șagului din Timișoara, a continuat cu o slujbă de pomenire la Biserica Ortodoxă din cartierul Iosefin și s-a încheiat cu o întâlnire omagială dedicată vieții și operei sale.

Pentru cei care l-au cunoscut, ziua nu a fost doar una a comemorării, ci și a recunoștinței față de omul care a trăit pentru presă până în ultima clipă.

Puțini jurnaliști români se pot lăuda cu o carieră atât de lungă și de constantă precum cea a lui Doru Dinu Glăvan.

Născut la 7 iunie 1946, la Reșița, acesta și-a descoperit pasiunea pentru gazetărie încă din adolescență. A început să publice articole la doar 14 ani, iar la 18 ani devenea deja colaborator al presei locale și regionale. La numai 19 ani, în 1965, era corespondent al publicației „Sportul Popular”, devenită ulterior „Gazeta Sporturilor”.

Talentul său de reporter a fost remarcat rapid, iar drumul său profesional avea să fie strâns legat de radio, mediul în care și-a pus cel mai puternic amprenta.


Vocea care a adus marile competiții sportive în casele românilor

Generații întregi de ascultători și-l amintesc pe Doru Dinu Glăvan din transmisiunile sportive care au făcut istorie. În calitate de cronicar sportiv al Radioului Public, a comentat și transmis evenimente de anvergură internațională: Jocuri Balcanice, Campionate Mondiale și Europene de atletism, natație și gimnastică, dar și Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo.

Pentru mulți români, vocea sa a fost asociată cu emoția marilor competiții, cu performanțele sportivilor români și cu profesionalismul jurnalismului radiofonic de calitate.


Omul care a construit și a unit o breaslă

Dincolo de activitatea de reporter și comentator, Doru Dinu Glăvan a rămas în memoria colegilor săi ca unul dintre cei mai importanți lideri ai breslei jurnalistice.

În calitate de președinte al Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, a contribuit decisiv la consolidarea organizației și la creșterea prestigiului acesteia. În timpul mandatelor sale, Uniunea a obținut statutul de uniune de creație de utilitate publică, un moment important pentru recunoașterea profesiei de jurnalist. (Georgeta Petrovici, retetesivedete.ro)

8 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte, autor Florin Lungu (Reșița): „Căutare. Douăzecișicinci de poeme”, Editura TIM Reșița.

Expoziție de pictură Iris Lungu (Reșița), ilustratoarea cărții.

 

9 iunie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de acuarele Adina Ghinaci: „Marine”.

 

9 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

În dialog cu arta plastică și poezia. Invitata după-amiezii: Carmen Pinte (Petroșani).

 

10 iunie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție documentară „Personalități germane din Banatul Montan: Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița)”, la 48 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

10 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 de ani de la vizita regală la Reșița, 10 iunie 1926 – 10 iunie 2026. O expoziție documentară realizată de colecționarul Bogdan Andrei Mihele.

 

10 iunie 2026, ora 19.00, Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița:

Recital de pian a pianistei Ana-Marija Markovina (Germania): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), o voce redescoperită a romantismului german. Organizat de Virginia Tutila.

 

 

 

 

 

8. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation des Autors Florin Lungu aus Reschitza: „Căutare. Douăzecișicinci de poeme” (= „Suche. Fünfundzwanzig Gedichte”), Verlag TIM Reschitza.

Kunstausstellung Iris Lungu (Reschitza), die Buchillustratorin.

 

9. Juni 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Adina Ghinaci: „Marine“. Aquarelle.

 

9. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Begegnung mit der Kunst und Poesie. Kunstausstellung und Gedichtvortrag von Carmen Pinte (Petroschen).

 

10. Juni 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Dokumentationsausstellung „Banater Berglanddeutsche Persönlichkeiten: Alexander Tietz (*9. Januar 1898, Reschitza – † 10. Juni 1978, Reschitza)”, anlässlich des 48. Todestags.

 

10. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

100 Jahre seit dem Königlichen Besuch in Reschitza, 10. Juni 1926 – 10. Juni 2026. Eine Dokumentationsausstellung des Sammlers Bogdan Andrei Mihele.

