Sub patronajul specializat al Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, beneficiar al colaborării cu Primăria Municipiului, sâmbătă, 5 septembrie 2026, a avut loc ediția inaugurală a Simpozionului Internațional (istorici din România și Ungaria) în formatul Conferința Științifică dar intitulat „Cultură și civilizație urbană în Banatul istoric”, eveniment de elegantă audiență care s-a desfășurat sub genericul: „Istorii care ne leagă: personalități, memorie colectivă și identitate urbană”. Cuvântul de întâmpinare a aparținut Dacianei Vuia, directorul muzeului gazdă.

În atmosfera vremurilor pe care vorbitorii le-au descifrat, fiecare în modul lor de cercetare, aceștia au adăugat argumente istorice care să completeze pagini de evoluție istorică bănățeană, portretul unor personalități ce și-au adus aportul în desfășurarea evenimentelor istorice locale, în varii domenii de economie urbană ori rurală, viață socială, culturală, spirituală, mentalități.

Astfel, cercetătorii invitați la această conferință au adus lămuriri esențiale: conf. univ. dr. Adrian Magina (Universitatea de Vest din Timișoara) a clarificat originile lui Paul Kinizsi, în timp ce dr. Ionel Bota (Centrul de Studii Bănățene „Sim. Sam. Moldovan”) a vorbit despre clivajele de mentalitate din Oravița și Țara Cărașului în secolul al XVIII-lea. Din trecutul Lugojului profesorul Horațiu Suciu (Liceul „Iulia Hasdeu”) a ales să prezinte studiul de caz pe care l-a realizat în legătură cu pesonalitatea lui Rosenthal, iar dr. Livia Magina (directorul Muzeului Banatului Montan) a reconstituit vizita familiei regale în Reșița și Anina anului 1926. Spațiul bănățean a fost analizat și din perspectiva vechiului sistem balnear, climateric și de vilegiatură și a stațiunilor de odihnă, muzeograful Bogdana Negrei prezentând istoricul Parcului Teiuș din Caransebeș ca stațiune climaterică interbelică. Dimensiunea culturală și spirituală a fost miezul conferinței muzeografului Marius Cornea (Muzeul Național al Banatului), prin prezentarea colecției de artă Kornis din Timișoara și a comunicării susținute de drd. Raimond Rupp (Universitatea „Babeș-Bolyai”), care a relevat activitatea și mobilizarea instituțională a Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Intervenția lui Sergiu Dema (managerul cultural al Casei de Cultură din Jimbolia), a constat în prezentarea proiectului care se bucură de un adevărat succes având ca temă traiectoriile biografice ale marilor industriași în ceramică (țiglă, cărămizi și altele) Bohn, Muschong, Treiss și Undisz. Prof. dr. Dumitru Tomoni (Muzeul din Făget) a readus în memorie figura lui Victor Feneșiu, cu rol imens în actul de la 1 Decembrie 1918, victimă a regimului comunist.

Lucrările au continuat în după-amiaza aceleiași zile cu muzeograful Cristian Oliviu Gaidoș, în calitate de coordonator al acestui eveniment, autor al unei lucrări dedicate celei mai mari case comerciale de manufactură și modă din Banatul istoric, „Brüder Deutsch & Comp.”, introducându-ne rezumativ în ideile și tematica aleasă. A urmat intervenția prof. Bogdan Seculici (Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni”), care a inventariat monumentele istorice și clădirile emblematice din Ciacova. Arhitectura și construcțiile au rămas în prim-plan datorită istoricului de artă Ilona Miklosik, care a adus un memento util omagiind activitatea și opera prolificului arhitect Eduard Reiter, ale cărui realizări nu sunt cunoscute încă în totalitate. În continuare, cercetătorul Sándor Téglásy (Bánsági Magyar Értékekért Egyesület, Ungaria), a reconstituit cariera uitată a constructorului lugojean Aladár Ferencsik și activitatea acestuia la Budapesta. Evoluția  economică a zonei în mediul rural a fost demonstrată de Waldemar Alexander Megherle (Asociația „Casa Artelor Tradiționale” Lugoj), care a vorbit despre impactul țiglei lugojene în dezvoltarea satului mehedințean. Sesiunea a fost încheiată cu evocări patetice ale unor figuri marcante din istoria bănățeană, iar dr. Constantin-Tufan Stan (Universitatea din Oradea) l-a prezentat pe George Pavel, primul dirijor al Operei timișorene și al Filarmonicii „Banatul”. Pe parcursul susținerii conferințelor, au avut loc și intervenții ale participanților, ivindu-se noi argumentări privind tematicile abordate, toate intervențiile confirmând încă o dată unitatea istoriei bănățene în istoria României și a Europei Centrale.

Programul s-a încheiat cu o vizită ghidată chiar în clădirea Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, conduși de Cristian Oliviu Gaidoș, de data aceasta în calitate și de curator al expoziției intitulate „Destinul unui artist”, dedicate aniversării a 145 de ani de la nașterea lui Virgil Simonescu (1881-1941), pictor și profesor, unul dintre cei mai valoroși artiști bănățeni academiști din prima jumătate a secolului al XX-lea. Expoziția reunește  pictură religioasă, portrete și un valoros fond documentar expus spre vizitare, format din proiecte, schițe și fotografii de familie. Și eu, alături de toți participanții, am avut bucuria de a o admira încă o dată, în chiar acest spațiu al clădirii istorice găzduind celebrul muzeu lugojan la parterul căruia, cândva, magnificul artist plastic român, maestrul Silviu Oravitzan, a organizat spațiul în care și astăzi sunt organizate vernisaje specializate.

Întâlnirea de la Lugoj a demonstrat că este începutul unei frumoase tradiții dedicate cercetării, promovării și valorificării patrimoniului cultural și istoric al Banatului.

 

Cristina Anișoara ZAINEA

membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin

 

 

Orașul Bocșa a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare în perioada 3-6 septembrie 2026, găzduind cea de-a VI-a ediție a prestigiosului eveniment cultural „Bocșa Film Festival”. 

Ziua de vineri, 4 septembrie, a stat sub semnul reverenței față de valorile identitare ale Banatului Montan, fiind dedicată aproape în întregime memoriei și moștenirii complexe lăsate de marea personalitate a locului: Petru E. Oance, cunoscut și iubit de generații întregi sub pseudonimul Tata Oancea.

La invitația doamnei Gabriela Șerban, director al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și inima organizatorică a manifestărilor, Sala de Consiliu a Primăriei Orașului Bocșa a devenit neîncăpătoare pentru oameni de cultură, scriitori, cercetători, bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale.

Manifestarea a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Bocșa, reprezentate prin primarul Mirel Patriciu Pascu, alături de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, condusă de doamna Gabriela Șerban. Între organizatori trebuie menționată și Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – U.A.R.F. care a contribuit cu proiecția de filme artistice, ce au încheiat fiecare zi a manifestării, în Parcul Pescăruş, din Bocșa Română.

 

Presa cărășeană a fost prezentă la cel mai înalt nivel prin delegația Filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), condusă de președintele filialei, I.D. Cucu, alături de cunoscuții jurnaliști și oameni de condei Mario Balint, Martin Olaru, Victor Nafiru și subsemnatul, Constantin Vlaicu.

 

Lucrările și comunicările din Sala de Consiliu au debutat sub aura evocării zilei de 29 august, dată la care s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui Tata Oancea. Centrală în cadrul discuțiilor a fost prezentarea uriașului efort editorial și de arhivă depus pentru recuperarea manuscriselor istorice. Un accent deosebit s-a pus pe jurnalele inginerului Valeriu Fabian* și pe reconstituirea ciclului monografic și biografic „Don Quijote al Banatului” (proiect amplu ce cuprinde 12 volume, dintre care o parte au văzut deja lumina tiparului prin grija editorilor și colaboratorilor).

Un moment de o deosebită sensibilitate l-a constituit programul susținut de un grup de elevi din localitate, care au recitat cu emoție din poeziile lui Tata Oancea, ducând mai departe moștenirea literară a graiului bănățean.

 

O profundă încărcătură emoțională l-a constituit și momentul omagierii reputatului jurnalist, scriitor și cineast Vasile Bogdan, autor a peste două sute de filme documentare și al unor volume fundamentale dedicate memoriei locurilor („Reșița dincolo de cuvinte”, operele dedicate Bocșei și lui Tata Oancea). În cadrul întâlnirii au fost acordate plachete de onoare și diplome de consacrare, subliniindu-se că munca de cercetător al memoriei nu este o simplă culegere de date, ci un manifest de viață și o punte aruncată între generații.

Efortul conjugat al echipei de proiect – în care se regăsesc personalități precum Gheorghe Jurma, Diana Maier, Titus (fiul lui Tata Oancea) și numeroși voluntari – reconfirmă faptul că istoria industrială și culturală a Bocșei rămâne un tezaur viu.

Agenda zilei a fost una extrem de bogată în apariții editoriale de ținută:

Lansare de carte Constantin Mărăscu: A fost prezentat volumul „Sfinți fără aureolă”, purtând semnatura cunoscutului scriitor.

Restituire Vasile Bogdan: Renumitul scriitor și om de cultură Gheorghe Jurma a prezentat noua apariție de la Editura TIM Reșița, volumul „Cum am devenit cineast”, semnat de Vasile Bogdan.

Prezentări muzicologice: Profesorul și muzicologul Constantin-Tufan Stan (profesor de pian, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, originar din Bocșa) a adus în fața publicului o serie de prezentări de cărți și reviste reprezentative pentru cultura Banatului.

 

În cadrul alocuțiunilor, președintele UZPR Caraș-Severin, I.D. Cucu, a subliniat legătura afectivă și istorică pe care o are cu Bocșa, amintind de cei trei piloni ai orașului: industria siderurgică de pionierat (furnalul de la 1711), mineritul și uriașul patrimoniu spiritual patronat de figura lui Tata Oancea:

„Bocșa este casa lui Tata Oancea, întregul oraș aparține memoriei acestui titan. Gazetăria este poate cea mai frumoasă profesie din lume, iar noi, cei din presă, avem datoria morală de a fi alături de valorile Banatului.” – I.D. Cucu

Președintele UZPR a lansat totodată invitația de a demara la Bocșa ateliere și cursuri de inițiere în jurnalism pentru elevii de liceu, propunere îmbrățișată de doamna Gabriela Șerban și susținută de jurnalistul Mario Balint, care a reamintit de proiectele media derulate deja în comunitate.

Un discurs tulburător a fost oferit de  cercetătorul prof.univ. dr. Martin Olaru, fost specialist în cadrul Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național, membru al filialei Caraș Severin a UZPR. Acesta a evocat anii ’70-’80 și misiunile anevoioase de salvare, inventariere și desprăfuire a colecțiilor de carte și artă din casa lui Tata Oancea sau de la familia Wolf, vorbind despre dramele pierderii unor arhive, dar și despre bucuria de a vedea astăzi la Bocșa un muzeu modern, capabil să adăpostească ceea ce s-a salvat.

La rândul meu, în calitate de jurnalist și om al pădurii sosit de pe plaiurile Mehadiei, am transmis salutul colegial și onoarea de a fi parte din această aleasă adunare de inimi românești, care luptă împotriva uitării.

 

Un spațiu aparte în cadrul evenimentului l-a ocupat finisajul expoziției de artă ,,Deco Experiment” (cloisonné & vitraliu fals), semnată în exclusivitate de autorul Dușan Baiski, prezent la eveniment.

 

Cea de-a treia zi a evenimentului a adus în atenția publicului din Sala de Consiliu un moment de sinceră restituire și recunoștință față de presa culturală scrisă. A fost evocat parcursul zbuciumat al revistei „Bocșa Culturală”, o publicație născută din pasiunea bibliotecarilor bocșeni. Salvat de la dispariție prin sprijinul administrației locale și al oamenilor dedicați cărții, acest periodic rămâne un veritabil document de arhivă pentru Banatul Montan.

În cadrul discuțiilor s-a subliniat valoarea interviurilor de colecție găzduite de revistă de-a lungul timpului (precum dialogurile de referință cu istoricul Nicolae Bocșan sau contribuțiile maestrului Marius Maniov), pledându-se pentru atragerea tinerilor spre lectură și cercetare.

 

Cea de-a doua parte a zilei a fost rezervată vizitării noului complex muzeal. Inaugurat oficial la 12 iunie 2026 pe strada 1 Decembrie 1918 (nr. 39-41), Muzeul Orașului Bocșa funcționează sub egida Primăriei și reprezintă un pilon fundamental pentru valorificarea patrimoniului din Bocșa Montană.

Ghidul și custodele muzeului, cunoscutul om de cultură și realizator TV Dan Liuț, a condus delegația presei și a invitaților prin secțiile de elită ale spațiului expozițional:

1. Sala „Constantin Lucaci – Spațiu și Lumină”

Găzduiește cele 17 sculpturi monumentale din oțel inoxidabil create de renumitul sculptor Constantin Lucaci. Dispunerea lor simetrică – formând o geometrie în forma literei „X” – oferă vizitatorilor o experiență senzorială unică. Fără etichete rigide pe postamente, opera lui Lucaci invită privitorul să-și elibereze imaginația. Așa cum a remarcat ghidul muzeului, în timp ce Constantin Brâncuși este un sculptor al teluricului ce urcă spre cer, Constantin Lucaci gândește cosmic, coborând spațiul și lumina spre Pământ.

2. Secția de Mineralogie și Estetica Fierului „Constantin Gruescu”

Inspirată din colecția legendarului mineralog bănățean Constantin Gruescu, această secțiune spectaculoasă adăpostește eșantioane rare de geode, quartz-uri și flori de mină specifice bazinului minier Bocșa-Dognecea. Vitrinele moderne, felinarele vechi de minier și documentele istorice puse în valoare aduc un omagiu muncii din subteran și frumuseții minerale a subsolului cărășean.

 

La finalul manifestărilor cuprinse în programul zilei, organizatorii au găsit de cuviință să marcheze momentul aniversar ocazionat de împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani a reputatului jurnalist, scriitor și cineast Vasile Bogdan. În acest sens, organizatorii, într-o atmosferă caldă, prietenească, au oferit invitațiilor o masă festivă, la finalul căreia s-a tăiat și tortul tradițional în cinstea sărbătoritului.

 

Seria manifestărilor dedicate acestei zile s-a încheiat în Parcul Pescăruş, din  Bocșa Română, cu proiecția filmului „Maria, regina României” (2019), în regia lui Alexis Cahill.

 

Ca o concluzie a tuturor celor trăite la Bocșa, putem afirma cu deplină convingere că cea de-a VI-a ediție a ,,Bocșa Film Festival” reconfirmă adevărul că acest oraș își cinstește cu sfințenie valorile. Prin simbioza creată între gazetari, dascăli, oameni de condei și administrația locală, Bocșa își reconfirmă statutul de veritabilă capitală a restituirilor culturale în Banatul Montan.

 

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin 

 

Credit foto: Constantin VLAICU și Gabriela ȘERBAN 

 

*Valeriu Francisc Fabian, este un cunoscut economist, scriitor și cercetător al culturii locale din județul Caraș-Severin.

A scris și lansat volume semnificative dedicate memoriei cunoscutului poet dialectal Petru E. Oance (Tata Oancea), printre care cărțile „De vorbă cu Tata Oancea” și „Acasă la Tata Oancea – Patriarhul Poeziei Dialectale Bănățene”. 

Este o personalitate activă în viața culturală a orașului Bocșa și este recunoscut pentru activitatea sa literară și de documentare istorică și promovarea culturii bănățene. Lucrările sale sunt incluse în seria monografică „Bocșa, istorie și cultură”.

 

(https://ziare.com/resita/bocsa/o-capitala-a-culturii-721452), (https://reper24.ro/carte-si-film-arta-si-literatura-bocsa-2026/)

 

De Adriana Baghiu – 06 September 2026

Are vârsta la care cei mai mulți adolescenți abia încep să descopere ce vor să facă în viață, dar el știe deja unde îi place să-și petreacă timpul: în lumea fascinantă a informaticii.

Între trei și patru ore pe zi stă în fața calculatorului, dar nu pentru jocuri sau scroll, și nici pentru a pierde timpul. Scrie coduri, construiește proiecte, caută soluții și învață. Atât de mult a progresat încât, înainte chiar de a începe liceul, se întreba dacă nu cumva va ajunge să se plictisească la orele de informatică?

„Eu am început să studiez acest domeniu, IT, pe la vârsta de 7 ani, autodidact, privind clipuri pe YouTube, dar și alte platforme de socializare. Mi s-a părut foarte interesant și am vrut să aflu mai multe. Ai mei au văzut că sunt un copil precoce și pe la 9 ani mi-au cumpărat propriul meu calculator. Mă pricep la crearea și susținerea website-urilor, crearea și susținerea aplicațiilor pentru telefoane, calculatoare și console. Eu  lucrez programe mult mai avansate, peste liceu, poate chiar de facultate. Aștept totuși la liceu să întâlnesc lucruri noi pe care încă nu le-am studiat”, mărturisește adolescentul reșițean care „vorbește” în coduri. Adică are un talent aparte în a memora simboluri ce ajută la programare

„Pentru paginile web de pe  internet folosesc limbaj de programare: HTML, CSS, Jawa Script, pentru aplicații, ca acestea să facă lucrurile automat folosesc limbaj Pyton iar pentru aplicații mai complexe, dinamice, folosesc limbaj C++ și C. Lucrez doar în timpul meu liber, fără să-mi afectez viața socială sau prietenia cu cei apropiați”.

Într-o lume în care tehnologia face parte din viața de zi cu zi, există copii care folosesc calculatorul și copii care încep să-l înțeleagă. Alexandru Luca face parte din cea de-a doua categorie. Pentru el, un ecran nu înseamnă doar imagini, jocuri sau divertisment. Înseamnă posibilități. Înseamnă o pagină albă pe care poate construi ceva pornind de la câteva idei și transformându-le, linie cu linie de cod, într-un proiect real. Iar povestea lui abia începe.

Trei-patru ore pe zi. În lumea lui, timpul se măsoară în linii de cod

Alexandru petrece câteva ore bune pe zi în fața calculatorului. Poate părea mult. Dar pentru el, timpul petrecut în fața ecranului este o investiție. Fiindcă el învață, experimentează, caută, construiește.

Atunci când un program nu funcționează, nu abandonează. Caută rezolvarea problemei. Încearcă o altă soluție. Testează din nou. Iar când, în cele din urmă, codul începe să funcționeze, satisfacția este pe măsura efortului. Așa se construiește, de fapt, pasiunea: nu doar din ceea ce iese bine, ci și din zecile de încercări care nu ies din prima.

La început de liceu, dar deja cu proiecte pentru lumea reală

Alexandru Luca abia începe clasa a IX-a la un prestigios liceu din Reșița. La Bastilia, adică la Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”. Și aici apare una dintre cele mai interesante părți ale poveștii. Pentru un elev care abia intră în liceu, programarea ar trebui să fie încă un teritoriu pe care îl descoperă. Dar, pentru Alexandru există deja un avantaj important: a descoperit această lume mult mai devreme și a ales să o exploreze singur, dincolo de programa școlară. 

Rezultatele nu au întârziat să apară. Tânărul a reușit să creeze un site pentru un profesor de matematică din Cluj, pentru oferte de ore online. La adresa mateprof.ro Nu este doar un exercițiu făcut pentru școală. Este un proiect real, pentru un beneficiar real. Iar acest lucru spune multe despre nivelul la care a ajuns.

Când programa școlară riscă să fie prea ușoară

Poate cea mai neobișnuită situație pentru un elev de clasa a IX-a este chiar gândul că s-ar putea plictisi la orele de informatică. Nu pentru că nu i-ar plăcea această disciplină. Ci tocmai pentru că îi place atât de mult.

Curiozitatea l-a făcut să învețe singur, să experimenteze și să ajungă la un nivel care îi permite deja să lucreze la proiecte pe care alți elevi le-ar putea întâlni mult mai târziu.

Pentru Alexandru, provocarea nu mai este doar să învețe ceea ce i se predă. Provocarea este să descopere permanent ceea ce încă nu știe. Iar în informatică, acest „încă nu știu” poate deveni cea mai bună motivație.

