Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”, la a VI-a ei ediție
În perioada 18-20 septembrie 2026, municipiul Lugoj a găzduit cea de-a VI-a ediție a Conferinței Internaționale de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis”. Manifestarea, având ca temă „Istorie locală și istorie națională în context european”, a reunit cercetători, cadre didactice universitare, membri ai Societății de Științe Istorice din România, membri au Uniunii Scriitorilor din România, membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și specialiști din România, Republica Moldova, precum și de la universitățile din Padova (Italia) și Alicante (Spania).
Lucrările s-au deschis sâmbătă, 19 septembrie, în Aula Universității Europene „dr. Iosif Constantin Drăgan”. În prima parte a zilei, ceremonia oficială a inclus alocuțiunile primarului municipiului Lugoj, prof. dr. Călin-Ionel Dobra și rectorului Universității Europene „dr. Iosif Constantin Drăgan”, lect. univ. dr. Claudiu Galu. Perspectivele parteneriatelor academice au fost prezentate de prof. univ. dr. Igor Șarov (prorector al Universității de Stat din Moldova) și prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș (prorector al Universității din Oradea).
Programul a continuat cu prelegerea inaugurală susținută de prof. univ. dr. Emil Dragnev, axată pe interferențele iconografice din spațiul sud-est european în secolele XV-XVI. Sesiunea în plen a cuprins comunicări tematice susținute de lect. univ. dr. Igor Bercu, prof. univ. dr. habil. Ion Eremia, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș și prof. univ. dr. Igor Șarov. Înainte de prânz, sesiunea a fost dedicată prezentărilor și lansărilor editoriale. Au fost aduse în atenția publicului, de către Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii orășenești „Tata Oancea” din Bocșa recente cărți de istorie bocșeană și revista „Bocșa culturală”, cel de-al patrulea volum al lucrărilor conferinței „Istorie locală și istorie națională în context european” (coordonatori Lucian-Emil Roșca și Constantin-Tufan Stan); numărul XIII din „Restituiri bănățene” (coordonatori Dumitru Tomoni și Horațiu Suciu); studiul „„Re’âyâ-lele” otomane pe teritoriul Țării Moldovei. Geneza și evoluția administrativ-teritorială” (Igor Bercu); volumul „ASTRA și regionalele sale în serviciul pedagogiei sociale și al educației adulților (1923-1948)” (Daniela-Ștefania Curelea); monografiile „Revista „BanatCult” și „Școala din Prigor” (Mihai Vladia), lucrarea „Între Orient și Occident. Imaginea Principatelor Române în relatările călătorilor străini (1710-1810)” (Sorin Șipoș). Partea a doua a zilei s-a caracterizat printr-o extindere a ariei de dezbatere, prezentările fiind organizate în paralel pe secțiuni specializate astfel:
• Secțiunea I („Istorie și istoria mentalităților”) a cuprins teme legate de evoluția comunităților rurale, reprezentări arhitecturale și istoricul curriculumului educațional în secolul al XVIII-lea.
• Secțiunea a II-a („Spații și comunități în perspectivă istorică”) a reunit o paletă largă de cercetări privind evoluția Banatului și a regiunilor învecinate. Conf. univ. dr. Adelina Revenco a deschis lucrările cu o analiză a populării regiunii de sud a Republicii Moldova, urmată de prezentarea lui Cosmin Patca referitoare la Cetatea Șinteului. Lect. drd. Marcel Revenco a expus dinamica comerțului exterior al Republicii Moldova, în timp ce prof. Tiberiu Crista a abordat elementele etnografice din Topolovățu Mare, Chizătău, Belinț și Coșteiu. Documentele de arhivă privind breslele bănățene au fost analizate de dr. Ligia Drăghici, iar prof. Andrei Pleșca a expus evoluția istorico-geografică a Banatului industrial. În acest cadru, subsemnata, ing. Cristina-Anișoara Zainea (Club Mitteleuropa Oravița-Viena), am prezentat lucrarea „Geologie, geodezie și minerit în interbelicul cărășan (1920–1940)”. Panelul a continuat cu expunerea ec. Ion Gheorghe Chiran privind exploratorii munților cărășeni. Un interes deosebit a stârnit lucrarea dr. Ionel Bota dedicată gustului pentru „cetit”, codului și tipologiei lecturii în Banatul perioadei 1850–1918, dând curs dezbaterii privind perspectiva asupra cărții, bibliotecii, temă care suscită interesul și îngrijorează în același timp.
• Secțiunea a III-a („Putere, instituții și credință”) s-a concentrat pe istoria dreptului penal în secolul al XVIII-lea, evoluția frontierelor și aspecte din istoria bisericească regională.
• Secțiunea a IV-a („Destine, identități și memorii”) a adus în atenție analize biografice ale unor personalități locale precum Eftimie Murgu, Coriolan Brediceanu și Camil Petrescu, alături de surse de memorialistică.
• Secțiunea Online a completat programul prin intervenții axate pe etnomuzicologie, diplomație culturală și procese de digitalizare, facilitând participarea specialiștilor din diverse centre naționale și internaționale.
Prin diversitatea tematică, conferința de la Lugoj, bine administrată și coordonată logistic de un comitet care a colaborat remarcabil cu primăria și instituțiile municipalității, a oferit un prilej de analiză riguroasă, demonstrând conexiunile strânse între cercetarea istorică din Banat și preocupările istoriografiilor europene ale momentului.
Cristina Anișoara ZAINEA
membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
filiala Caraș-Severin