 

10. Juni 2026, 19:00 Uhr, „Lyra“-Saal des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza:

Konzert mit der Pianistin Ana-Marija Markovina (Deutschland): Fanny Hensel Mendelssohn (1805 – 1847), eine Stimme der deutschen Romantik. Organisiert durch Virginia Tutila.

 

Sâmbătă, 6 iunie 2026, filiala locală „Valeriu Branişte” a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi Parohia Ortodoxă Română Timişoara Iosefin au organizat manifestarea comemorativă dedicată jurnalistului Doru Dinu Pavel Glăvan, care, la data de 7 iunie, ar fi împlinit vârsta de 80 de ani.

Momentul comemorativ a debutat cu slujba de pomenire, oficiată la mormântul său din cimitirul Calea Şagului, unde îşi doarme somnul de veci alături de fiica sa Oana Maria Cenan, decedată în urmă cu trei ani. Pe lângă membrii familiei, la sfânta rugăciune au participat membri ai filialei ziariştilor timişoreni, în frunte cu domnul preşedinte Ioan David, care au împodobit mormântul cu flori şi candele.

La parastasul oficiat apoi în biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Iosefin s-au alăturat alţi jurnalişti şi oameni de cultură timişoreni.

După acest moment emoţionant, în sala de festivităţi „Preot Ioan Imbroane” a parohiei a avut loc o manifestare omagială, în cadrul căreia a fost evocată personalitatea jurnalistului, reporterului, redactorului şi comentatorului sportiv Doru Dinu Pavel Glăvan. Despre viaţa şi ostenelile sale jurnalistice au vorbit preotul dr. Ionel Popescu, prof. univ. dr. Dumitru Mnerie şi preotul Petru Berbentea, participanţii având posibilitatea de a urmări filmul documentar despre cel comemorat, realizat de regizorul Victor Popa. Moderatorul acestei întâlniri comemorative a fost conf. univ. dr. Ioan David, preşedintele filialei locale „Valeriu Branişte” a ziariştilor.

Vorbitorii au evidenţiat calităţile manageriale, profesionale, organizatorice, culturale şi morale ale acestui fiu de seamă al Banatului, o adevărată „voce de aur”, vreme de cinci decenii, a radioului public. Datorită ostenelilor sale remarcabile, a fost înfiinţat Radio Reşiţa, care a primit statutul oficial de post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Om de cultură, ataşat încă din copilărie de Biserică, Doru Dinu Glăvan a oferit slujitorilor Bisericii bănăţene posibilitatea de a transmite cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul radioului reşiţean. Astfel, din studioul acestui post de radio s-au adresat credincioşilor episcopii Caransebeşului şi mitropoliţii Banatului, clericii din administraţiile eparhiale, preoţii şi monahii acestui colţ de ţară.

Un alt aspect demn de toată cinstea este acela că, în calitate de preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Doru Dinu Glăvan a facilitat primirea jurnaliştilor din presa bisericească în cadrul acestei uniuni, pentru care a obţinut statutul de „Uniune de creaţie şi de utilitate publică”.

Pentru toate ostenelile sale, ştiute şi neştiute, Doru Dinu Pavel Glăvan rămâne în amintirea noastră ca un om de omenie, un om bun şi credincios, devotat cu trup şi suflet profesiei de jurnalist, vrednic de preţuirea, recunoştinţa şi neuitarea tuturor celor ce l-am cunoscut şi apreciat.

Veşnică să fie pomenirea lui, din neam în neam!

Mitripolia Banatului/ Arhiepiscopia Timișoarei

In memoriam, Doru Dinu Pavel Glăvan (1946–2021)

🌍🤝 La invitația oficială a doamnei Primar Dragica Ratković și a doamnei Lana Husnjak, reprezentant ai stațiunii termale istorice Varaždinske Toplice în cadrul European Historic Thermal Towns Association (EHTTA), Primăria Băile Herculane a participat cu o prezentare de promovare a statiunii, a potentialului ei turistic, dar si a potentialului de dezvoltare a proiectelor comune pe fonduri Europene, la cea de-a IX-a ediție a Conferinței Internaționale „Apa Termală: Ieri, Astăzi și Mâine”.

Evenimentul a reunit specialiști de renume din domeniile medical balnear, turistic, cultural și universitar, precum și experți în proiecte europene și evaluatori ai Comisiei Europene.

Prezentarea „Băile Herculane: Unlocking the Future of a Historic Thermal Town” s-a bucurat de un interes deosebit, generând întrebări, dezbateri constructive și noi oportunități de colaborare pentru stațiunea noastră.

În cadrul parteneriatului dintre Primăria Băile Herculane și Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, la conferință a participat managerul institutului, Dl. Adrian Miulescu, care a prezentat proiectul inovator Balneo Go, dedicat digitalizării serviciilor de medicină și turism balnear. Aplicația, care va deveni operațională la sfârșitul lunii iunie și va include și Băile Herculane, a fost apreciată de participanți și de experții europeni pentru caracterul său modern și inovator.

✨ Participarea la acest eveniment confirmă faptul că Băile Herculane este din nou prezentă în marile dialoguri europene privind viitorul stațiunilor termale. Prin colaborări internaționale, proiecte inovatoare și promovarea valorilor sale unice, stațiunea noastră își consolidează statutul de destinație europeană de referință și privește cu încredere spre viitor. #BăileHerculane #EHTTA #BalneoGo #TurismBalnear #EuropaTermală #ViitorulÎncepeAici 🌿

https://www.facebook.com/share/1H38TcxQZE/

Dragi prieteni, pasionați de istorie și fii ai Banatului Montan, dragi ,,Meginți”, am deosebita bucurie și împlinire de a vă anunța finalizarea unui proiect de suflet dedicat trecutului nostru comun: digitalizarea integrală și salvarea de la degradare a gazetei „Grănicerul”, publicație de referință ce a luminat viața culturală, socială și spirituală a Mehadiei și a întregii zone în perioada interbelică.

Apărută la Mehadia între anii 1933 și 1937, gazeta „Grănicerul” a fost mai mult decât un simplu periodic de informare locală. Ea a funcționat ca o veritabilă cronică a spiritului grăniceresc, reflectând realitățile socio-economice, culturale, administrative și spirituale ale epocii interbelice. În paginile sale se regăsesc consemnate tradițiile, frământările, viața asociațiilor culturale și evoluția comunității de pe axa Mehadia – Băile Herculane, Valea Almajului.

​Fiecare pagină din perioada 1933-1937 a fost scanată și organizată cronologic pe ani, fiind acum accesibilă pentru toți cei care doresc să descopere pulsul acelei epoci, articolele semnate de intelectualii vremii, mărturiile istorice ale localității noastre, precum și farmecul graiului local de acum aproape un secol.

​Vă invit cu drag să răsfoiți această cronică vie a comunității noastre, să explorați amintirile bunicilor noștri și să redescoperiți mândria spiritului grăniceresc, pe blogul dedicat exclusiv gazetei GRĂNICERUL:

👇👇👇

https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&opi=89978449&url=https://granicerulmehadia.wordpress.com/&ved=2ahUKEwiktoDjl_KUAxU80QIHHaZ6OXoQFnoECB8QAQ&sqi=2&usg=AOvVaw2jNhrYc3R7Q0IQxUMbsUof

____________

Gazeta GRĂNICERUL – Mehadia, 1933-1937 – SCURT ISTORIC 

În anul 1933, la Mehadia apărea una dintre cele dintâi publicații din mediul rural al Banatului de Munte, purtând titlul:  „Grănicerul„. Recomandându-se pe frontispiciul său ca ,,Organ pentru apărarea tuturor intereselor locale”, gazeta avea ca director și proprietar pe Ioan Marghetich – tatăl scriitorului Nicolae Mărgeanu (Marghetich), din Mehadia. Cu o trudă imensă, Ioan Marghetich fiind și editor și tipograf, publicația apare neîntrerupt până în iulie 1936, pentru ca apoi, după o întrerupere de un an și două luni, să reapară la Timișoara, din anul 1937 (12 septembrie). Din păcate, apariția ei de această dată devine una sporadică, nereușind să producă decât câteva numere.

Cunoscută și apreciată în întreg Banatul în timpul difuzării ei, publicația Grănicerul face parte din acea emulație socio-culturală ce a cuprins întreaga societatea românească în perioada interbelică, la care a aderat și comunitatea din Mehadia prin intermediul unor organizații și a unor personalități care au făcut posibilă o nemaipomenită însuflețire culturală și un progres spectaculos al comunității noastre.

