Petrică Moise (n.1947–d.2021) conturează în cultura tradițională bănățeană, pe lângă profilul unui interpret de excepție, și pe cel al unui veritabil pilon identitar pentru întregul Banat. Petrică Moise nu a fost doar un solist vocal, ci și un căutător, creator și protector al spiritului bănățean. Dimensiunile contribuției sale la promovarea folclorului bănățean sunt excepționale: spre deosebire de interpreții care doar preiau un repertoriu gata format, Petrică Moise a fost un rapsod complet, deoarece el și-a cules, dar mai ales și-a scris și compus o mare parte din piese. Textele sale nu sunt simple rime populare, ci adevărate schițe monografice ale satului bănățean. El a cântat ethosul local, mândria discretă, dar profundă a bănățeanului, atașamentul de glie, respectul pentru bătrâni și nostalgia vremurilor.

Remarcabil în nivelul atins de opera sa artistică este prezența unei capodopere, piesă devenită un Imn spiritual al Banatului, deoarece nicio analiză a operei lui Petrică Moise nu poate fi completă fără menționarea piesei „Iorgovan, frumoasă floare” (cunoscută și ca „Țara mea-i Banatu’ meu”). Prin această creație, Petrică Moise a reușit o performanță rară în folclor: transformarea unei piese personale într-un imn neoficial al unei întregi regiuni istorice. Piesa reușește, printr-o perfectă asociere de text și linie melodică, să depășească granițele divertismentului, devenind un element de patriotism și coeziune identitară. Oriunde s-ar afla un bănățean în lume, aceste versuri trezesc instantaneu sentimentul de apartenență și mândrie patriotică locală.

Într-o epocă în care folclorul riscă să fie comercializat sau uniformizat sub influența altor zone, Petrică Moise a rămas un purist al graiului bănățean. A refuzat cu încăpățânare să-și îndulcească accentul sau regionalismele pentru a fi mai ușor digerat la nivel național. Ritmul de doină bănățeană, adâncă și plină de „dor”, dar și jocurile iute-măsurate precum ,,brâul” sau „de doi”, au păstrat în interpretarea sa o cadență curată, nealterată de modernisme stridente.

Născut în Beregsăul Mare (lângă Timișoara), Petrică Moise a reușit prin activitatea sa să unească simbolic sub aceeași cupolă muzicală sensibilitatea Banatului de pustă cu vigoarea și arhaismul Banatului de munte (zona Carașului și a Văii Cernei). Repertoriul său a vorbit pe limba tuturor bănățenilor, unificând nuanțele folclorice locale într-un discurs cultural coerent, constituind un veritabil liant între Banatul de Câmpie și cel de Munte

Prin turneele sale naționale și internaționale, în special în comunitățile de români din diaspora, din Serbia sau de peste ocean, el a dus faima școlii muzicale bănățene pretutindeni. Alături de orchestra „Virtuozii Banatului”, pe care a condus-o și cu care a colaborat strâns, a impus un standard de profesionalism instrumental și vocal extrem de ridicat, demonstrând că muzica populară este artă academică atunci când este tratată cu respect și rigoare.

Petrică Moise a demonstrat că folclorul bănățean este capabil să exprime demnitatea și sensibilitatea unui popor. Prin tragica și regretabilă sa dispariție, în anul 2021,  Banatul a pierdut o voce, dar a câștigat un clasic, poziția sa în panteonul culturii noastre tradiționale fiind una definitivă.

În aceste circumstanțe, în anul 2022, a fost lansat proiectul Festivalului Național de Folclor „Petrică Moise” în semn de omagiu adus marelui interpret și compozitor bănățean. 

Prima ediție a festivalului avut loc în 16 iunie 2022, la scurt timp după trecerea în neființă a artistului (02 octombrie 2021), reunind periodic nume mari ale folclorului românesc. Festivalul este acompaniat de orchestra Ansamblului Profesionist „Banatul”, iar inițiatorul și organizatorul principal al Festivalului Național de Folclor „Petrică Moise” este Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș. Managementul și coordonarea proiectului sunt asigurate direct de interpreta de muzică populară Liliana Laichici, în calitate de manager al instituției.

