În acest an „Constantin Brâncuși”, de Ziua Mondială a Artei, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a ales să prezinte artiști plastici bocșeni și cărțile lor, dar și o expoziție de pictură a artistei Flavia Beatris Grădinaru  din Reșița, prezentată de Erwin Josef Țigla.

Se spune că pictura este o lume a emoțiilor, iar artă înseamnă transmiterea, expunerea,  simțămintelor artistului! Flavia Grădinaru, prin lucrările ei, a transmis vii emoții și… expresii de iubire! Mulțumim, Flavia! Este foarte frumos în sufletul tău!

***

15 aprilie – Ziua Mondială a Artei – nu ne putem raporta la această zi altfel decât subliniind, în primul rând, omagierea celor 150 de ani de la nașterea sculptorului de renume mondial, Constantin Brâncuși.

Iată, „2026 Anul Brâncuși. Bucurie cu sens”, astfel se numește proiectul oficial care centralizează evenimentele culturale și educaționale desfășurate în România în acest an omagial „Constantin Brâncuși”.

Apoi, dacă l-am amintit de Ziua Mondială a Artei pe părintele sculpturii moderne, putem coborî câteva niveluri și să ne referim la artiștii din zilele noastre, mai mult, la artiștii din imediata noastră apropiere.

Și, pentru că aproape întotdeauna aducem cartea în prim-planul discuției, nici la acest eveniment dedicat Zilei Mondiale a Artei nu vom face excepție și vom prezenta câteva titluri de cărți ale unor artiști și/sau reprezentative pentru arta lor.

Și voi începe cu Constantin Lucaci, „sculptorul luminii”, originar din Bocșa, cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de maestrul Lucaci. Laureat al Premiului „Herder” în 1984, Constantin Lucaci este primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.

În anul 2001, Giorgio Segato îi realizează un album de artă  intitulat „Metafora luminii” (Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, [2001]), iar în 2005, Pietro Amato îi dedică un alt frumos și reprezentativ album (Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2005).

Despre viața, activitatea și arta lui Constantin Lucaci s-a scris și încă se scrie, dar au luat naștere câteva cărți și în Banat semnate de scriitorii jurnaliști Dorina Sgaverdia și Gheorghe Jurma. Importante interviuri sunt realizate de Vasile Bogdan și Titus Crișciu, incluse în diferite volume aparținând Bocșei și Banatului Montan.

Imediat după maestrul Lucaci îl putem așeza pe Tiberiu Bottlik, artistul care l-a îndrumat pe Constantin Lucaci, dar care a ales Bocșa ca locul în care să-și trăiască viața până în ultimele clipe.

 Remarcabil pictor şi sculptor, s-a născut în oraşul Biserica – Albă (Banatul Sârbesc)  și s-a stins la Bocşa, Caraș-Severin, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Bocşa Montană, bustul montat fiind realizat de sculptorul Octav Iliescu din Bucureşti.

După ce studiază și creează prin Europa – Ungaria, Germania, Franța, Italia, din 1927 Tiberiu Bottlik se regăseşte la Bocşa pe care nu o va mai părăsi niciodată. Alături de pictură în ulei, artistul realizează o serie de peisaje în acuarelă, microportrete, schiţe şi medalioane cu subiecte hazlii, lucrate în tuş.

În sculptură se face remarcat prin lucrări în marmoră, piatră naturală şi în ghips. Cimitirul catolic din Bocşa Montană deţine o expoziţie în aer liber a sculpturilor din piatră şi marmoră realizate de către Bottlik. De asemenea, în parcul din faţa Primăriei Oraşului Bocşa tronează ostaşul –  Monumentul eroilor 1914 – 1918 – din piatră naturală. În curtea Uzinei Bocşa  există câteva grupuri statuare reprezentând oameni din uzină. Pe străzile oraşului există grupuri statuare, din păcate degradate excesiv astǎzi, iar Biserica Romano-Catolică din Bocșa Montană deține o pictură reprezentând-o pe Maica Domnului, intitulată „Madona”, și expusă în altar.

Despre viața și activitatea lui Tiberiu Bottlik s-au scris câteva cărți semnate de Carol Brindza  – Viaţa şi activitatea pictorului şi sculptorului Tiberiu Bottlik.– Reşiţa: Timpul, 2002. (colecţia Bocşa – istorie şi cultură) ; Constantin Gruescu. – L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik.- Timişoara: ArtPress, 2004 și Tiberia Gallas –  Din viaţa şi opera unui artist. Timişoara. Brumar. 2012, oameni care l-au cunoscut și îndrăgit pe artist. Iar scriitorul și jurnalistul Vasile Bogdan a realizat un film-documentar intitulat „Culorile singurătății” pentru TVR Timișoara.

