Există un moment în viața unei comunități când cultura încetează să mai fie suficientă. Când educația, identitatea și conștiința trebuie să se transforme în ceva mai direct, mai clar, mai greu de ignorat. Pentru românii din Timișoara, acest moment vine în anul 1894, odată cu apariția unui ziar care nu mai vorbește doar despre lumină, ci despre un principiu: Dreptatea.
Dacă Luminătorul fusese începutul conștiinței, Dreptatea devine începutul afirmației.
Titlul nu lasă loc de ambiguitate. Este un cuvânt simplu, dar definitiv. Nu este metaforic. Nu este simbolic. Este o declarație de existență. Prin acest ziar, presa românească din Timișoara face un pas decisiv: trece de la rolul cultural la rolul civic.
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
… a fost genericul unei reușite activități cultural-religioasă desfășurată, în organizarea Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, în fața unui auditoriu format din femei și bărbați internați la Căminul de bătrâni „Din nou acasă”.
S-au recitat poezii religioase, creație proprie, de către seniorii Ilie Dumitru și Alin Tat și s-au interpretat cântece creștinești de către seniorii Dorin Răcean și Ilie Dumitru.
Au încântat pe cei prezenți cântăreața Carmen Daniela Muntean secondată de fiica sa, Antonia Bogdan Muntean, prin interpretarea unor frumoase pricesne strămoșești.
Din ochii celor prezenți se desprindea bucuria unui prilej de trăire sufletească, a unor frumoase gânduri și năzuințe.
Pentru toți activitatea a oferit momente de reculegere și dorința păstrării propriei credințe.
Întregul auditoriu – după cum susținea Gelu Borza, consilier al Asociației CARP „Speranța” Hunedoara – a trăit clipe unice de bucurie, de înălțare spre Dumnezeu a sufletului, a gândului și năzuințelor, de întărire a convingerilor în posibilitatea dobândirii sănătății sufletești și trupești.
Toți cei prezenți au primit revista Info CARP Speranța, iar prof. Georgeta-Ileana Cizmaș le-a oferit dulciuri în memoria mamei sale, Floare Cizmaș, care deși bine îngrijită, a decedat în acest cămin, datorită unei boli nemiloase.
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei, la biserica cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din parohia Cinciș-Cerna (preot paroh Apetroaie Cosmin Gabriel – foto) Protopopiatul Deva, s-a desfășurat întrunirea preoților din cadrul Cercului Pastoral Teliuc – Ghelari.
Momentul de rugăciune s-a bucurat de prezența Preasfințitului Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, care a adus bucurie și profunzime duhovnicească întâlnirii.
Într-un duh de rugăciune și unitate, soborul de preoți, împreună cu credincioșii prezenți, au săvârșit Taina Sfântului Maslu, una dintre cele mai importante slujbe ale Bisericii, menită să aducă alinare trupească și sufletească.
La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul a rostit un cuvânt de învățătură, în care a subliniat importanța vegherii duhovnicești și a luptei constante împotriva păcatului. Ierarhul a evidențiat faptul că evitarea păcatului nu este doar o datorie morală, ci o lucrare continuă de conștientizare și apropiere de Dumnezeu.
El a îndemnat la întărirea credinței prin rugăciune, spovedanie sinceră și participare la viața liturgică a Bisericii, arătând că omul poate birui ispitele doar printr-o legătură vie cu Hristos.
Întâlnirea Cercului Pastoral Teliuc – Ghelari s-a încheiat într-un climat de pace și comuniune, lăsând în inimile celor prezenți dorința de a aprofunda viața spirituală și de a continua lucrarea pastorală cu mai multă râvnă și responsabilitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Am Sonntag feiern wir die Auferstehung Jesu Christi, das hochheilige Osterfest!
Wir wünschen all unseren Mitgliedern, Freunden und Wohltätern, ein gesegnetes und gesundes Osterfest 2026!
Frohe Ostern!
Kellemes Húsvétot!
Happy Easter!
Buona Pasqua!
¡Feliz Pascua!
Erwin Josef Ţigla
Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen
Leiter des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“
Sărbători binecuvântate și fericite!
Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!
Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de instabilitate și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște!
Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!
Cristos a înviat, aleluia!
Erwin Josef Ţigla Președintele Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Săptămânalul „Libertatea” din Serbia, a primit din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Premiul de Excelență pe anul 2025. Ceremonia a avut loc la Panciova, Serbia.
Reportaj realizat de Mario Balint, UZPR Caraș Severin.
Casa de Presă și Editură „Libertatea”, reper fundamental al vieții culturale a românilor din Serbia, a organizat recent cea de-a XXVI-a ediție a manifestării „Un an editorial
într-o singură zi”, prilej cu care au fost premiate cele mai valoroase apariții editoriale ale anului 2025.
Evenimentul a reunit un public numeros și distins, confirmând prestigiul instituției. Deschiderea oficială a fost realizată de Mariana Stratulat, directorul Casei, care a prezentat principalele repere ale activității din anul precedent. În intervenția sa, aceasta a evidențiat caracterul special al anului 2025, marcat de aniversarea a 80 de ani de existență a instituției – un moment jubiliar ce reconfirmă rolul său esențial în
păstrarea și promovarea identității culturale românești în Serbia.
Manifestarea a fost moderată de dr. Eufrozina Greoneanț, care a salutat prezența numeroșilor invitați de seamă din Serbia și România: preacucernicul părinte Moise Lința din Uzdin, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest din Timișoara; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București; prof. univ. dr. Virginia Popovici, Departamentul de Limba şi Literatura Română, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad; scriitorul Silviu Giurgiu Pătrăchioiu; scriitorul și criticul literar Florian Copcea; dr. Tatiana Petrică, director interimar al Căminului Tineretului din Vârșeț; prof. univ. dr. Mariana Dan; Mărioara Stojanović, scriitoare și fost director al CPE „Libertatea” (1992–2000);
Stevan Mihailov, coordonator al Departamentului pentru Informare al CNMNR; dr. Diana Mihuț, asistent de cercetare științifică la Universitatea de Vest din Timișoara; Marinel Petrică, președintele Consiliului de Administrație al CPE „Libertatea”; autorii volumelor intrate în concurs, colectivul Casei, invitații din România și prietenii Casei.
În cadrul mesajului transmis, preacucernicul părinte Moise Lința a adus binecuvântările Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, adresând tuturor urări de sănătate, pace și împliniri în anul 2026.
La rândul său, redactorul responsabil al Editurii „Libertatea”, Marin Gașpăr, a prezentat bilanțul editorial al anului 2025: un total de 25 de volume publicate, dintre care 13 în
limba română, 3 bilingve și 9 în limba sârbă. Acestea acoperă o varietate de genuri – poezie, proză, critică literară, eseu, literatură pentru copii și texte religioase – reflectând
diversitatea și dinamismul activității editoriale.
Lucrările au fost evaluate de un juriu de specialitate format din: prof. univ. dr. Virginia Popovici (președinte), prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, dr. Eva Iova-Şimon, dr. Evelyne Croitoru și dr. Eufrozina Greoneanț.
În urma deliberărilor, juriul a acordat următoarele distincții:
– Premiul pentru proză: Costel Nedelcu, pentru romanul
„Vlăhița”;
– Premiul pentru poezie: Vasa Barbu, pentru volumul „Șapte
Perpetuum Mobile”;
– Premiul pentru critică literară: Florian Copcea, pentru „Arca
lui Vasko. O introducere în poezia contemporană din Serbia”;
– Premiul pentru opera eminesciană în Serbia: Ioan Baba, pentru
lucrarea dedicată lui Mihai Eminescu;
– Premiul „Cartea anului editorial 2025”: Mariana Stratulat,
pentru volumul „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri
alese”.
Romanul „Vlăhița” a fost apreciat pentru forța sa narativă și pentru modul în care explorează relația dintre om și natură, având Dunărea drept simbol al continuității și
identității. Totodată, lucrarea lui Ioan Baba dedicată lui Mihai Eminescu a fost evidențiată pentru valoarea sa documentară și pentru contribuția la consolidarea memoriei culturale în spațiul românesc din Serbia.
Volumul de poezie semnat de Vasa Barbu a fost descris ca o amplă călătorie lirică, în timp ce cartea de critică literară a lui Florian Copcea a fost apreciată pentru profunzimea interpretării și pentru recuperarea valorilor autentice ale literaturii contemporane.
Un moment de referință al manifestării l-a constituit acordarea premiului „Cartea anului editorial 2025” Marianei Stratulat. Volumul său, „Reflexii eterne în oglinda timpului – Interviuri alese”, reunește aproape o sută de interviuri cu personalități din diferite spații culturale europene, conturând o veritabilă arhivă a memoriei culturale. Lucrarea a fost apreciată drept un demers de mare importanță pentru comunitatea românească din Serbia și nu numai, oferind o perspectivă amplă asupra valorilor
identitare și a dialogului intercultural. În intervenția sa, autoarea a subliniat că proiectul a luat naștere din dorința de a păstra „urme în timp” prin intermediul dialogului cultural, menționând totodată că volumul este dedicat aniversării a 80 de ani ai săptămânalului „Libertatea”. De asemenea, aceasta a anunțat pregătirea unei noi ediții.
Prin organizarea acestei manifestări, Casa de Presă și Editură „Libertatea” își consolidează statutul de instituție de referință, continuând să susțină creația literară și să promoveze valorile autentice ale culturii românești din Serbia.
Evenimentul a fost structurat în două momente distincte, fiecare completând în mod firesc atmosfera culturală a manifestării. Dacă prima parte a fost dedicată bilanțului editorial și decernării premiilor, cea de-a doua a adus în prim-plan lansarea volumului
„Reflexii eterne în oglinda timpului – interviuri alese”, semnat de Mariana Stratulat, lucrare distinsă cu Premiul „Cartea Anului Editorial” 2025. Despre carte au vorbit referenții volumului, dr. Valentin Mic și prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, alături de prof. univ. dr. Mariana Dan, fiecare oferind perspective complementare asupra demersului
editorial.
Valentin Mic a evidențiat coerența și echilibrul structurii interviurilor, subliniind că autoarea reușește să transforme diversitatea vocilor într-un instrument de înțelegere a
lumii contemporane, în dimensiunile sale culturale, științifice și civice. În acest context, a oferit și publicului un fragment din prefața volumului, pe care o semnează.
La rândul său, prof. univ. dr. Otilia Hedeșan a remarcat valoarea documentară și comunitară a lucrării, arătând că vocile reunite în volum conturează multiplele straturi ale comunității românești din Serbia. Structurată în patru secțiuni – dedicate
literaturii, educației, jurnalismului și vieții publice – cartea oferă atât o imagine a românilor din Banatul sârbesc (și, într-o mai mică măsură, din Timoc), cât și o perspectivă asupra celor care susțin această comunitate, multe dintre aceste nume fiind
personalități de referință.
În intervenția sa, prof. univ. dr. Mariana Dan a pus accent pe dimensiunea umană a volumului, evidențiind echilibrul cu care autoarea abordează dialogul cultural. Fiind ea însăși parte a mediului literar, Mariana Stratulat reușește să ofere vizibilitate atât autorilor consacrați, cât și celor aflați la început de drum, lăsând posterității rolul de a valida valorile. Totodată, lucrarea este percepută ca o veritabilă radiografie intimă a unor personalități contemporane, surprinse nu doar prin creația lor, ci și prin traseul lor uman și biografic.
În încheierea manifestării, au luat cuvântul și alți invitați, completând tabloul unei zile dedicate culturii și dialogului: Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, care și-a prezentat cel mai
recent roman; prof. univ. dr. Octavia Nedelcu, evocând experiențele și personalitățile din Serbia care au impresionat-o; prof. Gordana Kovačević, cu o succintă prezentare a volumului său de poezie; precum și Ion Dulugeac și dr. Tatiana Petrică.
Astfel, manifestarea organizată de Casa de Presă și Editură „Libertatea” s-a încheiat într-un spirit de dialog și recunoaștere a valorilor, reconfirmând rolul instituției ca spațiu de întâlnire al culturii românești din Serbia și din întregul areal european.
În 2025, Editura „Libertatea” a publicat următoarele titluri:
– „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar! / Najlepše
pesme… Damama na dar!”, poezie, carte bilingvă, volumul II,
coordonator Mariana Stratulat;
– Aurelia Corbeanu, „Povestiri de la marginea amintirii”,
poezie;
– Miodrag Miloș, „Dezaripatele tăceri”, poezie;
– Trandafir Sîmpetru, „Gladiatori de vise”, poezie;
– Florian Copcea, critică literară, „Arca lui Vasko. O
La Biserica Ortodoxă din frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna s-a încetățenit obiceiul ca în postul Sfintelor Paști, preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel să slujească parastase de pomenire și rugăciune pentru semenii plecați în lumea veșniciei.
Cinstirea celor adormiți și aflați în văzduhul cerului, dragostea și aprecierea ce li se poartă, precum amintirile nepieritoare din călătoria lor pământească au creat un adevărat cult al morților.
Așa se face că Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu, foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România care și-au mutat sufletul la cele cerești, recent au fost pomeniți în rugăciune de mijlocire pentru odihnă veșnică.
DORU DINU GLĂVAN – omul care a rămas model al bunătății și omeniei, lumină călăuzitoare pentru toți care l-au cunoscut, Uniunea Ziariștilor Profesioniști fiind o provocare cu el însuși.
A dovedit respect pentru breaslă, onestitate și omenie, fiind un apreciat mentor, mereu aproape de cei care au avut nevoie de el, împrospătând profesia de jurnalist.
SORIN STANCIU – om dedicat învățăturii și activităților jurnalistice, o personalitate puternică prin cunoștințe și experiențe, care a știut să păstreze echilibrul, bunul simț și empatia.
Ca și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, urmare unei bogate experiențe și printr-un autentic stil de management, a reușit să păstreze cel mai eficient climat necesar activității jurnalistice.
De consemnat sunt și mesajele de aducere-aminte, de prețuire și respect pentru cei doi foști președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Timpul trece și, odată cu el, viața pământească; rămâne însă ecoul faptelor și al valorilor create prin acestea, urmându-și cursul firesc, prin neuitare, către veșnicie.
Ne amintim, cu adâncă pioșenie și nemăsurată prețuire, de Doru Dinu Glăvan și de Sorin Stanciu, a căror plecare spre cele veșnice a lăsat un gol întristător în rândurile noastre.
Doi președinți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, două destine dedicate cuvântului liber care s-au succedat la cârma profesiei, iar acum, reuniți în nemurire, ne veghează din marea redacție a cerurilor.
Deși timpul îi așază în etape diferite ale veșniciei – Doru Dinu Glăvan, plecat dintre noi acum cinci ani, și Sorin Stanciu, care ne-a părăsit în septembrie anul trecut – pentru noi, jurnaliștii, ei rămân repere egale ale unei prese clădite pe onoare, curaj și profesionalism. Astfel, moștenirea lor nu o vom regăsi dăinuind doar în arhive, ci ea este prezentă în activitatea și în conștiința fiecărui jurnalist care își onorează azi cu demnitate vocația. Flacăra pe care au aprins-o în inima Uniunii arde mai departe prin noi, cei care astăzi le cinstim memoria.
Odihnă veșnică în lumină și nesfârșită pomenire!
Dumnezeu să îi odihnească în pace!
(Constantin VLAICU/UZPR Caraș-Severin)
Parastasul, rugăciunea pentru Doru Dinu Glăvan și Sorin Stanciu au fost un moment de pietate și suport moral pentru viața noastră. A fost un moment de aducere-aminte și respect pentru faptele lor bune care le-au împodobit viața pe pământ.
Viața lor nu este numai prilej de amintire, ci o pildă vie ce ne cheamă pe calea virtuților.
Dumnezeu să-i odihnească!
(Cornel POENAR/UZPR, director ziar Accent Media)
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Luni, 30 martie 2026, la Hotel Marshal Garden din București, în Sala Panoramic, s-a desfășurat o nouă ediție a Galei UARF, 2026, continuând astfel seria omagierii unor personalități emblematice reprezentând repere absolute ale scenei și ecranului românesc, personalități de seamă din domeniul cinematografiei și culturii.
Amfitrionul evenimentului a fost președintele UARF, regizorul Ioan Cărmăzan și, ca de obicei, bagheta sa magică a reușit să reunească și la această ediție personalități de seamă ale cinematografiei și culturii românești și nu numai! Invitați de marcă au sosit și din Republica Moldova, dar și din Serbia, evenimentul având dimensiune internațională.
La această prestigioasă Gală a Excelenței au fost invitați și bănățeni, dintre care mulți bocșeni! Onorantă a fost invitația adresată Primăriei Orașului Bocșa și primarului Patriciu Mirel Pascu, precum și Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, respectiv Gabrielei Șerban.
Colaborarea regizorului Ioan Cărmăzan și a Uniunii sale cu orașul Bocșa este una foarte veche și extrem de rodnică! Din această colaborare-prietenie au luat naștere cărți, filme, evenimente! Iar workshop-ul de film urmat de un festival de film la Bocșa sunt proiecte ale excelenței! Dedicarea și pasiunea îmbinate cu profesionalismul nu pot construi decât evenimente de veritabilă calitate!
Și această ediție a Galei s-a constituit într-un eveniment al recunoașterii valorice, al bucuriei reîntâlnirii, al îmbrățișărilor și al cuvintelor firești – ca-ntre prieteni cu pasiuni comune!
Am reîntâlnit oameni dragi, unii cunoscuți, am reîntâlnit bănățeni de toată isprava, care prin talentul și activitatea lor duc numele Banatului Montan în toate colțurile țării și ale lumii.
Cu bucurie am reunit un grup al bocșenilor incluzând-o și pe actrița Alexandrina Halic, cea care mărturisește că a absolvit liceul la Bocșa, dar că amintirile ei de aici sunt puține, fiindcă a renunțat demult la Bocșa. Însă ochii îi străluceau de admirație și bucurie la vederea revistelor „Bocșa culturală” și la întâlnirea cu cei câțiva bocșeni prezenți la eveniment: Ioan Cărmăzan, Mirel Patriciu Pascu, Gabriela și Tiberiu Șerban, Sabin Dorohoi, Ionel Sporea. Am înconjurat-o cu toții cu dragoste și i-am povestit cât este de vie Bocșa la care ea a renunțat!
O seară a bucuriei pentru care se cuvine să-i mulțumim bocșeanului nostru Ioan Cărmăzan, precum și echipei sale în frunte cu Nicoleta Iancu! Felicitări, UARF! Ați fost din nou la înălțime și ne-ați dăruit clipe de poveste!
Luni, 30 martie 2026, Parlamentul României, Sala C.A. Rosetti, a găzduit cea de-a XXV-a ediție a Galei „Tradițiile Românilor”, eveniment de premiere a brand-ului de țară tradițiilor și folclorului românesc, organizat de Fundația Română de Folclor al cărei președinte este vrednica noastră bănățeancă, profesoară și interpretă de folclor, Valeria Arnăutu.
Această gală și-a propus să creeze un cadru de recunoaștere și celebrare a realizărilor excepționale ale artiștilor ce păstrează viu folclorul, tradiția, și ale reprezentanților instituțiilor și mediului de afaceri ce duc numele României în lume.
Astfel, au fost premiați tineri interpreți care bat la porțile afirmării, dar și interpreți de seamă care reprezintă România la modul excepțional; antreprenori – oameni de afaceri care susțin și promovează tradiția și gustul autentic românesc; profesori universitari și cercetători, oameni care formează tineri și care investesc în educație; reprezentanți ai instituțiilor de stat, ONG-uri și asociații care au lucrat activ pentru îmbunătățirea relațiilor internaționale și sprijinirea mediului de afaceri, a culturii, a tradițiilor și a educației noastre în lume.
Între cei premiați s-a aflat și județul Caraș-Severin, cunoscută fiind colaborarea intensă a doamnei Valeria Arnăutu cu instituții diverse și cu diverși oameni din Banatul Montan, colaborări importante și fructuoase, caracterizate întotdeauna prin excelență.
Așadar, pe scena Sălii Palatului Parlamentului au urcat domnul Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu și Dan Mirea, managerul Centrului Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin, aceștia fiind distinși cu Premiul de Excelențăîn păstrarea patrimoniului cultural.
Colaborarea Valeriei Arnăutu cu Bocșa și cu primarul Mirel Patriciu Pascu este una veche și cu tradiție, aș putea spune. Și, evident, a pornit din Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în urma proiectelor acesteia!
În anul 2007 Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu, organiza un eveniment dedicat personalității compozitorului Zeno Vancea, un eveniment amplu în cadrul căruia au fost înmânate Titlurile de Cetățean de Onoare muzicologului Constantin-Tufan Stan și, postmortem, compozitorului Zeno Vancea, distincție conferită fiicei acestuia, Ioana Vancea. Tot cu acest prilej, în seria editorială „Bocșa – istorie și cultură” a fost realizat volumul semnat de Constantin Tufan Stan și intitulat „Zeno Vancea – etape biografice și împliniri muzicale” (Reșița: TIM, 2007).
Aflată la Reșița pentru câteva zile, interpreta Valeria Arnăutu a venit la eveniment alături de alți invitați de seamă, deoarece subiectul era unul care prezenta interes în parcursul carierei sale didactice.
A fost momentul în care eu am cunoscut o bănățeancă de toată isprava, frumoasă, talentată și modestă! Când spun „modestă” mă refer la faptul că, deși Valeria Arnăutu era deja o interpretă foarte cunoscută și apreciată la nivel național și internațional, se comporta cu multă căldură și simplitate, se apropia de oameni cu naturalețe, fără „aere de mare vedetă”.
Așa cum știm deja, oamenii pasionați de lucruri frumoase, truditori pe tărâm cultural, artistic, scriitoricesc…, găsesc întotdeauna subiecte comune de discuție, de creație, de organizare, de punere la cale a unor noi proiecte, evenimente etc. La fel s-a întâmplat și în cazul Valeriei Arnăutu: atât eu, cât și primarul Mirel Patriciu Pascu, am dorit o colaborare mai intensă cu această doamnă a cântecului bănățean și astfel au luat naștere proiecte precum: simpozion dedicat memoriei Aureliei Fătu Răduțu în anul 2008, ca un preambul al evenimentului din 2009 când am omagiat-o pe regretata Aurelia Fătu Răduțu la 80 de ani de la naștere prin realizarea unei cărți și conferirea, postmortem, Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa. Volumul se numește „Aurelia Fătu Răduțu – vocea de aur a cântecului bănățean” (Reșița: TIM, 2009), apărut în seria „Bocșa – istorie și cultură”, coordonat de Gabriela Șerban și prefațat de Mirel Patriciu Pascu, realizat cu sprijinul extraordinar al Valeriei Arnăutu. Prima și singura carte dedicată acestei importante interprete de folclor bănățean, Aurelia Fătu Răduțu!
Buna colaborare în realizarea acestei cărți ne-a apropiat și astfel s-a născut o prietenie frumoasă, atât între mine și Valeria, cât și între primarul Mirel Pascu și această minunată doamnă. A mai fost doar un pas până la reluarea Festivalului Concurs de Folclor „Aurelia Fătu Răduțu”. După o pauză de 18 ani, acest festival a fost reluat la Bocșa cu sprijinul mai multor oameni, dar și cu importantă implicare a celor două doamne ale cântecului bănățean: Valeria Arnăutu și Nicoleta Voica! Cu sprijinul și implicarea acestora, pe scena Festivalului „Aurela Fătu Răduțu” de la Bocșa au urcat nume mari ale folclorului românesc, dar și tineri deosebit de talentați care astăzi sunt nume de referință în folclorul nostru. Numesc din memorie pe: Valeria Arnăutu, Nicoleta Voica, Tiberiu Ceia, Ana Pacatiuș, Mioara Velicu, Victorița Lăcătușu, Adrian Stanca, Iosif Ciocloda, Ramona și Petrică Vița, Ciprian Roman, Dumitru Teleagă, Petrică Miulescu Irimică, Traian Jurchela, Carmen Biruiescu, Nicu Novac și alții, precum și tinerii Gabriel Dumitru, Daniela Gruiescu, Luminița Safta, Georgiana Vița, Narcisa Băleanu, Ciprian Pop, Georgiana Necșa, Marian Medregoniu, Bogdan Firu, Cristian Tomoni, Constantin Gagiu și mulți alții.
De asemenea, din prietenie pentru Bocșa și pentru primarul Mirel Pascu, Valeria Arnăutu a venit, de câte ori a fost posibil, pentru a cânta, în mod gratuit, la ruga de la Vasiova. De asemenea, a fost prezentă la câteva evenimente importante ale bibliotecii bocșene: omagierea lui Tata Oancea la 140 de ani de la naștere, aniversarea bibliotecii la 70 de ani de existență sau la Festivalul de Film de la Bocșa.
Valeria Arnăutu a invitat Ansamblul „Bocșana” la câteva dintre emisiunile de folclor de la televiziunile de nișă din București, una deosebit de onorantă fiind invitația din anul 2022, când Favorit TV i-a organizat Valeriei Arnăutu un spectacol aniversar, în cadrul căruia doamna Valeria și-a invitat prieteni din toată țara. Astfel că, în 8 iulie 2022, o parte din Ansamblul „Bocșana”, alături de instructorii profesori Octavian Peptenar și Ilia Ciurcia, dar și alături de prieteni ai sărbătoritei precum Gabriela Șerban și Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, au fost invitați în platoul Favorit TV pentru a participa la emisiunea „Gazda Favorită”, emisiune dedicată Valeriei Arnăutu la ceas aniversar. Dacă în urmă cu zece ani Valeria Arnăutu a fost aniversată și la Bocșa, în cadrul Festivalului Concurs de Folclor „Aurelia Fătu Răduțu”, iar primarul Mirel Patriciu Pascu i-a înmânat o plachetă aniversară chiar la Bocșa, iată că, de astă dată, acest eveniment s-a întâmplat la București, în cadrul unei emisiuni TV, emisiune prezentată de tinerii interpreți de folclor Raluca Diaconu și Ionică Moroșanu. A fost un moment frumos și emoționant deoarece doamna Valeria Arnăutu nu este doar una dintre prietenele Bocșei, ci și un interpret de folclor îndrăgit și instruit, educat și iubitor de carte și tradiție; un veritabil colaborator al Bocșei culturale!
Iată că, astăzi, la cea de-a XXV-a ediție a Galei „Tradițiile Românilor”, la ceas de bilanț pentru Fundația Română de Folclor, președintele Valeria Arnăutu, alături de întreaga sa echipă, alege să premieze și Primăria Orașului Bocșa și pe Mirel Patriciu Pascu, edilul-șef al acestei instituții, cu Premiul „Excelență în păstrarea patrimoniului cultural” având în vedere importantele proiecte culturale derulate împreună, promovând astfel tradiții veritabile și autentice, oameni de seamă, modele de succes și locuri de poveste ale Bocșei cultural-spirituale, istorice și artistice!
Mulțumind pentru invitație și prietenie, o felicităm pe doamna Valeria Arnăutu, pe draga noastră Valeria, pentru acest eveniment elegant, de înaltă ținută, o seară de excepție organizată într-o sală frumoasă, plină de istorie și inspirație, purtând numele marelui revoluționar, om politic și jurnalist român, C. A. Rosetti.
Colectivul săptămânalului Libertatea a primit din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România Premiul de Excelență pe anul 2025, pentru cei 80 de ani de apariție tipărită neîntreruptă.
Premiul a fost decernat, în numele președintelui UZPR, Dan Constantin, și al Consiliului Director al Uniunii, de președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR, ziaristul Ion D. Cucu.
La ceremonia desfășurată la Panciova, Serbia, a fost prezent şi jurnalistul Mario Balint.
UZPR CARAS SEVERIN 