07.07.2026

Sorin Despot

European Writers’ Council solicită Comisiei Europene opt măsuri concrete pentru protejarea drepturilor autorilor în contextul inteligenței artificiale generative.

Contents

• Principiul ART: cadrul minim al unei relații corecte între autori și tehnologie
• Cele opt cerințe ale EWC către Comisia Europeană
• De ce contează aceste cerințe pentru scriitori
• O miză europeană, dar și una românească
• Fără AI fără ART

Într-un moment decisiv pentru viitorul dreptului de autor în Europa, European Writers’ Council a transmis Comisiei Europene un răspuns ferm la consultarea privind revizuirea cadrului european de copyright: nu poate exista utilizare legitimă a operelor scrise de sistemele de inteligență artificială fără autorizare, remunerare și transparență.

Acest principiu, formulat de EWC sub acronimul ART — Authorisation, Remuneration, Transparency — concentrează una dintre cele mai importante mize culturale și juridice ale prezentului. Literatura, traducerea, eseistica, critica, poezia, cărțile pentru copii sau lucrările academice nu pot fi tratate ca simple seturi de date. Ele sunt opere protejate, rezultate ale muncii intelectuale, ale experienței, ale responsabilității culturale și ale unei relații vii cu limba.

Documentul EWC, publicat la 1 iulie 2026, vine ca răspuns la apelul Comisiei Europene privind o posibilă modernizare a cadrului european de copyright, inclusiv în raport cu provocările ridicate de inteligența artificială generativă, licențiere, aplicarea drepturilor și remunerarea creatorilor.

Principiul ART: cadrul minim al unei relații corecte între autori și tehnologie

În viziunea EWC, orice reglementare responsabilă a inteligenței artificiale generative trebuie să pornească de la trei exigențe simple:

Autorizare: operele protejate nu trebuie folosite pentru antrenarea sau dezvoltarea sistemelor AI fără acordul autorilor și al titularilor de drepturi.

Remunerare: folosirea operelor scrise în produse și servicii comerciale trebuie să fie însoțită de plăți adecvate și proporționale.

Transparență: dezvoltatorii și utilizatorii de sisteme AI trebuie să documenteze clar sursele folosite, modul de dobândire a conținutului și exploatarea operelor protejate.

EWC a formulat acest principiu încă din documentul său privind cele zece principii pentru reglementarea inteligenței artificiale generative, unde afirmă explicit că orice formă de autorat (sic!) are nevoie de protecție prin ART. Răspunsul transmis acum Comisiei Europene duce această poziție mai departe și o transformă într-un set de cerințe concrete.

Cele opt cerințe ale EWC către Comisia Europeană

În răspunsul său la apelul de contribuții, EWC cere Comisiei Europene să intervină în opt direcții esențiale.

Prima cerință privește repararea prejudiciilor produse prin încălcarea drepturilor de autor. EWC solicită măsuri prin care furnizorii de sisteme AI, operatorii, colectorii de date și cei care folosesc asemenea sisteme să poată fi trași la răspundere pentru utilizarea neautorizată a operelor protejate.

A doua cerință vizează eliminarea aplicării nejustificate a excepțiilor de text and data mining în cazul inteligenței artificiale generative. Potrivit EWC, aceste excepții nu trebuie interpretate ca o permisiune generală de a folosi cărți și texte protejate pentru antrenarea AI. Organizația susține licențierea voluntară și negociabilă, cu plăți adecvate și proporționale pentru autori, fără introducerea unei noi „excepții AI” și fără scheme obligatorii de licențiere impuse autorilor.

A treia cerință este legată de transparența deplină. EWC solicită ca dezvoltatorii de sisteme AI, comerciali sau necomerciali, să documenteze sursele utilizate, modul de obținere a acestora și exploatarea operelor protejate titlu cu titlu. De asemenea, produsele AI care imită cărți sau conținut editorial ar trebui etichetate fără excepție.

