Duminică, 4 octombrie 2026 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei)

 

4 octombrie 2026, ora 10.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Expoziția: „Assisi – inima lui Francisc“: Fotografii realizate în decembrie 2025 la Assisi (Italia), autor: Erwin Josef Țigla.

Expoziție de păretare din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Program cultural prezentat de: corul „Sf. Ana“ din Vișeu de Sus / Maramureș, solista Alida Beskid (Vișeu de Sus) și formația de dansuri populare germane „Gute Laune = Bună dispoziție” din Satu Mare (coordonator: Ioan Zoltan Hodrea).

 

4 octombrie 2026, ora 15.15, strada principală și piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Parada portului popular german.

 

4 octombrie 2026, ora 16.00, Căminul Cultural Văliug:

800 de ani de la trecerea în eternitate a Sfântului Francisc de Assisi (1181 – 1226).

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Sfânta Liturghie pontificală în limbile germană și română – de hram și cu prilejul Sărbătoririi „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a –  concelebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, abatele mănăstirii benedictine St. Lambrecht în Stiria (Austria) și păr. canonic Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan. În spirit ecumenic participă mag. Frank Schleßmann, preot evanghelic din Austria Superioară și pr. Walther Sinn, preot evanghelic al Banatului.

 

4 octombrie 2026, ora 17.30, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” și Căminul cultural Văliug:

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXXIII-a.

Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea formațiilor din Satu Mare („Gute Laune = Bună dispoziție” / coordonator: Ioan Zoltan Hodrea), Vișeu de Sus / Maramureș (corul „Sf. Ana“ / dirijor: Erwin Husak și solista Alida Beskid) precum și din Reșița („Enzian = Gențiana“ / coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“,

XXXVI. Auflage, Oktober 2026

 

Samstag, der 3. Oktober 2026 (Tag 2 der Kulturdekade)

 

Sonntag, der 4. Oktober 2026 (Tag 3 der Kulturdekade)

 

4. Oktober 2026, 10:30 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

Ausstellung: „Assisi – das Herz von Franziskus“: Fotos aus Assisi (Italien) – Dezember 2025, Autor: Erwin Josef Țigla.

Wandschoner-Ausstellung aus der Sammlung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

Kulturprogramm mit dem „St. Anna“-Chor aus Oberwischau / Kreis Marmarosch (Dirigent: Erwin Husak), der Solistin Alida Beskid (Oberwischau) und der Volkstanzgruppe „Gute Laune“ aus Sathmar (Koordination: Ioan Zoltan Hodrea).

 

4. Oktober 2026, ab 15:15 Uhr, auf der Hauptgasse und am Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:

33. Heimattag der Banater Berglanddeutschen.

Trachtenaufmarsch.

 

4. Oktober 2026, 16:00 Uhr, Kulturheim Franzdorf:

800. Todestag des Heiligen Franz von Assisi (1181 – 1226).

33. Heimattag der Banater Berglanddeutschen.

Kirchweihmesse und zugleich Heimatmesse der Banater Berglanddeutschen. Mit Msgr. József Csaba Pál, Diözesanbischof von Temeswar, GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, Abt der Abtei St. Lambrecht in der Steiermark, Österreich und Pfr. Veniamin Pălie (Pfarrer in der „Maria Schnee“-Pfarrkirche Reschitza I, zuständig für die gefeierte Kirche in Franzdorf und römisch-katholischer Erzdechant des Banater Berglands). Im Geiste der Ökumene sind anwesend Mag. Frank Schleßmann, evangelischer Pfarrer in Oberösterreich, und Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer des Banats.

 

4. Oktober 2026, 17:30 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche und Kulturheim Franzdorf:

Kirchweihfest mit Aufstellen des Kirchweihbaums und Kulturprogramm mit den Kulturformationen aus Sathmar („Gute Laune“ / Koordination: Ioan Zoltan Hodrea), Oberwischau / Marmarosch („St. Anna“-Chor / Dirigent: Erwin Husak und Solistin Alida Beskid) sowie Reschitza („Enzian“ / Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

Bozovici, 3 octombrie 2026 – Spațiul cultural al Văii Almăjului a îmbrăcat haine de sărbătoare cu prilejul manifestării de la Muzeul „Almăjul – Vatră Strămoșească”. Întâlnirea, intitulată sugestiv „Miracole din Valea Miracolelor”, a reunit fii ai locului, cercetători, scriitori, jurnaliști, oameni de cultură și tineri din comunitate, într-un arc peste timp dedicat credinței, memoriei istorice și cuvântului scris.

Evenimentul a debutat conform tradiției locale cu o rugăciune de binecuvântare, stabilind cadrul spiritual al unei întâlniri de suflet despre identitatea almăjeană și rolul ei în tezaurul național.

Doi autori, o singură vatră: Florina-Maria BĂCILĂ și Iosif BĂCILĂ

Punctul central al manifestării l-a constituit prezentarea operei și activității editoriale desfășurate de conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ și prof. Iosif BĂCILĂ. Colaborarea exemplară dintre tată și fiică a fost evocată ca un model de continuitate intelectuală și de dăruire pentru patrimoniul regional.

În cadrul reuniunii au fost puse în lumină lucrările de referință din seria Dorziana, semnate de conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ:

Dorziana – Consemnări și exegeze (Editura Cosmopolitan Art, Timișoara, 2024);

Dorziana – Poemul (ne)cuvântului întemeietor (Editura Cosmopolitan Art, Timișoara, 2021);

Dorziana – O (re)construcție a textului prin limbaj (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2016).

Atenția publicului s-a îndreptat totodată spre lansarea noului volum din seria monografică de anvergură coordonată de cei doi autori: Valea Almăjului – Oameni și fapte (Limbă, istorie, credință și cultură românească) – cartea a șasea, apărută în acest an la Editura Cosmopolitan Art din Timișoara. Proiectul, conceput ca o veritabilă arhivă memorialistică și enciclopedică a Văii, continuă să aducă la lumină figuri marcante, documente și tradiții ale ținutului.

O punte a neamului și a sufletului: Emoția legăturii dintre fiică și tată

Dincolo de rigoarea academică și de datele monografice, întreaga manifestare a stat sub semnul unei stări de grație mai greu de transpus în cuvinte: emoția generată de relația dintre profesorul Iosif BĂCILĂ și fiica sa, conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ.

Pentru cei prezenți în sală, imaginea tatălui și a fiicei lucrând umăr la umăr la același altar al culturii almăjene a oferit o adevărată lecție despre iubire, continuitate și dăruire. Nu a fost vorba doar despre un parteneriat intelectual între doi filologi de excepție, ci despre o moștenire spirituală transmisă din generație în generație cu delicatețe și respect profund. Într-o lume tot mai închistată și rece, spectacolul simbolic al fiicei care preia ștafeta memoriei de la tatăl său și o duce mai departe în mediul universitar – cu rigoare, dar mai ales cu aceeași dragoste neviciată pentru satul natal și pentru limba română – a picurat în inimile asistenței un sentiment curat de mândrie și speranță.

Encyclopaedia Bannatica

Un moment de referință al manifestării a fost oferit de prezența  dr. Adrian BĂDESCU – medic, scriitor și autor al amplei lucrări Encyclopaedia Bannatica (volumul I, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2025). Născut la Bozovici, dr. BĂDESCU a mărturisit, prin discursul său, emoția de a vorbi acasă, evocând amintiri din copilărie și reperele formative primite de la prof. Iosif BĂCILĂ.

În cadrul prezentării lucrării sale, dr. Adrian BĂDESCU a subliniat exigența științifică a selecției celor peste 110 personalități din primul volum al enciclopediei sale, reliefând că Almăjul are o densitate remarcabilă de personalități ce au marcat Banatul, România și Europa (evocând figura reprezentativă a lui Eftimie MURGU, ale cărui valori de dreptate și demnitate coincid desăvârșit cu spiritul almăjean).

Adresându-se direct tinerilor din sală, dr. BĂDESCU a punctat: „Centrul lumii nu e întotdeauna acolo unde se află marile capitale. Centrul lumii poate fi și locul în care o comunitate știe cine este.” În încheiere, domnia sa a prezentat un mișcător Laudatio dedicat prof. Iosif BĂCILĂ și conf. dr. Florina-Maria BĂCILĂ, definind opera lor comună drept un act de restitutio și o victorie împotriva uitării.

Un moment cald și plin de substanță l-a oferit intervenția dr. Paul PUREA – medic chirurg, scriitor și fost absolvent al liceului din Bozovici. Într-un discurs nuanțat și presărat cu reflecții profunde, dr. PUREA a definit misiunea scriitorului ca pe un act de căutare a adevărului: „Așa cum rădăcinile ocolesc pietrele pentru a ajunge în pământ, scriitorii ocolesc banalitatea, căutând în cuvinte cele două taine: a frumosului și a înțelepciunii lumii.”

Analizând seria de șase volume Valea Almăjului – Oameni și fapte, dr. Paul PUREA a subliniat că, privite în ansamblu, acestea depășesc tiparul unor simple monografii, constituind o adevărată enciclopedie a Almăjului, unicat în spațiul nostru cultural. 

Un mesaj important, în cadrul dialogului, l-au transmis și cei doi piloni ai vieții culturale cărășene: Gabriela ȘERBAN, directoarea Bibliotecii din Bocșa, și cunoscutul editor, scriitor și critic Gheorghe JURMA, din Reșița:

Doamna Gabriela ȘERBAN a definit seria monografică drept un „tezaur de mii de pagini” și o hartă de repere esențială pentru tineri, asumându-și misiunea de a promova intensiv în rețeaua bibliotecilor atât seria almăjeană, cât și studiile de rigoare filologică dedicate de Florina-Maria BĂCILĂ poeziei religioase a lui Traian DORZ.

La rândul său, Gheorghe JURMA a așezat manifestarea sub semnul identității naționale – amintind că „Limba română este patria mea” – și a evocat legătura de decenii cu prof. Iosif BĂCILĂ și Liceul din Bozovici, vatră din care au odrăslit generații de intelectuali. Referindu-se la contribuția conf. univ. dr. Florina-Maria BĂCILĂ, criticul a subliniat că autoarea nu doar că pune în valoare scriitura religioasă, ci creează o adevărată metodologie de investigație critică și lingvistică, demonstrând că geografia, oamenii și spiritul Văii Almăjului sunt veritabile miracole culturale.

O altă intervenție încărcată de emoție a aparținut prof. Nicoleta MARCU (fostă directoare a Casei Corpului Didactic Caraș-Severin), una dintre personalitățile antologate în cuprinsul acestui al șaselea volum și una dintre prezențele pe coperta acestuia. Evocând legătura sa de suflet cu Almăjul natal, prof. Nicoleta MARCU a mărturisit că munca sa în educație s-a desfășurat mereu sub îndemnul biblic „Slujba ta fă-o deplină!”. Referindu-se la lucrarea coordonată de familia Băcilă, domnia sa a definit-o drept un reper moral necesar generațiilor tinere: „Această lucrare nu este doar o carte, ci o hartă a valorilor noastre comune, o oglindă a acestui ținut miraculos și o punte de neuitare între noi și viitor.”

Pentru finalul întâlnirii, momentul discursiv a fost completat armonios cu un recital de poezie susținut de creatori locali prezenți. Aceștia au oferit publicului lecturi din propriile creații, aducând pe scenă de la stări melancolice și doine de dor, până la versuri dedicate vetrei natale și frumuseții Văii Almăjului: Adrian BORCEAN, Mariana PÂȘLEA, Elena BORCHESCU și Nicolae ANDREI.

Evenimentul s-a încheiat într-un spirit de comuniune, cu promisiunea continuării seriei editoriale Valea Almăjului – Oameni și fapte și cu anunțarea unor noi lansări de carte și întâlniri literare în perioada următoare.

Prin îmbinarea cercetării filologice cu documentarea istorică și trăirea poetică, manifestarea de la Bozovici confirmă că memoria culturală a Almăjului rămâne o vatră dinamică, capabilă să unească generațiile în jurul valorilor autentice ale neamului.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin 

Credit foto: Constantin VLAICU, Gabriela ȘERBAN, Adela SCHINDLER

De Victor Nafiru

La ora la care scriu aceste rânduri, trei sferturi din Micro IV este scufundat în întuneric, plin de șanțuri, câini vagabonzi și, de ce nu? de potențiali tâlhari care abia așteaptă să-ți dea în cap pentru 5, 10 lei.

