Numărul 42/2026 al revistei „UZP”, proaspăt scos de sub tipar, a ajuns și la Bistrița. Colectivul de redacție, alcătuit din Roxana Istudor, redactor-șef, Teodora Marin, redactor, George Coandă, Marian Nencescu, Benone Neagoe, Valentin Uban, seniori editori, Marius Simion, fotoreporter, ne oferă, și de data aceasta, un sumar divers, atrăgător, bogat în informații, articole scrise cu talent, cu rigoare profesională. Cele 54 de pagini se deschid cu bucurie în fața cititorului dornic să afle noutăți din sfera jurnalistică, din țară și din lume.

Revista are în centrul atenției evenimentul desfășurat la Carei, la începutul lunii mai, când a avut loc o frumoasă reuniune regională a Filialelor UZPR din Nord-Vestul țării, județele Cluj, Maramureș, Sălaj, Bistrița– Năsăud, Bihor și Satu-Mare, cu conducerea centrală a Uniunii, reprezentată de Dan Constantin, președinte, Emil Stanciu, vicepreședinte, Marian Nencescu, președinte al Filialei Presa Culturală, membru al Consiliului Director, Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, membru al Comisiei de Atestare Profesională, și Narcis Luca, grafician web. Rubrici consacrate aduc în lumină întâmplări, evenimente, idei, viziuni din publicistică și din literatură, de ieri și de astăzi. Câteva exemple elocvente și convingătoare: „Editorial”, semnat de Benone Neagoe, „Filialele UZPR, inima vie a jurnalismului românesc” („Se spune că jurnalismul este prima ciornă a istoriei”), „Actualitate”, de Claudius Dociu, „Despre profesioniștii care cred că adevărul merită căutat și spus, indiferent de preț” („Ne-am obișnuit să spunem că presa este câinele de pază al democrației, că jurnalistul are o misiune publică și o responsabilitate uriașă față de adevăr și față de societate. Tocmai de aceea i se cere să fie integru, profesionist, echilibrat și curajos”), și de Roxana Istudor, „UZPR și CNR UNESCO au marcat Ziua Mondială a Libertății Presei 2026”, „Focus”, de Maria Stanciu, „Jurnalismul, între conduita morală și copy-paste”, dezbatere la Filiala „Radu Macovei” Galați. Lista rubricilor continuă cu „Interferențe”, „In memoriam”, „Caleidoscop”, „Reportaj”, „Ecouri”, „Reflector”, „Esențe”, „Repere”, „Efigii”, „Embleme”, în care se oglindesc activități și preocupări ale membrilor jurnaliști din Filiale.

La „Interferența dintre jurnalism și literatură” este evocată, de către Cornel Cepariu, revista „Ateneu” (Bacău, fondatori George Bacovia și Grigore Tăbăcaru), iar o nouă carte, scrisă de Marian Nencescu, „ziarist de cursă lungă” (Dan Constantin), „Plutind cu Miss Liberty”, Editura UZP, 2026 ( Statuia Libertății, desigur), este recenzată și prezentată pe larg de către Camelia Pantazi Tudor.

În acest număr, sunt articole semnate de autori din filiale, precum Galați, Caraș-Severin, Gorj-Mehedinți, București, Dobrogea, Timiș, Iași, Chișinău, Bistrița– Năsăud, Arad, Vâlcea, Buzău, Prahova, oferind o imagine de presă asupra activității Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, vie, intensă, cu ecouri și cu tot mai mulți admiratori.

Calitatea unei reviste este dată de autori, de subiectele abordate, dar și de cititori. Aceste  trei condiții fiind îndeplinite, vă dorim „Lectură plăcută”! (rasunetul.ro)

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), cea mai mare organizație profesională a jurnaliștilor din România, continuă să sprijine formarea noii generații de profesioniști din mass-media. Prin implicarea directă a UZPR, trei studenți români au reprezentat țara noastră la ultima ediție a proiectului internațional „GreenLens: Environmental and Climate Journalism Training”, desfășurat în perioada 29 iunie – 4 iulie 2026, la Ankara, în Turcia.

România a fost reprezentată de Andrei Stelescu, student al Facultății de Științe ale Guvernării și Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara, și de Răzvan Călin și Cosmin Burbutan, studenți ai Facultății de Jurnalism și Media Digitală din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie -Politehnica București.

Jurnalism despre mediu, schimbări climatice și combaterea dezinformării

Proiectul GreenLens, finanțat prin programul Erasmus+ și coordonat de Anadolu Agency, a reunit tineri jurnaliști și studenți din Franța, Belgia, Macedonia de Nord, România și Turcia.