Un alt artist plastic al Bocșei de la care ne-a rămas o carte este Maria Goian, născută la Caransebeș, apoi familia se mută la Bocșa Vasiova, iar din 1934 se vor muta definitiv la Timișoara. Maria Goian rămâne apropiată Bocșei; A fost educatoare, a făurit jocuri logice pentru cei mici, iar pentru cei cu probleme psihice a inventat „terapia prin artă” și dactilopictura. Era cunoscută pentru pasiunea sa de a desena, mai ales chipuri, și organiza expoziţii de desene: crochiuri şi portrete ale actorilor. Astfel a și legat prietenii cu mari actori români. Din anul 2002 devine prietenă şi colaboratoare a bibliotecii bocşene, scrie pentru revista „Bocşa culturală”, iar în 2003, la aniversarea de 50 de ani a bibliotecii, în proiectul „Bocşa – istorie şi cultură” îi va apărea primul şi singurul volum: Măşti şi imagini. Reşiţa. Timpul. 2003.

În anul 2019, sub egida Muzeului Banatului Montan Reșița, la editura Mega din Cluj-Napoca vede lumina tiparului în „Colecția de Artă Plastică” a muzeului un „Catalog de colecție” dedicat lui Iosif Vasile Gaidoș, artist plastic născut la Ardud în județul Satu-Mare și decedat la Bocșa, Caraș-Severin, înmormântat în cimitirul catolic din Bocșa Montană.

Deși specialist în tehnica mineritului, Iosif Vasile Gaidoș s-a remarcat și ca un pictor veritabil, a absolvit Școala de Artă din Baia Mare și a lucrat în ulei, acoarelă și pastel pictând exclusiv peisaje. A expus în țară și străinătate și, foarte important, a cizelat și îndrumat la rândul său o serie de tineri artiști ai Bocșei.

Nu greșim dacă, imediat după Iosif Vasile Gaidoș îl amintim pe prof. Peter Kneipp, artist plastic născut la Jebel, jud. Timiș, decedat în Germania; Profesor de desen la Liceul Teoretic din Bocşa şi Şcoala Populară de Arte din Reşiţa, cu activitate în domeniul picturii și graficii, membru fondator al Asociaţiei artiştilor plastici din judeţul Caraş-Severin; membru al cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici din România, filiala Reşiţa; membru fondator al cenaclului ,,Tiberiu Bottlik” al artiştilor plastici din Bocşa, 1976, al cărui preşedinte a fost de la înfinţare până în 1995.

În anul 2017 a văzut lumina tiparului cel de-al 79-lea volum editat de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, un album dedicat artistului plastic Peter Kneipp: Peter Kneipp Kunstmaler-Artist plastic (Reșița: Banatul Montan, 2017). În acest album este prezentată cititorului personalitatea artistului plastic Peter Kneipp, însă este frumos conturat și portretul unui dascăl dăruit precum Peter Kneipp.

Ucenic al profesorului Peter Kneipp a fost și regretatul Adalbert Gyuris,  „Pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară”(după cum îi plăcea să se prezinte), născut la Vermeș,  comună din Caraș-Severin, trăitor la Bocșa, apoi în Germania unde se și stinge.

Adalbert Gyuriș este cunoscut mai ales ca jurnalist și rebusist, dar a fost pasionat și de pictură și sculptură.

În domeniul artelor plastice opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.

Între artiștii Bocșei care au și un volum de prezentare se află și  Elena Hăbășescu,  născută în comuna Staniţa, jud. Neamţ, și trăitoare la Bocșa, Caraș-Severin. Absolventă a Şcolii Populare de Artă din Reşiţa, promoţia 1985 și Absolventă a Facultății de Artă și Design din Timișoara, Elena Hăbășescu a debutat în 1980.

Organizează expoziţii personale şi colective în ţară şi străinătate. Membră  a grupului virtual internaţional „Peticelul românesc internaţional ” care se ocupă de promovarea artei textile, – Quiltul şi Patchwork-ul, artă pe care Elena Hăbăşescu o dezvoltă cu prioritate în ultimii ani. De altfel, cele mai recente expoziţii sunt constituite din artă textilă, pictura rămânând în planul secund.

În anul 2013 își publică volumul de prezentare Pasiune și artă. (Iași: Stef, 2013) prefațat de Ada D. Cruceanu.

Cel mai „tânăr” dintre artiștii plastici ai Bocșei, dar și cel mai harnic, prolific, este Nicolae Potocean (NIK) născut la Timişoara, dar copilăreşte şi trăieşte la Bocşa. Pasionat de desen încă din copilărie, primele ore le are cu prof. Petru Kneipp, care îl încurajează în această direcţie. Din anul 2018 este absolvent al Școlii Populare de Artă și Meserii „Ion Românu” Reșița (prof. Ecaterina Tudor). Susține expoziții personale și de grup și face parte din Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” coordonat de Doina și Gustav Hlinka.

Nik Potocean are două volume reprezentative, de prezentare a activității și tematicii lucrărilor sale:  Picături de artă și credință la Bocșa/ Coord. Gabriela Șerban; imagini Nik Potocean; prefață Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018 (Bocșa – istorie și cultură; 43) și Arta lui Nik Potocean. O poveste homerică, coord. Gabriela Șerban.- Giroc: Castrum de Thymes, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 79).

Deși nu au volume care să le prezinte creația, orașul Bocșa a mai dat câteva nume importante de artiști plastici, recunoscuți pentru arta pe care o creează sau au creat-o:   Constantin  (Titi) Muntean. Născut la Timişoara  și decedat în Germania absolvent al  Şcolii Populare de Artă din Reşiţa la clasa prof. Petru Galiș,  secţia desen-pictură. În copilărie a fost iniţiat în tainele picturii de Ştefan Muha şi Tiberiu Bottlik; Viorel Coțoiu, cunoscut și recunoscut artist plastic născut la Reșița  și decedat la Bocșa. Îndrumat de prof. Peter Kneipp a  frecventat cursurile  Şcolii Populare de Arte, apoi a studiat pictură bisericească cu profesorii Gheorghe Coştiurin, Andrei Răileanu şi  Dan Caceu. Absolvent al Academiei de Arte Timişoara – clasa de pictură a prof. Romul Nuţiu, promoţia 1996.  Este membru  titular al Filialei UAP Reşiţa, susținător al nenumăratelor expoziții personale și de grup; Ștefan Gurmai, Pictor bisericesc. S-a născut la Tormac, jud. Timiş. Din 1959  locuiește la Bocşa. Absolvent al Şcolii Populare de Artă din Reşiţa. Moşteneşte pasiunea şi talentul picturii de la tatăl său, şi acesta un pictor talentat.  Este absolvent al Facultăţii de Artă din Bucureşti secţia pictură monumentală. Este cunoscut în Banat ca pictor şi restaurator de biserici: Bocşa, Dognecea, Fizeş, Lipova, Gătaia, Herniacova, Ţerova etc.; Vasile Marcu, S-a născut la Ramna, jud. Caraş-Severin. Absolvent al Şcolii Profesionale din Bocşa şi al Şcolii Populară de Artă din Reşiţa. Sculptează în lemn. Prima expoziţie personală în 1980. Participă la expoziţii de grup, tabere de creaţie, obţine premii şi  are lucrări în colecţii private din ţară şi străinătate. Este membru al Cenaclului  Artiştilor Plastici „Tiberiu Bottlik” şi al Cenaclului Literar „Aurel Novac” Bocşa; Petru Coita, artist plastic născut și decedat la Bocșa. A început să picteze de copil  sub îndrumarea pictorului Zeno Leu, un alt pictor bocșean. A frecventat cursurile Şcolii populare de artă din Reșița – secţia Bocșa, la clasa profesorului Kneipp Petru și a participat la expoziții de grup.

Tot la artă bisericească îi avem pe Filip Matei și Petru Encovetti Oance (Tata Oancea). Dacă Filip Matei a condus, a inițiat, a construit, o școală de pictură la Bocșa, Tata Oancea a lăsat bocșenilor frumoase iconostase sculptate în bisericile locului. Mihail Spineanu Născut la Bocşa, jud. Caraş-Severin, în anul 1889, în familia unui pădurar. Şcoala primară la Bocşa Montană cu Ioan Marcu, ucenic al pictorului Filip Matei. Pictează împreună cu acesta o seamă de biserici din Banat. În 1912 pleacă în Elveţia să studieze. Din cauza bolii întrerupe studiile. Moare în 1916 la doar 26 de ani. Este înmormântat în cimitirul din Bocşa Montană.

Dintre contemporani îi mai putem aminti pe Catia Muntean-Mureșan, pe regretatul Leon Trofin și pe Tiberiu Borcovici, artiști plastici amatori, absolvenți ai Școlii Populare de Artă din Reșița și/sau îndrumați de artiști renumiți precum  Petru Comisarschi, Iosif Vasile Gaidoș sau Peter Kneipp.

Iată că Bocșa culturală este bogată în artiști plastici și am putea aclama și noi îndemnul, precum poetul, „la trecutu-ți mare, mare viitor!” Există copii și tineri ai Bocșei care, fiind talentați, se îndreaptă spre Școala de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița, iar atunci când este dorință, Bocșa își deschide porțile pentru expoziții personale sau de grup. De curând, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a organizat un vernisaj tinerei Sara Maria Ștețco, primul ei vernisaj al unei expoziții personale.

Iar în acest an „Constantin Brâncuși”, de Ziua Mondială a Artei, biblioteca bocșană a ales să prezinte artiști plastici și cărțile lor, dar și o expoziție de pictură a artistei Flavia Beatris Grădinaru  din Reșița, prezentată de Erwin Josef Țigla și Ada D. Cruceanu. Se spune că pictura este o lume a emoțiilor, iar artă înseamnă transmiterea, expunerea,  simțămintelor artistului! Flavia Grădinaru, prin lucrările ei, a transmis vii emoții și… expresii de iubire! Mulțumim, Flavia! Este foarte frumos în sufletul tău!