Și în timp ce toate astea fac parte din realitatea reșițeană a ultimelor luni, primarul Reșiței, care, la un moment dat era chiar vicepreședintele PNL la nivel național, îl apără precum un luptător antic pe cel care îi este prieten, model de viață și șef de partid: Ilie Bolojan. Și nu pentru prima dată îi sare în apărare, să-i dedice ode, să-l înalțe pe piedestalul nemuririi din piața publică: „Nu am cunoscut un om cu o capacitate de muncă mai mare decât a lui Ilie Bolojan. Un om tenace, pragmatic, hotărât. Un om deschis la dialog, rezistent la șicane și la jigniri, indiferent cât de abjecte au fost. Un adevărat patriot”.

Asta spune primarul Reșiței, cu trimitere la cei 58 de ani de viață, dintre care 30 de mediu privat și 10 de administrație publică. Sute de colaboratori și de contacte, însă nici unul ca Ilie Bolojan. Ilie Unicul, aș trage eu o concluzie.

Sigur, e opinia lui Nelu Popa și trebuie respectată, că așa se spune în democrația pe care o tot clamăm, deși stârnește zâmbete chiar și printre camarazii de doctrină.

Dacă s-ar fi oprit doar la această caracterizare, gen rezumatele din gimnaziu în personajele principale era un Mircea cel Bătrân, un Dănilă Prepeleac sau Victoria Lipan, l-aș fi înțeles că o face din dragoste nețărmurită, stimă și mândrie pentru cel care de ani și ani îi este far călăuzitor în administrație și nu numai. Dar, când spune că: „De mai bine de un an, a fost terfelit (el, nea Ilie) de tot felul de neaveniți, de golani  politici, de ticăloși care nu au făcut nimic bun în viața lor, culminând cu tot ce s-a întâmplat astăzi.”, te face să zâmbești amar pentru această mostră de limbaj suburban și să te întrebi dacă aceste vorbe nu sunt la fel de abjecte ca și cele de care amintea Nelu Tăițelu.

Și mă mai întreb, Nelule, oare este corect ca doar unii să fie făcuți golani politici, ticăloși și derbedei? Sau ai impresia că doar unii vor binele țării și alții nu? Nu crezi că și alte partide, inclusiv PNL, au golanii lor? Ce te face să crezi că țara asta e plină de cârnați și doar câțiva, care vor binele țării, sunt cu adevărat patrioți? De ce avem mereu tendința de a arăta cu degetul doar spre unii? Să-i suduim, să-i blamăm, să-i băgăm în aia mă-sii, să-i facem hoți și trădători de țară? De ce avem orbul găinilor și negăm realitatea? Care realitate ne arată că puterea de cumpărare a scăzut drastic în mandatul prietenului, modelului tău de viață și șefului de partid. Și nu vorbesc doar de pensionari, ci și de lucrătorii din privat, persoanele cu dizabilități, mamele cu copii, elevi, studenți, firme, administrație. De ce ar fi prietenul tău mai patriot decât mine, vecinul meu și alte milioane de români? Doar pentru faptul că îndrăznim să-l criticăm? Să ne exprimăm nemulțumirea pentru reformele sale care au pus pe butuci sute de primării? Uită-te la primăria pe care o conduci, și îmi vei da dreptate, dacă vei avea puterea să recunoști acest lucru.

Ș-apoi, Nelule, eu îți înțeleg mai bine ca mulți alții supărarea pentru cele întâmplate ieri. Doar că ieri Ilie Bolojan a fost chemat la DNA pentru audieri, nicidecum ca să fie încătușat ori pus sub acuzare. Poate fi o coincidență sau poate nu. Timpul va dovedi cu siguranță, și că va veni vremea când acești „păpușari” cum îi numești tu, vor răspunde pentru tot răul făcut. Dar înainte de a vorbi despre golăneală politică, te-aș ruga să te uiți în grădina propriului partid. Iar dacă nu vei vedea un fir de buruiană, schimbă