Festivalul Daco-Roman DRUBETA a revenit la Drobeta-Turnu Severin la sfârșitul primei săptămâni din luna iunie, aducând în prim plan istoria și cultura antică daco-romană. Suntem norocoși să fim locuitorii unui oraș cu o dublă ascendență, dacă și romană.

Locul în care noi ne ducem viața a fost și rămâne „poarta latinității”, ceea ce ne dă dreptul să fim mândri, dar ne și obligă să fim demni de strămoșii noștri. Festivalul a ajuns la cea de-a VII-a ediție, este un succes și faima lui crește cu fiecare an, pe măsură ce se află în țară și peste hotare de existența lui. Este un mare câștig atât pentru băștinași cât și pentru vizitatori din toate punctele de vedere. Evenimentul aduce o valoare considerabilă prin conectarea comunităților, promovarea culturii și stimularea economiei locale. Acesta oferă o platformă pentru exprimarea creativă și distracție, generând în același timp venituri substanțiale pentru regiune și consolidând identitatea locală.Ca și edițiile precedente, în acest an festivalul a reunit mii de oameni, creând un puternic sentiment de apartenență și de incluziune. Aceste evenimente servesc adesea drept catalizator pentru promovarea meșteșugurilor, a portului popular și a artei specifice.În plus, festivalul a oferit un spațiu sigur pentru diversitate, unde participanții și-au putut manifesta unicitatea și creativitatea în mod autentic.

Fiind un festival bine organizat, Drubeta atrage vizitatori din alte regiuni impulsionând direct industria ospitalității (hoteluri, restaurante, transport). Producătorii locali dar nu numai, artizanii și comercianții beneficiază de o vizibilitate crescută și de oportunități excelente de vânzare. Participarea la activități artistice sau concerte oferă o evadare din rutina zilnică, contribuind la relaxare și la starea de bine.

Festivalul Drubeta este un moment de întâlnire și de celebrare a moștenirii istorice și culturale a acestui teritoriu bogat în tradiție. Participanții au avut oportunitatea de a descoperi aspecte interesante ale vieții și civilizației daco-romane prin intermediul activităților variate pregătite de organizatori: Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin și Palatul Culturii Teodor Costescu. Programul activităților desfășurate în cadrul festivalului a fost cu multă grijă ales de către managerul Palatului Culturii „Teodor Costescu” din Drobeta Turnu Severin, Delia Rîmniceanu și colaboratorii săi. Printre evenimentele planificate se numără prezentări de reconstituiri istorice, spectacole de teatru, expoziții de artefacte și artefacte, ateliere practice, lupte de gladiatori, parada portului dac, arme dacice și romane, steaguri, jocuri pirotehnice și multe altele care au extaziat publicul prezent în număr mare.

Copiii nu vor uita curând luptele de gladiatori și exercițiile militare la care au putut și ei să-și încerce abilitățile. După festival sunt pline locurile de joacă și străzile orașului de prichindei cu scut și sabie de jucărie, mândri că sunt „soldați”. Dar ceea ce este cel mai important, este faptul că de la o vârstă așa mică, copiii nu vor uita că  aici a fost o așezare antică dacică denumita Drubeta. Ei vor ști și că romanii au înființat și ei, pe actualul teritoriu al orașului, un oraș roman de prim rang numit chiar așa. Vor ști de ce romanii au ales să facă Drobeta lor aici: că Drobeta a fost locul principal pe unde trupele romane conduse de împăratul Traian au intrat în Dacia în timpul celor două războaie (101-102 și 105-106). Vor ști istoria podului lui Apolodor din Damasc. Trecerea unui curs de apă de o lățime considerabilă, cum este Dunărea, de către o armată într-un teritoriu inamic, nu se poate face cu bărci, deoarece riști să fii respins direct pe mal, și să pierzi războiul, chiar dacă ai armata mult mai mare și mai bine pregătită. Soluția este cea a unui pod.A fost ales acest loc pentru că Drobeta se afla în zona unde Dunărea a fost nevoită să își facă drum printre munți, și datorită acestui fapt nu este așa lată în această zonă. Debitul este, în consecință, mai mare, deci încă un motiv pentru soluția unui pod, și nu a unor vase cu soldați. O ultimă informație de neuitat pentru orice participant la eveniment, nu numai pentru copii, ar fi că nici podul nu a fost același pod de la început: în primul război a fost doar unul temporar, încropit din o multitudine de vase legate între ele, peste care s-a așezat o platformă de lemn. Ulterior, între cele două războaie, arhitectul Apollodor din Damasc a făcut un pod permanent, cu picioare din beton rezistent la apă. Podul nu mai există azi, însă un picior din beton poate fi observat și astăzi la Drobeta.

