La Caransebeș, într-o atmosferă încărcată de emoție și respect pentru tradiție, s-a desfășurat astăzi sesiunea științifică premergătoare Festivalului de recitare în grai bănățean „Credință și Lumină”, parte a manifestării „Zilele Credinței și Culturii în Episcopia Caransebeșului”. Întâlnirea a avut loc la Colecția Muzeală „Episcop Elie Miron Cristea”, un spațiu simbolic pentru memoria și identitatea spirituală a locului.
Evenimentul a debutat cu lansarea volumului de poezie dedicat acestei ediții a festivalului, apărut la Editura Episcopiei Caransebeșului, reunind creații ale poeților care dau glas graiului bănățean – un patrimoniu viu, transmis cu grijă din generație în generație. Versurile, încărcate de autenticitate și căldură, au readus în prim-plan farmecul unei rostiri care definește sufletul locului.
În continuare, poeții prezenți și-au citit creațiile, iar dialogul care a urmat a deschis perspective importante pentru viitorul acestui demers cultural. S-a discutat despre responsabilitatea păstrării graiului bănățean și despre necesitatea transmiterii lui către tineri, ca pe o moștenire de preț.
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian Mic, evenimentul a fost coordonat de părintele arhimandrit Casian Rușeț, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului, alături de Dan Ioan Liuț, președintele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean. Din partea Asociației pentru Vorbirea Bănățană a fost prezent tânărul poet Claudiu Românu, care a transmis gândul președintelui asociației, Vasile Linția, oferind celor prezenți revista „Cununa” și volume de poezie dialectală, ca semn de prețuire și continuitate culturală.
Manifestările continuă și mâine, 25 aprilie 2026, de la ora 12, când copii și tineri vor urca pe scenă în cadrul Festivalului „Credință și Lumină”, ediția a XVI-a, pentru a recita poezii în grai bănățean, într-un gest de continuitate și iubire față de rădăcini. Evenimentul este organizat de Episcopia Caransebeșului, Secretariatul de Stat pentru Culte, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, Asociația pentru Vorbirea Bănățană și Casa de Cultură „George Suru”.
Într-o lume în continuă schimbare, astfel de inițiative devin repere de lumină. Ele ne reamintesc cine suntem și de unde venim. Recunoștința se îndreaptă către toți cei implicați, în mod deosebit către Episcopia Caransebeșului, către Preasfințitul Părinte Episcop Lucian și către părintele arhimandrit Casian Rușeț, pentru dăruirea și grija cu care păstrează vie identitatea culturală și spirituală a Banatului.
151 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria. Coordonator: Bogdan Andrei Mihele.
25. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
151 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Koordination: Bogdan Andrei Mihele.
În 25 aprilie 2025 se împlinesc 151 de ani de la nașterea, în anul 1875, a Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul Fericitului Episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
Pentru a marca anul trecut cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului, ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Bustul a fost dezvelit în prezența autorului, în data de 27 aprilie 2025, după ce, începând cu ora 10.00, la Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari s-a săvârșit o Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.
Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla. Aceasta a fost lansată în fața unui numeros public chiar în ziua de 25 aprilie 2025.
Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, a fost obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. A fost de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.
Având în vedere faptul că, la Reșița, cu prilejul aniversării celor 150 de ani, anul 2025 a fost declarat Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, s-au organizat mai multe evenimente și expoziții dedicate celui născut la Reșița.
Tot anul trecut, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat două pelerinaje pe urmele Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu. Este vorba despre cel din 11 iulie 2025 ca fiind un pelerinaj jubiliar pe urmele marelui ierarh în județul Bihor, prin vizitarea Catedralei Greco-Catolice, a Palatului Episcopal, unde s-a desfășurat primirea la PS Virgile Bercea, episcop de Oradea, și a Capelei Frențiu din Cimitirul municipal „Rulikowski“, la Oradea, pelerinajul continuând la Stâna de Vale (vizitarea Mănăstirii Greco-Catolice „Fericiții Episcopi Români Martiri Greco-Catolici”), stațiune climaterică dezvoltată, începând cu anul 1932, cu aportul Fericitul Episcop Martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
Cel de-al doilea pelerinaj a fost cel organizat la 15 august 2025, în cadrul căruia au fost depusă câte o jerbă de flori în amintirea marelui ierarh Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și la Cimitirul săracilor, parte a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cimitir unde s-ar putea să fi fost îngropat în secret, ambele la Sighetu Marmației, în Maramureș.
Comunitatea culturală din Clisura Dunării primește cu bucurie un nou număr al revistei „Tribuna seniorilor mehedințeni”, publicație editată de Asociația Seniorilor Clisura Dunării – Orșova. Ediția din martie 2026 (Anul XIV, nr. 37) confirmă continuitatea și vitalitatea unui demers editorial dedicat valorificării experienței, memoriei și creativității seniorilor.
Sub coordonarea redactorului-șef Andrușa R. Vătuiu, revista reunește articole, eseuri, cronici și creații literare semnate de colaboratori consacrați și debutanți deopotrivă. Între redactori se remarcă prof. Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor, a cărui implicare conferă publicației un plus de rigoare și deschidere spre spațiul literar național.
Numărul de față propune cititorilor o paletă diversă de teme: de la evocări istorice și reflecții asupra identității culturale locale, până la analize contemporane și pagini de literatură (poezie, proză scurtă). Nu lipsesc nici articolele dedicate vieții comunității din Orșova și din județul Mehedinți, evenimentelor culturale recente, precum și inițiativelor menite să promoveze dialogul între generații.
„Tribuna Seniorilor Mehedințeni” rămâne un spațiu de expresie autentic, în care seniorii își fac auzită vocea, împărtășesc experiențe de viață și contribuie la păstrarea valorilor locale. Prin consecvență și calitate, revista își consolidează statutul de reper cultural în zona Clisurii Dunării.
Apariția acestui nou număr reprezintă nu doar o reușită editorială, ci și o invitație la lectură și reflecție pentru toți cei interesați de cultura, tradițiile și oamenii locului.
O prezență remarcabilă în peisajul publicistic contemporan este revista DOMOGLED, publicație a Cenaclului omonim din Băile Herculane. Aceasta continuă să apară prin stăruința unei echipe devotate, coordonate de scriitorul și publicistul Dorin Bălteanu, a cărui pasiune și expertiză constituie forța motrice a întregului proiect.
În prezent, în absența finanțării de care a beneficiat în trecut, publicația rezistă exclusiv în format electronic. Acest statut nu îi știrbește însă valoarea, ci o transformă într-un autentic instrument de rezistență culturală, dedicat promovării valorilor istorice ale stațiunii bimilenare de pe Valea Cernei.
Actuala ediție triplă, de colecție, propune un conținut dens și echilibrat între istorie, cultură și activism civic. Un punct central al acestui număr este documentarea conferinței-dezbatere „SALVAȚI BĂILE HERCULANE!”, desfășurată sub egida Academiei Române, un demers esențial pentru revitalizarea ansamblului arhitectural local. Cititorii pot regăsi, de asemenea, cronici ale unor momente istorice fascinante, precum vizitele imperiale și regale ale lui Franz Josef sau Carol I, dar și detalii despre inaugurarea marilor edificii balneare din secolul al XIX-lea.
Dincolo de istoria mare, revista onorează „istoria sufletului” locului prin omagii aduse personalităților care au marcat stațiunea – precum arhitecta Ioana Mihăiescu – și prin salvarea memoriei imateriale, regăsite în legendele nimfelor Cerna și Belareca.
Recunoașterea valorii sale academice este confirmată prin includerea publicației în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și prin aprecierile venite din partea unor personalități marcante, precum prof. ing. Nicolae Noica sau acad. Ioan-Aurel Pop. Aceștia văd în DOMOGLED un veritabil „catalizator” al eforturilor de a reda stațiunii strălucirea de odinioară.
În esență, DOMOGLED depășește formatul unei simple reviste; este o mărturie vie a dragostei pentru patrimoniu și un „străjer” al viitorului stațiunii Băile Herculane. Această ediție de colecție rămâne o dovadă incontestabilă a rezilienței culturale și a efortului admirabil al domnului Dorin Bălteanu de a nu lăsa flacăra „Domogledului” să se stingă.
În 22 aprilie 2026, la Biblioteca Națională din Biserica Albă (Bela Crkva), Casa de presă și editură „Libertatea” a organizat un eveniment cultural dedicat cărții. Cu acest prilej a fost lansată oficial cartea preotului Petru Berbentia „Gânduri pentru frații din Voivodina”.
Despre Casa de Presă și Editură „Libertatea” și despre cele mai noi apariții editoriale au vorbit doamna dr. Mariana Stratulat, director la Casa de Presă și Editură „Libertatea” și Marin Gașpar, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”. Cu acest prilej, CPE „Libertatea” a făcut o importantă donație de carte Bibliotecii Naționale din Biserica Albă.
La manifestare a fost prezent și Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României de la Vârșeț.
O interesantă biografie a autorului a fost prezentată de dr. Valentin Mik – director adjunct al Casei de presă și editură „Libertatea”. Preotul Petru Berbentia scrie săptămânal articole dedicate românilor din Voivodina in Ziarul „Libertatea”, articole bine primite de public.
La acest dialog cultural au participat, pe lângă prieteni ai autorului, și preoți din România și Serbia: preotul Cornel Juica de la Mesici, reprezentantul Episcopiei „Dacia Felix” de la Vârșeț, precum și preotul român din Biserica Albă, plus părintele paroh Cristian Rădulescu și părintele Horia Mailat de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Reșița.
Au mai vorbit despre autor și despre cartea „Gânduri pentru frații din Voivodina”: Ion. D. Cucu, – președintele Filialei Caraș Severin a UZPR, din care fac parte și jurnaliști de la săptămânul „Libertatea” din Panciova, Serbia, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Nicolae Plujar, președintele Asociației Culturale „Reșița Română” și jurnalistul Mario Balint, vechi colaborator și prieten cu autorul.
La final, preotul Pentru Berbentia a prezentat structura cărții, a povestit despre colaborarea cu săptămânalul „Libertatea”, a mulțumit celor prezenți și Casei de Presă și Editutură „Libertatea”, apoi a trecut la sesiunea de acordare a autografelor pe cartea nou apărută
24 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Prezentare de carte a autorului reșițean Liviu Spătaru: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)”, apărută la Editura „Tim“ Reșița, 2026.
24. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).
Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Liviu Spătaru und seine neueste Buchveröffentlichung: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)” (= „Hypostasen, Stasen, Metastasen (III). Dilettantenübungen (1984 – 1989). Weitere Übungen (1997 – 2024)”, erschienen im Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.
