Există editori care afirmă că presa tipărită nu poate fi înlocuită. În toată lumea, publicațiile print continuă o poveste care vorbește despre informație detaliată, context, calitate, personalizare și relatare care se află deasupra erei digitale și consumului de știri în mare viteză. În toată lumea, alături de brandurile media consacrate (65 de reviste tipărite au rezistat și au prosperat timp de peste 100 de ani și peste 185 de publicații print au depășit pragul de o jumătate de secol de existență) în ultimii ani au apărut noi publicații care atestă fără tăgadă că există apetit pentru presa print.


„So Good”, din Franța, este parte a grupului editorial So Press, și cea mai nouă dintre publicațiile care continuă să-și aibă publicul lor fidel – revista „Society”, revista de cinema „So Film”, publicația elegantă de modă masculină „L’Etiquette”, „Pédale”, „The Running Heroes Society”, „Doolittle”… Dedicată prezentării știrilor pozitive și a proiectelor inspiraționale din întreaga lume, revista trimestrială „So Good” a fost concepută de fondatorul grupului, Franck Annese, și nu conține reclame, dar beneficiază de sprijinul a 21 de companii care au ajutat echipa să dezvolte proiectul. Cu un tiraj de 70.000 de exemplare și 15.000 de abonamente în avans, „So Good” este o veste foarte bună pentru peisajul presei tipărite din țară.

Tot în Franța, revista trimestrială „Légende” este un proiect al fostului redactor-șef de la „Le Monde”, Eric Fottorino. Fiecare număr se concentrează asupra unei personalități emblematice. Publicația beneficiază de contribuții din partea unor jurnaliști, istorici, ilustratori și fotografi. Aceasta este publicația grupului cu cel mai mare format, ceea ce permite un accent puternic pe latura vizuală. „Revista este concepută ca un obiect de colecție. Doar pe hârtie poți obține acest efect”, afirmă redactorul-șef François Vey.

În SUA, celebrul brand de presă economică Bloomberg și-a sporit numărul de materiale dedicate problemelor de mediu, iar tematica s-a dovedit suficient de importantă încât să justifice lansarea revistei „Bloomberg Green”. „O parte a acestui demers a constat în a le permite jurnaliștilor noștri să abordeze schimbările climatice ca subiect principal, nu doar ca pe o chestiune conexă domeniilor lor obișnuite de lucru”, afirmă Aaron Rutkoff, redactorul publicației trimestriale. Cele 80 de pagini ale revistei includ articole ample, dar oferă spațiu și pentru jurnalism de investigație, bazat pe abordarea specifică Bloomberg, axat pe date și cifre.

Sub deviza „design pentru demnitate”, „Deem Journal” este o nouă publicație tipărită semestrială din SUA, care încurajează cititorii să reevalueze lumea designului. Acest dialog este explorat prin intermediul unor imagini superbe și al unui jurnalism ingenios, într-o publicație realizată cu o atenție meticuloasă la detalii. Echipa editorială a abordat o gamă variată de subiecte, de la restructurarea producției alimentare până la discuții despre justiția socială.

Tot în SUA, pentru revista „Noema”, a cărei ediție anuală inaugurală a cuprins 200 de pagini de articole despre ideile care modelează prezentul și viitorul, climatul de incertitudine globală a fost transformat într-un avantaj. „Noema” a fost creată de Institutul Berggruen, din Los Angeles, fondat și condus de investitorul și filantropul Nicolas Berggruen. Publicația abordează filosofia, geopolitica, economia, tehnologia și cultura. Articolele sunt aprofundate, dar accesibile; subiectele sunt alese în colaborare cu un consiliu editorial din care fac parte personalități. „Publicăm nu doar jurnaliști și cadre universitare, ci și oameni de știință și artiști, abordând subiecte care sunt adesea trecute cu vederea în iureșul știrilor zilnice”, explică redactorul Kathleen Miles.

În Thailanda, echipa din spatele publicației online „Thai Enquirer” a cunoscut o evoluție remarcabilă de la lansarea sa. Concepută de un grup restrâns de jurnaliști thailandezi în 2018, publicația a devenit realitate în 2020, după ce a atras fonduri de la investitori privați. „Thai Enquirer” și-a creat o reputație datorită comentariilor curajoase și reportajelor aprofundate. „Ajungem la noi categorii de public. Mulți dintre cititori sunt tineri thailandezi, dar și străini”, afirmă Umesh Pandey, fost redactor la „Bangkok Post” și unul dintre inițiatorii proiectului. Publicația are planuri ambițioase pentru proiecte jurnalistice de amploare. „Conceptul nostru este simplu: jurnalism liber și imparțial, în limba engleză”, spune redactorul-șef Cod Satrusayang, citat de monocle.com.

Când Portugalia a intrat în carantină în timpul pandemiei, Miguel Cadete, director al publicației „Expresso”, din Portugalia, a observat că vânzările și numărul de cititori ai ediției tipărite a ziarului său național au înregistrat o creștere constantă: „Mult peste o treime dintre chioșcuri erau închise și, totuși, în plină carantină, am avut cu 20.000 de cititori mai mulți decât în 2019”. Cititorii caută și astăzi informare de calitate, bazată pe fapte. Ziarul a adoptat o abordare inovatoare pentru a livra ediția zilnică cititorilor săi – publicația a devenit disponibilă în brutăriile „A Padaria Portuguesa” din țară. Inclusiv aplicațiile de livrare a mâncării au început să distribuie ziarul clienților lor.

Fondată în Marea Britanie, la Londra, în 2005, de Matt Gibberd și Albert Hill, compania „The Modern House” include o revistă tipărită, cu apariție semestrială. Atât Gibberd, cât și Hill și-au început cariera ca jurnaliști. „Când eram copii, meșteream reviste improvizate în camerele noastre. Nu există un substitut pentru formatul tipărit”, susține Gibberd.

Și revista de călătorii „Transhelvetica”, din Elveția, este considerată emblematică – una dintre edițiile trecute a fost structurată sub forma unei călătorii în jurul lumii, desfășurată însă în întregime… pe teritoriul Elveției. „Revista a ghidat cititorii către plaje cu nisip alb similare celor din Zanzibar, poduri impresionante care amintesc de peisajul urban din San Francisco și temple în stil japonez situate deasupra lacului Lucerna”, spune redactorul Jon Bollman.

În Africa de Sud, fotograful Stephanie Blomkamp a lansat revista „Oath” pentru a oferi vizibilitate fotografilor talentați și promițători din Africa de Sud și de pe întregul continent. Blomkamp intenționează să extindă sfera de activitate a publicației prin colaborări cu instituții de artă pentru noi proiecte realizate la comandă.

„El País”, emblematicul ziar spaniol, are planuri mari de extindere peste Ocean. Javier Moreno Barber, redactor-șef al publicației, argumentează: „Avem un public potențial vorbitor de spaniolă de 500 până la 600 de milioane de oameni. În America Latină avem 80 de jurnaliști; suntem singurul ziar care are atât de mulți oameni pe un alt continent”.

„Arts of the Working Class”, din Germania, se autodefinește drept o „revistă despre artă și societate, sărăcie și bogăție” și adoptă o abordare neconvențională atât în ceea ce privește conținutul, cât și distribuția: este o publicație de artă care ajunge la publicul său asemenea unui ziar stradal. Publicația lansată în 2018 a câștigat foarte multă vizibilitate – apare de șase ori pe an și conține numeroase opere de artă și eseuri analizate prin prisma artei și a politicii. Materialele sunt publicate în limbile materne ale autorilor, variind de la engleză, germană și spaniolă până la franceză, chineză, turcă și italiană.

„Domani” este un ziar pornit în Italia la inițiativa lui Carlo De Benedetti, fost președinte al unuia dintre cele mai puternice grupuri media din Italia. Știrile sunt publicate mai întâi online, iar edițiile tipărite zilnice au între 16 și 20 de pagini de comentarii și analize.

Iar exemplele ar putea continua.


Statistici care nu lasă loc de îndoială

Dincolo de vocație și pasiune există în marea industrie a publicațiilor tipărite statistici care nu pot fi ignorate. Numărul cititorilor de reviste continuă să crească de la an la an, iar publicitatea în edițiile print se dovedește tot mai eficientă în sporirea notorietății și a încrederii în brand, precum și în convingerea unui număr mai mare de oameni să manifeste interes față de produse și servicii… și să le achiziționeze. „Magazine Media Factbook” a realizat o statistică uimitoare: cititorii de ziare și reviste își continuă discuțiile în mediul online, iar prezența lor în acest spațiu este mai mare ca niciodată; 95% dintre tinerii sub 25 de ani citesc reviste – această cifră rămâne constantă de la an la an, iar atracția exercitată de fotografiile și grafica de înaltă calitate, de imaginile statice, de absența ferestrelor pop-up și a altor întreruperi, precum și de mesajele durabile, accesibile oricând, îi menține pe oameni – indiferent de vârstă – fideli publicațiilor tipărite. Iar studiile citate de onthebaymagazine.com confirmă: lectura pe suport de hârtie stimulează emoțiile, implică simțurile, favorizează o atenție mai concentrată și este preferată de majoritatea oamenilor; audiențele revistelor, atât în format tipărit, cât și digital, sunt în creștere – doar în ultimii trei ani, audiența totală a revistelor a crescut cu aproape șase milioane de persoane; publicitatea tipărită generează rezultate superioare celei online sau celei difuzate la televiziune; pentru principalele subiecte din domeniul sănătății – inclusiv îngrijirea sănătății și stilul de viață sănătos – reiese că revistele tipărite reprezintă cea mai bună alegere pentru a ajunge la persoanele cu o vastă experiență în aceste domenii și la cele ale căror sfaturi sunt apreciate de prieteni și familie atunci când vine vorba de produse și servicii conexe; cititorii de reviste rămân implicați – în timp ce peste jumătate dintre utilizatorii de internet petrec mai puțin de 15 secunde pe un site web, în cazul presei tipărite, acest răstimp este în medie de o oră.

Ca urmare directă a faptului că publicul din toată lumea încă apreciază, în plină eră digitală, publicațiile tipărite, marketresearch.com arată că piața presei print, evaluată la peste 317 miliarde de dolari în 2025, urmează să depășească 410 miliarde de dolari până în 2034. Toate acestea pentru că presa tipărită continuă să joace un rol vital în industriile globale de publicitate și media, rămâne un mediu esențial pentru vizarea unor segmente demografice specifice, consolidarea identității de brand și furnizarea de informații într-un format tangibil. Și cel mai important – presa tipărită este apreciată pentru credibilitatea sa, pentru durata de viață îndelungată și pentru capacitatea de a capta interesul cititorilor prin conținut aprofundat.

Foto: unsplash.com

Există zile care se înscriu în calendar și există zile care ne amintesc cine suntem. Ziua Limbii Române, sărbătorită la 31 august, aparține celei de-a doua categorii. Pentru românii din Serbia, ea are o semnificație aparte: nu este doar o celebrare simbolică a limbii materne, ci și un prilej de a privi spre ceea ce am moștenit, spre ceea ce am reușit să păstrăm și, mai ales, spre ceea ce avem responsabilitatea să transmitem mai departe.

La sediul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, această zi a fost marcată, pentru al patrulea an consecutiv, prin manifestarea internațională „Împletind cuvinte, împărtășim cultură”, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor, oameni de cultură, scriitori, jurnaliști, profesori și cercetători din Serbia și România.

Ediția din acest an a avut și o semnificație aparte prin prezența comună a membrilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România din Serbia și Caraș-Severin. Dincolo de frontiere, profesioniști ai cuvântului scris s-au întâlnit la Panciova în jurul aceleiași valori fundamentale: limba română.

Manifestarea a debutat printr-un moment muzical susținut de tânăra interpretă Andrea Chercioban din Nicolinț, laureată a numeroase concursuri, care a interpretat cântecul „Să-mi cânți, cobzar”. Muzica a deschis astfel firesc o întâlnire dedicată cuvântului, memoriei și identității.

Moderatorul manifestării, Marin Gașpăr, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”, a subliniat încă de la început sensul profund al sărbătorii, amintind că limba română reprezintă deopotrivă un reper al identității, o expresie a apartenenței și o responsabilitate a celor care o vorbesc.

La eveniment au fost prezenți Daniel Bala, șef ad-interim al misiunii diplomatice a Consulatului General al României la Vârșeț, Stevan Mihailov, vicepreședinte al Consiliului Național al Minorității Naționale Române și coordonator al Departamentului pentru Informare, precum și numeroși reprezentanți ai vieții culturale și jurnalistice.

Din Caraș-Severin au venit la Panciova dr. Dacian Rancu, istoric, arheolog și muzeograf, proprietarul Muzeului Presei din Șopotu Vechi, Ioan D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, jurnalistul și scriitorul Mario H. Balint din Reșița și fotograful Petre Dalea.

Li s-au alăturat dr. Tatiana Petrică, director ad-interim al Căminului Tineretului din Vârșeț, Eufrozina Greoneanț, jurnalistă, scriitoare, profesoară și cercetătoare a tradițiilor și patrimoniului cultural românesc, Simion Lăzăreanu, jurnalist, traducător și fost redactor-șef al revistei „Lumina” timp de 14 ani, precum și Vasa Barbu, jurnalist, poet, traducător și eseist, fost redactor-șef al Editurii „Libertatea”.

Din partea CPE „Libertatea”, participanții au fost salutați de subsemnata, Mariana Stratulat, director al instituției, și de Valentin Mic, redactor-șef al săptămânalului „Libertatea” și director adjunct al CPE „Libertatea”.

„Bine ați revenit acasă!” – au fost cuvintele prin care am ales să întâmpinăm oaspeții. Pentru că, dincolo de formule protocolare, acesta este sensul pe care îl are „Libertatea” pentru comunitatea noastră: o casă a cuvântului românesc. Parafrazând cunoscutul gând al lui Nichita Stănescu despre limba română ca patrie, am subliniat că această instituție este casa tuturor celor care trăiesc, simt, gândesc și vorbesc românește.

Daniel Bala a evidențiat, în mesajul său, rolul major pe care CPE „Libertatea” îl îndeplinește de peste opt decenii. Domnia sa a remarcat trei dimensiuni fundamentale ale activității instituției: contribuția educațională, în special prin publicațiile „Bucuria copiilor” și „Tinerețea”; preocuparea pentru păstrarea acurateței limbii române literare în Voivodina; precum și susținerea și promovarea creației literare românești din Serbia și integrarea acesteia în spațiul cultural românesc.

Despre importanța păstrării limbii române în Serbia, rolul presei și al cărții în transmiterea valorilor culturale, precum și despre responsabilitatea generațiilor de astăzi de a duce mai departe moștenirea lingvistică și spirituală primită de la înaintași a vorbit și Stevan Mihailov, vicepreședintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române.

Ioan D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, a vorbit în termeni elogioși despre manifestările organizate de CPE „Libertatea”, apreciind că, prin amploarea și valoarea lor, acestea contribuie la prestigiul filialei UZPR din care fac parte și membrii din Serbia. Totodată, acesta a evidențiat importanța unor asemenea întâlniri pentru consolidarea legăturilor dintre jurnaliștii români de pe cele două părți ale frontierei.

Prezența membrilor UZPR din Serbia și Caraș-Severin a dat întâlnirii o dimensiune suplimentară. Jurnalismul în limba română nu este despărțit de graniță. El aparține aceluiași spațiu cultural și aceleiași responsabilități profesionale: aceea de a păstra cuvântul viu, corect și capabil să ducă mai departe memoria unei comunități.

În cadrul manifestării s-a desfășurat Simpozionul Internațional „Publicațiile CPE «Libertatea» în păstrarea, cultivarea și transmiterea limbii române în Serbia”. Tema nu a fost aleasă întâmplător. Pentru o comunitate care trăiește în afara granițelor României, presa în limba maternă înseamnă mult mai mult decât transmiterea informației. Ea devine un loc în care limba continuă să existe public, să se adapteze vremurilor, să-și îmbogățească vocabularul și să treacă firesc de la o generație la alta.

În familie, limba este moștenită. În școală, este învățată și cultivată. Dar prin presă, carte și cultură, ea devine parte a vieții publice. În paginile ziarului sunt consemnate evenimentele unei comunități, sunt prezentate instituțiile și localitățile ei, sunt intervievați oamenii, sunt analizate probleme, sunt comentate fenomene sociale, sunt promovate cărți, spectacole și tradiții. Limba maternă nu mai aparține astfel doar amintirii sau sărbătorilor. Ea vorbește despre prezent.  Aceasta este una dintre misiunile pe care CPE „Libertatea” și le-a asumat încă de la fondarea sa, în anul 1945. Prin săptămânalul „Libertatea”, revista „Bucuria copiilor”, publicația pentru tineri „Tinerețea”, revista de literatură, artă și cultură „Lumina”, „Almanahul Libertății” și volumele apărute sub egida Editurii „Libertatea”, s-a construit, de-a lungul deceniilor, un adevărat circuit al cuvântului românesc. Copilul descoperă primele texte prin „Bucuria copiilor”. Adolescentul își găsește propriile preocupări și poate chiar primele încercări publicistice în „Tinerețea”. Cititorul matur urmărește viața comunității prin săptămânalul „Libertatea”. Creatorul și iubitorul de literatură se întâlnesc în paginile revistei „Lumina”. Iar cartea fixează în timp creația și memoria unei comunități.

Privite astfel, publicațiile nu sunt simple titluri dintr-un catalog editorial. Ele alcătuiesc o biografie culturală colectivă.

Săptămânalul „Libertatea” are, în acest mecanism, un rol esențial. Număr de număr, limba română este folosită pentru a descrie realitatea contemporană: politică, societate, educație, economie, cultură, religie, viața satelor și orașelor, activitatea instituțiilor și destinele oamenilor.

Această diversitate înseamnă implicit și diversitate lexicală. În paginile publicației, cititorul întâlnește terminologie administrativă, juridică, educațională, economică, socială, culturală și literară. Presa contribuie astfel nu doar la păstrarea limbii, ci și la actualizarea ei. Aici se află unul dintre marile merite ale presei românești din Serbia: limba română nu a fost păstrată sub forma unui obiect de muzeu. Nu a fost așezată într-o vitrină a trecutului, ci a rămas vie, funcțională și capabilă să numească lumea de astăzi.

Lucrările simpozionului au oferit perspective diferite asupra acestei misiuni. Mario H. Balint, scriitor și jurnalist din Reșița, a prezentat lucrarea Un pentagon publicistic al Casei de Presă și Editură „Libertatea” și supraviețuirea limbii române în Serbia. Autorul a analizat legătura dintre limbă și identitatea națională, evidențiind rolul publicațiilor „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Lumina” și „Libertatea”, precum și al Editurii „Libertatea”, în menținerea unei limbi române vii și actuale în Serbia.  

Stevan Mihailov a susținut lucrarea Rolul publicațiilor Casei de Presă și Editură „Libertatea” în păstrarea, cultivarea și promovarea limbii române în Serbia – Trei verbe pentru o limbă. În intervenția sa, a urmărit importanța principalelor publicații ale instituției și a acordat o atenție deosebită digitalizării, considerată o nouă etapă în conservarea și promovarea patrimoniului publicistic românesc.

Subsemnata, Mariana Stratulat, a prezentat lucrarea Casa de Presă și Editură „Libertatea” – memorie vie a cuvântului românesc și expresia dăinuirii sale în Serbia, pornind de la o experiență personală: întâlnirea, în copilărie, cu revista „Bucuria copiilor”. Din acel punct, perspectiva s-a extins asupra drumului parcurs de publicațiile instituției și asupra felului în care acestea au însoțit generații întregi de cititori.

Dr. Valentin Mic a vorbit, în lucrarea Când „Lumina” devine punte între culturi, despre jubileul de 80 de ani al Cercului Literar „Lumina”, marcat la 8 august 2026, la Coștei, localitatea în care acesta a luat ființă. Ideea centrală a intervenției sale a fost aceea că o identitate culturală puternică nu exclude deschiderea către alte culturi, ci o face posibilă: identitatea și multiculturalitatea se completează.

Prof. Margareta Cojocar a analizat, din perspectiva experienței didactice, contribuția profesorilor la păstrarea și promovarea limbii române în Serbia.

Despre rolul publicațiilor CPE „Libertatea” în păstrarea, cultivarea și promovarea limbii române au prezentat lucrări și dr. Tatiana Petrică, Teodora Smolean, Magdalena Lukić, dr. Dacian Rancu, Victoria Erina și dr. Eufrozina Greoneanț.

În final, Marin Gașpăr, prin lucrarea Rolul revistelor „Femeia nouă” și „Satul” în educare, a readus în actualitate două publicații care au avut un rol aparte în educarea cititorilor. „Femeia nouă” urmărea ridicarea nivelului de viață al femeilor din satele românești, în timp ce publicația care i-a continuat misiunea, „Satul”, și-a extins aria tematică și educativă.

O perspectivă mai rar evocată, dar esențială pentru existența oricărei publicații, a fost adusă în discuție de Simion Lăzăreanu și Vasa Barbu. Ei au vorbit despre oamenii aflați, de multe ori, în spatele paginii tipărite – lectorii și tehnoredactorii –, despre munca lor discretă și despre responsabilitatea enormă pe care o presupune pregătirea unui ziar, a unei reviste sau a unei cărți. Vasa Barbu a ilustrat această experiență și printr-un poem din cel mai recent volum al său, inspirat de anii în care a activat ca lector la CPE „Libertatea”.

Lucrările prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate în revista „Lumina”, păstrând astfel și în pagină ideile unei întâlniri dedicate tocmai continuității cuvântului românesc. Dincolo însă de comunicări, argumente și mărturii, rămâne întrebarea esențială: cui îi încredințăm mai departe acest cuvânt? Răspunsul ne conduce, firesc, spre generațiile care vin și spre rostul profund al tuturor acestor eforturi.

De la un copil care citește la o comunitate care continuă… Poate că acesta este, în cele din urmă, sensul cel mai profund al întâlnirii de la Panciova. Când vorbim despre „Libertatea”, „Bucuria copiilor”, „Tinerețea”, „Lumina”, „Almanahul Libertății” și despre cărțile Editurii „Libertatea”, nu vorbim numai despre publicații.

Vorbim despre copii care învață să citească românește. Despre tineri care îndrăznesc să-și scrie primele rânduri. Despre jurnaliști care consemnează prezentul. Despre scriitori care transformă limba în literatură. Despre cititori care, deschizând o publicație, se recunosc pe ei înșiși și recunosc lumea din care fac parte. Vorbim despre memorie, cultură, identitate și continuitate. Despre drumul cuvântului românesc de la o generație la alta.

Iar întâlnirea membrilor UZPR din Serbia și Caraș-Severin, tocmai de Ziua Limbii Române, a demonstrat că acest drum nu se oprește la frontieră. Limba creează punți acolo unde geografia trasează granițe.

Dacă, peste ani, un alt copil va deschide „Bucuria copiilor”, va descoperi un cuvânt pe care nu îl cunoștea, îl va învăța și îl va îndrăgi, iar apoi va simți nevoia să scrie el însuși în limba română, atunci vom ști că misiunea noastră continuă.

Pentru că adevărata măsură a păstrării unei limbi nu stă numai în felul în care îi evocăm trecutul, ci mai ales în numărul celor care vor dori să o vorbească, să o citească și să scrie în ea mâine.

Atâta vreme cât copiii noștri vor avea ce să citească în românește, tinerii vor avea unde să publice în românește, scriitorii vor putea crea în românește, iar comunitatea va avea o presă care să-i consemneze viața în românește, limba română nu va rămâne doar o moștenire a trecutului.

Va fi limba prezentului nostru și va avea viitor.

Foto: Petre Dalea

Muzicologul și istoricul Constantin-Tufan Stan este foarte cunoscut Bocșei din simplul fapt că este fiu al acestui oraș, inițiază și promovează proiecte importante cu specific local, național și internațional și revine acasă la Bocșa de fiecare dată când este invitat.

Nu poate lipsi nici la această a VI-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa, mai ales că organizatorii au alocat ziua de vineri, 4 septembrie 2026, paginilor de istoriee: istorie culturală cu Vasile Bogdan, istorie a Banatului cu Constantin Mărăscu și istorie locală și națională în context european cu Constantin-Tufan Stan. Iar seara, în parcul „Pescăruș” din Bocșa Română va fi prezentat filmul „Maria, regina României”. Așadar, o zi dedicată istoriei, dar dedicată și oamenilor apropiați Bocșei!

Constantin-Tufan Stan s-a născut în 13 februarie 1957 la Bocşa Montană, jud. Caraş-Severin. Muzicolog, profesor, publicist, compozitor. Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar din 2008 Doctor în Muzicologie titlu obţinut  cu calificativul summa cum laude la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie. Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László. Din 2004 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Cetăţean de Onoare al Comunei Belinţ, jud. Timiş (2006), iar, la propunerea Bibliotecii „Tata Oancea”, din 2009, este Cetăţean de Onoare al Oraşului său natal Bocşa. În 2010 primeşte Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009.

Actualmente este doctorand al Facultății de istorie din Oradea. Tratând cu seriozitate fiecare implicare a sa, cel mai recent proiect inițiat de doctorandul în istorie, de astă dată, este Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” reușind să reunească personalități și importanți oameni de cultură din țară și străinătate. Acest important eveniment naște noi cărți care cuprind lucrările prezentate în cadrul conferințelor anuale.   