A patra cerință extinde problema transparenței la toate utilizările digitale ale operelor scrise, inclusiv împrumutul digital și streamingul de audiobookuri. EWC cere ca obligațiile de transparență să fie aplicabile și față de companiile de distribuție, bibliotecile naționale sau instituțiile educaționale, astfel încât autorii să poată vedea cum sunt folosite operele lor și ce venituri generează.

A cincea cerință privește dreptul asociațiilor de autori de a oferi orientări publice privind contractele și onorariile. EWC solicită ajustarea legislației concurenței astfel încât organizațiile profesionale să poată formula recomandări și repere de negociere fără riscul de a fi tratate ca actori care distorsionează piața. Pentru autori, în special pentru cei aflați în poziții contractuale fragile, asemenea repere pot fi decisive.

A șasea cerință se referă la instituțiile de patrimoniu cultural care digitizează opere indisponibile comercial. EWC cere Comisiei să clarifice că articolul 8 din Directiva privind dreptul de autor în piața unică digitală nu permite transmiterea operelor autorilor către dezvoltatorii de AI fără consimțământul acestora.

A șaptea cerință respinge ideea că cercetarea științifică și colaborarea transfrontalieră ar avea nevoie de noi excepții de la dreptul de autor. EWC susține că mecanismele de licențiere existente pot facilita deja cercetarea și colaborarea, fără a slăbi drepturile și veniturile autorilor.

A opta cerință privește împrumutul digital realizat de bibliotecile publice, pe care EWC îl consideră deja o sursă de prejudiciu de piață pentru autori în anumite condiții. Organizația avertizează că noi excepții în această zonă ar adânci dezechilibrul existent și ar diminua și mai mult veniturile creatorilor.

De ce contează aceste cerințe pentru scriitori

Cele opt cerințe ale EWC nu reprezintă o opoziție față de tehnologie. Ele sunt, mai curând, o încercare de a păstra tehnologia într-un cadru de responsabilitate culturală, economică și juridică.

Problema centrală este simplă: dacă operele autorilor sunt folosite pentru a construi produse comerciale de inteligență artificială, autorii trebuie să știe acest lucru, să își poată exprima acordul sau refuzul și să fie remunerați corect. În lipsa acestor condiții, dreptul de autor devine o protecție formală, greu de aplicat, iar munca intelectuală este mutată într-o zonă de extracție invizibilă.

Mai grav, lipsa etichetării și a transparenței poate afecta nu doar veniturile autorilor, ci și încrederea publicului în carte, traducere, critică și producția editorială. Un text generat automat, o traducere realizată fără licență, o carte care imită formele editoriale consacrate sau un conținut construit pe opere protejate nu pot circula într-un spațiu cultural sănătos fără reguli clare.

O miză europeană, dar și una românească

Pentru Uniunea Scriitorilor din România, dezbaterea deschisă la nivel european are o importanță directă. Ea privește statutul scriitorului, viitorul condiției de autor, protecția muncii intelectuale și capacitatea culturii scrise de a rămâne vizibilă într-un ecosistem digital dominat tot mai mult de platforme, agregatori și sisteme automate.

România nu este în afara acestei discuții. Scriitorii români, traducătorii, criticii, eseiștii, autorii de literatură pentru copii și autorii academici sunt parte a aceleiași piețe culturale europene și se confruntă cu aceleași întrebări: cine folosește operele lor, cu ce acord, în ce scop, cu ce beneficii și cu ce obligații?

În acest sens, principiul ART oferă o formulă clară și memorabilă: acord, remunerare, transparență. El poate funcționa ca reper atât pentru politicile publice, cât și pentru pozițiile organizațiilor profesionale ale autorilor.

Fără AI fără ART

Inteligența artificială poate fi un instrument util. Poate sprijini cercetarea, accesul la informație, unele procese editoriale sau circulația textelor. Dar niciun progres tehnologic nu justifică folosirea operei scrise fără acord, fără evidență și fără plată.

De aceea, mesajul EWC este important nu doar pentru specialiștii în copyright, ci pentru întreaga lume literară europeană: viitorul digital al cărții trebuie construit împreună cu autorii, nu pe seama lor.

Fără autorizare, autorul este exclus din decizia privind propria operă.
Fără remunerare, munca intelectuală este devalorizată.
Fără transparență, dreptul de autor nu poate fi apărat efectiv.

Într-o Europă care afirmă că își protejează diversitatea culturală și lingvistică, aceste trei condiții nu sunt revendicări excesive. Sunt baza unei relații corecte între creație, tehnologie și piață.

Sau, în formula cea mai scurtă: fără AI fără ART!

Sursa:

În municipiul Brad s-a desfășurat etapa județeană a Concursului Național de Educație Rutieră pentru elevi, sub genericul „Educația rutieră-Educație pentru viață”.

Iată și clasamentul general pe echipe:

• Locul I echipajul de la Palatul Copiilor Deva-structura Brad (coordonator prof. Sava Voicu Constantin) care va reprezenta județul Hunedoara la etapa națională
• Locul II echipajul de la Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” Brad
• Locul III echipajul de la Școala Gimnazială „Mircea Sântinbreanu” Brad

La individual s-au remarcat Mariș Izabela – locul I, Ioniță Silviu – locul II și Mariș Adelin – locul III, toți de la Palatul Copiilor Deva-structura Brad.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

 

 

 

 

 

Recent, membrii UZPR din filiala „Valeriu Braniște” Timiș au marcat „Ziua Ziaristului Român”, printr-o activitate mai deosebită, datorată prezenței la sediul din Bastionul Theresia din Timișoara a părintelui Daniel ALIC, doctor în Istorie și Teologie, lector universitar la Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița, cercetător științific în cadrul Institutului de cercetări socio-umane „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara, departamentul de Istorie și Arheologie – domeniul Istoriei ecleziastice a Banatului. Astfel, cei prezenți au avut ocazia să urmărească expunerea cu tema „Presa bisericească din Banat. Istoric și evoluție”, bogată în detalii mai puțin cunoscute, rod al unor cercetări documentare minuțioase și a unei exemplare capacități de interpretare a datelor în contextul realităților istorice ale vremurilor trecute.

Etapele de început ale presei bisericești din Banat au fost prezentate corelate cu cele din Transilvania, având în vedere frământările comune privind dorința de devenire religioasă și etnică a românilor, manifestate mai pregnant începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, prin presiunile clerului ortodox, avându-l în frunte pe Sf. Ierarh Andrei Șaguna. Un moment fundamental s-a petrecut în 24 decembrie 1864, odată cu reîntemeierea Mitropoliei Transilvaniei, având ca eparhii sufragane, într-o primă etapă, Episcopia Aradului, iar, mai apoi Episcopia Caransebeșului (Diploma imperială din 6 iulie 1865). Din nevoia de răspândire a informațiilor bisericești și cultural-naționale, au apărut mai multe tipografii, prima la Arad, anul 1879, unde s-a editat și prima publicație bisericească „Lumina”, cu apariții bisăptămânale în perioada 13.08.1872-11.07.1975. Din 1877, Episcopia Aradului a editat revista „Biserica și Școala”, cu apariții neîntrerupte până în 1948. În Banatul istoric, oficialul de presă a Episcopiei Caransebeșului a devenit „FÓIA DIECESANĂ”, cu tipărirea primului număr în 5/17 ianuarie 1886, în propria tipografie, înființată în 2/14 decembrie 1885. Din prezentarea părintelui dr. Daniel Aron ALIC, am aflat despre valoarea dobândită de această revistă cu cea mai lungă viață din istoria presei bănățene, care a depășit aria problemelor bisericești, impunându-se ca o tribună culturală de larg interes: literatură și știință, agricultură și pedagogie, folclor și alte informații sociale. Deoarece „Foaia Diecezană” nu putea promova fățiș politica românească pentru unitatea națională, în 4/17 ianuarie 1918, ca „organ de presă complementar” , a apărut, săptămânalul „Lumina”, care titra: „Cetiți și răspândiți Lumina, foaie religioasă-culturală pentru popor”. De o importantă semnificație s-a dovedit anuarul „Calendarul Românului” apărut la sfârșitul anului 1888, publicație cu un conținut foarte variat, inclusiv anumite replici ale românilor față de întețirea măsurilor de asuprire națională instituite de regimul dualist. De remarcat longevitatea redactorului Calendarului, Iosif Traian Bădescu care a coordonat publicația în perioada 1888-1933. Au fost amintite și alte publicații bisericești, cum ar fi: „Altarul Banatului”, „Mitropolia Banatului”, „Revista preoților”, „Biserica Bănățeană”, „Duh și Adevăr”, „Almanahul Arhiepiscopiei Timișoarei”, „Învierea”. Nu au fost omise în prezentare revistele parohiale apărute în perioada 1990-2025, 16 în județul Timiș, respectiv 7 în județul Caraș-Severin.

