– Interviu cu Nicolae Novăcescu, președintele Filialei Județene Caraș-Severin a Asociației Comunelor din România (ACoR)

Repere biografice: Nicolae Novăcescu
Funcția actuală: Primar al comunei Cornereva (aflat la al patrulea mandat) și Președinte al Filialei Județene Caraș-Severin a Asociației Comunelor din România (ACoR).
Pregătire academică: Inginer, absolvent al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica din Timișoara; Master în „Managementul Proiectelor, Politici Publice, Guvernare Modernă și Integrare Europeană” la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) București.
Experiență profesională: A activat ca șef de serviciu în cadrul AJOFM Caraș-Severin (2005–2012), ulterior intrând în administrația publică locală. Din 2012 conduce administrația din Cornereva, cea mai extinsă comună ca suprafață din România (grupând 40 de sate și cătune).
Asociația Comunelor din România (ACoR) este structura reprezentativă care unește peste 2.000 de comune la nivel național, având ca misiune apărarea autonomiei locale, promovarea intereselor comunităților rurale și susținerea sprijinului reciproc între administrații. La nivelul județului Caraș-Severin, Filiala Județeană ACoR activează ca un liant esențial între primării, instituțiile județene și administrația centrală, aducând în prim-plan specificul și provocările satului montan și de graniță.
Într-un dialog aplicat, domnul Nicolae Novăcescu, președintele Filialei Județene Caraș-Severin a ACoR și primar al comunei Cornereva, ne oferă o imagine clară asupra priorităților mandatului 2024–2028, vorbind despre soluțiile pentru comunele mici, debirocratizare, dar și despre transformarea patrimoniului și a turismului rural în motoare de dezvoltare durabilă.
Constantin Vlaicu: Care sunt principalele obiective pe care vi le-ați propus alături de echipa din Consiliul Director pentru mandatul 2024–2028?
Nicolae Novăcescu: Obiectivul principal este reprezentarea fermă și unitară a comunelor din Caraș-Severin. Prioritățile noastre sunt finanțarea echitabilă a administrației locale, continuarea investițiilor în infrastructură, sprijinirea comunelor mici și apărarea autonomiei locale. Nicio comunitate nu trebuie lăsată în urmă din cauza dimensiunii sau a poziției geografice.
C.V.: Care sunt cele mai stringente probleme ale comunelor din Caraș-Severin pe care le aduceți cu prioritate în atenția Guvernului și a structurilor centrale?
N.N.: Lipsa finanțării predictibile, depopularea, deficitul de personal specializat, infrastructura insuficientă și birocrația excesivă. Cerem reguli clare, bugete corelate cu responsabilitățile primăriilor și programe adaptate realităților din comunele montane. Administrația locală nu poate fi eficientă dacă primește permanent obligații noi, fără resursele financiare necesare.
C.V.: Cum reușește asociația să sprijine comunele mai mici sau izolate, care nu au resursele tehnice ori umane necesare pentru atragerea fondurilor și implementarea proiectelor?
N.N.: Prin cooperare, schimb de experiență și asistență tehnică. Trebuie dezvoltate servicii comune pentru pregătirea proiectelor, achiziții publice, urbanism și managementul investițiilor. Comunele mici nu trebuie obligate să concureze singure cu administrații care beneficiază de aparate tehnice mult mai mari.
C.V.: Cum putem transforma tradițiile, patrimoniul local și turismul rural în motoare de dezvoltare economică sustenabilă?
N.N.: Patrimoniul trebuie transformat într-o resursă economică vie, nu păstrat doar în fotografii și arhive. Avem nevoie de trasee turistice integrate, promovarea produselor locale, sprijinirea meșteșugarilor, modernizarea infrastructurii și implicarea directă a comunităților. Turismul poate crea locuri de muncă numai dacă este organizat profesionist și conectat la economia locală.
C.V.: Cum vedeți rolul ACoR în promovarea turismului rural și în sprijinirea comunelor pentru valorificarea obiectivelor locale, a tradițiilor și a patrimoniului?
N.N.: ACoR trebuie să fie liantul dintre comune, instituțiile județene, ministere și mediul privat. Turistul nu vine pentru o limită administrativă, ci pentru o experiență regională. De aceea, obiectivele locale trebuie promovate împreună, în circuite turistice coerente, cu o identitate clară și o strategie comună.
C.V.: Există strategii sau proiecte prin care comunele mici să fie incluse în circuite turistice și să beneficieze de o vizibilitate mai mare?
N.N.: Aceasta trebuie să devină o direcție prioritară. Propunem realizarea unei platforme comune de promovare, a unei hărți turistice digitale și a unor trasee tematice care să includă inclusiv satele mai puțin cunoscute. Promovarea izolată nu este suficientă; avem nevoie de o destinație turistică unitară a satului cărășean, sprijinită prin structuri precum Organizațiile de Management al Destinației (OMD).
C.V.: Cât de accesibile sunt fondurile europene și programele naționale pentru primăriile de comune? Unde apar cele mai mari blocaje birocratice?
N.N.: Fondurile există, dar accesul la ele rămâne dificil, mai ales pentru comunele mici. Principalele blocaje sunt documentațiile excesive, termenele scurte, lipsa cofinanțării, procedurile greoaie de achiziție și modificarea regulilor în timpul implementării. Cerem o simplificare reală, ghiduri de finanțare stabile și evaluări raportate la capacitatea administrativă a fiecărei comunități.
C.V.: Cum se reflectă problemele și realitățile din Cornereva în deciziile și inițiativele promovate la nivelul Filialei Județene ACoR?
N.N.: Cornereva reprezintă foarte bine realitatea satului montan: distanțe mari, sate dispersate, costuri ridicate pentru servicii și investiții, dar și un patrimoniu natural și cultural deosebit. Experiența de aici mă ajută să susțin politici adaptate comunităților reale, nu soluții construite doar din birouri.
Un exemplu elocvent este satul Ineleț, care nu trebuie privit ca o problemă, ci promovat ca o oază de viață fără sfârșit pentru acei oameni minunați care aleg să nu părăsească acea „poartă a raiului”. Încercăm să identificăm soluții de finanțare pentru implementarea unor proiecte de conservare a caselor într-un concept turistic rural unitar: Ineleț – Satul dintre Cer și Pământ.
C.V.: Dacă ar fi să numiți o singură reformă legislativă vitală pentru viitorul satului cărășean, care ar fi aceea?
N.N.: Cea mai importantă schimbare de care are nevoie România este reformarea modului în care sunt finanțate primăriile. Trebuie să respectăm cu adevărat dreptul comunelor de a se administra singure, așa cum prevede Carta Europeană a Autonomiei Locale. Primarii trebuie să știe din timp pe ce resurse se pot baza, nu să aștepte cu emoții repartizarea bugetului de la un an la altul. De aceea, avem nevoie de bugete multianuale, stabilite pe baza cheltuielilor reale din anii precedenți, nu doar pe estimări.
Pe lângă aceasta, trebuie respectată o regulă simplă: dacă statul transferă o sarcină nouă către primărie, trebuie să transfere și resursele financiare aferente. Nu se pot adăuga permanent responsabilități noi fără acoperire bugetară.
Iar banii europeni pentru coeziune trebuie să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie: la comunitățile rămase în urmă, pentru a le oferi șansa de a recupera decalajele. A fi corect nu înseamnă să împarți egal tuturor, ci să ajuți mai mult acolo unde nevoile sunt mai mari. Așa putem avea sate puternice și o Românie care se dezvoltă echilibrat.
C.V.: Ce mesaj doriți să le transmiteți colegilor primari și locuitorilor din mediul rural care își pun speranțele în modernizarea și renașterea comunităților lor?
N.N.: Le transmit un mesaj simplu: să rămânem uniți și solidari. Puterea administrației locale stă în unitatea primarilor și în încrederea oamenilor. ACoR a demonstrat de-a lungul timpului că „Prin unire se realizează fapte mari”. Acesta nu este doar un slogan, ci un principiu care ne-a ajutat să obținem rezultate palpabile pentru comunitățile noastre.
Noi, primarii, nu suntem într-o competiție pentru funcții sau orgolii. Suntem în trecere prin aceste funcții de slujire a comunităților, iar ceea ce rămâne după noi sunt faptele, investițiile și respectul oamenilor. Dacă vom continua să lucrăm împreună, să ne sprijinim reciproc și să punem interesul comunităților înaintea interesului personal, sunt convins că satul românesc va avea nu doar un viitor, ci un viitor demn și prosper.
Interviu realizat de:
Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin


