Vineri, 24 aprilie 2026, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, au avut loc două evenimente notabile: primirea în rândul Uniunii Scriitorilor a cinci tineri cu palmares serios deja: Andra Mateucă, Cosmin Leucuța, Geo Moisi, Bogdan Vlad Munteanu, Alexandru Potcoavă și lansarea volumului de proze scurte ,,Știu pe cineva”, autor Robert Șerban, președintele filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. Au luat cuvântul întru întâmpinarea noilor veniți, dar și pentru a-și exprima opiniile asupra noii apariții editoriale semnate Robert Șerban nume cu rezonanță în literatura română, în cultura română: Marian Odangiu, Adrian Dinu Rachieru, Lucian P. Petrescu, Ion Marin Almăjan, Ionel Bota, Mircea Mihăeș! Bineînțeles, tinerii menționați au luat cuvântul prezentându-se și exprimându-și entuziasmul și emoția ce îi animă in aceste momente de bun augur, finalul întâlnirii aparținând gazdei joviale, pline de gânduri bune și de energia de a porni la un drum nu foarte ușor dar dătător de împliniri, Robert Șerban. Felicitări tuturor!
Apărută din dorința de a continua o mai veche tradiție gazetărească, publicația „Cronica Mehadiei” editată la Mehadia începând cu anul 2021, este continuatoarea de facto a publicației ,,Vestea„, care anterior, timp de 14 ani, a menținut vie această preocupare prin intermediul unui grup de editori și animatori culturali, în frunte cu scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. Vatră umană cu o cultură și istorie milenară, Mehadia a acumulat de-a lungul existenței sale numeroase episoade, bună parte dintre ele cu substrat de natură epică, multe împovărate de tragismul zbuciumului istoric. Mehadia s-a aflat mereu, după cum se cunoaște, în zona de confluență și confruntare a două mari civilizații: orientală și occidentală. Din păcate, numeroase dintre aceste momente istorice au rămas întipărite doar în memoria disolută a spațiului, fără a beneficia de o transmitere narativă cronologică palpabilă către posteritate. O primă preocupare, oarecum timpurie de consemnare cronologică, aparține însă protopopului Mehadiei, Nicolae Stoica de Hațeg, căruia îi datorăm cunoașterea a unei bune părți din istoria Mehadiei, datorită scrierii sale de la 1829 – ,,Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane”. Dedicarea și preocuparea cronicărească a lui Nicolae Stoica de Hațeg, pe lângă faptul că aduce posterității un beneficiu neprețuit istoriei, culturii, tradiției, a vieții spirituale a acestor meleaguri, el poate fi considerat primul editorialist al Mehadiei și al Băilor Herculane, cel care a creat o trainică conexiune temporală în jurul acestei îndeletniciri, având în vedere că ea continuă și azi la Mehadia, precum și la Băile Herculane, prin cele două publicații: ,,Cronica Mehadiei” și ,,Domogled„.
Arealul Mehadiei a fost încă din zorii istoriei sale asociat cu cel al băilor de la Herculane, atât datorită apartenenței administrative a băilor de Mehadia, până la cucerirea austriacă – ele numindu-se ,,Băile Mehadiei”, cât și datorită moștenirii de la cuceritorii romani, întemeietori ai termelor, care le-au numit AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM – Ad Mediam, fiind denumirea dată de romani așezării de azi a Mehadiei. Ca urmare a tuturor acestor considerente și a stării de fapt, respectiva asociere s-a împământenit în timp, astfel că mare parte dintre valorile spirituale și culturale au fost împărtășite, aidoma comuniunii existenței celor două istorice vetre umane: Mehadia și Băile Herculane. În acest context putem remarca importante personalități locale, care au desfășurat acțiuni și activități ce au avut ca efect imprimarea unei evoluții comune a fondului cultural-spiritual al celor două localități.
– Nicolae Stoica de Hațeg, protopopul și cronicarul Mehadiei și al Băilor Herculane, care prin lucrarea sa a asociat, într-un mod considerat firesc, cele două areale umane și a demonstrat unitatea lor istorică, culturală și spirituală.
– Generalul Nicolae Cena, fiu al Mehadiei, fondator al Muzeului de istorie din Băile Herculane, care astăzi îi poartă cu multă recunoștință numele, Nicolae Cena fiind și primul director al stațiunii, odată cu instalarea administrației românești în perioada ulterioară destrămării Imperiului.
– Preotul Iosif Coriolan Buracu, una dintre cele mai puternice personalități a Banatului Montan, luptător pentru unitatea națională, căruia, noi cei din Mehadia, îi datorăm o deosebită recunoștință pentru întreaga sa activitate desfășurată ca preot la Mehadia, în anii zbuciumați din preajma Marii Uniri și câtorva dintre lucrările sale: Muzeul General Nicolae Cena în Băile Herculane şi cronica Mehadiei (1924); Heracle, Hercules, Iovan Iorgovan şi Băile Herculane (1924); Din istoria Banatului de Severin (1932).
Publicația ,,Cronica Mehadiei”, la fel cum și publicația ,,Vestea”, amintită mai sus, prin conținutul și profilul lor publicistic, au menținut și continuat această vie această legătură. Rămânând în același registru, referindu-ne la prezent, putem constata din nou, păstrarea și chiar consolidarea acestei legături prin conexiuni interumane, afișate pe diverse planuri, care prin eforturi comune au urmărit în permanență descoperirea și apoi valorificarea întregului potențial uman, cultural-artistic, și nu în ultimul rând, turistic. Punerea în valoare a potențialului turistic este justificată de statutul de stațiune al Băilor Herculane, însă și al Mehadiei, care recent a obținut titlul oficial de stațiune turistică de interes local. Această relație prin intermediul factorului uman, este cultivată astăzi, în special prin domnul Dorin Bălteanu, în prezent director al revistei ,,Domogled ” ce apare la Herculane, domnia sa fiind prezent la toate manifestările noastre de la Mehadia, de la simpozioane, colocvii, până la diverse evenimente ocazionate de comemorări, aniversări, dezveliri de placi memoriale sau monumente. În același timp, domnul Dorin Bălteanu, este și un proeminent promotor cultural al Băilor Herculane, organizând în stațiune o seamă de manifestări, unele dintre ele cu caracter periodic, de o înaltă ținută și valoare pentru promovarea comună a acestui areal. În același scop, oficialități locale, profesori, oameni de cultură, redactori ai publicațiilor din Mehadia, au fost prezenți la multe dintre manifestările desfășurate la Băile Herculane, toate acestea fiind evocate în publicațiile locale editate atât în Băile Herculane, cât și în Mehadia. Ca rezultat al acestei colaborări, au luat naștere mai multe proiecte comune, altele sunt gândite și creionate pentru viitor, potențialul realizării lor în continuă asociere fiind practic unul nelimitat. Dintre proiectele finalizate, vreau să amintesc reprezentativ doar unul, cel din care a rezultat publicarea lucrării ,,Mehadia turistică„.
La îndeplinirea lui au participat, alături de administrația locală a comunei Mehadia, inginerul Dorin Bălteanu, redactorul șef al publicației ,,Vestea”, din acea vreme, profesorul Gruia Cinghiță și scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. Doresc să subliniez rolul major jucat de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu în viața culturală a Mehadiei în perioada anilor 2005-2020, dinamica ei funcționând strict sub auspiciile sale. Cu sprijinul autorităților și instituțiilor locale, toate aceste strădanii conjugate au construit și pus în funcțiune angrenajul acestei veritabile emulații spirituale derulate la Mehadia în aceeași perioadă. Ca jurnalist, trebuie să amintesc și faptul că lui Nicolae Danciu Petniceanu i se datorează fondarea în anul 2006 a revistei ,,Vestea”, care apare în tipar, neîntrerupt, timp de 14 ani. Având în vedere toate aceste considerații, nu cred că greșesc alăturând personalitatea lui Nicolae Danciu Petniceanu, celor trei importante personalități ale Mehadiei, amintite anterior.
Ca o concluzie, din toate cele arătate, reiese faptul că dezvoltarea unei comunități, indiferent de dimensiunea ei, depinde în mare măsură de potențialul său uman, de calitățile morale și intelectuale ale membrilor săi. Din fericire, Mehadia și Băile Herculane nu au dus lipsă de asemenea valori, care au reușit să păstreze și să promoveze patrimoniul cultural, inclusiv să creeze noi valori cu același potențial de exprimare. În rândul unor asemenea creații putem așeza și pe cele jurnalistice de azi, a căror capacitate de a sprijini progresul comunității și a valorifica întreg potențialul său creator, este una de netăgăduit, care va perpetua și consolida neîntrerupt istorica conexiune a celor două înrudite comunități.
Mehadia, octombrie 2024
(DOMOGLED, Anul IV/V, Numărul 7 – 8, Băile Herculane, 2024/ 2025/2026)
⛰️ Ziua potecilor – Reșița 2 mai 2026 Îți era dor de o drumeție sau de o alergare montană? Sau poate de frumusețea naturală și diversitatea Banatului Montan, un loc aparte, traversat și de cărarea noastră? 𝗔𝘁𝘂𝗻𝗰𝗶 𝗻𝗼𝘁𝗲𝗮𝘇ăî𝗻 𝗰𝗮𝗹𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿: 𝟮 𝗺𝗮𝗶 ș𝗶 𝘃𝗶𝗻𝗼 𝗹𝗮 𝗥𝗲ș𝗶ț𝗮 sau hai alături de noi dacă faci parte din comunitate! Alături de prietenii noștri de la Fundația Comunitară Banatul Montan și de alți susținători ai drumului care unește, petrecem o zi pe trasee din zonă: pe Via Transilvanica și pe alte cărări tematice, prin care reușim să descoperim poveștile locurilor și comunităților. Surpriza noastră este că două dintre circuitele disponibile vor fi ghidate de Alin și Tibi Ușeriu! Așadar, ne adunăm pentru mișcare, comunitate și descoperire, dar și pentru câteva momente de sărbătoare: 👉 inaugurarea traseului tematic ECO Banatul Montan; 👉 prezentarea parteneriatului strategic dintre Asociația Tășuleasa Social și Direcția Silvică Caraș-Severin. În plus, te așteaptă și expoziții în aer liber: pe deoparte cea dedicată trasului Via Transilvanica precum și „Memoria Metalului”, organizată de Primăria Reșița, în centrul civic. Aceasta din urmă reprezintă un dialog între istoria industrială a orașului și prezent. 🗓 𝗣𝗥𝗢𝗚𝗥𝗔𝗠𝗨𝗟 𝗭𝗜𝗟𝗘𝗜: 09:00 – Întâlnire la Palatul Cultural Reșița, pe Via Transilvanica; 09:15 – Cuvânt de bun venit! Prezentarea comunității, a cadrului evenimentului + detalii organizatorice și reguli de siguranță; 10:00 – Plecare pe trasee (la alegere): 🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟭 (~𝟯 𝗸𝗺) Drumeție cu Alin Ușeriu (președintele Asociației Tășuleasa Social și inițiatorul proiectului Via Transilvanica) și Ana Schlupp (director executiv al Fundației Comunitare Banatul Montan). 👉 „Dealul Crucii” (integral pe Via Transilvanica); 👉 ușor | potrivit și pentru copii 6+ (însoțiți); 🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟮 (~𝟳 𝗸𝗺) Drumeție cu Cătălin Gavrila (manager de traseu Via Transilvanica). 👉 “Traseul Uzină” – belvedere Slamina – Vf. Arșița – Canada – stadion – Palatul Cultural; 👉 mediu | pentru drumeți cu experiență; 🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟯 (~𝟭𝟬 𝗸𝗺) Alergare montană cu Tibi Ușeriu (ambasador Via Transilvanica) și Laszlo Kokovics (alergător montan Asociația Club Sportiv Reșița Alpină). Traseu: Uzină – belvedere Slamina – Vf. Arșița – Crucea Doman – Via Transilvanica – Palatul Cultural; 👉 mediu | pentru sportivi; 🔶 𝗖𝗶𝗿𝗰𝘂𝗶𝘁𝘂𝗹 𝟰 (~2 𝗸𝗺, durată aproximativă 1 oră și 30 minute) Drumeție urban-culturală cu Ioana Ciolea (artist și manager cultural) și Andrei Bălbărău (fondator al Muzeul Cineastului Amator din Reşiţa, unic în România); Tur ghidat: Uzina Constructoare de Mașini (UCM) – hale, vile, sere; 👉 ușor | potrivit și pentru copii 6+ (însoțiți). 13:00 – Sosire sub funicular, lângă Palatul Cultural; 👉 vizitarea celor două expoziții; 13:15 – Inaugurare traseu ECO Banatul Montan și prezentarea parteneriatului strategic al Asociației Tășuleasa Social cu Direcția Silvică Caraș-Severin. 13:30 – Timp de socializare. Pe Via Transilvanica fiecare pas ne aduce mai aproape de comunitate. Te așteptăm!
UZPR CARAS SEVERIN 