Joi, 8 octombrie 2026 (Ziua a 5-a în cadrul Decadei)

 

8 octombrie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Salonul de toamnă (ediția a III-a): Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

8 octombrie 2026, începând cu ora 13.30, Socol, Baziaș și Moldova Nouă:

Să ne cunoaștem Banatul Montan: Călătorie în zona intrării Dunării în România.

 

8 octombrie 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Vernisarea expoziției de artă plastică „Reșița / Reschitza, 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“. Participă membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) și ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin), ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, și invitații acestora. Expun: Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, Sebastian Bloaje, Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, George Molin, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Donnerstag, der 8. Oktober 2026 (Tag 5 der Kulturdekade)

 

8. Oktober 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Herbst-Kunstsalon (III. Auflage): Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

8. Oktober 2026, 13:30 Uhr, Sokol, Basiasch und Neu-Moldowa:

Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der Donau-Region im Raum Basiasch.

 

8. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Städtisches Kulturhaus Neu-Moldowa:

Kunstausstellung „Reșița / Reschitza 255 – 100: Timp și contratimp / Zeit und Gegenzeit“. Es beteiligen sich Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ (Koordinator: George Molin), beide des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Es stellen aus: Liliana Nicoleta & Andrei Nicolas Bălan, Sebastian Bloaje, Petraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Marianne Florea, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Violeta Iakabfi, Adina Milenovici, George Molin, Nik Potocean, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Mariana Troner, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

 

Trăim într-o perioadă marcată de profunde crize de identitate și transformări sociale, un context în care granița dintre valorile autentice și surogatele lor devine tot mai difuză. Cel mai puternic avariat în acest zgomot de fond este însuși conceptul de patriotism. Astăzi, asistăm la o interdependență absolută între un patriotism prost înțeles – alunecat spre șovinism sau naționalism toxic – și era fake news. Cele două fenomene nu doar că se intersectează, ci se hrănesc și se amplifică reciproc, formând un cerc vicios perfect.
Dinamica acestei conexiuni se bazează pe o rețetă simplă: exploatarea emoției în detrimentul rațiunii. În timp ce patriotismul autentic înseamnă un atașament profund, reflexiv și deschis față de valorile, cultura și istoria comunității, dublat de dorința constructivă de progres, cel de-a doua formă reacționează pur instinctiv. Este un impuls defensiv și agresiv, construit pe o mentalitate rigidă de tipul „noi împotriva celorlalți”.
Cum și unde intervine dezinformarea?
Fake news-ul nu mizează niciodată pe logică, ci pe emoții intense: frică, mândrie rănită, furie sau nostalgie exacerbată. Factorul agravant îl reprezintă algoritmii rețelelor sociale, proiectați să promoveze exact conținutul care generează revoltă sau interacțiune. O narațiune falsă de tipul „Străinii ne fură bogățiile, iar autoritățile ne trădează” prinde instantaneu la publicul al cărui atașament național se manifestă doar prin resentiment.
Mai mult, această eră a dezinformării a perfecționat tehnica pseudo-istoriei. Pentru a justifica radicalismul din prezent, creatorii de conținut distorsionează sau inventează fapte, promovând teorii ale conspirației despre o măreție ascunsă, sau sabotată de forțe obscure. Lipsit de un filtru critic, patriotul de conjunctură devine consumatorul ideal. Distribuind aceste falsuri, el are iluzia că își apără neamul, când, în realitate, propagă minciuni care izolează și slăbesc comunitatea.
În spațiul digital, consumul constant de xenofobie și neîncredere blochează utilizatorul într-o bulă de ecou. Din exterior, izolarea culturală și lipsa de perspectivă a acestor grupuri sunt evidente. În final, fake news-ul redefinește pervers patriotismul: nu mai ești patriot dacă muncești cinstit sau păstrezi tradițiile, ci doar dacă urăști tabăra indicată de ecranul telefonului.
Manifestată astfel, dezinformarea devine o veritabilă armă geopolitică. Actori externi deturnează simbolurile naționale pentru a dezbina societățile din interior. Apare astfel un paradox tragic: cei care se pretind a fi marii salvatori ai valorilor strămoșești devin, prin manipulare, pioni utili ai celor care vor să destabilizeze țara. Sub pretextul suveranității, ei sunt împinși să respingă modernizarea, dialogul și parteneriatele internaționale care asigură, de fapt, securitatea și prosperitatea națiunii.
Rădăcina marasmului social: Capcana educației incomplete
Ce provoacă, totuși, această vulnerabilitate colectivă? Răspunsul rezidă în nivelul și, mai ales, în tipul de educație primit. Nu este vorba doar despre numărul de diplome, ci despre competențele critice dezvoltate de individ. Analizând acest fenomen, distingem trei paliere deficitare majore:
Lipsa alfabetizării media: Fără o igienă digitală specifică, oricine, indiferent de studii, poate confunda o postare pe Facebook a unui prieten cu o realitate jurnalistică incontestabilă. Educația modernă trebuie să ne învețe cum funcționează algoritmii și cum se verifică o sursă.
Gândirea critică versus memorarea mecanică: Un sistem școlar bazat pe reproducerea mecanică a informației lasă mintea lipsită de apărări. Cine a fost învățat doar ce să gândească, nu cum să gândească, va căuta și la maturitate adevăruri absolute oferite de ecrane, fiind incapabil să se întrebe: Cine beneficiază de pe urma acestei știri?
Pseudo-istoria și miturile idealizate: O educație istorică deficitară, moștenitoare a clișeelor național-comuniste, oferă terenul perfect pentru teorii fanteziste (precum dacomania). Acolo unde un om cu o cultură solidă va zâmbi ironic, cel neavizat va vedea o „revelație” și o va propaga.
În mod surprinzător, segmentul cel mai expus nu este reprezentat de cei complet needucati, aceștia fiind adesea apatici sau neîncrezători în spațiul public, ci de cei cu un nivel mediu de instruire, dar blocați în certitudini absolute. Este o manifestare clasică a efectului Dunning-Kruger: o pojghiță subțire de cunoștințe, lipsită de exercițiul îndoielii metodice, care naște convingerea falsă că a descifrat conspirații ascunse restului lumii.

În concluzie, patriotismul luminat clădește, în timp ce cel orbit de dezinformare doar reacționează și demolează. În era digitală, patriotismul nu mai poate fi doar declarativ; el a devenit un act de igienă mentală.
Trăim într-un ritm tehnologic atât de alert încât generații întregi, altfel remarcabile în profesiile lor tradiționale, s-au trezit dezarmate în fața tehnicilor de manipulare online. Adevăratul patriotism cere responsabilitate, iar responsabilitatea cere discernământ. Combaterea acestui marasm nu se face prin cenzură, ci prin investiții masive în educație civică, istorică și digitală. În fața diversificării tehnologice a minciunii, educația rămâne singurul scut capabil să protejeze arhitectura unei societăți libere.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Revista UZP, nr.43/2026

https://uzpr.ro/04/10/2026/revista-uzp-nr-43-2026/#flipbook-df_rand872405239/1/

de eCronica

Ion Iordache

„Nimic din ceea ce veți învăța pe parcursul studiilor nu vă va fi de nici cea mai mică utilitate [în viitor], cu excepția unui singur lucru: dacă munciți din greu și cu inteligență, ar trebui să fiți capabili să vă dați seama când cineva spune prostii, iar asta, în opinia mea, este scopul principal, dacă nu chiar singurul, al educației.” (John Alexander Smith, discurs adresat studenților din anul întâi la Oxford)

Joi, ora zece, sala de consiliu a unui centru logistic de lângă autostradă. Pe ordinea de zi este un singur punct: riscul de securitate din zona de expediție. Managerul de securitate proiectează ultimul slide, o matrice de risc de cinci pe cinci.

Articolul întreg aici:

Nonsensul, un risc de securitate

• Dan Constantin, președinte al UZPR: „Ce a făcut o viață întreagă – și ce face – Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei”

Banca Națională a României (BNR) și Asociația Culturală MARGINAL au roganizat pe 5 octombrie 2026 un eveniment de excepție dedicat fotografiei ca document istoric și memorie instituțională: lansarea volumului retrospectiv „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, de Lucian Tudose, unul dintre cei mai reputați fotojurnaliști din România, membru al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România. Evenimentul a avut loc la sediul central al BNR.

Ceremonia a fost deschisă de o alocuțiune susținută de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. În cuvântul său de prezentare, guvernatorul BNR l-a descris pe autor ca pe un artist care a reușit să creeze o cronică expresivă în imagini a evenimentelor de pe agenda instituției, pe parcursul ultimilor zece ani dinaintea pensionării sale, în calitate de fotoreporter al BNR.

Prezent la manifestare, Dan Constantin, președinte al UZPR, a punctat importanța surprinderii prin obiectiv a istoriei în mișcare: „Există personalități care obligă presa să fie activă. Mulți au crezut că odată cu apariția invenției fraților Lumière, fotografia va dispărea. Au trecut peste 100 de ani și fotografia a rămas, iar ceea ce a făcut o viață întreagă și ce face Lucian Tudose arată că această artă este o profesie, în primul rând a jurnalismului, care are vârfurile ei, pe care Lucian le onorează. Anul trecut, un juriu al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România l-a ales pe Lucian Tudose pentru a primi Premiul pentru Fotoreportaj, iar toate distincțiile pe care putea să le primească un profesionist din România cred că Lucian le are. Istoria rămâne și prin fapte, și prin cărți și mai ales prin fotografii. Personalitățile prezente astăzi aici arată forța pe care o are în continuare Lucian Tudose”. De asemenea, UZPR a fost reprezentată de vicepreședintele Emil Stanciu și de Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP.

O cronică vizuală a peste 40 de ani de carieră

Volumul „Fotografiile vorbesc – Povestea vieții mele”, apărut la Editura Niculescu, reunește fragmentele unei arhive vizuale de excepție, construite de Lucian Tudose de-a lungul a peste patru decenii de activitate.

Cartea reprezintă o mărturie profundă în care rigoarea documentară se împletește armonios cu sensibilitatea artistică, surprinzând momente politice, instituționale și publice majore din istoria contemporană a României.

Lucrarea s-a bucurat de aprecieri din partea unor personalități marcante, printre care Claudia Nicolae, director general al AGERPRES, jurnalista și profesorul asociat Gilda Lazăr, Octavian Știreanu, Dona Tudor, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, Răduț Bâlbâie, jurnalist și istoric de presă.

În cadrul evenimentului cei prezenți au asistat și la o serie de dezbateri și dialoguri, moderate chiar de autorul lucrării, Lucian Tudose.

Foto: Teodora Marin