Organizarea celei de-a V-a ediții a Festivalului Național de Folclor „Petrică Moise”, în locația sa  tradițională, respectiv Sala Mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, reprezintă un act cultural de o importanță deosebită pentru conservarea, promovarea și valorificarea operei muzicale lăsate de Petrică Moise pentru promovarea folclorului autentic, 

Prezența Ansamblului Profesionist „Banatul”, aflat sub conducerea dirijorului Sebastian Roșca și având coregrafia semnată de Floarea și Grigore Munteanu, reprezintă garantul unui standard artistic și tehnic de cel mai înalt nivel, asigurând că suitele de jocuri și acompaniamentul respectă cu strictețe ritmurile curate bănățene.

În ceea ce privește lista de interpreți, aceasta îmbină, într-un mod extrem de inspirat, generații diferite. Nume consacrate și extrem de iubite în Banat – și nu numai – precum Stana Stepanescu, Olguța Berbec și Remus Novac, Dumitru Teleagă sau Deți Iuga sunt alăturate unor voci tinere ori de perspectivă: Andreea Chisăliță, Dana Gruescu, Anda Sabadoș, Iris Mihan, Amalia Tudose, Iasmina Moacă. Această structură demonstrează că festivalul își îndeplinește rolul de punte între generații, predând ștafeta cântecului autentic mai departe.

De remarcat este alegerea Iulianei Tudor ca prezentator, alegere care oferă evenimentului o prestanță națională de necontestat, ea fiind recunoscută pentru profesionalismul cu care promovează proiectele folclorice majore la nivelul televiziunii publice.

Alegerea sălii grandioase a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, din inima Timișoarei, scoate folclorul din spațiul exclusiv al spectacolelor în aer liber și îl plasează în mod meritat la rangul de artă interpretativă de înaltă ținută.

Foarte important este și girul de care se bucură proiectul, respectiv al unei echipe de management solide: Liliana Laichici, în calitatea sa de manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, finanțat direct de Consiliul Județean Timiș prin Centrul de Cultură și Artă al Județeanului Timiș, demonstrează o implicare activă a autorităților în susținerea valorilor locale. Parteneriatul media cu TVR Timișoara și Radio România Timișoara asigură o arhivare de calitate și o propagare largă a festivalului în rândul publicului care nu a putut fi prezent în sală.

 

Ajuns în acest moment la ediția a V-a, Festivalul Național „Petrică Moise” se profilează deja ca o instituție culturală de prestigiu, nu doar o simplă comemorare. Organizarea arată impecabil din punct de vedere artistic și logistic, reușind să mențină vie exact acea linie a bunului-gust, a mândriei bănățene discrete și a profesionalismului pe care Petrică Moise le-a impus de-a lungul întregii sale cariere. Este exact genul de eveniment de care spațiul cultural bănățean are nevoie pentru a-și proteja rădăcinile.

 

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

 

Posted on 19 iunie by BMTF

BMTF, 19 iun – România traversează ultimii doi ani sub presiunea unei „policrize”, suprapunerea mai multor ameninţări care se alimentează reciproc, iar analizele arată că principalele temeri privesc clasa politică, economia și securitatea națională. Această acumulare de tensiuni alimentează sentimentele de fragilitate și abandon care domină spaţiul românesc, pe fondul contextului geopolitic regional.

România continuă să înregistreze cea mai mare rată a inflației din blocul comunitar. Prețurile au crescut accelerat la bunuri esențiale, energie și servicii, indicatorii anuali plasînd inflația spre două cifre ( 10,9%), erodînd sever puterea de cumpărare a populației. Necesarul anual de finanțare a Guvernului rămîne ridicat, ceea ce menține o presiune constantă pe Trezorerie și dobînzi. Economia este afectată de taxe mari și nu își revine. În același timp, conflictele externe cresc prețurile, mai ales la energie.

Economia resimte o perioadă de abandon, reflectată prin triplarea numărului de companii mari care au intrat în insolvență comparativ cu anii trecuți, afectînd sectoare vitale precum cel industrial și agricol. Practic, investitorii fug și se relochează de pe o piață care se destremă și se prăbușește. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în sus prognozele de inflație, menținînd un echilibru delicat între reducerea scumpirilor și stimularea creșterii economice, care aproape stagnează. Aceste provocări sînt amplificate și de degringolada de la nivelul Uniunii Europene, de războiul hibrid și geopolitic din regiune, de problemele demografice (declinul populației și migrația forței de muncă), precum și de vulnerabilitățile structurale din sistemele de sănătate și educație.

În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții, poate mai gravă decît toate celelalte, și care declanșează, la pachet, o criză de securitate națională. Sînt zeci de decizii tactice și strategice care trebuie luate urgent de politicieni credibili și asumați de electoratul românesc.

Cel mai recent sondaj arată că 70% dintre români se declară pesimiști sau foarte pesimiști în legătură cu ceea ce s-ar putea întîmpla în următorii cinci ani. Pe stradă, oamenii vorbesc despre prețuri mai mari, tensiuni politice și lipsa unei direcții clare. Analiștii atrag atenția că nemulțumirea nu rămîne doar la nivel personal, ci se transferă și asupra instituțiilor. Potrivit ultimului sondaj CURS, Biserica și Armata sînt instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. La polul opus se află Parlamentul și Justiția, semn că nemulțumirea publică se adîncește pe fondul instabilității politice, al presiunilor economice și al sentimentului că soluțiile întîrzie să apară. Peste 84% dintre români își doresc o schimbare completă a clasei politice!

Erau criza generalizată şi evoluţia ei, predictibile? Citite într-o cheie de securitate naţională, eu zic că DA! Imbecil folosit, sau nu, cuvîntul CRIZĂ rămîne unul dintre cel mai utilizat, iar înţelesurile sale sînt multiple. Originea sa este în greaca antică. Pe vremea lui Platon, verbul KRINEIN avea înţelesul de „a judeca” sau „a decide”, însă esenţialul etimologiei cuvîntului rezidă în noţiunea de DECIZIE. Sigur, CRIZA are mai multe definiţii iar actul gestionării acesteia se numeşte MANAGEMENTUL CRIZEI. Nu am să cad în damblaua didactică – deşi îmi vine uneori, uitîndu-mă la tv! – însă, am să reproduc o definiţie a crizei, atribuită lui Charles Hernu, fost ministru francez al apărării – acuzat că ar fi fost agent KGB! – între 1981 şi 1985, în perioada preşedinţiei lui Francois Mitterrand, de către autoarea Alexandra Schwartzbrod în cartea sa „Un preşedinte care nu iubeşte războiul” (Ed. Plon, 1995, pag.34): „Criza este acea formă de înfruntare neconcretizată, destinată a cîntări greu în balanţa decizională a celuilalt, pentru a-l constrînge să renunţe la interesele sale legitime şi a obţine de la el concesii care nu corespund mizei, pentru a evita riscul războiului total„! În momentul de faţă, și CRIZA din România reprezintă o accelerare a redistribuirii puterii în sistem. Definiţia transcrisă reflectă cîteva puncte interesante: existenţa unor decizii importante de luat fără a avea acces la ansamblul informaţiilor, cu timp limitat şi tensiune ridicată; aspectul relativ şi niciodată absolut al crizei; perceperea crizei ca un ansamblu de ameninţări, pericole, riscuri şi vulnerabilităţi; ruptura cu un status quo şi amînarea stării de echilibru; şi… posibilitatea unor dezordini sociale! Dacă CRIZA reprezintă un moment de ruptură în interiorul unui sistem organizat, ea este, deci, UN FENOMEN ACUT şi nu cronic, cu o dinamică de hotărîri anormale şi extraordinare! Aceasta fiind cheia transcrierii fenomenelor la care luăm parte, implicaţiile ei determină măsuri specifice pe termen lung, o gîndire coerentă şi măsuri constante – specifice, mai degrabă serviciilor speciale – ori, politicienii gîndesc în cicluri electorale, scurte, de 4-5 ani. Doar previzibilitatea ameninţărilor permite o planificare corectă a răspunsului. În politică nu există oameni providențiali, ci doar agenți care nu și-au dus misiunea pînă la capăt.

CRIZA ESTE PURTĂTOARE DE RISCURI PENTRU SECURITATEA NAŢIONALĂ, iar o ţară cum e România, angajată într-un amplu proces de transformare internă, generează, inevitabil, o vulnerabilitate generală sporită, atît la modificările profunde ale mediului internaţional, dar şi la atacurile diverselor „entităţi”, ţara noastră fiind plasată în acel spaţiu de POWER POLITICS pe Continentul European. Deci, cu atît mai mult avem nevoie să acţionăm coerent şi în cicluri lungi, după o evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor, cum ar fi: prea marea dependenţă de piaţa europeană sau aderarea incompletă la spaţiul Euro-Atlantic, o atare lipsă de voinţă pentru îmbunătăţirea poziţionării în UE şi NATO conţine un pericol major ce poate fi exploatat oricînd în defavoarea noastră. Nu mai vorbesc de Zona Euro…

Multiplele interese externe și presiuni exercitate asupra României prin intermediul unei clase politice feudale, nepregătite și ticăloase, a dus la un consum accelerat de putere. Consumul accelerat de putere a transferat resurse financiare incredibile, dinspre stat înspre actorii non-statali, reprezentaţi de ONG-uri, presă, bănci, companii. Această „mită” nu a făcut altceva decît să sporească mufarea actorilor non-statali, declanşînd teroarea financiară la care asistăm astăzi.

Astăzi, lupta pentru STATUT, PUTERE ŞI INFLUENŢĂ se dă între state şi între actori statali şi non-statali. În a doua situaţie, bătălia este pe viaţă şi pe moarte. Capitalismul liberal a reuşit să decupleze economia financiară de cea reală, astăzi, activele speculative depăşind de 11 ori PIB-ul mondial, la limitele nebuniei! Rezultatul este accentuarea conflictualităţii internaţionale.

Într-un astfel de mediu, ameninţările se diversifică, însă ameninţarea asimetrică generată de actorii non-statali rămîne cea mai importantă, pe termen scurt, imediat, cel puţin. Aceştia speculează lipsa de capacitate a României de a-și controla acţiunile şi se bazează pe imprevizibilitatea acţiunilor. Iniţiativa le aparţine, de aceea România doar reacţionează în loc să prevină! Statul naţiune pe care îl cunoaştem astăzi de la Pacea Westfalică, în relaţia cu alte state a dezvoltat pîrghii de cooperare: tratate, înţelegeri, protocoale, sancţiuni. Cu actorii non-statali, aşa ceva NU există, ba chiar relaţiile sînt bizare. De exemplu, agenţiile de rating reprezintă un barometru pentru investitorii privaţi care se regăsesc ca actori principali în orice politici de dezvoltare statală. Deci, dependenţa statului de actorii non-statali a devenit o vulnerabilitate. Ba mai mult, ameninţarea financiară nu mai acţionează secvenţial ci concomitent şi necesită un răspuns imediat, deci, o măsură de criză care, de cele mai multe ori nu are nimic în comun cu democraţia sau cu regulile „ortodoxiei” guvernării.

Incapacitatea de răspuns a statelor – şi, deci, a elitelor politice – reprezintă, la rîndul ei o ameninţare actuală, care, suprapusă peste o vulnerabilitate structurală, combinată cu un „trup slab” al statului-naţiune, depăşeşte capacitatea statului de a o combate! Situaţia mă determină să spun că elita politică este subdezvoltată şi incapabilă de viziune pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale. Din păcate, situaţia mai dificilă din România este determinată ŞI de faptul că ţara noastră nu dispune de un sistem coerent de formare a acestora. Clientelismul şi lipsa de competenţă fac ca destul de rar să apară oameni potriviţi la locurile potrivite, fapt ce afectează grav coerenţa unor instituţii fundamentale! O guvernare diminuată – generată şi de faptul că actul de guvernare ţine de capacitatea elitelor chemate să-l exercite – rea, proastă, permite infiltrarea actorilor non-statali în zone cheie ale deciziei, producînd vulnerabilităţi structurale în procesul de decizie.

Pe de altă parte, ideograma chineză ce reprezintă noţiunea de CRIZĂ pune accentul pe două idei: PERICOLUL şi OPORTUNITATEA. Primul, pentru a fi evitat, al doilea, pentru a fi folosit! Există indivizi, care se agită mai puţin la televizor, dar care ştiu că o CRIZĂ, alături de negociere şi război, REPREZINTĂ UN MECANISM UTIL PENTRU EVOLUŢIA SISTEMULUI. Deşi este un instrument greu de mînuit – din cauza caracterului său tumultos – ea se dovedeşte un puternic „transformer” în raporturile dintre stat şi diverşi alţi actori şi un mijloc de recalibrare a sistemului. Deci, e departe de a fi inutilă! Trebuie, însă, dusă pînă la capăt!

Revista UZP nr. 42/2026, proaspăt ieșită din tipar, este o nouă ediție de colecție. Cu un sumar consistent, elaborată în condițiile grafice tipice unei publicații premium, revista-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România este din nou o oglindă relevantă a activității extinse care se desfășoară în interiorul celei mai mari organizații de breaslă din România.

Revista este centrată pe filialele UZPR, cu prezența lor vibrantă și dinamică în societatea românească, cu membri dedicați, care reflectă realitățile din fiecare spațiu în care activează și într-o paletă atât de largă de domenii, încât pare că jurnaliștii membri ai Uniunii sunt prezenți peste tot. De la reuniuni regionale până la lansări de carte, de la evenimente și parteneriate cu organizații prestigioase până la istoricul unor publicații românești de frunte, strădania membrilor UZPR care alcătuiesc sumarul acestui număr pare să acopere o parte foarte întinsă a spectrului mersului societății și a utilității publice a organizației. „Prin ei, UZPR demonstrează că breasla noastră nu are frontiere atunci când mizele sunt adevărul și dragostea de neam. Suntem o comunitate unită, de la Iași la Carei și de la București până în cele mai îndepărtate colțuri ale Diasporei, scriind împreună, zi de zi, istoria prezentului, cu demnitate și profesionalism”, menționează Benone Neagoe în Editorialul „Filialele UZPR, inima vie a jurnalismului românesc”, care deschide Revista UZP nr. 42.

De asemenea, în sumar sunt prezente teme de mare actualitate pentru breaslă și pentru profesie, abordări pertinente și avizate ale implementării în România a European Media Freedom Act, inteligenței artificiale în jurnalism, ale domeniului fotojurnalismului, reperelor contemporane ale libertății presei, percepției mass-media de către tineri. Nu lipsesc reportajele de ținută, opiniile de profunzime, materialele de forță de la filialele UZPR din Diaspora, prezentările unor publicații care dau vigoare și continuitate presei din România, evocările unor personalități de frunte ale istoriei și culturii naționale.

La toate acestea se adaugă multe alte contribuții valoroase ale membrilor UZPR la conturarea unui sumar care relevă un tablou unic al implicării jurnaliștilor profesioniști în majoritatea aspectelor vieții sociale și într-o arie largă de domenii de interes pentru publicul pe care acești profesioniști de excepție îl slujesc cu pasiune și talent.

18 iunie 2026
În cadrul ședinței Consiliului Director al UZPR din data de 15 iunie 2026 s-a hotărât să fie demarată procedura de actualizare a Statutului UZPR, adaptarea acestuia la OG 26/2000, la noile reglementări legale naționale și  europene, precum și la cerințele exprimate de membrii UZPR, prin filialele din care fac parte.

În spiritul deplinei transparențe în care se va desfășura întregul proces de actualizare a Statutului, sunteți invitați să înaintați propuneri de modificare, completare a Statutului în funcțiune, document pe care îl găsiți pe site-ul UZPR.

Toate modificările și adaptările care vor fi incluse în procedura de actualizare vor fi prezentate și analizate în cadrul Consiliului Director, urmând să servească la redactarea noii forme de Statut al UZPR, care va fi votată în următoarea Adunare Generală a UZPR.

Toate propunerile vor fi trimise pe adresa actualizarestatut@uzpr.ro.

19 iunie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 6, autor Andrei Szabo.

 

 

 

 

 

19. Juni 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 6, Autor: Andrei Szabo.

 

Într-o lume școlară în care armonia devine uneori o provocare – ne relata prof. Loredana Liliana Leleșan (foto) – o echipă formată din șapte elevi de la Școala Gimnazială Sarmizegetusa a demonstrat că schimbarea începe cu pași mici, dar siguri. Sub coordonarea doamnei profesor consilier școlar, Rus Iulia Renata, a doamnei prof. Vlad Emilia, responsabilul Comisiei de Prevenire și Combatere a Violenței, a profesorilor diriginți Crainic Simona și Iacoboni Simona au transformat primăvara anului 2026 într-un manifest viu al nonviolenței, derulând proiectul „O școală fără violență”.

Desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, proiectul a debutat cu o analiză sinceră a realității școlare. În cadrul primei activități, „Ce este bullyingul?”, elevii nu au apelat la definiții rigide din manuale, ci au pornit de la propriile experiențe pentru a înțelege fenomenul. Ei au demontat și analizat cele patru fețe ale agresivității: fizică, verbală, socială și cibernetică, învățând cum să recunoască și să oprească aceste comportamente din fașă.

Siguranța emoțională a fost pilonul celei de-a doua activități, intitulată „Persoanele care mă pot ajuta”. Printr-un exercițiu practic și extrem de vizual, copiii au desenat conturul unei palme, scriind pe fiecare deget numele celor în care își pot pune încrederea la nevoie: părinți, profesori, prieteni de nădejde sau consilierul școlar. A fost un mod simbolic de a le aminti că nimeni nu este singur în fața unei nedreptăți.

Creativitatea și spiritul de echipă au prins viață prin realizarea unui banner uriaș, colorat, dedicat „Săptămânii fără violență”. Fiecare literă și fiecare pagină au găzduit gânduri profunde despre prietenie, toleranță și respect. Expus pe coridoarele școlii, bannerul a devenit rapid un punct de reper și o sursă de inspirație pentru toți ceilalți colegi și profesori.

Ultimele etape ale proiectului au îmbinat tehnologia cu munca de cercetare. Organizați în echipe, elevii au utilizat calculatoarele pentru a documenta formele de bullying, analizând cauzele, efectele psihologice și, cel mai important, soluțiile de combatere. Proiectul s-a încheiat într-un cadru festiv și interactiv, în care materialele multimedia au fost prezentate la tabla interactivă a clasei.

Dincolo de desene și prezentări digitale, câștigul real al acestui proiect este schimbarea de mentalitate. Cei șapte elevi au devenit veritabili ambasadori ai toleranței în comunitatea lor. Activitățile i-au ajutat să își dezvolte empatia, să colaboreze mai strâns și să conștientizeze impactul pe care propriile cuvinte și acțiuni îl au asupra celor din jur.

Inițiativa elevilor și profesorilor Școlii Gimnaziale Sarmizegetusa – susținea directorul acesteia, prof. Argentina Loredana Tonca, (foto) – arată că educația pentru  valori reprezintă cheia unui mediu școlar sigur, în care respectul reciproc nu este doar un concept teoretic, ci o realitate trăită zi de zi. A fost o inițiativă remarcabilă care aduce valoare școlii noastre. Implicarea, entuziasmul și responsabilitatea de care s-a dat dovadă în toate activitățile desfășurate demonstrează că instituția noastră este un spațiu al respectului, siguranței și armoniei. Mulțumesc cadrelor didactice pentru ghidarea cu profesionalism a pașilor elevilor și pentru cultivarea acestor valori esențiale. Îi felicit pe elevi pentru maturitatea și creativitatea cu care au promovat mesajul nonviolenței. Sunt mândră de comunitatea noastră și am convingerea că vom menține acest climat primitor și sigur în fiecare zi.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

19 iunie 2026, ora 18.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Proiect „Cei trei A din Reșița” – Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo în 12 expoziții dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

Expoziția Nr. 6, autor Andrei Szabo.

 

20 iunie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție In memoriam Aurora David (Reșița).

 

20 iunie 2026, ora 20.00, Belobreșca / jud. Caraș-Severin:

Cenaclul Literar „Jarco Despotovici“: Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

21 iunie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Fête de la Musique, 21 mai.

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program muzical cu prilejul Fête de la Musique, cu participarea Corului „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și a grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

Invitați speciali: Ana & Milena Cîrja, Ania Botoș și Mario Mateaș (Sânnicolau Mare & Lovrin).

Expoziție de sculptură a membrilor Cercului de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin).

 

22 iunie 2026, ora 10.30, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie, Etnologie și Folclor  „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Oravița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de artă plastică Nik Potocean (Bocșa), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

Să ne aducem aminte de personalitățile noastre: Prof. Tibor Lichtfuss (*21 iunie 1921, Arad – †23 septembrie 2004, Innsbruck / Austria), la 105 ani de la naștere.

Întâlnire in memoriam și schimb de amintiri despre prof. Tibor Lichtfuss.

 

22 iunie 2026, ora 12.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de artă plastică Maria Tudur.

 

22 iunie 2026, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție foto: „Generații de voluntari ai Casei de Cultură Moldova Nouă”, autor Dorin Tismănariu.

Prezentarea antologiei: „Mai departe de tăcere”, coordonator Dorin Tismănariu, directorul Casei de Cultură Moldova Nouă.

 

23 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de cărți poștale, donația Ilie Belcotă, Caransebeș, realizată de Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale.

Personalitățile de lângă noi: istoricul dr. Laurențiu Ovidiu Roșu, șef serviciu al Serviciului Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale, la împlinirea a 50 de ani de viață!

 

25 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

În dialog cu arta plastică și poezia. Invitata după-amiezii: Ema Popescu (Reșița).

 

26 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Expoziție de arhitectură „In memoriam arh. Ioana Mihăiescu”.

 

26 iunie 2026, ora 19.00, Platforma „Câlnicel”, Reșița:

Sărbătoarea Reșiței, organizat de Primăria Municipiului Reșița.

Programul etniei germane din Reșița: Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ – cei mici, tinerii și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

28 iunie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

„Reșița: Mon amour“: Partea a II-a a expoziției de fotografii Ioana Ciolea, dedicate Reșiței în anul aniversar 2026.

 

30 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XIX-a).

Proiect „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Expoziție de artă plastică din patrimoniul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

 

30 iunie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul și autorul dr. Rudolf Gräf. Tematica: Reșița industrială, secolele XVIII și XIX.

 

 

 

 

 

19. Juni 2026, 18:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

Ausstellungsprojekt „Reschitza 255 / 100”. Die drei A in für Reschitza gewidmeten Ausstellungen: Andrei Florin Bălbărău, Bogdan Andrei Mihele & Andrei Szabo.

Ausstellung Nr. 6, Autor: Andrei Szabo.

 

20. Juni 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Ausstellung In Memoriam Aurora David (Reschitza).

 

20. Juni 2026, 20:00 Uhr, Belobreșca / Kreis Karasch-Severin:

Literaturkreis „Jarco Despotovici“: Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

 

21. Juni 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Fête de la Musique, 21. Mai.

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zur Fête de la Musique, mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit dem Duo Marianne & Petru Chirilovici und mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).

Als Gäste: Ana & Milena Cîrja, Ania Botoș und Mario Mateaș (Großsanktnikolaus & Lovrin).

Kunstausstellung des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” (Koordination: George Molin).

 

22. Juni 2026, 10:30 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Nik Potocean (Reschitza).

In Erinnerung an Prof. Tibor Lichtfuss (*21. Juni 1921, Arad – †23. September 2004, Innsbruck / Österreich), anlässlich des 105. Geburtstages.

Begegnung zum Austausch von Erinnerungen an Prof. Tibor Lichtfuss.

 

22. Juni 2026, 12:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung Maria Tudur.

 

22. Juni 2026, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Fotoausstellung „Generationen von Freiwilligen des Kulturhauses Neu-Moldowa“, Autor Dorin Tismănariu.

Buchpräsentation mit Herausgeber Dorin Tismănariu, Direktor des Kulturhauses Neu-Moldowa / Moldova Nouă. Er stellt die zuletzt erschienene Anthologie: „Mai departe de tăcere” vor.

 

23. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Postkartenausstellung, Schenkung von Ilie Belcotă, Karansebesch, organisiert von der Kreisabteilung Karasch-Severin der Landesarchive Rumäniens.

Unsere Persönlichkeiten in den Mittelpunkt gestellt: der Historiker Dr. Laurențiu Ovidiu Roșu, Leiter der Kreisabteilung Karasch-Severin der Landesarchiven Rumänien, zum 50.!

 

25. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung und Gedichtvortrag von Ema Popescu (Reschitza).

 

26. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Architekturausstellung „In Memoriam Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu“.

 

26. Juni 2026, 19:00 Uhr, Stadtteil „Câlnicel”, Reschitza:

Stadtfest, in Organisation des Bürgermeisteramts Reschitza.

Programm der Deutschen aus Reschitza mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Jugendliche und Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

28. Juni 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Projekt „Reșița / Reschitza, 255 – 100“.

„Reschitza: Mon Amour“: Teil II einer Fotoausstellung von Ioana Ciolea, gewidmet der Stadt Reschitza im Jubiläumsjahr 2026.

 

30. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XIX. Auflage).

Kunstausstellung aus dem Patrimonium des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.

 

30. Juni 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Rudolf Gräf, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und die Industrie im XVIII. und XIX. Jahrhundert.