Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș, în colaborare cu Parohia Ortodoxă Română Iosefin, vă invită să participați la o acțiune de omagiere a distinsului jurnalist Doru Dinu GLĂVAN (n.07.06.1946 – d.31.10.2021).
Evenimentul va avea loc sâmbătă, 06.06.2026, în Timișoara, conform următorului program:
Ora 10,30: Moment de reculegere la mormântul din Cimitirul din Calea Șagului
Ora 11,30: Slujbă de pomenire la Biserica Ortodoxă Iosefin
Ora 12,00: Întâlnire omagială în sala de festivități a Parohiei
Evenimentul va fi onorat de intervențiile domnilor:
Prezintă: Preot dr. Ionel POPESCU și Prof.univ.dr. Dumitru MNERIE
Moderator: Conf.univ.dr. Ioan DAVID
Atașăm afișul oficial al evenimentului pentru detalii suplimentare.
Anul trecut, cu prilejul jubileului de 80 de ani de existență și activitate neîntreruptă, Casa de Presă și Editură Libertatea a primit numeroase distincții importante. Printre cele mai prețioase se numără însă cele venite din partea colegilor de breaslă, ca semn al aprecierii pentru contribuția adusă jurnalismului și culturii românești.
În această ordine de idei, amintim Premiul de Excelență pe anul 2025 acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Anul acesta, cel mai tânăr vlăstar al Casei noastre, revista „Bucuria copiilor”, a împlinit venerabila vârstă de 80 de ani. Să fii copil și să ai 80 de ani, acest lucru îl poate reuși doar o revistă care a crescut odată cu generațiile de cititori ai săi. Prin paginile sale, copiii au învățat primele litere, au descoperit universul imaginației, au citit primele poezii și povestiri, au râs, au visat și au crescut împreună. De-a lungul celor opt decenii, „Bucuria copiilor” nu a fost doar o revistă, ci o adevărată prietenă a copilăriei, o punte între generații și păstrătoarea unor amintiri de neuitat.
Marcând cei 80 de ani de existență ai revistei, sărbătorim împreună dragostea față de copii, față de limba română și față de cultură. Totodată, îi omagiem pe toți cei care, de-a lungul timpului, au creat, au scris, au desenat și au crezut că zâmbetul copilului și cuvântul frumos au o valoare nepieritoare. Cu acest prilej, Casa noastră a fost distinsă cu încă două recunoașteri importante din partea colegilor de breaslă. Domnul Ion D. Cucu, președintele filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prezent la jubileu alături de renumiții jurnaliști Mario H. Balint și Daniel Botgros, a înmânat Casei de Presă și Editură Libertatea și revistei „Bucuria copiilor” o impresionantă plachetă aniversară și o diplomă de excelență. Distincțiile au fost acordate în semn de prețuire pentru activitatea desfășurată și pentru contribuția adusă educării tinerelor generații. Pe plachetă este înscris, printre altele, următorul mesaj: „Din anul 1946 ați rămas o făclie de lumină, transformând bucuria în poveste și lectura într-o nesfârșită bucurie. Vă mulțumim că modelați cu blândețe și înțelepciune sufletele de mâine.” Cu prilejul înmânării distincțiilor, președintele Ion D. Cucu a adresat un mesaj emoționant celor prezenți: „Trăiesc bucuria de a fi alături de conducerea CPE «Libertatea» în acest moment important din istoria acestei instituții, la un an după ce săptămânalul «Libertatea» a împlinit 80 de ani. «Fratele lui mai mic», cu numai un an diferență, revista «Bucuria copiilor», împlinește astăzi 80 de ani. Este o mare bucurie să îi am alături pe majoritatea membrilor acestei Case de Presă, care sunt și membri ai filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Mă adresez copiilor: principala bucurie de a fi aici este să văd bucuria din ochii și sufletele voastre. Este, fără îndoială, cea mai mare fericire a bunicilor și a părinților să vadă bucurie în ochii copiilor. Nu cred că poate exista ceva mai de preț pe lume decât un copil bucuros. Într-adevăr, această publicație, «Bucuria copiilor», reușește de 80 de ani să aducă în inimile copiilor satisfacție și bucurie, să păstreze acest adevăr și să facă istorie, pentru că 80 de ani înseamnă istorie. În istoria neamului românesc, aceste publicații scriu pagini cu totul remarcabile. Pot spune că, într-adevăr, colegii noștri reușesc să fie adevărați «jurnaliști ai istoriei clipei». Chiar în acest moment sunt convins că scriem istorie.” Prin aceste noi distincții, Casa de Presă și Editură Libertatea și revista „Bucuria copiilor” primesc încă o confirmare a valorii și importanței activității lor, desfășurate neîntrerupt în slujba informației, culturii și educației generațiilor tinere. Casa de Presă și Editură „Libertatea” adresează sincere mulțumiri colegilor de breaslă din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Caraş-Severin pentru sprijinul, aprecierea și prețuirea constantă pe care le manifestă față de activitatea noastră, precum și pentru faptul că ne sunt alături în momentele importante ale existenței noastre.
Mariana STRATULAT
Articolul îl puteți citi în numărul din 6 iunie 2026
Chiar dacă ultimul clopoțel din acest an școlar, pentru elevii claselor a XII-a de la Liceul Teologic Penticostal Logos din Timișoara, nu a sunat încă în curtea școlii lor, miercuri, 27 mai, a avut loc festivitatea de rămas bun în Aula Magna „Ioan Curea” a Universității de Vest, de pe Bulevardul Vasile Pârvan, nr. 4.
Ziua a fost deosebit de încărcată emoționant pentru toată lumea, elevi și profesori, și dintr-un motiv în plus, pentru că și-au luat rămas bun de la elevii din clasele terminale, închizând un ciclu de patru ani de amintiri.
Cu puțin înainte de începerea festivității, aula s-a umplut de voci și prezențe familiare. Cu toții au trăit un sentiment de bucurie și satisfacție venit din încheierea unui ciclu al vieții, cel al anilor de liceu, dar în același timp un sentiment de amărăciune pentru despărțire. Acești patru ani de liceu le-au dat copiilor, cu siguranță, pe lângă cunoștințe, și „aripi” să zboare spre visele lor.
În 31 mai 2026, Asociația Foștilor Deținuți Politic din România a organizat o activitate comemorativă de amploare în satul ialomiţean Fundata. Data și locul nu au fost alese întâmplător. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la declanșarea „Fenomenului Bărăgan”, o mare pată de rușine pe obrazul României comuniste, când zeci de mii de români nevinovați au fost pedepsiți fără niciun temei legal de propriii lor conducători, puși în fruntea țării de atotputernicul Stalin. Nenorocirea a debutat în noaptea de Rusalii a anului 1951. Anul acesta, sărbătoarea creștină a Rusaliilor a fost în 31 mai, motiv pentru care a fost aleasă această zi pentru comemorare.
Această sărbătoare reprezintă pentru milioane de români una dintre cele mai importante date religioase ale anului, dovadă că este una din cele trei sărbători religioase dintr-un an care se sărbătoresc două zile: Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Pentru câteva zeci de mii de credincioși, Rusaliile au și o altă semnificație în afara celei religioase: rămâne una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria regimului comunist din România: deportarea în Bărăgan. În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, chiar în timpul sărbătorii Rusaliilor, autoritățile comuniste au declanșat una dintre cele mai ample acțiuni de deportare forțată din istoria contemporană a României. Din localitățile aflate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie au fost ridicate 12.791 de familii din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți și deportate în pustia câmpie a Bărăganului.
Rusaliile sunt considerate o perioadă cu încărcătură spirituală puternică, iar anumite activități sunt evitate pentru a nu atrage „mânia Rusaliilor”. Interdicțiile diferă ușor de la o zonă a României la alta, dar șapte sunt cele mai răspândite. Poate tocmai de aceea, autoritățile comuniste au decis ca tocmai atunci, când oamenii se aflau sub influența spiritului Rusaliilor, să se declanșeze acea rușinoasă acțiune, de o cruzime rar întâlnită la un popor creștin de două milenii , încercând să dea vina deportării pe păcatele victimelor, nu pe ticăloșia inițiatorilor. La 75 de ani de la deportare, episodul rămâne una dintre cele mai dureroase pagini din istoria României și un simbol al represiunii exercitate de regimul comunist asupra propriilor cetățeni.
Evenimentul organizat de conducerea AFDPR a fost emoționant, minuțios pregătit, s-a bucurat de o participare numeroasă, de atenția oficialităților locale și județene, de invitați de seamă, iar rezultatele au fost pe măsură. Astfel de evenimente sunt esențiale pentru vindecarea societății și consolidarea democrației. Ele au rolul de a onora victimele represiunii ccomuniste, de a preveni repetarea abuzurilor totalitare și de a restabili adevărul istoric. Aceste acțiuni mențin vie memoria colectivă și educă noile generații cu privire la valoarea libertății.
În ceea ce privește locația, a fost ales satul ialomițean Fundata, pentru că este singurul dintre cele 18 sate noi ridicate din nimic în câmpia Bărăganului de deportații bănățeni și olteni în cumplita vară a anului 1951, care încă există. Fundata rămâne muzeul viu al deportărilor comuniste. În acest sat a fost ridicat de către victimele comuniste un monument impresionant, mai există cimitirul și bisericuța deportaților, iar locuitorii Fundatei, autoritățile locale și județene au mult respect pentru ducerea mai departe a memoriei ororilor comuniste, ceea ce este un gest nobil, de apreciat și lăudat, exemplu de comportament civic demn de urmat.
Copiii şi nepoţii deportaţilor din Fundata prăznuiesc în fiacare an așa cum se cuvine Rusaliile, în dubla lor semnificație: creștină și istorică. Ei vin de pe unde soarta i-a dus prin țară şi chiar din străinătate pentru a respecta această sărbătoare. Indiferent de vreme, fiii satului străbat sute de km. şi vin la cimitirul din localitate pentru a cinsti memoria înaintaşilor, dar şi pentru a reînvia spiritul comunităţii.
Anul acesta fiilor satului li s-au alăturat circa 50 de foste victime ale deportării venite de la distanțe mari la chemarea conducerii AFDPR să le aducă un omagiu persecutaților politic. Principalul organizator a fost anul acesta domnul Leonard Câmpeanu, președintele Filialei București și vicepreședintele AFDP pe țară. Cu câteva săptămâni înainte a bătut drumul București-Fundata pentru a pune la punct toate detaliile comemorării a 75 de ani de la data declanșării tragicului eveniment din 1951. S-au implicat și autoritășile locale și toți fiii Fundatei, bucuroși că localitatea lor devine de interes național la marele praznic al Rusaliilor și că durerea lor este împărtășită de alți mulți români care nu-i uită pe strămoșii lor, atât de crunt loviți în perioada regimului comunist.
Evenimentul a început la monumentul din Fundata la care au participat locuitorii satului și oaspeții veniți de departe, pentru a cinsti memoria și a aduce un omagiu acestor martiri și pentru comemorarea a 75 de ani de la tragicul eveniment din istoria localității, în data de 31 mai 2026, prima zi de Rusalii.
Preoţi tineri au oficiat o slujbă în aer liber şi i-au pomenit pe cei adormiţi. Au urmat luările de cuvânt ale oficialităților locale și județene, ale conducerii AFDPR din București și filialelor din țară, ale supraviețuitorilor deportării la Fundata, ale invitaților Cosmin Budeancă de la IICCMER, Florentina Dobre și Valeriu Antonovici realizatorii. unui film documentar pe tema deportărilor. Apoi s-a mers în pelerinaj la vechea biserică din Fundata, construită în anii deportării și încă destul de bine conservată și la cimitir unde preoții au sfinţit cu vin toate mormintele. Pentru a păstra vie memoria acestei tragedii, domnul Leonard Câmpeanu a solicitat autorităților locale atribuirea unei mici suprafețe de teren în care Asociația Foștilor Deținuți Politici să construiască replica unei locuințe specifice deportaților din 1951 în apropierea monumentului din Fundata, astfel încât tinerele generații să aibă ideea completă a vieții deportaților din acele locuri.
Pentru partea a doua a evenimentului participanții au făcut deplasarea la Slobozia, la Centrul Cultural „Ionel Perlea”, una dintre clădirile emblematice din municipiu. Acolo s-a derulat simpozionul „75 de ani de la Deportările în Bărăgan”. Moderator a fost domnul Leonard Câmpeanu. După cuvântul de deschidere dânsul a dat, pe rând, cuvântul reprezentantului autorităților locale, secretarul general al CJ Ialomița Adrian-Robert IONESCU, d-nei Nina Moica-președinte al AFDPR, Ileana Mateescu-președinte al Filialei Mehedinți AFDPR, Cosmin Budeancă-reprezentant IICCMER, redactor șef al Revistei Memoria, Florentina Dobre- istoric și scriitor, Cornelia Fetea- președinte Filiala Caraș-Severin, Petrică Panduru- membru CD al AFDPR.
Fiecare vorbitor a subliniat în felul său monstruozitatea „Fenomenului Bărăgan” , consecințele acestui act samavolnic pe termen lung și scurt și necesitatea ca aceste adevăruri să fie evocate cu cât mai multe prilejuri pentru ca astfel de greșeli să nu se mai repete. Deportarea în Bărăgan nu a fost doar o deplasare forțată; a fost încercarea de a frânge spiritul unor oameni gospodari și demni. Dar ei nu s-au lăsat înfrânți. Au ridicat sate acolo unde erau doar ciulini și au păstrat demnitatea vie. Supraviețuitorii acestui Holocaust bănățean și oltean, urmașii deportaților, prin acțiuni de genul celei de la Fundata dovedesc faptul că vor și pot să-și exprime respectul pentru suferințele bunicilor și părinților.
Participanții la eveniment au fost bine primiți de actualii locuitori ai satului Fundata care dovedesc faptul că doresc și pot să-și exprime recunoștința și respectul pentru acești oameni care au contribuit , după reîntoarcerea din deportare, la existența și dezvoltarea satului natal și a țării, făcând abstracție de crimele comuniste. Au venit de Rusalii 2026 să aprindă o lumânare în memoria tuturor celor uciși în vremea comuniștilor. Organizatorii evenimentului și participanții au dovedit că înțeleg contextul crud al acelor vremuri. Iartă, pentru că ura nu construiește nimic.Dar nu uită. Nu uită suferința bunicilor și nici curajul lor de a construi o viață de la zero în pământul arid al Bărăganului și sacrificiile pentru a-și crește copiii în exil.
Activitatea s-a încheiat cu un parastas pentru sufletele martirilor plecați la cele veșnice.
Timișoara – leagăn al libertății și democrației – a găzduit, în 2 iunie 2026, o interesantă conferință internațională desfășurată în organizarea Adunării Regiunilor Europei – ARE și a Consiliului Județean Timiș, intitulată generic „Apărarea rezilienței democratice în era dezinformării”.
Reunind o parte din conducerea acestui forum european reprezentativ (în frunte cu Lukas Mandl, președintele ARE), dar și participanți din aproape 50 de regiuni, manifestarea s-a dorit a fi o dezbatere sinceră și responsabilă legată de influența tot mai pregnantă a rețelelor sociale și a inteligenței artificiale asupra proceselor democratice, în condițiile aderenței aproape exponențiale a populației la aceste instrumente tehnologice, în special a tinerilor.
Pe cale de consecință, în context a fost analizat și care mai este rolul presei într-o perioadă în care oricare cetățean are acces facil și direct la informații și, implicit, are posibilitatea de a reacționa prompt, fără intermediari și fără restricții, la orice îi este comunicat (în cazul nostru din partea autorităților publice de la orice nivel).
S-a subliniat, în context, că progresul tehnic este, fără îndoială, un factor favorizant în relația administrație-cetățean, cât și în afirmarea democrației, dar, în același timp, și un factor generator de riscuri pentru bunul mers al acestora.
Vorbitorii din diverse regiuni ale Europei – în plen sau pe secțiuni, în cadrul meselor rotunde sau al workshop-urilor- au evidențiat că relația administrație – cetățean a căpătat noi valențe, în special privind participarea tot mai largă și mai diversă la actul de decizie, la informarea multiplă, în toate domeniile, la obținerea unui feed-back privind rezolvarea problemelor comunităților.
Toate acestea au loc însă (și au un rol pozitiv pentru democrație) doar în măsura în care sunt exercitate cu responsabilitate și în slujba adevărului, al interesului reciproc pentru binele comun.
În realitate, însă, apare și reversul situației și riscurile majore aduse de accesul facil la informație și la comunicare, mai ales atunci când diverse grupuri de interese, de orice fel ar fi ele, nu acționează în aceeași direcție, susținând și promovând neadevăruri sau minciuni, direct sau prin omisiune, anulând astfel eforturile administrației pentru gestionarea treburilor comunității în interes comun.
În acest context s-a reluat și s-a dezbătut, evident, și tema fake-news, încercându-se găsirea unor soluții legale pentru limitarea sau chiar interzicerea lor. Lucru extrem de dificil, întrucât trebuie găsit un echilibru stabil și incontestabil între dreptul democratic la libertatea de expresie și blocarea răspândirii în masă a unor minciuni sau dezinformări care pot conduce la o ineficiență a actului administrativ, la o polarizare a societății sau chiar la conflicte.
Vizavi de aceste aspecte, s-a subliniat, printre altele, că regiunile au rol important în acest sens, deoarece pot limita acest fenomen, întrucât comunitățile sunt mai mici, iar adevărul este mai ușor de cunoscut și susținut, implicit prin relația directă între administrație și cetățean sau printr-o presă locală/regională responsabilă.
Pe de altă parte, s-a analizat și rolul media în perioadele de criză, când acțiunea ei poate limita sau, din contră, amplifica problemele majore cu care se confruntă comunitatea în cauză, toate fiind desfășurate la o intensitate pe care ți-o dă forța comunicării rapide și în masă, accesibilă până aproape la ultimul cetățean.
Ori, în aceste condiții, dincolo de elementele de ordin legislativ care pot interveni în acest demers de apărare a democrației și de punere a ei în slujba cetățeanului, s-a pus problema pe ce alte căi se mai poate acționa, inclusiv în privința media.
Și, în primul rând, s-a vorbit despre educație, despre profesionalism și despre responsabilitate, despre stimularea inițiaitivei cetățenești și crearea unor instrumente ale administrației prin care cetățeanul să-și facă ascultată vocea și de care să se țină cont în orice proces decizional.
Și, mai ales, s-a insistat pe nevoia dialogului, al dezbaterii continue, a unității în diversitate (Timișul fiind unanim apreciat în acest sens), astfel încât să nu se piardă cel mai de preț câștig – încrederea cetățenilor în administrație, în genere în stat.
Desigur, manifestarea a fost – în ansamblul ei – mai mult un prilej de a pune pe tapet o diversitate de probleme, dar și de cunoaștere reciprocă, motiv ca ea să trebuiască să fie urmată de altele similare și, mai ales, de o colaborare inter-regională, facilitată de tehnologiile moderne, care apropie – în timp și spațiu – comunitățile, dându-le posibilități sporite de colaborare și de acțiuni comune.
Prezent la manifestare din partea Filialei Timiș a UZPR, am totuși regretul că unul din actorii principali ai acestui demers esențial de apărare a democrației – Instituțiile Media – nu a fost prezent (sau implicat) la adevărata sa importanță și valoare, implicit prin organizațiile sale profesionale.
Poate tocmai de aceea, UZPR ar putea prelua, la rândul ei, dezbaterea acestei teme de maxim interes, reluând-o, în condițiile specifice țării noastre, printr-o acțiune desfășurată la nivel național.
Astăzi, de Ziua Învățătorului, aduc în fața d-voastră bucuria pentru apariția Revistei Banatcult, nr. 5 (ianuarie, februarie, martie), din anul II, urmând ca în curând să primim de la tipografie, următorul număr – 6 (aprilie, mai, iunie). Chiar dacă se spune că astăzi nu se mai citește, chiar dacă se consideră că sunt deja prea multe publicații, noi – Asociația Culturală Banatcult nu mergem pe aceste căi …. Știm că se mai citește și de asemenea știm că oricât de mult se scrie tot mai este loc pentru a pune pe hârtie lucruri despre locuri, oameni, evenimente! Aceasta dorim să facem prin intermediul acestei publicații trimestriale. Începând cu primul număr din acest al II-lea an, propunem rubricile:
Banatul turistic,
Banatul multicultural,
Bănățeni care au fost / Bănățeni care sunt,
Banatul astăzi. În numărul acesta, conform cuprinsului atașat, veți putea face cunoștință cu aspecte noi pe care le descoperim încă în partea aceasta de țară…. Vă dorim o lectură plăcută!
Pentru sugestii, colaborări, comenzi, vă rugăm să ne contactați la următoarea adresă: banatcult@gmail.com
Vă mulțumim!
Redactor șef, Mihai Vlădia/UZPR filiala Caraș Severin
