Ziua Mondială a Știrilor, 28 septembrie, marcată în toată lumea în acest an sub sloganul „Cunoaște faptele. Înțelege ceea ce contează. Alege jurnalismul de încredere”, este un moment binevenit de a se evalua cum sunt privite știrile de către publicul asaltat de tot felul de tipuri de conținut, specifice erei digitale. Iar specialiștii de la Reuters Institute au elaborate un raport în acest sens.
În ultimii ani, modalitățile prin care oamenii intră în contact cu știrile și le consumă au devenit tot mai diverse – sursele considerate cândva sinonime cu știrile – precum presa scrisă și televiziunea – și-au pierdut reent, din punct de vedere statistic, pentru prima dată, supremația asupra agendei publice, iar audiențele, în special cele tinere, se orientează tot mai mult către platformele digitale pentru a se informa. Doar că în mediul digital, știrile produse de mass-media tradițională constituie doar o mică parte din vasta gamă de conținut cu care oamenii interacționează și căruia îi dedică timp. În loc să apară în spații dedicate, precum ziarele sau jurnalele de știri, știrile sunt adesea prezentate pe platformele digitale în fluxuri de conținut (feed-uri) în care nu se face o distincție clară între acestea și materialele de divertisment, stil de viață sau conținutul personal, printre multe altele. Mai mult, persoanele publice – de la politicieni la celebrități – a căror comunicare cu publicul era odinioară mediată de presa tradițională, interacționează acum direct cu urmăritorii lor. Oamenii obișnuiți pot documenta și disemina imagini de la evenimente importante, iar influencerii joacă un rol tot mai mare în modelarea dezbaterilor și a opiniei publice. Totodată, formatele și genurile care, anterior, erau limitate de constrângeri materiale și norme instituționale au devenit mult mai fluide și multimodale. Aceste evoluții au zdruncinat premisele existente cu privire la natura știrilor, aspectul acestora, sursele care le furnizează și locurile în care pot fi găsite. Dar cercetările arată o concluzie îmbucurătoare: nucleul percepției publicului despre ceea ce constituie o știre a rămas același.
Convingerea fundamentală: știrile trebuie să se bazeze pe informații exacte și verificate
Cercetările anterioare privind „valorile știrilor” (news values), de exemplu, au analizat caracteristicile care fac ca anumite evenimente sau subiecte să merite să fie relatate și modul în care aceste criterii s-au schimbat în timp. Acest lucru are implicații importante atât pentru modul în care organizațiile de știri concep esența activității lor, cât și pentru cercetători, a căror înțelegere a consumului de știri depinde, în parte, de modul în care publicul însuși definește ceea ce constituie, propriu-zis, o știre.
Raportul citat de reutersinstitute.politics.ox.ac.uk pune în prim-plan modul în care publicul înțelege conceptul de „știre”. Pe lângă convingerea fundamentală că știrile trebuie să se bazeze pe informații exacte și verificate, analiza a identificat mai multe atribute observabile în definițiile oamenilor privind știrile, precum și modul în care acestea pot fi modelate de relevanța, momentul și locul desfășurării evenimentelor.
Definițiile știrilor din perspectiva publicului păstrează un nucleu tradițional remarcabil de stabil, bazat pe înțelegeri comune, chiar dacă unii adoptă o definiție mai extinsă a știrilor. Pe baza analizei datelor provenite din sondaje online în șase țări, autorii raportului au constatat că deși mulți oameni definesc în continuare știrile prin prisma unor subiecte, surse, actori, genuri și formate considerate „tradiționale” sau fundamentale, unii adoptă acum o definiție mai „extinsă” a acestora. Aproximativ jumătate (49%) au o definiție tradițională, de bază, care înțelege știrile în primul rând ca subiecte precum politica și economia, relatate de jurnaliști și experți din cadrul instituțiilor de presă consacrate și prezentate sub formă de texte ample sau materiale video; un sfert (26%) adoptă o definiție extinsă, care păstrează atributele fundamentale, dar include și elemente mai noi, mai puțin convenționale; acestea lărgesc sfera definiției pentru a cuprinde, de exemplu, subiecte precum jocurile video și moda, abordate de celebrități și influenceri pe rețelele de socializare, în podcasturi și în clipuri video scurte – conținut prezentat uneori sub formă de comentarii, dezbateri sau satiră. În ansamblu, practic nu există nicio persoană care să recunoască atributele extinse fără a include, în același timp, elementele tradiționale de bază în propria definiție a știrilor.
Persoanele care se bazează în principal pe platforme (de exemplu, rețelele de socializare) pentru a afla noutăți sunt mai predispuse să adopte o definiție extinsă a conceptului de știre (38%) comparativ cu cele care se bazează în principal pe surse tradiționale (25%) – precum televiziunea, presa scrisă și radioul, dar și site-urile și aplicațiile editorilor tradiționali.
Informațiile sunt considerate știri dacă provin de la branduri media consacrate
Și sursele joacă un rol important în modul în care oamenii definesc știrile. Este mult mai probabil ca informațiile să fie percepute drept știri dacă provin de la branduri media consacrate (televiziune, radio, presă scrisă) și de pe site-uri de știri dedicate. În schimb, informațiile de pe rețelele de socializare, din podcasturi sau de la chatbot-uri bazate pe inteligență artificială sunt mult mai puțin susceptibile de a fi considerate știri.
Brandurile ai căror utilizatori consideră că majoritatea conținutului publicat reprezintă știri (percepție bazată, pentru mulți, pe definiția fundamentală) se bucură, de regulă, de o mai mare încredere. Invers, brandurile care publică mai mult conținut aliniat definiției extinse tind să aibă un nivel scăzut de încredere în rândul publicului.
Informațiile provenite de la jurnaliști și de la persoane asociate cu instituții care dețin autoritate epistemică – precum politicienii și oamenii de știință – sunt mai susceptibile de a fi considerate știri decât cele provenite de la persoane precum celebrități, creatori de conținut, influenceri sau oameni obișnuiți.
Subiecte precum politica, conflictele și economia sunt puternic asociate cu noțiunea de știre, în timp ce domenii precum jocurile video și moda sunt considerate știri doar de o minoritate – de obicei, de persoanele care adoptă o definiție extinsă a știrilor.
Anumite genuri, cum ar fi știrile de ultimă oră, investigațiile și relatările verificate, sunt adesea asociate cu știrile, la fel ca și formatele de tip video sau text de lungă durată; acest lucru se datorează însă, în principal, asocierii lor cu surse și branduri specifice. Podcasturile și conținutul audio de lungă durată sunt considerate știri de către o parte a publicului.
De asemenea, relevanța socială și cea personală acționează ca factori contextuali – oamenii tind să considere o informație drept știre dacă evenimentul are loc în prezent sau îi vizează direct, deși și informațiile despre trecut ori despre posibile evenimente viitoare pot constitui știri.
Extindere în jurul unui nucleu neschimbat
Unii oameni recunosc o posibilă schimbare recentă în modul în care percep știrile. Potrivit sondajului, 59% dintre respondenții din Argentina au declarat că definiția lor despre ceea ce constituie o știre s-a schimbat în ultimii cinci ani, în timp ce această cifră a variat între 40% și 50% în Spania, Norvegia, Regatul Unit și SUA. Doar 17% dintre respondenții din Japonia au afirmat că au observat o schimbare, însă chiar și acolo o minoritate semnificativă a declarat că privește acum știrile dintr-o perspectivă diferită.
În esență, definițiile știrilor la care aderă mulți oameni includ în continuare subiectele, sursele, actorii, genurile și formatele tradiționale identificate în studii realizate cu decenii în urmă, cu o extindere a acestor definiții dincolo de acest nucleu însă nu într-o măsură care să fi înlocuit semnificativ concepțiile tradiționale, fundamentale, despre ceea ce constituie o știre.
Foto: pixabay.com