Bunicii – model al demnității și omeniei
(Concurs județean de creație literară. Lucrările sunt comentate de prof. Napeu-Daha Maria Delia)
Primele lecții despre lume nu sunt primite din cărți, ci din relațiile care ne oferă siguranță, acceptare și continuitate afectivă. În lucrarea Păstrează-ți copiii aproape, Gabor Matẻ evidențiază, prin prisma teoriei atașamentului, că dezvoltarea armonioasă a copilului depinde de prezența unor adulți disponibili emoțional, capabili să-i ofere sentimentul de apartenență. În multe familii, bunicii împlinesc tocmai această funcție esențială: prin răbdare, discreție și iubire necondiționată, ei devin adevărate modele de demnitate și de omenie, repere morale care însoțesc formarea identității generațiilor mai tinere.
Liceană la Colegiul Pedagogic „Regina Maria” din Deva, Varsanyi Victoria Amalia (foto 2) a înțeles că bunica, Varsanyi Dora (foto 3), este cea care a avut un aport considerabil în formarea identității sale prin insuflarea unor valori neprețuite și a unor tradiții, precum savuroasa gastronomie maghiară. Timpul de calitate este probabil cel mai de preț dar al bunicilor, iar doamna Varsanyi a împărtășit momente de neuitat cu nepoata sa. Serile de rummy, de puzzle, de seriale au devenit un ritual între generații, un refugiu al tinereții în acalmia și răbdarea senectuții. În semn de mulțumire, nepoata promite să transmită numele bunicii sale unei posibile fiice.
Pentru Spoială Corina Ioana (foto 4), elevă la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Hunedoara, bunicul este un model pentru nepoți. Cu inteligență și sensibilitate reflexivă, adolescenta din clasa a VIII-a observă implicarea afectivă, psihologică și axiologică a bunicilor în viața celor mai tineri care îi înconjoară. Indiferent de situație, demnitatea i-a caracterizat bunicul Corinei. Astfel, domnul Bărănescu Ioan (foto 5) devine o lecție vie prin aplicarea exemplului personal.
Când pleacă dintre noi, bunicii nu lasă doar valori durabile, ci și dorul pentru felul în care numai ei știu să iubească. Ciobanu Maria (foto 6), elevă la Colegiul Național „Decebal” din Deva, își aduce aminte cu nostalgie de iubirea necondiționată a bunicului Sabin Benea (foto 7), dar și de povețele pline de înțelepciune și căldură. Cuvintele lui și demnitatea parcursului său în viață rămân binecuvântări pentru urmași.
Elevă în clasa a II-a la Școala Gimnazială Sarmizegetusa, Vlad Gabriela (foto 8) scrie cu simplitate și claritate despre relația sa cu bunica Bogdan Arviga (foto 9). Micile detalii ale vieții sunt cele care creează legături puternice între oameni. Astfel, bunica își întâmpină zilnic nepoata când vine de la școală și participă împreună la activitățile gospodăriei. Totodată, rochițele tricotate și mâncărurile gustoase sunt alte modalități ale bunicii de a-și exprima dragostea, iar recunoștința nepoatei nu întârzie să se manifeste.
Timpul magic petrecut cu bunicii i se dezvăluie și elevei Bernat Miriam Naomi (foto 10) de la Școala Gimnazială Râu de Mori. Răsfățul bunicii Bernat Mărioara (foto 11) nu este o dovadă a iresponsabilității, ci o lecție a felului în care se pot clădi mici complicități între bunici și nepoți, sănătoase pentru asigurarea atașamentului. Acesta este unul dintre cele mai puternice răspunsuri la întrebarea de ce sunt așa de iubiți bunicii. Tot ei sunt cei care deschid un portal spre o lume tot mai diferită de cea a noilor generații. Jocurile vechi și libertatea lipsită de tehnologie devin povești palpitante, dar și o alternativă captivantă pentru copiii de azi.
Importanța poveștilor bunicii Pribac Liliana (foto 12) se liricizează pentru Șincovici Antonia (foto 13), elevă la Școala Gimnazială Băcia. Oda dedicată bunicii dezvăluie multă sensibilitate poetică, dar și o imagine luminoasă a femeii care se îngrijește de nepoată asemenea unei zâne. Lumina ei este lunară, cea care păstrează misterul în termeni blagieni și capătă proporții mitice.
Descrierea pe care i-o face Groza Tania (foto 14), elevă la Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” din Brad, bunicii Suciu Maria (foto 15) este una emoționantă. Frumusețea interioară a bunicii se reflectă pe chipul acesteia, dar și în atitudinea calmă, iubitoare și iertătoare care se revarsă asupra nepoatei ori de câte ori au ocazia de a petrece timpul împreună. Distanța fizică ce le separă dispare însă în amintirea fetei pentru care bunica este mereu prezentă.
Birescu Gogâță David Petru (foto 16) este elev la Școala Primară Mărtinești. Mia Birescu (foto 17), bunica acestuia, este prezentată la superlativ de către nepotul iubitor. Răbdarea, iubirea și sfaturile înțelepte fac parte din recuzita bunicii implicate în dezvoltarea emoțională armonioasă a nepotului său. Cei doi petrec timp de calitate împreună, chiar și atunci când oboseala pare să răzbească. Tocmai de aceea David își dă seama cât de mare este dragostea bunicii sale.
Denis Pavel (foto 18), elev al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara, observă rolul fundamental pe care îl au bunicii în familia extinsă, manifestându-se ca un liant între generații. Prin grija bunicului Pavel Constantin (foto 19), nepoții învață ce înseamnă respectul, bunătatea și devotamentul față de familie. Tradițiile și o lume spectaculoasă a trecutului se păstrează în relatările bunicului despre copilărie, iar cei care îl ascultă dobândesc valori esențiale, dar și amintiri de neuitat.
Ceuță Minerva (foto 20), bunica lui Popescu Casian (foto 21), elev la Liceul „Profesor Bora Tit Liviu” din Baru, are chip de poveste. Hărnicia bunicii pare proverbială, nepotul observând energia de care dispune persoana cea mai dragă și mai înțelegătoare din viața sa, indiferent de vârstă și de micile probleme de sănătate. Bunica este și o prietenă adevărată pentru Casian, contribuind cu sfaturi înțelepte la maturizarea băiatului. Ca mulți alți nepoți și el dorește ca bunica să fie nemuritoare.
Pentru Dario Ionescu-Gruia (foto 22), elev al Școlii Gimnaziale Bretea Română, bunica Letiția Ionescu-Gruia (foto 23) este un tezaut viu. Cunoscătoare a tradițiilor și a obiceiurilor din Țara Hațegului, satul Vâlcele, transmite mai departe nepotului ceea ce a dobândit de la strămoși. Dario este martor al patrimoniului local prin intermediul bunicii care îl implică la pregătirea bucatelor tradiționale și îi face cunoscute cântecele populare. Astfel, identitatea locală este asimilată de noile generații, având șansa de a se descoperi și posterității.
Asemenea personajelor înțelepte din basme, responsabile pentru evoluția eroilor, bunica David Anica (foto 24) este călăuza Ioanei David (foto 25) de la Școala Gimnazială Bănița. Calitățile bunicii sunt prețioase pentru tânăra nepoată mereu deschisă povețelor sale. Ioana învață de la bunica sa cum să își dezvolte latura decizională și cât de importantă este încrederea în sine pentru a răzbi în viață. Pe lângă împărtășirea unor valori esențiale, bunica aduce acea notă magică în viața nepoatei și prin dragostea pentru deliciile culinare.
Bunicii nu oferă doar sprijin și afecțiune, ci transmit, prin exemplul vieții lor, un mod demn și profund omenesc de a fi în lume. Într-o societate grăbită, în care relațiile autentice sunt adesea puse la încercare, prezența lor rămâne un reper al continuității, al răbdării și al iubirii necondiționate. Mărturiile acestor copii și adolescenți arată că adevărata moștenire lăsată de bunici nu constă în bunuri materiale, ci în valorile pe care le cultivă zi de zi: respectul, bunătatea, responsabilitatea și sentimentul apartenenței. Prin ei, fiecare generație învață că demnitatea se trăiește în gesturi simple, iar omenia se păstrează vie atât timp cât există oameni dispuși să dăruiască din timpul, înțelepciunea și dragostea lor fără a cere nimic în schimb.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR