GLOBSEC a găzduit recent o sesiune paralelă la Forumul GLOBSEC 2026 de la Bratislava, reunind cercetători din trei proiecte europene de top pentru a examina modul în care operează manipularea informațiilor în diferite contexte naționale și regionale.

Realitatea distorsionată. Manipularea informațiilor și impactul acesteia în Europa a oferit o perspectivă interregională asupra narațiunilor de dezinformare, bazându-se pe cercetări din Europa Centrală, regiunea Mării Negre și Europa de Vest. Panelul a explorat vulnerabilitățile comune din mediul informațional, precum și factorii structurali care fac ca operațiunile de influență să fie atât de dificil de contracarat.

Dr. Christian Noack, de la Universitatea din Amsterdam, a prezentat concluziile proiectului NARDIV, care a examinat modul în care sunt percepute narațiunile informaționale maligne rusești în patru țări: Polonia, Slovacia, Germania și Franța. O constatare izbitoare a fost că aproximativ 80% dintre comentarii nu au interacționat direct cu narațiunile în sine, reflectând în schimb starea de spirit. Analiza calitativă a dezvăluit modul în care spațiile de comentarii online dau naștere unor comunități afective organizate în jurul unui sentiment puternic de „noi” și „ei”. Recomandările NARDIV îndeamnă cercetătorii, jurnaliștii, platformele și factorii de decizie să evite tratarea implicării ridicate ca un indicator al opiniei publice autentice, să crească gradul de conștientizare a activității boților și a comportamentului neautentic coordonat și să sprijine practicile de transparență și moderare a platformelor în conformitate cu Legea europeană privind serviciile digitale.

Provocare specifică local și comună structural. Jakub Kubs (CEDMO) a prezentat o cercetare asupra rețelei Pravda („Ofensiva globală: Cartografierea surselor din spatele rețelei Pravda”), o infrastructură coordonată de site-uri web care produc și distribuie sistematic conținut manipulator către publicul european. Constatările documentează modul în care astfel de rețele exploatează amplificarea algoritmică și vizează liniile de deviație societale existente.

Participanții au împărtășit perspective din contextele lor naționale și regionale, creând o imagine a unei provocări care este atât specifică local, cât și comună structural. O temă centrală a fost rentabilitatea dezinformării ca instrument de manipulare a informațiilor externe: spre deosebire de războiul convențional, operațiunile de influență necesită investiții minime pentru a produce un efect politic semnificativ. După cum a remarcat un participant citat de globsec.org, resursele necesare pentru a influența alegerile într-o țară mică prin manipulare coordonată a informațiilor sunt comparabile cu costul unei singure zile de conflict convențional. Această asimetrie face ca dezinformarea să fie un instrument atractiv pentru actorii ostili și o amenințare subestimată pentru democrații. Participanții au atras atenția că Europa trebuie să fie mult mai activă în a riposta și că manipularea informațiilor ar trebui tratată nu doar ca o provocare în materie de comunicare sau alfabetizare mediatică, ci ca o problemă de securitate care necesită un răspuns instituțional și politic pe măsură. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Visezi să transmiți live dintr-o zonă de conflict, dar nu știi cum să te ferești de o capcană explozivă? Vrei ca singura ta armă să fie camera de filmat și microfonul, dar să înțelegi exact ce se întâmplă sub șuieratul gloanțelor? Ministerul Apărării Naționale dă startul ediției cu numărul XXII a celui mai dur și spectaculos program de pregătire pentru jurnaliști. Învață să supraviețuiești pentru a-ți spune povestea. Se deschid înscrierile pentru Cursul de inițiere pentru operațiuni non-militare în zone de conflict, ediția XXII – 2026.

Între adrenalina terenului și siguranța vieții e doar un pas – unul pe care trebuie să înveți să-l faci corect. Timp de șase zile, între 14-20 iunie, obiectivele militare din Garnizoana Brașov devin „sala ta de clasă”. Nu vei sta în bănci, ci vei învăța direct de la profesioniști cum să transformi riscul în jurnalism de calitate.

Cursul nu este doar o lecție de teorie, ci o simulare intensă a realității din zonele de criză. Vei fi pus față în față cu scenarii limită, ghidat de militari cu experiență în misiuni internaționale și de jurnaliști de război care au văzut totul prin obiectivul camerei. Vei învăța: cum să te orientezi într-un teren necunoscut și ce să faci dacă ești capturat; cum să recunoaști minele, capcanele explozive și trecerea prin punctele de control în zone urbane de mare risc; cum să faci diferența între viață și moarte atunci când ești singur pe teren; cunoașterea și înțelegerea armamentului pentru a relata corect și documentat despre ceea ce vezi și proceduri de acordare a primului ajutor. Nu lăsa experiența vieții tale să treacă pe lângă tine. Învață de la cei mai buni cum să te întorci acasă cu știrea, dar mai ales, cum să te întorci teafăr!

Armata îți asigură tot ce e necesar pentru instrucție: echipamentul tactic, vestă antiglonț, cască. Confortul tău depinde de ce aduci de acasă. Iată ce ar trebui să ai în rucsac pentru a trece cu bine de „botezul focului”:

Bocanci de încredere: Nu veni în adidași! Ai nevoie de încălțăminte care să îți protejeze gleznele pe teren accidentat.

Haine rezistente și stratificate: Vei fi afară indiferent de vreme. Alege pantaloni tip cargo (cu buzunare) și tricouri din materiale care se usucă repede. Un hanorac și o pelerină de ploaie sunt obligatorii.

Carnet și instrumente de scris „de teren”: Vei lua notițe în condiții de stres sau ploaie. Un pix care scrie în orice poziție și un carnețel de buzunar sunt sfinte.

Baterie externă (Power Bank): Pe teren, prizele sunt un lux. Asigură-te că telefonul tău rămâne viu pentru a înregistra sau a fotografia momentele cheie.

Kit de igienă și protecție: Cremă cu factor de protecție solară (vei sta mult în soare), spray anti-căpușe/țânțari și un pachet generos de șervețele umede.

Detalii privind organizarea cursului și documentele de înscriere pot fi obținute accesând site-ul: https://www.mapn.ro/corespondenti/index.php. După completare, documentele solicitate vor fi transmise, prin e-mail, corespondentiderazboi@mapn.ro, la Direcția informare și relații publice, până la data de 9 iunie 2026.

Foto: MApN

Creșterea numărului de „jurnaliști instant” pe rețelele de socializare, persoane care nu se obosesc să verifice informațiile sau să respecte vreo etică jurnalistică înainte de a răspândi știri senzaționale așa-zișilor lor urmăritori, a atins un nivel îngrijorător, având potențialul de a induce în eroare publicul larg. Fostul jurnalist, editor și prezentator de știri Charles Mohan a declarat că era digitală permite acum oricui să partajeze informații în mod liber folosind doar un smartphone și platformele de socializare. Deși această evoluție reflectă o mai mare libertate tehnologică, prezintă și provocări majore, deoarece unii utilizatori prioritizează conținutul senzațional pentru a câștiga vizualizări și atenție. „Prezența dispozitivelor inteligente permite oricui să acționeze ca un «reporter » pe rețelele de socializare. Drept urmare, oamenii sunt ușor influențați de informații senzaționale, fără a le verifica mai întâi”, a susținut jurnalistul la Bernama TV, potrivit theborneopost.com.

Mohan a îndemnat publicul să consolideze alfabetizarea media, să solicite confirmarea din surse de știri credibile înainte de a crede sau redistribui astfel de informații. „Un editor de știri are un nivel foarte ridicat de responsabilitate și datorie etică. Informațiile sunt filtrate, evaluate și verificate temeinic înainte de a fi făcute publice”, reamintește jurnalistul.

În același timp, Charles a sugerat ca agențiile media tradiționale trebuie să–și sporească creativitatea, pentru a atrage publicul mai tânăr către conținut de știri credibil. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Vineri 15 Mai a fost ziua nașterii celui ce a fost profesor Tiberiu Boscaiu. O pioasă amintire a familiei Boșcaiu din Oțelu Roșu…
Spre frumoasa aducere aminte, citez din cuvintele domnului profesor Gavrilă Tusteanu la comemorarea trecerii în nefiinţă a profesorului Tiberiu Boșcaiu… ,,Este evocată personalitatea dascălului de excepţie, distins om de cultură care a slujit cu dăruire timp de peste cinci decenii învăţământului românesc…” Promotor și căutător neobosit al punerii în valoare a patrimoniului cultural… Tiberiu Boșcaiu a avut și are o realizare unică în ţară – Muzeul de Geografie Literară, care îi poarta numele, din incinta Liceului Bănăţean Oţelu Roșu. A cules din patrimoniul cultural al neamului si păstrat vie memoria înaintașilor, alături de elevii care l-au însoțit în numeroasele excursii de unde a obținut documente publicate și imagini.

O dovadă a valorii acestui demers vizionar este și faptul că Muzeul de Geografie Literară de la Oțelu Roșu este recunoscut oficial, fiind acreditat în lista muzeelor din România.

Angela Boșcaiu

Ediția din 2026 a Festivalului literar artistic „Ioan Dan Bălan”, desfășurată pe 30 mai în cadrul Zilelor Orașului Petrila, a reconfirmat importanța acestui eveniment pentru viața culturală a Văii Jiului. Scriitori, critici literari, jurnaliști, artiști și iubitori ai culturii s au reunit pentru a celebra opera și memoria scriitorului Ioan Dan Bălan.