Pe parcursul unei săptămâni intensive de pregătire, participanții au învățat cum se realizează jurnalismul de mediu, cum sunt comunicate situațiile de criză și care sunt cele mai eficiente metode de verificare a informațiilor într-un context dominat de dezinformare și de presiunea rețelelor sociale.

Programul a inclus ateliere practice despre redactarea materialelor jurnalistice, strategii de comunicare digitală, realizarea conținutului pentru platformele online și utilizarea responsabilă a noilor tehnologii în activitatea jurnalistică. S-a pus un accent deosebit pe verificarea informațiilor (fact-checking) și pe combaterea dezinformării în mediul online.

Simulări pentru situații criză și concursuri de știri

Una dintre cele mai apreciate activități a fost simularea unei situații de criză, în care echipe internaționale au trebuit să gestioneze comunicarea publică și să informeze rapid populația pe baza unor scenarii complexe.

În ultima zi, participanții au intrat într-o competiție de redactare și prezentare live a unei știri de ultimă oră, exercițiu care le-a testat viteza de reacție, acuratețea și capacitatea de lucru sub presiune.

O experiență care depășește sala de curs

Programul a inclus și activități culturale, participanții vizitând Mausoleul Anıtkabir și Muzeul de Istorie din Ankara. Totodată, studenții au avut ocazia să interacționeze cu colegi din mai multe țări europene, dezvoltând relații profesionale și prietenii care pot sta la baza unor viitoare colaborări internaționale. Participanții au primit certificate europene de absolvire a programului „GreenLens: Environmental and Climate Journalism Training”, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană.

Oportunități pentru viitor

La finalul proiectului, Răzvan Călin și Cosmin Burbutan au discutat cu Hakan Güvenlioğlu, jurnalist al Anadolu Agency și lector în cadrul programului. Impresionat de implicarea studenților români, acesta le-a adresat invitația de a participa la un viitor eveniment media organizat la București, deschizând astfel noi perspective de colaborare între tinerii jurnaliști și profesioniști din presa internațională.

Prin astfel de inițiative, UZPR demonstrează că investiția în educația și dezvoltarea tinerilor jurnaliști reprezintă una dintre cele mai importante direcții pentru viitorul presei românești, oferindu-le acestora acces la experiențe internaționale, contacte profesionale și modele de bună practică încă din perioada studiilor universitare.

Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții – Zilele Iei, Zilele Poeziei, desfășurat la Târgu Lăpuș între 27-29 iunie 2026, ajuns la a VI-a ediție a confirmat, dincolo de foarte multe lucruri despre care se poate discuta mult și bine, calitățile manageriale excepționale ale Valeriei Bilț, inițiatoarea festivalului, dar și artizanul lui desăvârșit. Indiscutabil, a fost ediția cea mai reușită, consistentă la toate capitolele, și performantă ca niciodată până acum, la capitolul deschidere spre alte țări de poezie pline. Publicăm acum, ca să nu ieșim din timp, câteva date și gânduri depre această ediție, urmând să găzduim în numerele viitoare și alte contribuții ale participanților la festival. (N. Băciuț)

*

Există locuri în care timpul nu se măsoară în ore, ci în emoții. Există întâlniri în care cuvintele nu sunt doar rostite, ci trăite. Iar la Târgu Lăpuș, în inima Maramureșului, Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții –Zilele Iei, Zilele Poeziei a dovedit, încă o dată, că adevărata cultură nu se expune, ci se trăiește, asemenea unei ii moștenite din generație în generație, cusută cu răbdare, credință și iubire de neam.

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Cluj, reprezentanța Maramureș, și prin colaborarea unor prestigioase instituții culturale, Târgu Lăpuș s-a transformat pentru câteva zile într-o cetate a spiritului românesc, în care literatura, arta și tradiția au vorbit aceeași limbă: limba identității.

Festivalul a debutat în acordurile solemne ale Imnului Național al României și ale Imnului ASTRA, interpretate cu sensibilitate de eleva Maria Gheduțiu, urmate de mesajul de bun-venit al primarului Andrei Vlad Herman, care a reafirmat rolul culturii ca fundament al unei comunități ce își respectă trecutul și își construiește cu demnitate viitorul.

Sub inspirația directorului festivalului, Nicolae Băciuț, și prin eleganța organizatorică a președintei Valeria Bilț, manifestarea a devenit un spațiu al dialogului autentic între generații, între țări și între domenii ale creației. Scriitori, poeți, jurnaliști, artiști plastici și oameni de cultură veniți din România, Republica Moldova, Franța, Belgia, Italia, Canada, Rusia, Ungaria și Georgia au demonstrat că valoarea nu cunoaște granițe, iar cultura rămâne cea mai trainică punte între oameni.

O strălucire aparte au conferit-o conferințele academice, moderate cu rafinament de scriitorul Nicolae Băciuț, transformate în adevărate lecții despre memorie, identitate și destin. Profesorul universitar dr. Ioan Chirilă, director al Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca și președinte al ASTRA Cluj, prin conferința „Cultură, identitate națională și unitate de neam în istorie, literatură și artă”, a demonstrat că națiunile rezistă prin cultura lor, iar patrimoniul spiritual reprezintă cea mai sigură garanție a continuității istorice.

Profesorul universitar dr. Cornel Munteanu, reputat critic literar, a readus în lumină începuturile poetului Octavian Goga, prin conferința „Debutul lui Octavian Goga la Budapesta”, oferind publicului o incursiune fascinantă în geneza unei opere care avea să marcheze literatura română.

La rândul său, profesorul universitar dr. Gheorghe Glodeanu, unul dintre cei mai apreciați istorici și critici literari contemporani, a deschis porțile imaginarului eliadesc prin conferința „Mircea Eliade și provocarea imaginarului”, invitând auditoriul la o reflecție asupra mitului, sacrului și condiției omului aflat în permanentă căutare de sens.

Aceste conferințe au confirmat faptul că festivalul nu este doar o sărbătoare a poeziei, ci și un autentic for academic, în care ideile circulă liber, iar cultura își împlinește una dintre cele mai importante misiuni: aceea de a forma conștiințe.

Lansarea revistei Astra Lăpușeană, prezentată de Nicolae Băciuț, președintele UZPR Mureș și director al Editurii Vatra Veche, a adăugat o nouă filă patrimoniului cultural al Țării Lăpușului.

Revista nu este doar o publicație, ci un spațiu al memoriei vii, în care evenimentele și creațiile dobândesc permanență.

Participarea președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, precum și ceremonia de înmânare a diplomelor UZPR au reafirmat rolul esențial al jurnalismului în conservarea memoriei culturale și în promovarea valorilor autentice.

Festivalul a fost onorat de prezența reprezentanților celor șapte Despărțăminte ASTRA, reuniți în cadrul lucrărilor ASTRA Lăpușeană, confirmând continuitatea unei tradiții care, de peste un secol și jumătate, cultivă educația, limba română și conștiința națională.

Prestigiul manifestării a fost întregit de activitatea juriului, prezidat de profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, de lansările editoriale și de întâlnirea cu sculptorul Alexandru Perța-Cuza, artist care demonstrează, prin fiecare lucrare, că lemnul poate deveni rugăciune, simbol și poezie.

Un moment de o rară frumusețe l-a reprezentat prezența celei mai tinere participante la lucrările ASTRA Lăpușeană, Ana Stan, dovadă că viitorul culturii începe acolo unde copiii învață să iubească tradiția.

Pelerinajul la Mănăstirea Rohia și întâlnirea cu universul spiritual al lui Nicolae Steinhardt au oferit participanților un răgaz de reculegere și reflecție, acolo unde credința și cultura se întâlnesc firesc.

Gala Premiilor a încununat zilele de sărbătoare, iar recitalul extraordinar al sopranei Paula Crișan a înălțat emoția până la dimensiunea artei pure. Vocea sa a fost asemenea ultimei strofe a unui poem pe care nimeni nu și-ar fi dorit să-l încheie.

La Târgu Lăpuș nu s-au oferit doar premii. S-au întâlnit destine, s-au născut prietenii, s-au consolidat punți între generații și între popoare, iar cultura și-a reafirmat puterea de a uni ceea ce timpul și distanțele încearcă uneori să despartă.

Poate tocmai de aceea, Zilele Iei, Zilele Poeziei nu mai sunt doar un festival.

Au devenit o stare de spirit, o lecție despre demnitate culturală și un reper al României profunde, acolo unde ia nu este doar veșmânt, ci memorie, poezia nu este doar literatură, ci respirația unui popor, iar cultura rămâne cea mai sigură cale prin care o națiune își păstrează sufletul viu.

De Gina Artenie

 8 iulie 2026

Conform noului Cod silvic, nu mai pot fi angajați ca pădurari cei care au absolvit un curs de 3 sau 6 luni.