Un puști, doar un puști, cu privirea ațintită spre viitor

În spatele orelor petrecute în fața calculatorului nu se află doar dorința de a deveni bun la programare. Se află curiozitatea unui adolescent care vrea să înțeleagă cum funcționează lucrurile și să aibă puterea de a crea singur. Este genul de pasiune care, dacă este cultivată, poate transforma un copil curios într-un profesionist de excepție. Astăzi este abia un elev în clasa a IX-a, care scrie coduri și construiește site-uri. Astăzi este un nume pe care îl cunosc cei apropiați lui. Dar mâine?

Poate că Alexandru Luca va ajunge să lucreze în marile companii de tehnologie. Poate că va crea propriile produse. Poate că va deveni antreprenor sau cercetător. Sau poate că va alege un drum pe care astăzi nici măcar nu îl poate anticipa. Un singur lucru pare însă clar: a început deja să-și construiască viitorul.

De la Reșița, către o lume fără granițe

În tehnologie, distanța dintre Reșița și marile centre universitare sau tehnologice ale lumii poate fi, uneori, doar un click. Iar Alexandru a făcut deja unul dintre acești pași. Un site creat pentru un profesor universitar din Cluj este mai mult decât un proiect. Este o dovadă că pasiunea unui adolescent din Reșița poate ajunge să fie remarcată și valorificată dincolo de orașul său. 

Drumul este lung. Va mai avea foarte mult de învățat, va întâlni probleme dificile și, fără îndoială, va avea și momente în care lucrurile nu vor ieși așa cum își dorește. Dar tocmai aceasta este frumusețea programării: întotdeauna există o soluție care încă nu a fost găsită. Alexandru Luca abia începe liceul. Pentru el, însă, viitorul pare să fi început deja

Și poate că, peste ani, când vom auzi numele lui într-un context important din lumea tehnologiei, ne vom aminti că totul a început aici, la Reșița, cu un adolescent care a ales să transforme orele petrecute în fața unui ecran în ore valoroase, construindu-și propriul viitor

Sursa: https://expressdebanat.ro/

7 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Memoria locului (partea a III-a) cu Gheorghe Jurma: In memoriam ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28 iunie 1943, Oravița – †27 august 2019, Reșița) și prof. Ligia Perianu (*16 mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).

 

7. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Das Gedächtnis des Ortes (Teil III) mit Gheorghe Jurma: In Memoriam Dipl.-Ing. Dan Corneliu Ion Marius Perianu / Dan Gh. Perianu (*28. Juni 1943, Orawitza – †27. August 2019, Reschitza) und Ligia Perianu (*16. Mai 1948, Mâtnicu Mic / Timiș – †9 noiembrie 2019, Timișoara).

 

Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 116/2026 privind procedura de licențiere, de autorizare și de notificare a serviciilor media audiovizuale a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 28 august 2026, și intră în vigoare la 27 septembrie 2026.

Decizia stabilește, pentru prima dată, o procedură distinctă de notificare pentru canalele de pe platformele de partajare a materialelor video care, prin caracterul comercial, prin responsabilitatea editorială și prin modul de organizare a conținutului, funcționează ca servicii media audiovizuale la cerere.

Reglementarea nu se aplică oricărui utilizator și nu transformă orice videoclip publicat online într-un serviciu media audiovizual. Decizia nu instituie o autorizare prealabilă a conținutului și nu conferă CNA competența de a aproba opiniile înainte de publicare. Libertatea de exprimare rămâne garantată. Ea trebuie exercitată însă cu respectarea normelor în vigoare, atunci când sunt difuzate, publicate sau distribuite programe, materiale video ori comunicări comerciale audiovizuale.

În sensul prezentei Decizii, simpla publicare a unui podcast sau a unui vlog nu determină automat calificarea canalului drept serviciu media audiovizual la cerere. Podcastul și vlogul sunt formate de conținut; numai canalul care furnizează conținut audiovizual și îndeplinește cumulativ criteriile și condițiile prevăzute de Decizie poate fi calificat drept serviciu media audiovizual la cerere.

Articolul întreg:

Decizia CNA nr. 116/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial: ce se schimbă și ce nu se schimbă în mediul online