În fiecare domeniu, cercetarea științifică caută să se fundamenteze pe date care să-i definească începuturile. Istoria presei „se scrie în fiecare zi”, dar preocupările se concentrează mereu pe definirea cu exactitate a premierelor. Și la nivelul membrilor UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în cadrul dezbaterilor organizate periodic, se aduc mereu detalii privind începuturile presei în Banat. Caracteristica multietnică, implicit multiculturală, a acestei regiuni, face ca istoria să fie abordată într-un mod mult mai complex, prin faptul că organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, chiar și ale unor grupuri etnice, își apără cu tenacitate propriile valori culturale. Prin opinii susținute, chiar de documente valabile, ies la iveală unele particularități de excepție, care au condus de-a lungul timpului la sporirea patrimoniului cultural regional. Astfel, comunitatea germană a semnalat data de 18 aprilie 1771, când la Timișoara s-a editat și tipărit în limba germană o publicație de știri și anunțuri.

Istoria colonizării Banatului cu populație germană, consemnează o a II-a etapă fiind perioada tereziană (1763-1775), în care împărăteasa Maria Terezia și fiul său, Iosif al II-lea, au determinat aducerea pe aceste locuri a peste 50.000 de cetățeni germani. Preocuparea privind viața acestora pe noile meleaguri nu s-a limitat doar la aspecte administrative, ci s-au acordat mai multe privilegii pentru înființarea și funcționarea unei infrastructuri culturale, subordonată intereselor Monarhiei Habsburgice.

În volumul „Istoria tipografiei și a presei timișorene” semnat de Istvan Berkeszi (apărut în ediție bilingvă în Editura timișoreană David Press Print, în anul 2013), se consemnează ca primă gazetă tipărită la Timișoara ca fiind „Intelligenz Blatt”, editată și tipărită în tipografia lui Heinerl Matyas, în 1771.

Consultând și alte surse bibliografice, s-a ajuns la pagina web a Asociației șvabilor bănățeni din Germania (Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V.), în care publicistul Walter Tonța, în articolul intitulat Începuturile tipografiei și jurnalismului în Banat (Partea 1) prezintă o serie de detalii privind contextul în care Heinerl Matyas încă din 2 septembrie 1770 a primit locația și drepturile de a „funcționa ca unic tipograf autorizat în Timișoara în următorii doisprezece ani”.

Astfel, editorul și redactorul Matthias Joseph Heimerl, după ce și-a deschis prima tipografie din Banat în 1769, cu un privilegiu imperial, a publicat în ziua de 18 aprilie 1771, primul număr (v. foto) al publicației „Temeswarer Nachrichten” (Știri din Timișoara). Ziarul apărea săptămânal și includea secțiuni privind piețele săptămânale, prețuri la alimente și documentarea decretelor administrației provinciale austriece. Într-un supliment bianual, Heimerl a publicat și articole pe teme culturale, istorice și sociale și aborda discuții și dezbateri despre multiculturalism și interculturalism în regiune. Editorul oferea și articole satirice, distractive, despre societatea timișoreană, precum și un calendar. Se cunoaște doar de apariția a 17 numere, publicația nerezistând la concurența ziarelor vieneze, la care erau abonați intelectualii timișoreni. Autorul prezintă și alte opinii, după care acest ziar reprezintă de fapt primul ziar editat și tipărit în zona de sud-est a Europei, implicit pe teritoriul actual al României.

Pentru că există mai multe cercetări care vizează începuturile presei, mai ales în Banatul istoric, la nivelul filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș s-a demarat o acțiune organizatorică de pregătire a unui simpozion pe această temă aniversară, realizat în colaborare cu specialiști și instituții cu preocupări în această direcție.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, aflat la Pitești. a transmis un mesaj la deschiderea ediției cu numărul 49 al celebrului Festival Dendrofloricol „Simfonia Lalelelor”, începând amuzat: „Cu atâta forță diplomatică prezentă la manifestare, ați putea iniția o acțiune pentru deblocarea Ormuz-ului”. „Laleaua, această minunată cupolă deschisă spre cer, spre cei care o admiră, ne vorbește de aici, din inima ținutului argeșean, sub sunetul festivalului cu amprentă muzicală Simfonia Lalelelor… Festivalul nu este doar o manifestare dendrofloricolă, ci a devenit, prin consolidarea lui de la ediție la ediție, începând cu 1978, un simbol al Piteștiului. El a pornit, la debut, pentru a sublinia speranța și solidaritatea întregii națiuni la ieșirea din doliul devastatorului cutremur din martie 1977. Primarul de atunci, tânărul Nicolescu, a avut această idee și cu mare respect pentru acei înaintași evoc momentul la care am participat și l-am susținut prin uneltele specifice meseriei de jurnalist. În acei ani, Piteștiul era capitala petrochimiei românești, iar desfășurarea festivalului, legată de acele procese economice de amploare, avea să dea o personalitate și un contur și mai puternic orașului. Laleaua, iată, dăinuie și s-a dovedit mai rezistentă decât oțelul inox al utilajelor realizate din el.

Din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai puternică și reprezentativă organizație a presei, care cuprinde 5.400 de membri, urez viață lungă Simfoniei Lalelelor, ai cărei cronicari suntem! Felicitări, domnule primar Cristian Gentea, pentru amploarea deosebită a Simfoniei Lalelelor, care va împlini, în curând, o jumătate de secol! La mulți ani! (afnews.ro/)

În ziua de 20 aprilie 2026 a avut loc ședința Consiliului Director al UZPR, care a avut pe ordinea de zi probleme privind buna funcționare a organizației.

Întrunită statutar, cu participarea, ca invitați, a președintelui JODA, Grigore Radoslavescu, a președintelui Comisiei de Atestare Profesională, Viorel Popescu, și a coordonatorului Editurii UZP, Teodora Marin, ședința a dezbătut concluziile rezultate în urma Adunării Generale Ordinare, care s-a desfășurat la sfârșitul lunii martie a.c. „Măsura de a prelungi durata votării la trei zile s-a dovedit excelentă. Colegii au votat astfel cu mai mare accesibilitate, iar la sediu am avut o echipă tehnică ce a fost la dispoziția celor care au ales să voteze fizic și nu s-au înregistrat probleme sau dificultăți”, a menționat Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR.

La rândul său, președintele Dan Constantin a punctat faptul că „votul puternic majoritar pentru activitatea UZPR este o confirmare a parcursului conducerii alese la Adunarea Generală din 2024 și pentru programul adoptat atunci, care a avut ca piloni centrali unitatea organizației, afirmarea componentei de creație a UZPR, accentuarea caracterului profesional, poziționarea pro-Europa și împotriva oricăror manifestări extremiste. Rapoartele prezentate Adunării Generale au fost aprobate cu o largă majoritate, ceea ce ne dă susținerea necesară de a continua pe calea strictă a prevederilor statutare”.

La același subiect, președintele UZPR a subliniat că Adunarea Generală Ordinară a aprobat și modificarea Regulamentului Comisiei de Atestare Profesională, astfel că la cererile pentru indemnizația de pensionare se vor lua în calcul strict zece ani vechime minimă în presă și șapte ani de calitate de membru al UZPR. „În același timp, menționez că situația financiară a UZPR este solidă, avem resursele din cotizații și supraveghem cu atenție cheltuielile, astfel încât să existe siguranță și predictibilitate. În privința înscrierilor, de la începutul acestui an avem 89 de noi membri, majoritatea jurnaliști din instituții de presă cu activitate consistentă”, a mai spus Dan Constantin. „În evaluarea dosarelor avem în vedere transparența, legile României, Statutul UZPR, regulamentele în vigoare, criteriile profesionale și normele europene”, a adăugat Viorel Popescu.

Ordinea de zi a inclus și un vot pentru ca președintele UZPR, Dan Constantin, să reprezinte UZPR în demersurile juridice privind deciziile Consiliului General al Municipiului București referitoare la anularea accesului gratuit al jurnaliștilor la instituțiile de cultură și parcările administrate de Primăria Capitalei.

În legătură cu activitățile din următoarea perioadă, președintele UZPR a menționat inițierea unei dezbateri legate de stadiul implementării directivelor europene anti-SLAPP. „Ministerul Justiției transpune această directivă europeană în cadrul unui proiect la care UZPR a depus o serie de amendamente și care au fost dezbătute în Camera Deputaților”, a spus Andreea Crețulescu. Pentru a continua să fie o voce puternică în acest demers național, UZPR va colabora cu Academia de Științe Juridice, cu instituții de presă și ONG-uri, organizând o largă dezbatere în luna iunie 2026.

Conducerea UZPR se va afla la Carei, în perioada 7-10 mai, la o reuniune regională la care vor participa filialele UZPR din zona de nord-vest, iar anterior, pe 3 mai, reprezentanți ai UZPR ar urma să participe la o dezbatere importantă, la TVR, pe tema implementării în România a European Media Freedom Act.

S-a dat curs și invitației primite de la Camera de Comerț România-Turcia, ca un grup de tineri ziariști să participe, la Ankara, la un curs profesional cu tematică de mediu.

Următoarea ședință de Consiliu Director: 18 mai 2026.

Departamentul Comunicare

Foto: Teodora Marin

21 aprilie 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17 decembrie 1936, Buenos Aires – †21 aprilie 2025, Vatican), la un an de la trecerea sa în eternitate.

Expoziție filatelică și de cărți „In memoriam Papa Francisc” din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

21. April 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Franciscus PP.  (*Jorge Mario Bergoglio, 17. Dezember 1936, Buenos Aires – †21. April 2025, Vatikan) – 1. Todestag.

Philatelie- und Buch-Ausstellung: „In Memoriam Papst Franziskus“ aus der Sammlung von Erwin Josef Țigla.