Articolulul 13 e clar: „Persoanele încadrate pe post de pădurar după intrarea în vigoare a prezentei legi trebuie să fie absolvenți ai unei unități de învățământ acreditate conform dispozițiilor Legii învățământului preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, cu absolvirea studiilor liceale sau postliceale de specialitate”.

Apăruseră o mulțime de firme care aveau în ofertă calificarea de pădurar, pe lângă cea de zidar, măcelar sau sudor.

Unele au și acum.

Și tot acum, la oportunități de angajare scrie, la unul dintre aceste centre: „Cu un certificat de pădurar, vei putea lucra într-o varietate de domenii, de la gestionarea pădurilor statale la activități de protecție a mediului în diverse instituții și organizații”.

Și, ceva mai jos:

„După absolvirea acestui curs, vei putea lucra în diverse domenii, inclusiv în administrarea pădurilor publice și private. Vei putea gestiona resursele forestiere, asigurându-te că pădurile sunt exploatate sustenabil.”

Am sunat la această firmă și i-am întrebat dacă sunt la curent cu noutățile din Codul silvic. Au spus că sunt. Și că le comunică celor interesați că nu se mai pot angaja într-un ocol doar cu acest curs. Cu toate acestea, au cursanți. „Pe cei care fac licee silvice”, ni s-a spus…

Un astfel de curs durează 720 ore (240 ore teorie și 480 ore practică).

Oferta sună foarte bine:

„De ce să urmezi acest curs?

Participând la acest curs, vei învăța abilități esențiale pentru protejarea și administrarea resurselor forestiere, într-un context ecologic și sustenabil.

Printre beneficiile acestui curs se numără:

Formare completă: Cursul îți va oferi o bază solidă de cunoștințe teoretice și abilități practice pentru a deveni un profesionist în domeniul pădurilor.

Certificare oficială: La finalizarea cursului, vei obține un certificat de calificare în „Pădurar”, recunoscut pe plan național, care îți va atesta competențele profesionale”.

Costă 2.100 de lei.

O paralelă

Cineva care a urmat un astfel de curs înainte de schimbarea Codului silvic nu mai are ce face azi cu acea diplomă, în caz că nu s-a angajat deja undeva. Atunci când a făcut cursul – și l-a plătit – nu exista această limitare. Probabil că în cazul unui proces ar avea câștig de cauză, din moment ce colegii săi lucrează în ocol și el nu poate, pentru că a amânat momentul angajării din diverse motive obiective.

Pe de altă parte, dacă un pădurar cu calificare la un astfel de centru lucrează într-un ocol și vrea să se mute în altul, nu mai poate: legea nu mai permite angajarea lui, că nu are studii. Deși „era bun” până acum…

Dincolo de acest aspect, însă, e interesant de făcut o paralelă. Ministerul de Interne organizează campanii de recrutare „din sursă externă”. Acest lucru înseamnă pregătirea unor documente, susținerea unor probe fizice și teroretice și apoi „calificarea” la o școală de agenți de poliție, timp de 3 luni. După care persoana respectivă devine agent de poliție cu atribuții în protejarea bunurilor și chiar vieții oamenilor.

Ceea ce la pădurari nu mai este posibil…

Schimbarea, apreciată de cei din sector

Toți cei cu care am discutat acest subiect spun că măsura e foarte bună. Poate exista, desigur, și o altă explicație: cei care au creat noul Cod silvic sunt profesori universitari și și-au asigurat cumva „pepiniera” de viitori studenți. Pentru că mai repede face facultate un tânăr absolvent de liceu decât un bărbat trecut de 40 de ani care urmează un curs de pădurar…

Robert Andras, Ocolul silvic Zetea: Cine spune că știe totul în silvicultură, greșește

Șeful de ocol de la Zetea e unul dintre cei mulțumiți că nu vom mai avea pădurari cu curs de trei luni.

„Acele cursuri nu sunt suficiente, e nevoie de cel puțin patru ani. Pentru că nu poți în 3 luni să înveți 50 de specii de gândaci, de fluturi, plante, cubaje, plantare, pedologie, climatologie. Eu am făcut liceu silvic și facultate de silvicultură, am 32 de ani de experiență în sector și vă spun că tot nu știu tot. Și sunt momente când îmi întreb colegii. Cine spune că știe totul despre silvicultură greșește”.

Silviu Geană: Aparent, profesionalizăm sectorul. În realitate, avem o problemă

Chiar dacă sună bine să ai un sector în care oamenii au absolvit forme de învățământ de lungă durată, în realitate tabloul e destul de sumbru. Liceele silvice sunt la un pas de moarte clinică. Dacă acum 10 ani la Colegiul silvic Brănești erau 4 clase de silvicultură, azi abia încropesc una. De altfel, unele licee silvice au fost și comas ate cu alte unități de învățământ, pentru că nu aveau destui elevi.