Festivalul Drubeta este în fiecare an deschis publicului larg și își propune să ofere o experiență educativă și distractivă pentru toți vizitatorii, indiferent de vârstă sau interes.

Această ediție a Festivalului Daco-Roman Drubeta promite să aducă o nouă perspectivă asupra istoriei și culturii locale, oferind oportunitatea de a explora și de a aprecia bogăția patrimoniului cultural al regiunii.

Așadar, în perioada 5–7 iunie 2026, Parcul General Dragalina din Drobeta-Turnu Severin a găzduit Festivalul Daco-Roman Drubeta, eveniment dedicat promovării patrimoniului istoric local. Timp de trei zile, vizitatorii au putut urmări și chiar participa la parade istorice, demonstrații militare, lupte de gladiatori, ateliere interactive și reconstituiri ale vieții dacilor și romanilor. Festivalul a oferit activități pentru toate vârstele și a reprezentat o oportunitate de a redescoperi istoria fostei cetăți romane Drobeta. Accesul a fost întotdeauna gratuit, iar evenimentul și-a respectat promisiunea de a transforma Severinul într-o veritabilă incursiune în lumea Antichității.

Nu există nicio îndoială că inteligența artificială generativă reprezintă următoarea revoluție tehnologică majoră. Cum va schimba inteligența artificială știrile? Cum vor afecta aceste schimbări ecosistemul informațional care servește drept piață publică pentru cetățenii implicați din întreaga lume? Și ce pot face profesioniștii pentru a asigura viitorul relatărilor directe, bazate pe fapte, esențiale pentru sănătatea democrațiilor? Acestea au fost doar câteva dintre temele abordate în cadrul WAN-IFRA World News Media, care a avut loc recent și care a reunit la Marsilia, în Franța, editori, publiciști și reprezentanți ai organismelor media din 60 de țări din toată lumea.


„Furt nerușinat de proprietate intelectuală”

Companiile care conduc inteligența artificială, deja printre cele mai bogate și mai puternice din istoria omenirii, își consolidează controlul asupra datelor și atenției publice, dar, în același timp, nu reușesc să își asume o responsabilitate fundamentală care vine odată cu această putere – aceea de a asigura accesul publicului la știri și informații de încredere. „Această deturnare a pieței publice este posibilă datorită unui furt nerușinat de proprietate intelectuală care a avut loc la o scară fără precedent. Giganții tehnologici folosesc site-urile de știri fără permisiune sau compensație, reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor, amăgind publicul și sifonând veniturile care altfel ar merge către organizațiile de știri care au creat aceste materiale. Și acest lucru se întâmplă de nenumărate ori în fiecare zi. Prin urmare, mă tem că ne îndreptăm spre un viitor cu tot mai puțini jurnaliști care să facă munca costisitoare și dificilă a reportajelor originale – să meargă în locuri, să vorbească cu oamenii, să adune informații, să relateze despre probleme și evenimente importante, să ofere context și analize, să-i investigheze pe cei puternici. Un viitor în care o sursă crucială a unei societăți sănătoase și a unei democrații stabile – adevărul, înțelegerea și responsabilitatea oferite de jurnalismul original – continuă să se epuizeze. Aceste daune potențiale se extind mult dincolo de știri – companiile de inteligență artificială au jefuit întregul corpus de opere originale ale civilizației, un act care reprezintă, de asemenea, un pericol pentru viitorul cărților, filmelor, muzicii, cercetării și al unei serii de alte domenii”, a spus, în cadrul evenimentului, jurnalistul A.G. Sulzberger, președinte al New York Times Company.


Presiune suplimentară asupra jurnalismului

Presiunea a lovit jurnalismul de pretutindeni, de la pierderea veniturilor la atacurile tot mai extinse și mai grave asupra libertății presei. Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Pe de o parte, organizațiile de știri ar trebui să își dorească binele pe care AI îl poate aduce în societate, dar și companiile de tehnologie ar trebui să își dorească, de asemenea, să sprijine fluxul sănătos și sustenabil de informații, idei și creativitate care alimentează AI, s-a spus în cadrul evenimentului. În schimb, companiile de inteligență artificială iau „date” fără consimțământ sau compensație. „Să analizăm experiența The New York Times. Dacă doriți răspunsuri complete și precise în chatbot-ul cu inteligență artificială, este greu să vă gândiți la o sursă de date mai bună decât o organizație de știri care a angajat timp de 175 de ani jurnaliști profesioniști experimentați și bine plătiți pentru a descoperi informații noi, a relata evenimentele în desfășurare și a evalua evoluțiile din politică, afaceri, cultură, sport, știință și afaceri globale. Această lucrare originală este valoroasă pentru companiile de tehnologie în mare parte pentru că a fost scrisă și editată cu atenție, verificată independent, respectată la cele mai înalte standarde de corectitudine și acuratețe și adusă la viață într-un mod distinct și convingător. Deși majoritatea companiilor de inteligență artificială își ascund sursele de instruire, The Times a fost cea mai mare sursă de date proprietare într–un set de date major utilizat pentru a instrui multe modele diferite, urmat de o serie de alte organizații de știri, precum The Guardian și The Los Angeles Times. Companiile de inteligență artificială consideră extragerea informațiilor de la organizații de știri de calitate ca fiind unul dintre cele mai sigure semne că produsele lor funcționează corect. Dar giganții tehnologici au susținut în mod constant că nu ar trebui să ceară permisiunea de a utiliza – darămite să plătească – acest tip de proprietate intelectuală”, a detaliat Sulzberger.


Creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes

Chiar înainte de apariția inteligenței artificiale, industria globală de știri se lupta să supraviețuiască valurilor de schimbări declanșate de internet, smartphone și rețele sociale. Iar tulburările provocate de inteligența artificială sunt pe cale să fie și mai dăunătoare. Companiile care o produc și o antrenează, prin preluarea jurnalismului în sine, își acaparează și o cotă tot mai mare din public. Toate acestea vor antrena un declin masiv al reportajelor originale și implicit o creștere continuă și extinsă a dezinformării, propagandei, teoriilor conspirației, deepfakes și a materialelor nefondate și neverificate generate de computer. Publicul va continua să fie radicalizat de algoritmi care amplifică frica, furia și diviziunea. Cercetările efectuate de Uniunea Europeană de Radiodifuziune au descoperit că asistenții de inteligență artificială de top au denaturat semnificativ știrile în aproape jumătate din toate răspunsurile. Spre deosebire de organizațiile de știri, companiile de inteligență artificială nu urmăresc sau nu corectează astfel de erori, lăsându-și utilizatorii fără nicio modalitate de a ști când au fost induși în eroare.

Amazon Web Services, care lucrează cu numeroase companii de inteligență artificială, estimează că majoritatea conținutului online este deja generat de inteligență artificială – unii experți se așteaptă să ajungă la peste 90% în următorii ani. Deja numărul site-urilor de știri locale false îl depășește pe cel al site-urilor reale, potrivit nytco.com. Dovezile arată că, atunci când o organizație locală de știri eșuează, oamenii dintr-o comunitate încep să aibă mai puțină încredere unii în alții, devin mai izolați și mai puțin toleranți. Implicarea civică scade, iar corupția publică crește. „Trebuie să ne reamintim mereu: informația este valoroasă. Jurnalismul este valoros. Știrile și informațiile în care se poate avea încredere sunt mai rare și mai necesare ca niciodată – materialul care este produs de echipe de profesioniști cu experiență, susținut de standarde riguroase. Conform sondajelor, atunci când cineva dorește să verifice ceva despre care crede că ar putea fi fals, opțiunea preferată este o sursă de știri de încredere. Ultimul loc unde caută? Un chatbot cu inteligență artificială…”, a conchis Sulzberger.

Foto: pixabay.com

Pe 7 iunie 2026, Doru Dinu Glăvan ar fi împlinit 80 de ani. O vârstă rotundă pentru un om care și-a trăit viața cu intensitate, cu pasiune și cu o dedicare rar întâlnită față de profesie, comunitate și oameni.

Numărăm deja anii în memoriam de la plecarea memorabilului Doru Dinu Glăvan, deși pentru mulți dintre cei care l-au cunoscut există sentimentul că ar mai fi fost atât de mult timp de petrecut alături de el în această viață pământeană. Sunt oameni a căror absență nu este măsurată în ani, ci în golul pe care îl lasă în urmă. Iar în cazul lui Doru Dinu Glăvan, acest gol continuă să fie resimțit atât în presă, cât și în viața publică a Banatului de Munte și a României.

Pentru cei care l-au cunoscut, Doru Dinu Glăvan nu a fost doar un jurnalist. A fost o instituție. O prezență puternică, o voce respectată și un reper de profesionalism într-o lume aflată într-o continuă schimbare. A fost omul-ancoră, cel care găsea soluții atunci când alții vedeau doar obstacole, cel care nu abandona niciodată o luptă dreaptă și pe care te puteai baza în orice împrejurare.

Destinul său profesional a fost strâns legat de Radioul Public Românesc, colaborând cu Radioul Național încă dinainte de 1989. Pentru Banatul Montan însă, numele său rămâne pentru totdeauna legat de nașterea și dezvoltarea Radio Reșița, postul pe care l-a creat și l-a transformat într-o voce puternică și respectată, parte integrantă a Societății Române de Radiodifuziune. A fost proiectul său de suflet, locul unde și-a pus amprenta asupra generațiilor de jurnaliști și unde a demonstrat că presa locală poate avea standarde și relevanță națională.

Activitatea sa nu s-a limitat însă la microfon. A fost publicist, colaborator al unor ziare și reviste de specialitate, analist atent al fenomenelor sociale și culturale și promotor al valorilor autentice. Pentru el, jurnalismul însemna mai mult decât transmiterea unei informații. Însemna responsabilitate, educație și asumare.

În același timp, a fost un amfitrion de excepție. Sute de competiții sportive de gimnastică, înot, fotbal sau handbal au beneficiat de prezența și profesionalismul său. Cu o cultură generală impresionantă și un talent aparte de a comunica, transforma fiecare eveniment într-o experiență memorabilă pentru participanți și spectatori.

Dragostea sa pentru sport s-a materializat și prin proiecte concrete. A înființat Clubul de Înot Masters Reșița 07, a pus umărul la dezvoltarea Academiei Olimpice Române – filiala Caraș-Severin și a organizat numeroase competiții și maratoane care au animat comunitățile din întreg Banatul de Munte. Pentru Doru Dinu Glăvan, sportul era o școală a caracterului și a disciplinei.

Poate că una dintre cele mai importante contribuții ale sale rămâne însă cea adusă breslei jurnalistice. În fruntea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a reușit să redea organizației prestigiul și influența pe care le merita. A transformat UZPR într-o voce puternică și respectată, apărând cu tenacitate drepturile și interesele jurnaliștilor români.

A luptat pentru această cauză până în ultima clipă, convins că jurnalismul este înainte de toate o misiune în slujba adevărului și a societății.

Plecarea sa, în acel trist final de octombrie 2021, a surprins și a îndurerat o lume întreagă. Au rămas însă în urma sa instituții, proiecte, idei și oameni formați sub îndrumarea sa. Au rămas lecțiile despre demnitate, profesionalism și solidaritate. Au rămas amintirile unei personalități altruiste care nu și-a căutat niciodată gloria personală, ci a încercat permanent să construiască pentru ceilalți.

Astăzi, la ceea ce ar fi fost aniversarea celor 80 de ani de viață, numele lui Doru Dinu Glăvan continuă să inspire și să fie rostit cu respect. Chiar dacă timpul trece și chiar dacă există locuri unde memoria sa nu mai este evocată așa cum ar merita, contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea radioului românesc, a presei și a vieții publice nu poate fi ștearsă.

Pentru că există oameni care ocupă funcții cu orice preț, fie el și cel al nerușinării și există oameni care lasă urme adânci în sufletele celor din jur.

Doru Dinu Glăvan a fost unul dintre acei oameni rari.

Iar legenda sa continuă să dăinuie, dincolo de ani, dincolo de vremuri și dincolo de tăcerile care încearcă uneori să acopere memoria marilor personalități. (Sergiu Taban, reper24.ro)

În 12 iunie a.c., la Reșița este anunțat un eveniment dedicat aniversări a 30 de ani de la prima emisiune radiofonică, realizată de postul local aparținând „Fundației Radio Caraș-Severin”.
Cu acest prilej, împlinindu-se cinci ani de la trecerea în neființă a regretatului Doru Dinu Glăvan, organizatorii evenimentului vor aduce un omagiu celui care a fost directorul postului de radio din Reșița,  devenit ulterior Studioul Teritorial al SRR, și fost președinte al UZPR.
Pentru eliminarea oricăror confuzii,  controverse și interpretări, doresc să fac câteva precizări:
– Organizatorii sunt membri ai colectivului radioului patronat de Fundație și  nu UZPR  și Consiliul Județean, cum eronat a fost trecut pe afișul evenimentului (de altfel, chiar sigla folosită nefiind cea oficială și fiindu-ne atribuit un rol fals, am solicitat retragerea și corectarea respectivului afiș);
– Filiala Județeană a UZPR nu are niciun fel de implicare în desfășurarea evenimentului, ci a fost de acord cu marcarea momentului, la solicitarea inițiatorilor, marea majoritate a jurnaliștilor inițiatori fiind membri ai uniunii noastre,
cu dorința sinceră de a aduce un sincer și pios omagiu memoriei fostului nostru Președinte;
– Consiliul Județean a pus la dispoziție doar locația;
– În principiu este vorba doar despre o întâlnire colegială, prilej de a marca un moment de referință din istoria presei locale, fără cea mai mică intenție de a aduce atingere imaginii prestigiosului Studiou teritorial Radio Reșița, în discuție fiind vorba de două entități distincte și în perioade diferite din „istoria clipei”;
– Invitațiile le această întâlnire au fost făcute de  către organizatori, Filiala UZPR având doar calitate de „invitat”.
Filiala noastră a militat și militează consecvent pentru unitate între membrii uniunii, pentru respectarea profesiei de jurnalist, a tuturor celor care slujesc această profesie!

     Ion D. CUCU,
Președintele Filialei