Remarcabil este faptul că publicația „Grănicerul” făcea parte dintre foarte puținele publicații care funcționau în mediul rural la acea vreme. Aceasta a adus Mehadiei un binemeritat prestigiu și o anume reputație de centru cultural, asigurând în același timp o anumită dinamică acestuia. Ioan Marghetich, directorul revistei a fost și unul dintre cei mai importanți membrii ai comunității, implicarea lui atât în viața culturală cât și în cea economică a Mehadiei îl legitimează ca unul dintre stâlpii comunității, fiind în același timp și un motor al dezvoltării ei.

În calitate de jurnalist, recunoscând și apreciind valoarea acestui deosebit demers jurnalistic, am considerat necesar ca această publicație să fie scoasă la lumină și făcută cunoscută tuturor. Apelând la descendenții familiei Marghetich, prin intermediul doamnei Eugenia (Jeni) Marghetich, am descoperit foarte multă deschidere și bunăvoință la solicitarea de a mi se permite scanarea întregului material, a revistelor în tipăritura lor originală și convertirea întregului material în formatul electronic (PDF). Astfel, astăzi am bucuria și plăcerea de a face publică această creație jurnalistică care o consider una dintre cele mai valoroase piese, ce o putem adăuga, grație valorii ei inestimabile, patrimoniului public cultural local. Potențialii cititori, interesați de a descoperi trecutul Mehadiei, precum și al zonei adiacente Mehadiei, prin lecturarea acestor pagini vor avea ocazia de a cunoaște atmosfera acelor timpuri, de a constata cu oarecare surprindere că împrejurările politice și sociale nu erau chiar atât de diferite față de cele ce le trăim azi, așa cum ne-am fi așteptat, având în vedere trecerea a aproape o sută de ani de la evocarea lor. Lectura poate trezi cititorului varii sentimente, însă ceea ce sunt sigur este că ea va aduce cititorului beneficiul cunoașterii unui episod din trecutul comunității noastre, al obiceiurilor bunicilor, sau străbunicilor noștri, și a modului lor de a conviețui în mediul social propriu acelor vremuri.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

Mehadia – octombrie 2023

​Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Română Iosefin, vă invită să participați la o acțiune de omagiere a distinsului jurnalist Doru Dinu GLĂVAN (n.07.06.1946 – d.31.10.2021).

​Evenimentul va avea loc sâmbătă, 06.06.2026, în Timișoara, conform următorului program:

• ​Ora 10,30: Moment de reculegere la mormântul din Cimitirul din Calea Șagului
• ​Ora 11,30: Slujbă de pomenire la Biserica Ortodoxă Iosefin
• ​Ora 12,00: Întâlnire omagială în sala de festivități a Parohiei

​Evenimentul va fi onorat de intervențiile domnilor:

Prezintă: Preot dr. Ionel POPESCU și Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE

Moderator: Conf.univ.dr. Ioan DAVID

Atașăm afișul oficial al evenimentului pentru detalii suplimentare.

Anul trecut, cu prilejul jubileului de 80 de ani de existență și activitate neîntreruptă, Casa de Presă și Editură Libertatea a primit numeroase distincții importante. Printre cele mai prețioase se numără însă cele venite din partea colegilor de breaslă, ca semn al aprecierii pentru contribuția adusă jurnalismului și culturii românești.

În această ordine de idei, amintim Premiul de Excelență pe anul 2025 acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Anul acesta, cel mai tânăr vlăstar al Casei noastre, revista „Bucuria copiilor”, a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani.
Să fii copil și să ai 80 de ani, acest lucru îl poate reuși doar o revistă care a crescut odată cu generațiile de cititori ai săi. Prin paginile sale, copiii au învățat primele litere, au descoperit universul imaginației, au citit primele poezii și povestiri, au râs, au visat și au crescut împreună. De-a lungul celor opt decenii, „Bucuria copiilor” nu a fost doar o revistă, ci o adevărată prietenă a copilăriei, o punte între generații și păstrătoarea unor amintiri de neuitat.

Marcând cei 80 de ani de existență ai revistei, sărbătorim împreună dragostea față de copii, față de limba română și față de cultură. Totodată, îi omagiem pe toți cei care, de-a lungul timpului, au creat, au scris, au desenat și au crezut că zâmbetul copilului și cuvântul frumos au o valoare nepieritoare.
Cu acest prilej, Casa noastră a fost distinsă cu încă două recunoașteri importante din partea colegilor de breaslă. Domnul Ion D. Cucu, președintele filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prezent la jubileu alături de renumiții jurnaliști Mario H. Balint și Daniel Botgros, a înmânat Casei de Presă și Editură Libertatea și revistei „Bucuria copiilor” o impresionantă plachetă aniversară și o diplomă de excelență.
Distincțiile au fost acordate în semn de prețuire pentru activitatea desfășurată și pentru contribuția adusă educării tinerelor generații. Pe plachetă este înscris, printre altele, următorul mesaj: „Din anul 1946 ați rămas o făclie de lumină, transformând bucuria în poveste și lectura într-o nesfârșită bucurie. Vă mulțumim că modelați cu blândețe și înțelepciune sufletele de mâine.”
Cu prilejul înmânării distincțiilor, președintele Ion D. Cucu a adresat un mesaj emoționant celor prezenți:
„Trăiesc bucuria de a fi alături de conducerea CPE «Libertatea» în acest moment important din istoria acestei instituții, la un an după ce săptămânalul «Libertatea» a împlinit 80 de ani. «Fratele lui mai mic», cu numai un an diferență, revista «Bucuria copiilor», împlinește astăzi 80 de ani. Este o mare bucurie să îi am alături pe majoritatea membrilor acestei Case de Presă, care sunt și membri ai filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Mă adresez copiilor: principala bucurie de a fi aici este să văd bucuria din ochii și sufletele voastre. Este, fără îndoială, cea mai mare fericire a bunicilor și a părinților să vadă bucurie în ochii copiilor. Nu cred că poate exista ceva mai de preț pe lume decât un copil bucuros.
Într-adevăr, această publicație, «Bucuria copiilor», reușește de 80 de ani să aducă în inimile copiilor satisfacție și bucurie, să păstreze acest adevăr și să facă istorie, pentru că 80 de ani înseamnă istorie. În istoria neamului românesc, aceste publicații scriu pagini cu totul remarcabile. Pot spune că, într-adevăr, colegii noștri reușesc să fie adevărați «jurnaliști ai istoriei clipei». Chiar în acest moment sunt convins că scriem istorie.”
Prin aceste noi distincții, Casa de Presă și Editură Libertatea și revista „Bucuria copiilor” primesc încă o confirmare a valorii și importanței activității lor, desfășurate neîntrerupt în slujba informației, culturii și educației generațiilor tinere.
Casa de Presă și Editură „Libertatea” adresează sincere mulțumiri colegilor de breaslă din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Caraş-Severin pentru sprijinul, aprecierea și prețuirea constantă pe care le manifestă față de activitatea noastră, precum și pentru faptul că ne sunt alături în momentele importante ale existenței noastre.

Mariana STRATULAT

Articolul îl puteți citi în numărul din 6 iunie 2026

https://libertatea.rs/

Chiar dacă ultimul clopoțel din acest an școlar, pentru elevii claselor a XII-a de la Liceul Teologic Penticostal Logos din Timișoara, nu a sunat încă în curtea școlii lor, miercuri, 27 mai, a avut loc festivitatea de rămas bun în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest, de pe Bulevardul Vasile Pârvan, nr. 4.

Ziua a fost deosebit de încărcată emoționant pentru toată lumea, elevi și profesori, și dintr-un motiv în plus, pentru că și-au luat rămas bun de la elevii din clasele terminale, închizând un ciclu de patru ani de amintiri.

Cu puțin înainte de începerea festivității, aula s-a umplut de voci și prezențe familiare. Cu toții au trăit un sentiment de bucurie și satisfacție venit din încheierea unui ciclu al vieții, cel al anilor de liceu, dar în același timp un sentiment de amărăciune pentru despărțire. Acești patru ani de liceu le-au dat copiilor, cu siguranță, pe lângă cunoștințe,  și „aripi” să zboare spre visele lor.

În 31 mai 2026, Asociația Foștilor Deținuți Politic din România a organizat o activitate comemorativă de amploare în satul ialomiţean Fundata. Data și locul nu au fost alese întâmplător. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la declanșarea „Fenomenului Bărăgan”, o mare pată de rușine pe obrazul României comuniste, când zeci de mii de români nevinovați au fost pedepsiți fără niciun temei legal de propriii lor conducători, puși în fruntea țării de atotputernicul Stalin. Nenorocirea a debutat în noaptea de Rusalii a anului 1951. Anul acesta, sărbătoarea creștină a Rusaliilor a fost în 31 mai, motiv pentru care a fost aleasă această zi pentru comemorare.

Această sărbătoare reprezintă pentru milioane de români una dintre cele mai importante date religioase ale anului, dovadă că este una din cele trei sărbători religioase dintr-un an care se sărbătoresc două zile: Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Pentru câteva zeci de mii de credincioși, Rusaliile au și o altă semnificație în afara celei religioase: rămâne una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria regimului comunist din România: deportarea în Bărăgan. În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, chiar în timpul sărbătorii Rusaliilor, autoritățile comuniste au declanșat una dintre cele mai ample acțiuni de deportare forțată din istoria contemporană a României. Din localitățile aflate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie au fost ridicate 12.791 de familii din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți și deportate în pustia câmpie a Bărăganului.

Rusaliile sunt considerate o perioadă cu încărcătură spirituală puternică, iar anumite activități sunt evitate pentru a nu atrage „mânia Rusaliilor”. Interdicțiile diferă ușor de la o zonă a României la alta, dar șapte sunt cele mai răspândite. Poate tocmai de aceea, autoritățile comuniste au decis ca tocmai atunci, când oamenii se aflau sub influența spiritului Rusaliilor, să se declanșeze acea rușinoasă acțiune, de o cruzime rar întâlnită la un popor creștin de două milenii , încercând să dea vina deportării pe păcatele victimelor, nu pe ticăloșia inițiatorilor. La 75 de ani de la deportare, episodul rămâne una dintre cele mai dureroase pagini din istoria României și un simbol al represiunii exercitate de regimul comunist asupra propriilor cetățeni.

Evenimentul organizat de conducerea AFDPR a fost emoționant, minuțios pregătit, s-a bucurat de o participare numeroasă, de atenția oficialităților locale și județene, de invitați de seamă, iar rezultatele au fost pe măsură. Astfel de evenimente sunt esențiale pentru vindecarea societății și consolidarea democrației. Ele au rolul de a onora victimele represiunii ccomuniste, de a preveni repetarea abuzurilor totalitare și de a restabili adevărul istoric. Aceste acțiuni mențin vie memoria colectivă și educă noile generații cu privire la valoarea libertății.

În ceea ce privește locația, a fost ales satul ialomițean Fundata, pentru că este singurul dintre cele 18 sate noi ridicate din nimic în câmpia Bărăganului de deportații bănățeni și olteni în cumplita vară a anului 1951, care încă există. Fundata rămâne muzeul viu al deportărilor comuniste. În acest sat a fost ridicat de către victimele comuniste un monument impresionant, mai există cimitirul și bisericuța deportaților, iar locuitorii Fundatei, autoritățile locale și județene au mult respect pentru ducerea mai departe a memoriei ororilor comuniste, ceea ce este un gest nobil, de apreciat și lăudat, exemplu de comportament civic demn de urmat.

Copiii şi nepoţii deportaţilor din Fundata prăznuiesc în fiacare an așa cum se cuvine Rusaliile, în dubla lor semnificație: creștină și istorică. Ei vin de pe unde soarta i-a dus prin țară şi chiar din străinătate pentru a respecta această sărbătoare. Indiferent de vreme, fiii satului străbat sute de km. şi vin la cimitirul din localitate pentru a cinsti memoria înaintaşilor, dar şi pentru a reînvia spiritul comunităţii.

Anul acesta fiilor satului li s-au alăturat circa 50 de foste victime ale deportării venite de la distanțe mari la chemarea conducerii AFDPR să le aducă un omagiu persecutaților politic. Principalul organizator a fost anul acesta domnul Leonard Câmpeanu, președintele Filialei București și vicepreședintele AFDP pe țară. Cu câteva săptămâni înainte a bătut drumul București-Fundata pentru a pune la punct toate detaliile comemorării a 75 de ani de la data declanșării tragicului eveniment din 1951. S-au implicat și autoritășile locale și toți fiii Fundatei, bucuroși că localitatea lor devine de interes național la marele praznic al Rusaliilor și că durerea lor este împărtășită de alți mulți români care nu-i uită pe strămoșii lor, atât de crunt loviți în perioada regimului comunist.

Evenimentul a început la monumentul din Fundata la care au participat locuitorii satului și oaspeții veniți de departe, pentru a cinsti memoria și a aduce un omagiu acestor martiri și pentru comemorarea a 75 de ani de la tragicul eveniment din istoria localității, în data de 31 mai 2026, prima zi de Rusalii.

Preoţi tineri au oficiat o slujbă în aer liber şi i-au pomenit pe cei adormiţi. Au urmat luările de cuvânt ale oficialităților locale și județene, ale conducerii AFDPR din București și filialelor din țară, ale supraviețuitorilor deportării la Fundata, ale invitaților Cosmin Budeancă de la IICCMER, Florentina Dobre și Valeriu Antonovici realizatorii. unui film documentar pe tema deportărilor. Apoi s-a mers în pelerinaj la vechea biserică din Fundata, construită în anii deportării și încă destul de bine conservată și la cimitir unde preoții au sfinţit cu vin toate mormintele. Pentru a păstra vie memoria acestei tragedii, domnul Leonard Câmpeanu a solicitat autorităților locale atribuirea unei mici suprafețe de teren în care Asociația Foștilor Deținuți Politici să construiască replica unei locuințe specifice deportaților din 1951 în apropierea monumentului din Fundata, astfel încât tinerele generații să aibă ideea completă a vieții deportaților din acele locuri.

Pentru partea a doua a evenimentului participanții au făcut deplasarea la Slobozia, la Centrul Cultural „Ionel Perlea”, una dintre clădirile emblematice din municipiu. Acolo s-a derulat simpozionul „75 de ani de la Deportările în Bărăgan”. Moderator a fost domnul Leonard Câmpeanu. După cuvântul de deschidere dânsul a dat, pe rând, cuvântul reprezentantului autorităților locale, secretarul general al CJ Ialomița Adrian-Robert IONESCU, d-nei Nina Moica-președinte al AFDPR, Ileana Mateescu-președinte al Filialei Mehedinți AFDPR, Cosmin Budeancă-reprezentant IICCMER, redactor șef al Revistei Memoria, Florentina Dobre- istoric și scriitor, Cornelia Fetea- președinte Filiala Caraș-Severin, Petrică Panduru- membru CD al AFDPR.

Fiecare vorbitor a subliniat în felul său monstruozitatea „Fenomenului Bărăgan” , consecințele acestui act samavolnic pe termen lung și scurt și necesitatea ca aceste adevăruri să fie evocate cu cât mai multe prilejuri pentru ca astfel de greșeli să nu se mai repete. Deportarea în Bărăgan nu a fost doar o deplasare forțată; a fost încercarea de a frânge spiritul unor oameni gospodari și demni. Dar ei nu s-au lăsat înfrânți. Au ridicat sate acolo unde erau doar ciulini și au păstrat demnitatea vie. Supraviețuitorii acestui Holocaust bănățean și oltean, urmașii deportaților, prin acțiuni de genul celei de la Fundata dovedesc faptul că vor și pot să-și exprime respectul pentru suferințele bunicilor și părinților.

Participanții la eveniment au fost bine primiți de actualii locuitori ai satului Fundata care dovedesc faptul că doresc și pot să-și exprime recunoștința și respectul pentru acești oameni care au contribuit , după reîntoarcerea din deportare, la existența și dezvoltarea satului natal și a țării, făcând abstracție de crimele comuniste. Au venit de Rusalii 2026 să aprindă o lumânare în memoria tuturor celor uciși în vremea comuniștilor. Organizatorii evenimentului și participanții au dovedit că înțeleg contextul crud al acelor vremuri. Iartă, pentru că ura nu construiește nimic.Dar nu uită. Nu uită suferința bunicilor și nici curajul lor de a construi o viață de la zero în pământul arid al Bărăganului și sacrificiile pentru a-și crește copiii în exil.

Activitatea s-a încheiat cu un parastas pentru sufletele martirilor plecați la cele veșnice.