Evenimentul, organizat prin implicarea unor instituții și organizații care susțin constant cultura locală: Primăria orașului Petrila și Consiliul Local, Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara Deva, Biblioteca Orășenească „Gheorghe Ittu” Petrila, Asociația Culturală EMIA, Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Exclusiv Media Grup, Clubul Copiilor din Petrila, Asociația literară „Poezia ca spectacol”, a fost coordonat, în calitate de director al festivalului, cu eleganță, profesionalism și sensibilitate de doamna Elisabeta Bogățan, scriitoare, promotor cultural și soția regretatului Ioan Dan Bălan. Prezența ei conferă festivalului o dimensiune afectivă aparte, fiind puntea vie dintre memoria scriitorului și comunitatea care îl omagiază.

Unul dintre momentele centrale ale ediției a fost acordarea Marelui Premiu al Festivalului, distincție oferită unor personalități care contribuie semnificativ la literatura română contemporană. La ediția din 2026, laureatul a fost Dumitru Sârghie – scriitor, jurnalist și critic literar pentru volumul „Anatomia sacrului viu. Lecturi critice selective din «Roata Lunii», poeme de Ioan Dan Bălan”.

În afara concursului, lui Ionel Bota, eseist, critic literar și editor, cunoscut pentru rigoarea analitică și contribuțiile sale la interpretarea literaturii actuale, îi este conferit Marele Premiu „Cum laudae” pentru exegeză literară la Festivalul Literar-Artistic „Ioan Dan Bălan”, ediția a III-a, pentru lucrarea – eseu „Între lut și ceresc. O inițiere în poezia lui Ioan Dan Bălan”. Referiri critice asupra volumului a prezentat scriitoarea Corina Vlădoiu, profesor de limba română, iar Mirela Cocheci, poetă și jurnalistă semnează postfața acestuia.

Cei doi premiați au fost aplaudați îndelung, iar discursurile lor au subliniat importanța păstrării memoriei culturale și a promovării valorilor autentice.

Realizările lui Ionel Bota au fost răsplătite cu asupra de măsură decernându-i-se, de asemenea, Diploma de Excelență „Meritul Cultural” la Festivalul Literar-Artistic „Ioan Dan Bălan”, ediția a III-a,

Diploma Meritul Cultural Jurnalistic, pe anul 2025, oferită de filiala „Mihai Eminescu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, președinte Dumitru Buțoi, pentru implicare deosebită și susținerea performanței în cercetare, cultură, artă și jurnalism, în slujba comunității și a dezvoltării patrimoniului național românesc, Certificat de Român „Pan M. Vizirescu”, oferit de Editura „Arena Artelor” din Slatina, Olt, director Dumitru Sîrghie, în semn de aleasă prețuire pentru merite deosebite în promovarea culturii românești.

Pentru a evoca personalitatea lui Ioan Dan Bălan, Dumitru Oprișor, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, redactorul-șef al revistei de cultură „Meridianul Timișoara” a rostit o alocuțiune amintind perioada în care au debutat editorial împreună în anul 1989, la Editura Facla din Timișoara. Aceștia au fost selectați și incluși în volumul colectiv de debut intitulat „În căutarea timpului prezent”.

Programul festivalului a inclus prezentarea volumului „De Înălțarea Vieții. Antologia Festivalului literar-artistic «Ioan Dan Bălan», ediția a III-a” și cartea „Momârlanilor mei. Reportaje. Volumul I”, de Ioan Dan Bălan, editată postum prin grija doamnei Elisabeta Bogățan, momente poetice susținute de Grupul de Poezie „Ioan Dan Bălan”, ASOCA și Asociația „Poezia ca spectacol”, recitaluri muzicale oferite de Grupul vocal „Glasuri de Argint”, coordonat de profesor Ileana Berki, interpretări de muzică populară momârlănească, coordonate de Jana și Tibi Coconeț.

Atmosfera a fost una caldă, vibrantă, în care literatura, tradiția și muzica s-au împletit armonios.

Festivalul rămâne un act de recunoștință față de scriitorul Ioan Dan Bălan, autor al unor volume dedicate lumii momârlanilor și cronicar al identității locale. Prin implicarea Elisabetei Bogățan, evenimentul capătă o profunzime emoțională aparte, transformându-se într-un gest de iubire, memorie și continuitate.

Ediția din 2026 a demonstrat că Petrila își consolidează locul pe harta culturală a județului Hunedoara. Festivalul „Ioan Dan Bălan” devine tot mai mult un spațiu de întâlnire între generații, între tradiție și modernitate, între creație și comunitate.

 

Cristina Anișoara ZAINEA

Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin