26 Octombrie 2026, Timișoara
Într-o epocă a vitezei digitale și a transformărilor tehnologice majore, tiparul rural și condeiul monografiștilor rămân piloni de nezdruncinat ai identității comunităților noastre. În cadrul unei ședințe ample a Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat (A.P.P.R.B.), un număr impresionant de membri – publiciști ai presei rurale, editori de gazete sătești și jurnaliști din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (filialele Caraș-Severin și Timiș) – s-au reunit pentru a consolida punțile dintre tradiție, cercetarea istoriografică și viitorul instituțional al asociației.
Reprezentând în calitate de vicepreședinte presa rurală din arealul geografic și etnografic al Mehadiei, Băilor Herculane, alături de Craina Bănățeană și Valea Almăjului, am fost martorul unei dezbateri de o înaltă ținută intelectuală și sufletească, centrată pe o misiune clară: menținerea vie a „flăcării” publicațiilor tipărite și valorificarea patrimoniului rural.
Pentru a înțelege profunzimea acestei adunări, se cuvine o privire asupra istoriei și crezului care animă A.P.P.R.B. : Fondată la 10 aprilie 2008 la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara – la inițiativa muzeografului Ioan Traia și cu susținerea omului de cultură Aurel Turcuș, asociația s-a născut din dorința sfântă ca satul românesc să nu fie dat uitării.
Satul bănățean este o adevărată enciclopedie vie, universul în care s-au plămădit elitele neamului. Sub conducerea fostului președinte Ioan Traia – în prezent președinte onorific al asociației – precum și a actualului președinte Petru Opruț, A.P.P.R.B. a devenit o umbrelă ocrotitoare pentru zeci de publicații de suflet, precum: Almăjul, Anghelos, Arhanghelul, Buna Vestire, Cenăzeanul, Foaia Săcălazului, Foaia Săcoșană, Glasul Voislovei, Lumina Satului, Scripta Manet, Suflet nou, Tibiscus, Talpa Țării, Vatra Carașului, Vatra Satului, Vestea și multe altele.
Dacă Camil Petrescu nota în anii ’20 că „dintre toți țăranii de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cunoscători de carte”, iar Aurel Cosma jr. remarca superioritatea lor intelectuală, A.P.P.R.B. continuă astăzi această nobilă moștenire a „scriitorilor plugari” și intelectualilor satului. Așa cum a subliniat în comunicarea sa președintele Petru Opruț, mirosul, foșnetul și atingerea hârtiei tipărite rămân o simfonie incomparabilă pentru suflet, pe care ecranul digital nu o va putea înlocui niciodată pe deplin.
Discuțiile din cadrul adunării au reflectat, în ansamblul lor, un absolut echilibru între fervoarea culturală și rigurozitatea administrativă. Din densitatea discursului și energia prezentării comunicărilor am desprins câteva elemente definitorii ale activității asociației. Între detaliile despre inițiative (hărți interactive online, site al asociației, pagină de Facebook) și reflecții istorice despre învățământul special din secolul al XIX-lea, domnul președinte a subliniat importanța colaborării cu instituțiile de prestigiu, fiind reconfirmat Protocolul de Colaborare cu Muzeul Satului Bănățean, ce va permite organizarea a 3-4 manifestări anuale majore, dar și deschiderea către parteneriate cu Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, Casele de Cultură și Biblioteca Județeană.
În vederea unei vizibilități crescute în fața autorităților și a atragerii de tineri pasionați, s-au propus măsuri concrete: emiterea noilor legitimații de membru, stabilirea ștampilei oficiale, clarificarea guvernanței și stabilirea cotizației pentru anul 2027.
Un moment de un larg interes l-a constituit dezbaterea privind Recensământul din 1930, descris pe drept cuvânt ca „o mină de aur” pentru istoriografia Banatului. Prin colaborarea cu cercetători și istorici, datele din 1930 pot fi valorificate în viitoarele monografii și comunicări științifice.
O temă distinctă a discursului a reprezentat trasarea unor direcții spre deschiderea internațională și inițiative pentru activități pentru promovarea și păstrarea graiului. În acest context, au fost evocate punțile culturale strânse cu românii din Voivodina (prin Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, condusă de Vasile Barbu), organizarea evenimentelor dedicate Zilei Graiului Bănățean și continuarea Conferinței istoricilor de la Șopotu Vechi, fondată de regretatul prof. Gheorghe Rancu.
O temă adiacentă, dar de un deosebit interes, a fost adusă în atenție de Titu Pervulescu, care a dezvăluit o inedită punte transatlantică: Printr-un ambițios proiect, propus spre derulare în cadrul asociației, se cristalizează un veritabil potențial al extinderii orizontului către noi colaborări internaționale. Această viziune culturală conține în esența sa un ferm demers de înfrățire cu Mexicul – mai exact cu orașul Santiago de Querétaro, prin intermediul publicației și al Asociației Culturale „El Hércules”. Un asemenea pas dovedește o dată în plus că valorile și identitatea bănățeană au o rezonanță autentic universală.
Momentul final al întâlnirii a stat sub semnul camaraderiei și al respectului reciproc. După imortalizarea evenimentului prin tradiționala fotografie de grup, participanții s-au reunit la o agapă colegială, unde bucuria revederii a lăsat loc depănării de amintiri și schimburilor de idei. La o gustare și un pahar de vorbă bună, s-au legat noi contacte și s-au pus bazele unor viitoare colaborări de suflet între publicațiile din diferitele colțuri ale Banatului și s-au strâns legăturile culturale dintre redacțiile presei rurale din Caraș-Severin, Timiș.
Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat dovedește, încă o dată, că satul bănățean nu este doar o amintire melancolică, ci un organism viu, dinamic și plin de demnitate, care își scrie cu mândrie istoria zi de zi.
Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin