Între statut profesional în dreptul național și abordare funcțională în dreptul european

Rezumat. În practică, întrebarea „cine este jurnalist și cine nu?” se pune tot mai des, pe fondul diversificării actorilor care produc și difuzează informații de interes public. Totuși, din punct de vedere juridic, statutul de jurnalist profesionist și exercitarea unei activități jurnalistice nu se suprapun în mod necesar. Dacă apartenența la profesie rămâne, în principal, o chestiune reglementată de dreptul intern, calificarea unei activități drept jurnalistică presupune o analiză distinctă, raportată la natura, scopul și funcția acesteia. Articolul examinează principalele modele naționale privind statutul profesional al jurnalistului, cu referire la Franța, Belgia, Germania, Italia și România, evidențiind diferențele dintre definirea legală a profesiei, mecanismele de autoreglementare și absența unei definiții juridice generale. Distincția dintre statutul profesional și activitatea concret desfășurată permite separarea regimului aplicabil profesiei de condițiile în care o activitate de informare a publicului poate fi privită, în sens funcțional, ca activitate jurnalistică.