Și în noul an de învățământ, Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara își continuă demersurile pentru ca revenirea elevilor în unitățile de învățământ din județ să se desfășoare în condiții de siguranță.
Jandarmii hunedoreni – după cum specifica persoana de contact, plutonier Marian Diana-Lucia (foto) – vor desfășura în mod constant misiuni în zona unităților de învățământ pentru prevenirea unor fapte antisociale și menținerea unui climat de siguranță.
Dispozitivele de jandarmi vor fi adaptate prin includerea școlilor în itinerariile de patrulare, pentru asigurarea unei acoperiri echilibrate, dar și prin corelarea activităților de menținere a ordinii publice cu programul orar al unităților de învățământ aflate în aria noastră de competență.
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, vom avea în vedere în permanență următoarele aspecte:
Relaționarea cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara și Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara în vederea cunoașterii situației operative, a riscurilor și vulnerabilităților;
Acționarea în zona instituțiilor de învățământ preuniversitar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice, având ca obiective prioritare prevenirea și combaterea faptelor antisociale și creșterea gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ;
Continuarea derulării programelor de prevenire, a proiectelor comune, protocoalelor de colaborare și parteneriatelor educaționale existente, cum ar fi: „Patrula prieteniei!”, „Să vorbim despre droguri!”, „Fii inteligent, nu violent!”, dar și inițierea și derularea altora noi, acolo unde acestea lipsesc și se impune, având în vedere experiența acumulată anterior și situația operativă existentă în cartierele/zonele unde sunt situate unitățile de învățământ;
Analizarea în permanență a situației operative de pe raza de competență, în special a faptelor antisociale în care au fost implicați elevi. Această activitate constituie o preocupare permanentă a structurilor specializate din cadrul unității noastre. În acest sens, în situația obținerii de informații cu un impact deosebit, vor fi anunțați toți factorii responsabili în vederea adoptării unor măsuri imediate și eficiente.
Executarea misiunilor specifice se vor desfășura în zona instituțiilor de învățământ, pe timpul anului școlar, cu predilecție pe traseele de afluire/defluire a elevilor și personalului didactic, în intervalele orare la care încep sau se finalizează activitățile didactice. Jandarmii hunedoreni vor executa misiuni de patrulare în zona unităților de învățământ, atât prin patrule independente cât și în sistem integrat în scopul prevenirii și descurajării faptelor antisociale și creșterii gradului de siguranță a participanților la procesul de învățământ.
Vom fi în permanență la datorie – a conchis plutonierul Marian Diana-Lucia – și vom veghea la ordinea și siguranța publică. Ne dorim ca în parteneriat cu celelalte instituții cu atribuții pe această linie să reușim să menținem un mediu sigur pentru copii, părinți și cadre didactice.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:
Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
11 septembrie 2026, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă.
Prezentări de carte:
– „Dorziana – consemnări și exegeze”, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2024;
– „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, cartea a șasea, Timișoara: „Cosmopolitan Art”, 2026.
13 septembrie 2026, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:
Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.
Rugăciune comună, înfrumusețată muzical de corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și de grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca) și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
13 septembrie 2026, ora 16.00, „The Ranch“, Gărâna:
Manifestarea „Gărâna culturală“, ediția a XXVIII-a.
Program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
14 septembrie 2026, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:
Sfântă Liturghie cu prilejul hramului Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“. Celebrant: pr. Tiberiu Szabó (Oravița / Anina).
14 septembrie 2026, ora 18.00, piațeta din fața Bisericii Romano-Catolice „Înălțarea Sfintei Cruci“ Oravița:
Program cultural cu Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).
Expoziție de artă plastică Adina Ghinaci și Eleonora Hoduț, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
15 septembrie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a VI-a).
Prezentare de carte: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, autor: Luminița Mihai Cioabă (Sibiu), versiunea în limba germană și ilustrații: Beatrice Ungar, coperta: Konrad Klein, cuvânt înainte: Al. Cistelecan, apărută în 2026 la Editura „Neo drom“ Sibiu. Prezintă Beatrice Ungar, redactor-șef al săptămânalului „Hermannstädter Zeitung“;
Incursiuni muzicale: grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: arh. Florin Trofin. Tema conferinței: Reșița postbelică – despre arhitectură și arhitecți.
18 septembrie 2026, ora 11:00, Sala de ședințe „Sorin Frunzăverde” a Consiliului Județean Caraș-Severin, Reșița:
Erwin Josef Țigla – 65.
Prezentare de carte: „In Honorem“, vol. I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) și vol. II („Cărţile şi oamenii cărţilor = Die Bücher und ihre Schöpfer“), cea de-a 138-a, respectiv, a 139-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, ambele publicate la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2026.
11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
11. September 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:
„Europäische Tage des Patrimoniums, 2026 / 11. – 13. September”, XXXIV. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Patrimoniul în pericol: Reînvie – Rezistă – Reimaginează“ = „Das Kulturerbe in Gefahr: Wiederbeleben – Widerstand leisten – Neu gestalten”: Kunstausstellung „Reșița / Reschitza, 255 – 100“, mit Arbeiten von: Angelica Chici (Hatzfeld), Adriana Hermle (Stuttgart, Deutschland), Luciana Cristina Ionescu (Bukarest), Sandra Leila M. (Reschitza), Mircea Meilă (Reschitza), Jakob Neubauer (Reschitza), Lia Popescu (Temeswar) und Lia Reghina Tîrnoveanu (Temeswar).
Miracole din Valea Miracolelor. Doi autori și cărțile lor: conf. univ. dr. Florina-Maria Băcilă & prof. Iosif Băcilă = Wunder aus dem Tal der Wunder, aus dem Almascher Land im Banater Bergland. Zwei Autoren und ihre Bücher: Doz. Dr. Florina-Maria & Iosif Băcilă.
Buchpräsentationen:
– „Dorziana – consemnări și exegeze”, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2024;
– „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, VI. Band, Temeswar: „Cosmopolitan Art”, 2026.
13. September 2026, 15:00 Uhr, „Hl. Theresia von Ávila“-Kirche, Wolfsberg:
Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.
Gebet und musikalische Einlagen mit Beteiligung des „Franz Stürmer“-Chors Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und der beiden Gesang- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) und „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
13. September 2026, 16:00 Uhr, „The Ranch“, Wolfsberg:
Veranstaltung „Wolfsberg im September“, XXVIII. Auflage.
Kulturprogramm mit Beteiligung der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Heilige Messe zum Kirchweihfest der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche. Zelebrant: Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza / Anina).
14. September 2026, 18:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „Kreuzerhöhung“-Kirche Orawitza:
Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
15. September 2026, 12:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).
Kunstausstellung Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
15. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Mitte September im Zeichen der Kultur (VI. Auflage).
Buchpräsentation: „Dincolo de cer / Înteal o čerii / Jenseits des Himmels“, Autor: Luminița Mihai Cioabă (Hermannstadt), deutsche Version und Illustration: Beatrice Ungar, Umschlag: Konrad Klein, Vorwort: Al. Cistelecan, erschienen 2026 im Verlag „Neo drom“ Hermannstadt. Präsentation durch Beatrice Ungar, Chefredakteurin der „Hermannstädter Zeitung“;
Musikalische Einlagen: die Gesang- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
16. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Als Gast die Reschitzaer Schriftstellerin Ana Kremm und ihre neueste Buchveröffentlichung „Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Vol. 2” (= „Bücher entziffern oder Lesen mit einem Bleistift in der Hand. Band 2“), herausgegeben vom Verlag „TIM“ Reschitza, 2026;
Wir ehren unsere Schriftsteller: Ana Kremm & Iacob Roman (beide Reschitza).
17. September 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Dipl.-Arch. Florin Trofin. Thema der Konferenz: Reschitza der Nachkriegszeit – über Architektur und Architekten.
18. September 2026, 11:00 Uhr, Sitzungssaal „Sorin Frunzăverde” des Kreisrates Karasch-Severin, Reschitza:
Erwin Josef Țigla – 65.
Buchpräsentation: „In Honorem“, Band I („Offenbarungen. 75 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri. De 75 de ori în faţa mass-media“) und II („Cărţile şi oamenii cărţilor“ = „Die Bücher und die Buchmenschen“), als die 138. bzw. 139. Buchveröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“, erschienen im Verlag „Banatul Montan“ Reschitza, 2026.
11 septembrie 2026, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:
Ziua Limbii Germane (12 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, cu participarea clasei a X-a C, secția germană. Participă practicanta Estera Isip Leordean din Klagenfurt am Wörtehersee, Austria. Invitat: dr. ing. Christian Paul Chioncel, vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.
11. September 2026, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Tag der deutschen Sprache (12. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet. Mit der X. C-Klasse, deutsche Abteilung. Berglanddeutschen. In Zusammenarbeit mit der Praktikantin Estera Isip Leordean aus Klagenfurt am Wörthersee / Österreich. Als Gast: Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, stellv. Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
Școala Gimnazială „Sabin Oprean” din Bucureșci, una dintre unitățile de învățământ din județul Hunedoara care în anul școlar trecut prin proiectul „Șco@la e șansa ta!” din cadrul programului PNRAS – runda II – școli mici, cod proiect 36, a reușit organizarea de activități sociale, extracurriculare și de dezvoltare a infrastructurii școlare.
Nicoară Constantin FlorinAncuța Elena Suciu
Aici, în noul an școlar – după cum remarca prof. Nicoară Constantin Florin(foto), în calitatea sa de director – s-a debutat cu emoție, bucurie și încredere, pregătiți provocărilor ce ne așteaptă. Ne dorim noi proiecte și educație de calitate, deși suntem unitate de învățământ din mediul rural.
Pregătirile pentru anul școlar 2026-2027 – cu sprijinul administrației locale (primar Ancuța Elena Suciu) – au fost finalizate în timp util pentru o educație modernă.
Școala beneficiază de investiții realizate în cadrul unor proiecte de reabilitare și dotare. Este vorba despre mobilier nou și modular, dulapuri casetate, materiale didactice, intervenții la pardoseli și parchet laminat în majoritatea sălilor de clasă.
Dispunem de o sală de informatică dotată cu calculatoare noi, elevii fiind implicați în proiectul Code Kids, cu acces la activități de programare și dezvoltare a competențelor digitale, de sistem audio-video performant, table magnetice cu stativ și rotative, teren de sport împrejmuit, microbuze școlare funcționale, cabinet medical.
Spațiile școlii au fost igienizate, iar sălile de clasă pentru elevii din clasele mici au fost dotate cu scaune tip puf.
De notat este faptul că în cadrul școlii funcționează o grădiniță cu program prelungit cât și faptul că normele didactice ale școlii sunt ocupate cu personal didactic calificat.
Avem promisiuni și planuri din partea administrației locale pe care le vom finaliza pentru implementarea unor noi proiecte necesare unei educații de calitate elevilor noștri din Bucureșci.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
Mario BALINT reprezintă figura tipică a jurnalistului nonconformist: un spirit liber, pătrunzător, refractar la clișeul comod și la abordările de suprafață. Corespondent de război din zone de conflict incendiare și voce inconfundabilă a Radio România Actualități, el refuză rețetele prestabilite ale presei de birou, alegând întotdeauna terenul, adevărul crud și contactul direct cu realitatea, oricât de incomodă sau periculoasă ar fi aceasta.
Nonconformismul său nu este o simplă atitudine de fațadă, ci o metodă de lucru și un crez profesional. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Mario BALINT îmbină rigoarea deontologică cu o independență de gândire rară, contestând abordările convenționale și privind dincolo de narațiunile oficiale. Într-o lume a alinierii mediatice, el rămâne un observator lucid, un spirit critic care își asumă riscul de a merge împotriva curentului pentru a aduce în fața publicului dimensiunea umană, frustă și necosmetizată a evenimentelor.
O mostră elocventă a stilului său jurnalistic, este cel mai recent număr al publicației „m”, pe care am avut plăcerea de a o primi și citi prin generozitatea și bunăvoința lui Mario, căreia am găsit de cuviință a-i face o scurtă prezentare, cuprinsă în materialul de mai jos:
Între tranșeele geopoliticii și vatra culturii bănățene: publicația „m”, un manifest tipărit al jurnalismului liber
Într-o epocă în care presa scrisă a fost aproape înghițită de efemeritatea mediului digital, jurnalistul Mario BALINT continuă o misiune editorială tot mai rară și plină de curaj: editarea pe cont propriu, în format tipărit, a publicației „m” (supliment al www.m-securitynews.ro și parte a proiectului Balint Mercenary Task Force / M-Consulting-Analysis-Training). Apărută la editura „m-book”, revista face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de Mario Balint, alături de BMTF Risk Ak Demy, ambele produse aparținând aceleiași Întreprinderi Individuale (I.I.) Balint Mercenary Task Force, înființată în anul 2005.
Lansată sub deviza sugestivă „News in a Hostile World” și asumată de o echipă redacțională neconvențională (Director: MERKAVA, Redactor-șef: JABBA THE H.), ediția de vară (Anul 15, nr. 4 (36) – serie nouă, august 2026), publicația reprezintă în ansamblul ei o sinteză amplă de analiză militară, critică politică acidă, memorie istorică și creație literară.
Punctul de plecare al acestei ediții este formulat direct în pagina 2 prin articolul „Jurnalismul va fi militant, sau societatea nu va mai fi deloc”. Textul oferă un diagnostic dur realității din România, criticând pasivitatea și „obiectivitatea” sterilă din mass-media.
Teza centrală este că, într-un mediu politic și social degradat, un jurnalism care doar observă fără să ia atitudine devine complice. Misiunea publică impune o presă militantă, capabilă să ceară rezolvări și să servească interesul comunității, dincolo de jocurile de putere.
Proiecția editorială a publicației este unică prin modul în care îmbină temele de securitate globală cu realitățile administrative și istorice locale:
În articolul „Vara aleșilor” (semnat de Dan POPOVICIU / eCronica.ro), este analizată cu un sarcasm tăios clasa politică regională și națională, marcată de tensiuni administrative, promisiuni electorale și gestionarea fondurilor europene.
Textul „Greață la mal” oferă o radiografie incisivă asupra polarizării din spațiul public și a degradării discursului televizat, recomandând distanțarea de zgomotul mediatic.
În „Criza trebuie dusă până la capăt”, Mario BALINT explorează starea de „policriză” (inflație, instabilitate bugetară, presiuni externe), apelând la etimologia termenului krinein (a decide) pentru a sublinia că ieșirea din impas necesită decizii strategice, nu ezitări.
Alte pagini sunt dedicate marilor focare de tensiune ale lumii: atacurile cu drone ce extind războiul din Ucraina spre Marea Caspică („Zelenski a găsit drumul spre Marea Caspică”), presiunile hibride și disputele de graniță din nordul Africii („Ceuta – Războiul hibrid împotriva Spaniei”), reconfigurarea politicii externe americane („America First într-o nouă prezentare”) și repoziționarea strategică a Republicii Moldova („Maia Sandu a rupt pisica statalității”).
Un alt aspect adus în analiza cititorului este – sănătatea instituțională și educația de securitate. Articolul „Sfârșitul expertizei și autosuficiența instituționalizată”, semnat de Ion IORDACHE, analizează vulnerabilitățile structurale ale administrației, arătând cum deprofesionalizarea și lipsa de rigurozitate metodologică subminează proiectele de dezvoltare.
În completare, secțiunea „Pentru crearea unei culturi a siguranței” prezintă activitatea atelierelor BMTF Risk AKDemy, subliniind importanța pregătirii tactice, a evaluării riscurilor și a educației de prevenție pentru jurnaliști și civili aflați în medii ostile.
Ceea ce oferă o profunzime deosebită publicației este deschiderea spre istoria regională și actul cultural autentic:articolul „Când cerul s-a unit cu pământul: Potopul din 1910 și memoria durerii în Banatul Montan”, semnat de Constantin VLAICU, reconstituie, pe baza presei vremii, tragedia apocalipică a inundațiilor din vara anului 1910 ce au devastat văile Almăjului, Cernei și Belarecăi.
Dr. Atilla VARGA aduce în prim-plan documente de arhivă în „Reșița, sub lupa serviciilor secrete austro-ungare”, ilustrând modul în care autoritățile monitorizau activitatea Reuniunii Române de Lectură din Reșița Montană la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Din spațiul basarabean, Victor NICHITUȘ comentează dezbaterile privind marcarea Zilei Limbii Române în „Domnul Tofan începe cu stângul și îmi pare rău”.
Jurnalistul și scriitorul – creator și de literatură SF – Daniel BOTGROS, semnalează participarea delegației românești la Convenția Europeană de Science-Fiction (MetropolCon 2026, Berlin), dar și manifestările din Banatul Sârbesc în articolul „Pe urmele luminii, într-o vară miraculoasă, la Coștei”, prilejuite de Zilele Coșteiului și activitatea Cercului Literar „Lumina”.
Secțiunea literară este completată de grupajul „Patru poeme cardinale. De vară”, ce reunește versuri semnate de Mariana STRATULAT, Ionel-Petru TILICA, Valentin MIC și Mario BALINT (cu poezia Răsărit).
Prin efortul financiar și editorial exclusiv al lui Mario BALINT, „m” nu este doar o revistă, ci o platformă independentă de rezistență culturală și civică. Reușind să aducă în fiecare număr analize reci de securitate, istorii uitate ale comunităților din Banat și pagini de înaltă sensibilitate literară, publicația își îndeplinește cu prisosință promisiunea de a fi un ghid lucid într-o lume din ce în ce mai ostilă, materializându-se într-o publicație-barometru a rezistenței prin scris.
