UZPR s-a implicat constant în procedura legislativă și a susținut măsuri pentru o protecție mai eficientă a jurnaliștilor


Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat la 8 septembrie 2026 proiectul de lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică – așa-numita lege anti-SLAPP.

Pe scurt, SLAPP-urile sunt procese sau alte demersuri juridice folosite nu atât pentru a rezolva un litigiu real, cât pentru a intimida, descuraja sau epuiza financiar persoane care se exprimă asupra unor chestiuni de interes public. Jurnaliștii, activiștii, organizațiile civice sau alte persoane implicate în dezbaterea publică se pot afla în această situație atunci când sunt confruntate cu acțiuni repetate, costisitoare sau disproporționate.

UZPR a fost activă pe tot parcursul elaborării și dezbaterii proiectului. Uniunea a transmis memorii Ministerului Justiției și Parlamentului, a participat la consultări și a purtat discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, formulând propuneri concrete pentru ca viitoarea lege să răspundă situațiilor întâlnite în practică de jurnaliști. În memoriile sale, UZPR a arătat că presiunea juridică nu se exercită doar prin acțiuni civile, ci și prin plângeri penale, sesizări administrative, proceduri disciplinare sau notificări întemeiate pe legislația privind protecția datelor.

O parte dintre propunerile susținute de UZPR se regăsesc în forma adoptată. Legea introduce o procedură pentru respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate, posibilitatea solicitării unei cauțiuni și remedii atunci când instanța constată că procesul este folosit în mod abuziv.

De asemenea, organizațiile care au un interes legitim în apărarea persoanelor implicate în dezbaterea publică vor putea, cu acordul pârâtului, să îl sprijine și să depună înscrisuri la dosar. UZPR solicitase recunoașterea unui rol pentru organizațiile profesionale ale jurnaliștilor în asemenea cauze, inclusiv prin posibilitatea unei intervenții de tip amicus curiae.

Rămâne însă o vulnerabilitate importantă: legea nu se aplică procedurilor penale și administrative.

Pentru UZPR, acesta este unul dintre punctele esențiale pentru eficiența reală a protecției. În practică, intimidarea unui jurnalist nu ia întotdeauna forma unui proces civil pentru despăgubiri. Plângerile penale repetate, sesizările către autorități sau procedurile administrative și disciplinare pot produce același efect: costuri, timp consumat, presiune psihologică și descurajarea publicării unor informații de interes public.

Directiva europeană stabilește un standard minim în materie civilă cu implicații transfrontaliere, dar permite statelor membre să adopte o protecție mai largă. UZPR a susținut că România ar trebui să folosească această posibilitate și să adapteze legea la formele concrete de presiune juridică întâlnite la nivel național.

O altă problemă importantă este situația proceselor deja aflate pe rol. Forma adoptată de Senat nu conține o dispoziție tranzitorie care să prevadă expres aplicarea noilor garanții și cauzelor începute înainte de intrarea în vigoare a legii. Asta înseamnă că persoanele care se confruntă deja cu procese ce ar putea fi considerate SLAPP riscă să nu poată beneficia de noile mecanisme speciale de protecție.

Pentru UZPR, această situație trebuie clarificată legislativ. O lege creată pentru a proteja persoanele supuse unor proceduri abuzive trebuie să ofere un răspuns și celor care se află deja într-un asemenea proces atunci când legea intră în vigoare.

Adoptarea legii reprezintă un pas important, dar nu închide dezbaterea. UZPR va continua demersurile instituționale pentru completarea cadrului legislativ cu garanțiile pe care le consideră esențiale: extinderea protecției la procedurile penale și administrative, clarificarea situației proceselor în curs și consolidarea mecanismelor privind costurile și sancțiunile.