Volume sub semnătura lui Constantin-Tufan Stan: Rapsodia din Belinţ. Timişoara. Marineasa. 2003; Corul din Chizătău. Timişoara. Marineasa. 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj. Timişoara. Marineasa. 2005; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale. Reşiţa. Timpul. 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric. Timişoara. Anthropos. 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa. Timişoara. Anthropos. 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea primordială. Cluj-Napoca. MediaMusica. 2009. Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor). Timişoara. Eurobit. 2006; Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968 – 2008). Timişoara. Brumar. 2008; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice. (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2009; George Enescu în Banat. Timişoara. Eurostampa. 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810 – 2010. Timişoara. Eurostampa. 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Timişoara. Eurostampa. 2010.; Muzicieni din Banat. Timişoara. Eurostampa. 2011; Mihail Bejan. Autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla. Timişoara. Eurostampa. 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean. Timișoara: Eurostampa, 2013; Liviu Tempea, pianistul compozitor. Timișoara: Eurostampa, 2015; George Enescu – consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii. Timișoara: Eurostampa, 2016 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită în 2018; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri. Timișoara: Eurostampa, 2017; Banat. Miscellanea musicologica.(culegere de articole)Timișoara: Eurostampa, 2018; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman. Timișoara: Eurostampa, 2019; Ioan Vidu. Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri…întocmită de Viorel Cosma. Timișoara: Eurostampa, 2019; Corul de la Chizătău, Ediția a II-a, revăzută și adăugită. Timișoara: Eurostampa, 2020; Bredicenii: studii și articole. Timișoara: Eurostampa, 2021.

 Îl găsim ca îngrijitor de ediții la cărți precum: Poezii de Alexandru Racolța, Monografia muzicală a comunei Belinț de Sabin V. Drăgoi, Scrieri de Felician Brânzeu etc. Semnează studii de muzicologie în volume colective şi amintim doar volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian. Reşiţa. Timpul. 2004.

Creaţie corală: Voroneţ, pentru cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea în volumul de Cântece patriotice. Bucureşti. Editura Muzicală. 1986; Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu; Aştept anul unu, cor mixt, pe versuri de Magda Isanos; Dorul, cor mixt, pe versuri de Lucian Blaga; Patriei, cor mixt, pe versuri de Virgil Carianopol.

Referinţe: Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. vol. VIII/ Viorel Cosma.- Bucureşti: Editura Muzicală, 2005; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură);  Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2011(Bocșa – istorie și cultură); Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban în: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019, p. 228 – 258; Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură);  Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. II Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64). Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură -71); Presă și cultură la Bocșa. Scurt istoric al presei bocșene. „Bocșa culturală” – revistă de literatură, artă, istorie și spiritualitate – 25 de ani/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 77).

Împreună cu istoricii Sorin Șipoș, Cosmin Patca, Laura Ardelean și Raluca Lazarovici-Vereș, Constantin -Tufan Stan realizează volumele „Istorie locală și istorie națională în context european” apărute sub egida celor două prestigioase edituri: „Eurostampa” din Timișoara și Editura Universității din Oradea, în colecția „Patrimonium” coordonată de dr. Radu Păiușan și având ca referenți științifici remarcabilii istorici dr. Dan Octavian Cepraga de la Universitatea din Padova și dr. Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova.

Un proiect excepțional în cadrul căruia au văzut lumina tiparului cinci volume.

Vineri, 4 septembrie 2026, de la ora 11.00, în sala de ședințe a Primăriei Orașului Bocșa, în cadrul „Bocșa Film Festival” ed. a VI-a,  dr. Constantin-Tufan Stan va prezenta cel mai recent volum  din acest inedit proiect: „Istorie locală și istorie națională în context european”, volum în care semnează și bocșenii: istoricul Mihai Vișan și bibliograful Gabriela Șerban.

Vă așteptăm alături de noi!

 

 

 

2 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Municipală Lugoj:

„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea mai recentă apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița din cadrul seriei Viziuni.

 

 

2. September 2026, 16:30 Uhr, Munizipal-Bibliothek Lugosch, Kreis Temesch:

„Die Visionen des Banater Berglands – Vergangenheit und Perspektiven“: Bücherpräsentationen der Reschitzaer Autoren Gheorghe Jurma und Erwin Josef Ţigla, herausgegeben in Laufe der Jahre vom Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”.

Buchpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, die zu letzt erschienene Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla, innerhalb der Buchreihe der Visionen.