„Tinerii nu mai sunt interesați de silvicultură, chiar și cei care fac liceul silvic. Apoi, după absolvire, unii merg la facultate, nu se fac pădurari. După facultate, nu poți lucra ca pădurar… Se scot posturi la concurs și nu are cine să le ocupe.

Aparent, profesionalizăm sectorul. Ridicăm ștacheta. În realitate, avem o problemă. Ce te faci când gestionezi un ocol cu zeci de oameni? Se tot împart cantoanele, numai că legal nu poți plăti în plus pe cel care muncește în plus. Sunt șefi de ocol care se gândesc cu groază că le mai iese câte un om la pensie”, explică liderul Federației Silva, Silviu Geană.

Sursa: https://dinpadure.ro/?amp=1

9 iulie 2026

de Magdalena Lukic

La Băile Herculane, în perioada 2–3 iulie, s-a desfășurat conferința „Diaspora 360° – Resurse, provocări și oportunități”. Evenimentul a fost organizat de AIRC – Asociația de Cultură Iordaniano-Română, condusă de președinta Geanina Abul-Haija, cu sprijinul Primăriei orașului Băile Herculane, reprezentată de primarul Gheorghe Orza.

Alături de participanți din numeroase regiuni ale României, la conferință au fost prezenți invitați din Spania, Italia, Germania, Franța și Albania. Serbia a fost reprezentată de dr. Ivica Glišić, participant în cadrul unuia dintre panelurile conferinței.În cadrul evenimentului au avut loc mai multe sesiuni de dezbateri dedicate unor teme de actualitate: „Politici publice, cooperare și viitor”, „Turism & Antreprenoriat – Diaspora investește în România”, „Sănătate/Medicină” și „Educație și Cultură – Cultura ca punte între România și diaspora”.

În cadrul panelului dedicat culturii, la care au participat reprezentanți ai țărilor menționate, a luat cuvântul și dr. Ivica Glišić. În calitate de director al Festivalului Internațional al Românilor din Balcani „Joc Românesc” din Jitcovița, acesta a vorbit despre importanța organizării festivalurilor și a manifestărilor culturale ca modalitate esențială de păstrare a limbii și culturii române. Totodată, el a subliniat că este important să fie sprijinite cât mai multe ansambluri folclorice, asociații culturale, biblioteci și manifestări dedicate tradițiilor românești, deoarece acestea sunt locurile în care comunitatea se întâlnește, își păstrează identitatea și transmite valorile sale noilor generații.În calitate de președinte al Forumului European pentru Istorie și Cultură – filiala din Serbia, dr. Ivica Glišić a evidențiat rolul culturii, care unește oamenii și reprezintă una dintre cele mai puternice punți între România și diaspora.

Ca persoană implicată atât în plan teoretic, cât și practic în domeniul culturii și al patrimoniului, dr. Glišić a vorbit despre necesitatea unei comunicări permanente, a întâlnirilor și a schimbului de experiență între comunitățile de români din Serbia – atât din Voivodina, cât și din estul Serbiei – precum și cu instituțiile culturale din România și din alte țări. „Epoca digitală ne oferă noi oportunități. Putem dezvolta platforme digitale pentru învățarea limbii române, arhive digitale ale patrimoniului cultural și proiecte care să apropie tinerii într-un mod atractiv și modern”, a declarat dr. Ivica Glišić, subliniind rolul noilor tehnologii în conservarea patrimoniului cultural și lingvistic.
La finalul intervenției sale, doctorul în istorie Ivica Glišić a transmis că a venit timpul ca ideile să fie transformate în acțiuni concrete și ca toate instituțiile și organizațiile implicate să colaboreze pentru elaborarea unor proiecte comune, menite să consolideze legăturile dintre România, diaspora și comunitățile istorice românești.

Jasmina GLIŠIĆ

Articolul îl puteți citi în numărul din 11 iulie 2026

9 iulie 2026, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Dialoguri culturale.

Întâlnire cu membrii Cenaclului „Lira” din Oțelu Roșu, coordonatoare: Didina Curea.

Expoziție de artă plastică „Mandale” de Didina Curea.

 

 

 

 

9. Juli 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kulturelle Dialoge.

Begegnung mit dem Literatur- und Kunstkreis „Lira“ aus Ferdinandsberg, Koordination: Didina Curea.

Kunstausstellung: „Mandala” von Didina Curea.