Biblioteca germană Alexander Tietz din Reșița a găzduit ieri o nouă masă rotundă în cadrul seriei de conferințe din ciclul Reșița 255/100 – Oameni – Locuri – Fapte. E vorba de 255 de ani de industrie la Reșița și de împlinirea a 100 de ani de când localitatea a primit statutul de „comună urbană“, sinonim orașului de astăzi.
Invitatul serii a fost Tudor Deaconu, profesor de matematică și fost director al casei Corpului Didactic din orașul de la poale de Semenic. Timp de aproximativ 70 de minute, domnia sa a trecut (foarte pe scurt) în revistă etapele vieții, locurile din Banat care l-au marcat, oamenii care i-au influențat destinul profesional, viața și cariera.
O enciclopedie ambulantă, o memorie perfectă; un magnet pentru personalitățile care i-au intersectat viața. A rememorat oameni, locuri, fapte, întâmplări. A vorbit de elevii cărora le-a fost dascăl, despre destinele acestora; a amintit zeci de personalități bănățene care, în decursul timpului l-au marcat și l-au făcut OMUL care este astăzi.
A vorbit și despre sistemul educațional actual, despre vina noastră a tuturor pentru scăderea dramatică a valorii școlii românești, despre influențele nefaste ale internetului și lipsa de educație a copiilor (în special a celor tineri) în folosirea acestuia.
Un OM dedicat profesiei de dascăl, o personalitate a Banatului (cetățean de onoare al județului Caraș-Severin), o inimă de român care face și acum, tot ce-i stă în putință pentru școala românească, pentru educația generațiilor viitore. Respect!
Ziua de 24 aprilie este dedicată pomenirii Sfântului Ierarh Simion Ștefan, mitropolitul Transilvaniei, una dintre personalitățile importante ale secolului al XVII-lea, al cărui nume rămâne legat de apariția „Noului Testament de la Bălgrad” (Alba Iulia), prima traducere integrală a Noului Testament în limba română, tipărită în anul 1648.
Această lucrare reprezintă un moment de referință nu doar în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania, ci și în procesul de formare și consolidare a limbii române literare. Într-o epocă în care limba de cult era dominată de slavonă, iar accesul credincioșilor la textul Scripturii era limitat, traducerea integrală a Noului Testament în limba română a avut o importanță deosebită pentru viața religioasă și pentru cultura românească.
Mitropolitul Simion Ștefan a păstorit Biserica Ortodoxă din Transilvania între anii 1643 și 1656, într-un context politic și confesional complex. Românii ortodocși din Ardeal se aflau într-o poziție dificilă, nefiind recunoscuți între națiunile privilegiate ale principatului și confruntându-se frecvent cu presiuni confesionale și administrative. În acest cadru, activitatea sa pastorală și culturală a avut un rol esențial în apărarea identității religioase și naționale a românilor.
Tipărirea „Noului Testament de la Bălgrad” a avut loc la Alba Iulia, cunoscută atunci sub numele de Bălgrad, în tipografia mitropoliei, sub patronajul principelui Gheorghe Rákóczi I. Titlul complet al lucrării era „Noul Testament sau Împăcarea, sau Legea Nouă a lui Iisus Hristos”. Traducerea s-a realizat pe baza unor izvoare grecești, slave și latine, dar și cu sprijinul altor traduceri existente în spațiul ortodox.
Importanța acestei lucrări este subliniată și de prefața semnată de mitropolitul Simion Ștefan, unde acesta formulează una dintre cele mai cunoscute reflecții despre rostul limbii în viața unui popor:
„Cuvintele trebuie să fie ca banii; banii aceia sunt buni care umblă în toate țările; așa și cuvintele acelea sunt bune care le înțeleg toți.”
Această afirmație exprimă preocuparea sa pentru folosirea unei limbi accesibile tuturor românilor, din toate provinciile istorice. Simion Ștefan urmărea nu doar fidelitatea traducerii, ci și formarea unei limbi comune, capabile să fie înțeleasă de credincioși din Transilvania, Moldova și Țara Românească. Din acest motiv, „Noul Testament de la Bălgrad” este considerat una dintre lucrările fundamentale în evoluția limbii române literare.
Lucrarea a influențat profund traducerile ulterioare ale Sfintei Scripturi, în special Biblia de la București din 1688, prima ediție completă a Bibliei în limba română. Multe dintre soluțiile lingvistice și terminologice propuse la Bălgrad au fost preluate și dezvoltate în edițiile următoare, ceea ce confirmă valoarea sa de reper cultural și teologic.
Mitropolitul Simion Ștefan nu a fost doar un ierarh preocupat de administrația bisericească, ci și un cărturar cu o viziune clară asupra rolului limbii și al cărții în păstrarea identității unui popor. Prin activitatea sa, el a contribuit la întărirea Ortodoxiei în Transilvania și la apropierea credincioșilor de textul Evangheliei.
Canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română a confirmat importanța operei și a vieții sale. Pomenirea sa anuală, la 24 aprilie, reprezintă nu doar un act de cinstire liturgică, ci și o reamintire a contribuției sale decisive la dezvoltarea culturii românești.
„Noul Testament de la Bălgrad” rămâne una dintre cele mai importante realizări ale secolului al XVII-lea românesc, iar numele mitropolitului Simion Ștefan este inseparabil legat de această lucrare. Prin el, limba română a devenit mai prezentă în viața liturgică, iar accesul poporului la învățătura Evangheliei a căpătat o formă nouă, durabilă și esențială pentru istoria noastră spirituală.
Și la Școala Gimnazială Bretea Română se pot consemna reușite activități educative, dar și rezultate obținute prin perseverență, pasiune, investiție în educație și visurile elevilor.
De notat sunt performanțele obținute de elevii:
Bogdan StoicoiMayra PârvSimeon Jurj
Bogdan Stoicoi, clasa a VII-a – locul I la olimpiada de biologie „George Emil Palade” – calificat pentru etapa națională (îndrumător prof. Cristina Andrieș)
Mayra Pârv, clasa a V-a – mențiune la Concursul Național de Matematică „Olimpiada Satelor din România”, etapa județeană (îndrumător prof. Georgiana Ghiță)
Simeon Jurj, clasa a VII-a – premiul I la Concursul Național de Matematică „Olimpiada satelor din România”, etapa județeană, (îndrumător prof. Georgiana Ghiță).
Cosmin Tiberiu Petrică Păsconi
– Domnule director, Cosmin Tiberiu Petrică Păsconi, punctați-ne și alte activități care onorează unitatea școlară pe care o conduceți.
– În cadrul „Săptămânii Verde” elevii noștri au participat alături de colegii lor de la Școlile Gimnaziale Bănița și Pui la inaugurarea Turnului de Observare a Păsărilor de la Delta Bretea.
Au participat la o interesantă excursie pentru a vizita Parcul Dendrologic Simeria, sub genericul „Să ne descoperim judeţul”.
Unii se pregătesc pentru faza județeană a concursului „Prietenii pompierilor” și alții s-au dovedit adevărați ambasadori ai unui mediu curat prin activități de plantare și reciclare creativă. S-a îmbinat eficient învățarea cu joaca și plimbările într-un mediu curat. Nu au lipsit realizarea de decorațiuni din hârtie, colaje din materiale naturale, afișe ECO etc.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
„𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢”– o emisiune despre 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă, spusă prin oameni, povești și valori care ne unesc, oriunde ne-am afla în lume. Vă invităm să descoperiți o emisiune dedicată românilor de pretutindeni, un spațiu de dialog, inspirație și reconectare cu identitatea noastră culturală.
𝐄𝐃𝐈Ț𝐈𝐄 𝐒𝐏𝐄𝐂𝐈𝐀𝐋Ă : 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐞𝐢 𝐈𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚ț𝐢: Dr. Adina Stoleru – Șef Serviciu Diaspora, Primăria Iași Dan BURU ( Danny Buru) – Inspector de specialitate, Compartiment Cultură, Relații cu Publicul și Informare Cetățeni, Primăria Băile Herculane Felicia Akkaya – Președinte, Camera de Comerț și Industrie a României în Marea Britanie Dr. Smaranda Mada Livescu – Președinte și Fondator UNIFERO Bogdan Gavaza – Președinte, Școala Românească de la Haga Ermina Raescu – Președinte, EdX Global Laura Catalina Dragomir ( Laura Juverdeanu ) – Ofițer de presă, Conferința „Diaspora 360° – Resurse, Provocări și Oportunități”
𝐌𝐨𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫: Geanina Abul Haija – Iordania
𝐒â𝐦𝐛ă𝐭ă, 𝟎𝟐.𝟎𝟓.𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐎𝐫𝐚 𝟐𝟎.𝟎𝟎 (𝐨𝐫𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢)
𝐕ă 𝐚ș𝐭𝐞𝐩𝐭ă𝐦 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐬ă 𝐟𝐢ți 𝐚𝐥ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐧𝐨𝐢, 𝐋𝐈𝐕𝐄!
Emisiunea „𝟏𝟎𝟎𝟏 𝐑𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢” aduce în prim-plan valori autentice, inițiative curajoase și oameni care promovează cultura românească atât în țară, cât și în diaspora, construind punți între comunități și generații. 𝐓𝐞𝐦𝐞 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 î𝐧 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞: 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă și 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 – descoperim obiceiuri, port popular și meșteșuguri care definesc patrimoniul nostru autentic. 𝐃𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă – povești de viață, experiențe și eforturi de păstrare a identității românești peste hotare. 𝐀𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐬𝐜 – inițiative de succes din țară și diaspora, cu accent pe inspirație, curaj și depășirea provocărilor. 𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐞𝐢 – cele mai relevante știri și evenimente pentru comunitatea românească din întreaga lume. 𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢: promovarea proiectelor, valorilor și oamenilor care duc mai departe spiritul românesc, la nivel național și internațional.