Așa cum se întâmplă de obicei, după interesanta expunere a urmat o sesiune de dezbatere, moderată de conf. univ. CS II, dr. Ioan DAVID, președinte al filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș. În primul rând, s-au făcut referiri și contribuția altor colegi de filială UZPR, respectabile fețe bisericești din județul Timiș, la dezvoltarea și eficientizarea presei bisericești din Banat.

În primul rând, s-a amintit excepționala implicare a pr.dr. Ionel POPESCU, autor a sute de articole, studii, conferințe, predici, prefețe, postfețe, recenzii, note, traduceri, interviuri, publicate în rev. „Mitropolia Banatului”, „Îndrumătorul bisericesc” și „Calendarul almanah” al Arhiepiscopiei Timișoarei, „Altarul Banatului” și „Învierea” (Timișoara), „Foaia Diecezană”, „Calendarul românului” „Biserica și Școala” (Arad); „Credința străbună” (Alba Iulia); „Floare de latinitate” (Novi-Sad, Panciova, Serbia); „Arhanghelul”, Birda; „Vatră străbună”, Giarmata Vii; „Theologos”, Analele Universității de Vest din Timișoara, Seria Teologie; „Studia Theologica et Historica Aradensia”, Arad, „Romanian Orthodox Church News”, Patriarhia Română, București; „OST-WEST”, „Europäische Perspectiven”, Freising (Germania), 2020. De asemenea, este membru în colectivul de redacție al revistei „Altarul Banatului” Timișoara (1995-prezent) și al foii „Învierea” (din 2003), coordonator al site-ului Arhiepiscopiei Timișoarei, participant la numeroase emisiuni Radui-TV Trinitas, delegat al Mitropolitului Banatului pentru relația cu presa laică; membru în Adunarea Generală a Memorialului Revoluției 17-22 decembrie 1989, Timișoara; interviuri pentru: Radio Timișoara, Reșița, Europa Nova (Lugoj), Novi Sad, Radio Deutchland, Radio Bayern, Radio Trinitas, Radio Austria-Viena, etc.

Preotul paroh (Parohia Ortodoxă Birda, Timiș), dr. Valentin Bugariu, autor al volumului „Biserică și presă în Banat” (Editura SITECH Craiova, 2015), este Redactor șef al revistei trimestriale de cultură și religie rurală, „Arhanghelul” (din 2012), membru în Colegiul de Redacție al revistei eparhiale ,,Logos” (suplimentul publicistic al studenților teologi, 1999-2001) și al publicațiilor „Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei (din 2016), „Anghelos” (Sânmihaiu Român), „Sfeșnicul” (Mașloc). A inițiat și condus revista parohială „Lumină lină” (2005-2011). Pr.dr. Dan D. Gârjoabă este redactor șef și fondator al revistei de spiritualitate, cultură și istorie „Anghelos”. Pr. paroh. Vasile Suciu editează revista „Vatră nouă”, a comunității locale din Giarmata Vii, cu suplimentul „Iconostas”, publicații cu apariții neîntrerupte de 27 de ani.

Nu în ultimul rând, s-a amintit de sprijinul și contribuția importantă adusă la presa bisericească inițiată la nivelul parohial, de către Asociația publiciștilor presei rurale din Banat, coordonată de un alt membru activ UZPR, prof. Ioan Traia. Prof. Gheorghe Sinescu a punctat cooperarea benefică dintre biserică și școală, mai ales în mediul rural, prin programele de cateheză organizate, stimulându-se elevii buni, prin popularizare în presa bisericească.

Jurnalistul Gheorghe Crișan a apreciat în mod deosebit valoarea cercetării expuse și a modului în care presa bisericească din Banat s-a adaptat la noile tehnologii, aducându-se aceste publicații culturale mai aproape de toate categoriile sociale.

În concluzie, de reținut rămâne exprimarea din finalul expunerii părintelui dr. Daniel Alic: „În ansamblu, presa religioasă din Banat și-a împlinit menirea. A fost mijloc de misiune a Bisericii Ortodoxe Românești, comunicare responsabilă între centrul eparhial, protopopiate și parohii, culturalizare în vremuri grele, propagarea ideilor de emancipare națională și educație pentru toate vârstele.”

Doamne, binecuvântează ziariștii români!

IOAN VASIU: Când și unde ai debutat ca jurnalist?

NICOLAE  TOMA:  Viața mea s-a schimbat în ziua de 22 decembrie 1989, ora 10 dimineața, când 30.000 de lugojeni au ales un consiliu provizoriu de conducere a orașului. Atunci am promis în fața cetățenilor că Lugojul va avea un ziar și a doua zi dimineața a apărut Ziarul „Drapelul”, practic o foaie format A 2,  față verso. Acest consiliu m-a numit redactor șef și mi-am luat misiunea în serios. Nu aveam nicio experiență jurnalistică, dar veneam dinspre literatură. Înainte de 1989 eram considerat o mare speranță și toți  așteptau să apară cărțile mele. În ianuarie 1984 am debutat cu proză sf  în revista „Magazin”, în 1985 cu scenarii radiofonice, după povestirile mele, la radio București, la emisiunea „La Steaua polară” și în octombrie 1988 cu poezie în revista „Convorbiri literare”. Primul articol l-am semnat cu numele de Nicolae Toma în numărul 2 al ziarului „Drapelul”, care a apărut în ziua de Crăciun, 25 decembrie 1989. Și de atunci mi-am legat viața de jurnalism și nu pot trăi fără această pasiune. În 35 de ani mi-am construit o carieră, am urmat și studii superioare de jurnalism, am editat ziare, dar cel mai mult mi-a plăcut să fiu jurnalist de investigații, unde am avut câteva rezultate mari.

I.V.: Știu că ai pus o „piatră” de temelie la înființarea unei filiale a UZPR, în Timișoara. Te rog să detaliezi puțin.

N.T.: La îndemnul jurnalistului Dumitru Buțoi, membru UZPR, în 2018 am intrat în rândurile acestei uniuni și am adunat în jurul nostru un grup de jurnaliști. În fiecare luni ne întâlneam și dezbăteam probleme actuale, dar și pe rând, fiecare prezenta o personalitate a culturii bănățene. La constituirea Filialei am fost ales vicepreședinte și atunci am hotărât să stabilim sediu la Lugoj. În acest moment, suntem aproape 50 de membri, din care 17 sunt din Lugoj.

I.V.: De ce ai aderat la UZPR?

N.T.: Am fost membru la prima organizație a jurnaliștilor înființată în ianuarie 1990, Societatea Ziariștilor din România – SZR, din care, la propunerea lui Sergiu Andon, un grup numeros a reînființat Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. La vremea respectivă nu m-am considerat profesionist și, după o pauză de 28 de ani, am hotărât că locul meu este lângă jurnaliști. Ca vicepreședinte, m-am implicat în organizarea unor evenimente culturale și jurnalistice din Banat și în alte orașe din țară. Filiala noastră are o strânsă legătură cu românii din Banatul sârbesc. 

I.V.: Au apărut în ultimii ani tot mai multe ziare și reviste online. Crezi că presa online poate să ducă la dispariția presei tipărite?

N.T.: Asistăm la un asalt fără precedent al tehnologiei. Viața noastră se schimbă vertiginos. De la descoperirea lui Gutenberg, tiparul s-a schimbat într-o perioadă lungă de timp, asimilând câteva modificări tehnologice, dar în ultimii 35 de ani trăim schimbări fundamentale, care au indus, mai ales în rândul tinerilor, un alt mod al publicului de a se informa și astfel a apărut necesitatea presei online. Cred că presa tipărită va dispărea sub presiunea inteligenței artificiale și sub influența negativă a rețelelor de socializare, care se fac vinovate de dezinformări la nivel global.

I.V.: Unde ai lucrat în decursul anilor ca jurnalist și unde lucrezi acum?


N.T.: În perioada 23 decembrie 1989 – 28 decembrie 1997 la Ziarul „Drapelul” din Lugoj, unde am fost redactor-șef și director. În anii 2000 am fost redactor coordonator la „Atac de Banat”, reporter la „Evenimentul zilei” și redactor șef  la „Banat express”. Din 2002 până în 2012 am condus biroul de investigație la ziarul „Actualitatea”, din Lugoj. Din 2012 și până în prezent sunt redactor șef  la Ziarul „Revoluționarul”, care, după o apariție periodică tipărită din 2004, a devenit o platformă mass–media online.

I.V.: Ce proiecte mai importante ai pentru a doua jumătate a acestui an?

N.T.: Să tipăresc o carte de proză scurtă umoristică și o carte pentru jurnaliștii tineri, formată din două volume. Primul este lucrarea mea de licență „Tehnici de investigație jurnalistică” și al doilea cele mai reușite articole publicate în toți anii de când scriu la ziar.

UZPR, prin președintele său, jurnalistul Dan Constantin, a decernat unor membri ai Uniunii, implicați în susținerea și promovarea activității Asociației de Cultură ASTRA LAPUȘEANĂ, Diplome de Recunoaștere a meritelor în creșterea prestigiului presei culturale.

Nicolae Băciuț a fost cel dintâi pe lista nominalizărilor. Ne-am bucurat la fiecare ediție de prezența sa activă, implicată și susținută, ca și de o promovare intensă în paginile revistei „Vatra Veche”.

Luni, 7 iulie, a.c. la sediul UZPR, s-a reunit Comisia de acordare a Egidelor pentru publicațiile editate de Filialele Uniunii, constituită prin Decizia Consiliul Director al UZPR nr. 137/2024, privind evaluarea publicațiilor, în vederea acordării calității de Publicație care apare sub egida UZPR, sau după caz, a calității de Publicație Partentener media cu UZPR, alcătuită din Dan Constantin, Președintele Uniunii, doamnele Lavinia Betea, Mădălina Corina Diaconu și Teodora Marin, și Marian Nencescu, reuniți în sesiunea de vară 2026 (a treia sesiune după cele precedente, din decembrie 2024 și, respectiv, iulie 2025) În Baza criteriilor de evaluare a publicațiilor, aprobate de Consiliul director al UZPR, precum și a experienței dobândite după acordarea Atestatelor anterioare, s-a procedat la evaluarea unor noi cereri privind acordarea Egidei Uniunii, după cum urmează:             

Cerearea de retragere a Atestatului cu nr. 9, 2024, acordat publicației „Cuvânt Românesc” ce apare la Madrid, Spania

În fapt, domnul Ovidiu Cornilă, fost membru al UZPR, Filiala Presa Culturală, a comunicat în scris Conducerii UZPR, în decembrie 2025, că demisionează din UZPR și renunță la Atestatul acordat publicației pe care o conduce, respectiv „Cuvânt Românesc”, privind Egida Uniunii. Comisia a aprobat retragerea Atestatului și încetarea colaborării cu domnul Ovidiu Cornilă.

Au fost analizate, în vederea acordării, sau confirmării, după caz, a Egidei UZPR, sau a calității de Publicație Partener media al UZPR, următoarele publicații:

„Curtea de la Argeș”, revistă de cultură, independentă, editată, din 2010 de Asociația Culturală Curtea de Argeș, Centrul de Cultură și arte „George Topîrceanu”, din localitate, cu sprijinul publicației „Argeș Expres”, de la Pitești.

„Culturalia”, revistă de cultură și artă, editată în parteneriat cu Sens TV. Deși recent intrată pe piața media, revista condusă de un colectiv foarte tânăr de redactori, toți membri ai Filialei Presa Culturală, s-a impus prin varietatea temelor abordate, prin caIitatea impecabilă a tiparului.

„Tribuna seniorilor mehedințeni”, editată de Asociația Seniorilor din Clisura Dunării -Orșova, este o publicație scrisă și susținută de un colectiv de veterani ai presei locale, membri ai Uniunii. A beneficiat de Egida Uniunii, de la înființare, fără însă a mai solicita reatestarea până la acest moment.

„Mantaua lui Gogol”, revistă de cultură și atitudine, este o publicație editată de Asociația Cultural-Creștină a Ucrainenilor din România „Taras Sevcenko”, condusă de scriitorul și gazetarul Mihai Hafia Traistă, membru al UZPR, Filiala Ocident. Majoriatea subiectelor și temelor aduse în discuție sunt legate de literatura rezistenței ucrainenilor în fața invaziei străine, reportaje de pe front, interviuri cu combatanți.

„Universul literar-artistic. Dor de infinit”, revistă de literatură și artă, editată de Asociația literară și culturală „Dor de infinit”, condusă de scriitorul și jurnalistul Grigore Curcanu, membru al UZPR. Este o publicație preponderent literară, colectivul de redacție fiind alcătuit din scriitori, inclusiv membri ai UZPR, care activează în diferite cenacluri și grupări literare locale. Apropierea de UZPR este indirectă, revista având un profil literar pronunțat.

Menționăm că în analiza revistelor care au primit, primesc, sau vor primi Egida Uniunii, comisia a acționat consecvent în sensul descurajării publicării de texte cu conținut explicit politic, sau polemic, care susțin intoleranța și extremismul, ori cu conținut ofensator la adresa unor gazetari, scriitori, confrați, inclusiv din alte Uniuni de creație.

Egidele acordate de UZPR au un caracter temporar, putând fi suspendate ori retrase definitiv de către Consiliul Director al Uniunii, în cazul încălcării Regulamentului de evaluare, sau după caz, atunci când jurnaliștii, sau publicația în ansambu, se abat de la normele etice consacrate și acceptate ca atare.

Comisia a analizat publicațiile prezentate, precum și documentele însoțitoare, și a decis, în unanimitate:

Se acordă calitatea de Publicație ce apare sub Egida UZPR publicațiilor: „Curtea de la Argeș” (redactor-șef, Acad. Gheorghe Păun), „Culturalia” (redactor-șef Andra Fornea).

Se acordă calitatea de Publicație Partener media a UZPR publicațiilor: „Tribuna seniorilor mehedințeni” (redactor-șef ing. dipl. Andrușa Vătuiu), „Mantaua lui Gogol” (redactor-șef Mihai Hafia Traistă)

Revista „Universul literar-artistic, Dor de infinit” nu se încadrează în profilul publicistic promovat și susținut de UZPR.  

7 iulie 2026

Emisiunea „Agenda globală”, realizator Ianna Ioniţă.

Realizator: Ce va face alianța în privința industriei de apărare, în contextul în care nu toate țările vor putea susține o producție de armament așa cum își doreşte Mark Rutte, cum își dorește Donald Trump? Şi e pregătit Donald Trump să țină piept liderilor NATO, pe care și i-a ostilizat?

Dan Constantin: Acest subiect reprezintă una dintre prioritățile  reuniuni NATO la nivel înalt. Mâine de dimineață se desfășoară un forum al industriei de apărare, în deschiderea primei zile a summitului NATO, și acolo vor fi trasate, așa cum a anunțat și secretarul general Mark Rutte, câteva idei și în care cred că, așa cum a anunțat și în conferința de presă astăzi, este esențială o cooperare între industriile naționale, nu o fărâmițare, nu o divizare a puterii, o concentrare pe lucrurile de tehnologii avansate și de distribuire a cheltuielilor în mod rațional. Şi a mai subliniat încă un lucru: debirocratizarea, care poate să genereze energii și cooperări mai largi decât s-a făcut până acum.

În ceea ce privește întrebarea strictă pe care ați pus-o, dacă industriile de apărare din NATO vor putea să facă față acestor cerințe – pentru că este, până la urmă, un nivel foarte ridicat de investiții în industria de apărare -, cred că aceste lucruri sunt în mers, sunt în reglaj, și Programul SAFE contribuie într-o măsură determinantă pentru a asigura și creșterea dinamicității industriilor de apărare, inclusiv în România.

Realizator: Ultimele bombardamente rusești asupra Kievului arată că Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană – e declarația pe care a făcut-o astăzi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Şi Mark Rutte insistă pentru ajutorarea Ucrainei. Va primi Volodimir Zelenski armele și banii de care are nevoie?

Dan Constantin: Această cerință esențială pentru a asigura protecția aeriană a Ucrainei depinde în primul rând de capacitatea tehnică de a produce echipamentele necesare pentru apărarea antiaeriană. Sigur că sunt sistemele complexe, mă refer la Patriot, dar evident că ele nu sunt suficiente în momentul de față, ceea ce a subliniat și președintele Zelenski: a evidențiat realitatea din teren, în care rachetele rusești și dronele, atacurile masive cu drone penetrează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei. Dar, așa cum spunea Mark Rutte, este o prioritate pentru întregul ansamblu al NATO, și să nu uităm că el a mai făcut o precizare: că acest ansamblu, cei 32 de aliați plus invitații din Emiratele Arabe, din Bahrein, din Coreea, din Australia, din Noua Zeelandă, asigură în momentul de față circa două treimi din economia mondială. Or, această forță evident că poate să asigure o rezolvare, cred că într-un termen rapid, a cerințelor de creștere a siguranței, a apărării antiaeriene pentru Ucraina. Şi nu numai pentru Ucraina, pentru că acolo, în conferința de presă, s-a vorbit inclusiv de atacurile cu drone asupra teritoriilor limitrofe. Evident, noi știm realitatea românească. Şi noi avem nevoie de asemenea echipamente capabile să blocheze, să distrugă și să protejeze populația și teritoriul național de dronele care intră accidental sau dirijat din acest conflict ruso-ucrainean.

Realizator: Își va susține România așa cum trebuie interesele la acest summit NATO?

Dan Constantin: Evident că acest lucru este și mandatul cu care au plecat cei din delegația României. Sigur că există o suspiciune aici legată de instabilitatea guvernamentală, acolo sunt miniştrii interimari și al Apărării, și de Externe, așa încât… Cred însă că președintele Nicușor Dan va susține interesele României în cea de-a doua zi a conferinței, care este de fapt în Consiliul Nord-Atlantic, care se desfășoară în 8 iulie, începând de la 11:45, ora Turciei, și vom avea, evident, informații după această reuniune, în care vom afla substanța acestor schimbări și modernizări pe care summitul de la Ankara și-l propune.

Realizator: Și mi-ați rămas dator cu un răspuns: dacă e pregătit Donald Trump să țină piept liderilor NATO, pe care și i-a ostilizat.

Dan Constantin: Cred că… Sigur, ostilizarea este până la urmă și un element așa, nu neapărat folcloric, dar care face parte din strategia lui Trump de a impulsiona și cheltuielile de apărare – care, evident, de anul trecut, de la reuniunea de la Haga, au crescut substanțial -, de a asigura o susținere în interiorul Americii, pentru că acolo este un an electoral, sunt probleme complicate din punctul de vedere al echilibrului între republicani și democrați, și aceste… nu le-aș spune picanterii, dar aceste declarații care fac, sigur, deliciul presei și nasc atâtea comentarii de fapt nu pot să creeze o ruptură adâncă în interiorul NATO. Și cred că președintele Trump, după cum cred că şi–a exprimat speranța și Mark Rutte după discuția pe care a avut-o la Casa Albă, cred că se vor tempera asemenea declarații. Dacă plecăm de la realitatea românească, unde declarațiile sunt absolut explozive între partenerii politici care până deunăzi formau o coaliție de guvernare, iată că și în interiorul NATO sunt declarații mai abrupte, sunt asperități, dar sensul nu cred că se poate schimba.