Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul și autorul dr. Rudolf Gräf. Tematica: Reșița industrială, secolele XVIII și XIX.
Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Rudolf Gräf, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und die Industrie im XVIII. und XIX. Jahrhundert.
Această întreprindere culturală poate deschide nesperate legături între academiile suedeză și română
Daniel Botgros
În anul în care Academia Română, ca for superior de cultură al națiunii, aniversează 160 de ani de existență, cea mai frumoasă punte de legătură cu Academia Premiului Nobel pentru Literatură considerăm că s-a realizat prin intermediul unei cărți monumentale despre Alfred Nobel, tradusă în limba română de către dr. Attila Varga. Dr. Atilla Varga este originar din Reșița, Ambasador Cultural al Academiei Române în Suedia, Visiting Researcher la Oxford Brookes University, Cercetător Științific Gr. I la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cel mai vechi institut de istorie din România.
Cum ați ajuns să traduceți în limba română cea mai importantă carte despre Alfred Nobel din toate timpurile, scrisă chiar de către academicianul Ingrid Carlberg, Secretar Permanent al Academiei Suedeze, cea care, din începând de anul acesta, va anunța, în toată lumea, următorele Premii Nobel pentru Literatură?
În calitate de cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cel mai vechi institut de istorie din România, pot aplica, în fiecare an, la programul de schimb interacademic pe care Academia Română îl derulează cu Academia Regală de Litere, Istorie și Antichități din Stockholm. Eu, personal, m-am conectat la acest program în urmă cu 14 ani. Am ales să merg, în fiecare an, în capitala Premiilor Nobel, deoarece mi-am dorit tot timpul să studiez Arhiva Comisiei Nobel pentru Literatură și, firește, faimoasa Bibliotecă Nobel, creată în anul 1901. Acolo se întrunește Comisia Nobel care analizează dosarele candidaților la marea distincție mondială. Într-o zi, pe când mă aflam chiar în Biblioteca Nobel, am găsit o lucrare monumentală, de peste 700 de pagini, despre Alfred Nobel, scrisă de Academician Ingrid Carlberg, Secretarul Permanent al Academiei Suedeze, cea care, începând cu data de 1 iunie a anului curent, va anunța în întreaga lume următoarele Premii Nobel pentru Literatură. Fiind musafir al Academiei Regale, mi-am permis să îi scriu acesteia un e-mail în care m-am prezentat și i-am cerut permisiunea de a traduce în limba română cartea ei, sugestiv intitulată: „Nobel. Enigmaticul Alfred și Premiile sale”. Spre marea mea stupefacție, Secretarul Permanent al Academiei Suedeze mi-a răspuns în mai puțin de zece minute. Într-o primă fază, recunosc, nici nu am știut cum să gestionez răspunsul său favorabil… în contextul în care, timp de peste 100 de ani, faimoasa Academie Suedeză nu a avut nicio punte de legătură cu spațiul românesc, nu mi-am permis să îmi imaginez că cineva aflat într-o poziție atât de înaltă îmi va acorda toată încrederea de a prelua responsabilitatea traducerii, în limba română, a celei mai importante cărți despre fondatorul Premiilor Nobel. Eu, pe doamna Academician Ingrid Carlberg, nu o cunoscusem până atunci… Faptul în sine că mi-a acordat, totuși, încrederea sa a fost pentru mine o mare onoare pe care am privit-o și ca pe o șansă pentru România. Țara noastră are nevoie de cele mai frumoase punți culturale de legătură cu Țara Premiilor Nobel.
Era o mare responsabilitate, așa că trebuia să existe o serioasă motivație să realizați această traducere. Se cunoaște cât de importantă este traducerea, mai ales creative, a unei cărți. De ce este nevoie în România de o asemenea lucrare?
Există trei motive care m-au determinat să încep traducerea, în limba română, a unei asemenea cărți monumentale. Întâi de toate, prima prezență românească în competiția pentru Premiul Nobel pentru Literatură datează chiar din anul 1901. Atunci a avut loc cea dintâi ediție a Galei Nobel. De atunci și până astăzi, România candidează anual la această mare distincție mondială. În atare situație, m-am gândit că cea mai importantă carte despre Alfred Nobel din toate timpurile ne va ajuta să înțelegem și noi, finalmente, ce anume a urmărit renumitul inventator prin instituirea acestor premii. În al doilea rând, mi-am dat seama de valoarea acestei cărți atunci când am observat că ea a fost scrisă pe baza unor surse inedite de arhivă. Autoarea a consultat mii și mii de pagini de documente care, până acum, nu au văzut lumina tiparului. Cele mai multe dintre ele se află în Arhiva Fundației Nobel, iar până la apariția acestei cărți nu au fost valorificate niciodată, timp de peste 100 de ani. Astfel, Academician Ingrid Carlberg a reușit să-l prezinte pe Alfred Nobel așa cum nimeni nu a mai făcut-o până acum: cu luminile și umbrele sale, integrat în contextul epocii în care a trăit. Finalmente, dar nu în ultimul rând, mi-am dorit ca, prin această traducere, procesul de transfer cultural dintre România și Suedia să fie așezat pe noi coordonate. Traducând cartea doamnei Academician Ingrid Carlberg, am avut ocazia să mă conectez mai bine la tot ceea ce înseamnă „Spiritul Alfred Nobel”. Renumitul inventator a depășit frontiere etnice și naționale, reușind, prin felul său de a fi, dar mai ales prin munca și invențiile sale, să apropie oameni, comunități și țări deopotrivă. Această carte, dar mai ales „Spiritul Alfred Nobel”, m-au convins, așadar, să privesc diplomația culturală dintr-o altă perspectivă…
Dacă o carte celebră despre Alfred Nobel v-a convins să regândiți strategia de diplomație culturală vis-à-vis de Suedia, ce anume credeți că ar trebui să facem pentru ca propria noastră cultură, respectiv istoria românilor, să fie mai bine cunoscută în Suedia? Sau, mai simplu spus, cum ar trebui să fim și noi mai… pe spiritul lui Alfred Nobel? Adică, mai direct spus, să luăm și noi Premiul Nobel pentru Literatură, într-o bună zi.
Eu, personal, am cercetat îndelung Arhiva și Biblioteca Nobel. Într-una dintre zile, pe când studiam baza de date a faimoasei Biblioteci Nobel din Stockholm, am remarcat carențe grave în ceea ce privește prezența, în acel spațiu, a unor lucrări fundamentale, adevărate cărți de vizită pentru România. Din acest motiv, în anul 2024, am dus, în premieră, la Biblioteca Nobel, o istorie a Transilvaniei în limba engleză. În anul următor, am oferit, tot în premieră, o istorie a românilor, publicată, de asemenea, în limba engleză. În contextul în care, la renumita Bibliotecă Nobel, creată în anul 1901, istoria românilor publicată într-o limbă de circulație internațională ajunge după o întârziere de 124 de ani, părerea mea este că transferul cultural trebuie intensificat. L-am tradus pe Alfred Nobel în limba română, îl voi traduce și pe Raoul Wallenberg, apoi voi oferi o istorie a Suediei în limba română, urmată de o istorie a literaturii suedeze, tot în limba română. Cred că ar fi frumos și util ca România să ofere, la rândul ei, Suediei, acest gen de cărți, publicate, însă, în limba sa națională. Până la urmă, „Spiritul Alfred Nobel” înseamnă construirea unor punți solide de legătură între oameni, idei și țări deopotrivă.
Simbolic vorbind, care credeți că este mesajul acestei cărți pentru România, pentru români?
Cartea doamnei Academician Ingrid Carlberg a fost publicată până acum în limba suedeză, engleză și… limba română! Urmează traducerea ei în alte limbi naționale: maghiară, germană, franceză, italiană, spaniolă etc. Din punctul de vedere al limbii, prin această carte, Alfred Nobel a venit, cu prioritate, în România, la români… tocmai în acest an special în care Academia Română marchează 160 de ani de existență.
Dan Constantin, președinte al Uniunii Ziariștilor profesioniști din România, a fost distins cu Premiul Opera Omnia, acordat în cadrul Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții „Zilele Iei, Zilele Poeziei”, care a avut loc la Târgu Lăpuș.
Distincția i-a fost acordată președintelui UZPR pentru „prestigioasa carieră jurnalistică dedicată adevărului, responsabilității și valorilor presei românești, pentru contribuția remarcabilă, pentru promovarea profesiei de jurnalist și pentru activitatea neobosită în slujba breslei gazetărești”.
Se spune că jurnalismul este prima ciornă a istoriei. Generații de ziariști au scris această istorie cu pasiune, responsabilitate și, uneori, cu sacrificii personale. În acest peisaj în continuă schimbare, există un fir care leagă trecutul de prezent: necesitatea unei structuri care să protejeze nu doar interesele breslei, ci și dreptul publicului la o informare corectă. Astăzi, acest rol de gardian al valorilor profesionale revine, cu o responsabilitate sporită, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Forța UZPR rezidă în structura sa extinsă, formată din filiale județene și reprezentanțe în Diaspora, care acționează ca un veritabil barometru al calității jurnalistice. Acest dinamism este susținut de cifre și fapte: activitatea Uniunii este validată anual prin Rapoartele de activitate publicate în Monitorul Oficial, documente ce atestă transparența și utilitatea socială a proiectelor desfășurate.
Recent, conducerea Uniunii și-a reafirmat sprijinul pentru filialele teritoriale în cadrul reuniunilor regionale, precum cea de la Carei, unde s-a pus accent pe coeziunea breslei și pe rolul jurnalistului în păstrarea identității culturale. Dialogul constant dintre conducerea centrală și teritoriu nu este o formalitate administrativă, ci un transfer de energie și viziune.
Un aspect esențial al muncii în cele filialele Uniunii este deschiderea către viitor. UZPR nu este un „club închis”, ci un laborator de talente. Prin taberele de jurnalism organizate pentru tineri și prin concursurile de profil, jurnaliștii cu experiență își asumă rolul de mentori. Ei nu învață tinerii doar tehnici de redactare, ci îi educă în spiritul rigorii deontologice – acea „busolă morală” fără de care jurnalismul devine simplă propagandă. Această emulație a fost celebrată recent la Gala Premiilor UZPR, unde excelența a purtat nume proprii. Dinamismul Filialei Iași, performanța celor din Roman sau rafinamentul celor din Presa Culturală sunt dovezi clare că jurnalismul de calitate vibrează cu intensitate în toate colțurile țării.
Colaborarea dintre filiale și platformele centrale ale Uniunii – site-ul oficial și revista UZP – a creat un ecosistem informațional unic. Ziarele locale ale membrilor noștri devin surse de inspirație la nivel național, iar revista UZP se transformă într-o tribună unde experiența seniorilor se întâlnește cu entuziasmul debutanților. Această oglindire reciprocă asigură o vizibilitate fără precedent muncii depuse în teritoriu. Filialele UZPR sunt mai mult decât structuri organizatorice; ele sunt „cetățile” în care se apără limba română, adevărul și respectul pentru cititor. Într-o lume a algoritmilor reci, noi rămânem ancorați în realitatea caldă a comunităților pe care le reprezentăm, scriind, zi de zi, istoria prezentului.
O dimensiune specială, care oferă Uniunii anvergură internațională, este activitatea intensă a filialelor și reprezentanțelor din Diaspora. Pentru colegii noștri care activează în comunitățile de români din Europa, America sau din vecinătatea istorică, jurnalismul depășește granițele simplei informări; el devine un act de rezistență culturală. Fie că vorbim despre publicații de tradiție din comunitățile românești sau despre portaluri de știri moderne, jurnaliștii UZPR din afara granițelor sunt cei care mențin viu „spiritul acasă”. Ei sunt primii care reacționează la problemele diasporei, dar și cei care promovează valorile românești în spațiul global. Colaborarea lor cu site-ul Uniunii și cu Revista UZP nu este doar una profesională, ci una afectivă, transformând fiecare articol într-un fir invizibil care leagă destinele românilor de pretutindeni.
Prin ei, UZPR demonstrează că breasla noastră nu are frontiere atunci când mizele sunt adevărul și dragostea de neam. Suntem o comunitate unită, de la Iași la Carei și de la București până în cele mai îndepărtate colțuri ale Diasporei, scriind împreună, zi de zi, istoria prezentului, cu demnitate și profesionalism.
În urmă cu 25 de ani, începea o colaborare rodnică jurnalistică și științifică între doi ziariști aflați la o distanță de peste 8.000 de km, unul de celălalt. Este vorba despre prof. univ. dr. Florentin Smarandache de la Universitatea New Mexico din S.U.A. –matematician, jurnalist, scriitor, editor, întemeietorul curentului paradoxist în literatură și artă, părintele teoriei neutrosofice, și subsemnatul – Andrușa R. Vătuiu, inginer diplomat, jurnalist (membru al UZPR) și scriitor din România.
În urma acestei colaborări, au fost publicate patru cărți, toate în ediție bilingvă română – engleză și o mulțime de articole de presă ce au văzut lumina tiparului în diverse reviste din toată lumea.
După primul volum de pamflete „Paradoxismul civic (Nonsensul Sensului)” apărut la Editura Primus din Oradea în 2016, care a primit „Mențiune de onoare” în cadrul „Premiului Literar Internațional Corona” din Italia în anul 2017, au urmat alte trei volume de cercetare științifică.
În materialul de față, analizez două dintre ele, care au generat subiectul acestui material.
În anul 2017, la Editura Ponce Editions din Bruxelles, a fost publicată cartea „Easier to break from inside than from outside” („Mai ușor să distrugi din interior decât din exterior”), o lucrare de cercetare din domeniul sistemelor dinamice, care a primit Premiul special „Dosoftei” la Festivalul – concurs internațional de creație literar artistică Timișoara, 2017.
Următoarea, „Evoluție neutrosofică umană în Spirală sau Divinul este în Om” („Human Neutrosophic Evolution in Spiral or the Divine is in the Man”), a fost publicată la Editura Kalendarium din Oradea, în 2019. Cartea a fost selectată de Asociația Fizicienilor din SUA pentru a fi prezentată la Congresul Internațional de Cercetare Științifică, ce a avut loc în noiembrie 2019 la New Jersey (SUA). Ceva mai înainte, la 6 iulie 2019, directorul publicației „Observatorul” din Toronto, Dumitru Puiu Popescu, a prezentat cartea la serata culturală ce a avut loc la Câmpul Românesc de la Hamilton (Canada).
De curând, a apărut în revista internațională de știință și ingineria informației „N.S.S.” editată de către Universitatea din New Mexico (SUA), articolul „Dinamici Neutrosofice Spirale Interne: conexiunea dintre evoluția neutrosofică umană și Legea Dezintegrării Interne a Sistemelor Dinamice”, sub semnătura prof. univ. dr. Florentin Smarandache și a subsemnatului, care arată în rezumat că „cele două idei de mai sus par să completeze remarcabil de bine și pot fi privite ca două legi complementare ale dinamicii neutrosofice”.
–Legea Dezintegrării Interne a unui Sistem Dinamic Neutrosofic (2017 – ,,Este mai ușor să distrugi un sistem din interior decât din exterior”);
–Legea Evoluției Neutrosofice Spirale Umane (2019 – Ființele umane evoluează prin cicluri neutrosofice succesive, combinând progresul, regresia, incertitudinea și transcendența, mișcându-se în spirală, nu în linie dreaptă)
Prima teorie descrie dinamica distructivă a unui sistem și cea de a doua dinamica constructivă a unei ființe umane. Împreună, ele sugerează că, orice sistem neutrosofic evoluează printr-o traiectorie spirală, dar direcția spiralei depinde de echilibrul dintre forțele constructive și distructive interne.
Sub formă neutrosofică E = (T,I,F), unde T=tendințe constructive (evolutive), I=tendințe indeterminate și F=tendințe distructive.
Pe baza celor două lucrări menționate mai sus, s-a putut emite un principiu nou, „Principiul Dominării Interne Neutrosofice” pentru orice sistem dinamic neutrosofic complex, pe perioade suficient de lungi.
Aceasta înseamnă:
–civilizațiile sunt distruse în principal din interior; –organizațiile se prăbușesc din interior; –indivizii evoluează din interior; –creșterea spirituală începe din interior. Așa sunt conectate în mod natural ambele teorii. Acest material constituie de fapt, actul de naștere al „Principiului Dominării Interne Neutrosofice”.
În concluzie, putem spune că lucrarea din 2017 oferă o lege neutrosofică a prăbușirii interne, în timp ce lucrarea din 2019 oferă o lege neutrosofică a evoluției interne. Sinteza lor conduce la un cadru general – Dinamici Neutrosofice Spirale Interne – capabil să descrie traiectorii constructive, distructive și indeterminate în sistemele complexe. Acest cadru extinde teoriile clasice ale evoluției, teoria sistemelor și teoria sistemelor dinamice, în paradigma neutrosofică. Aceasta este una dintre primele lucrări care conectează explicit sistemele dinamice neutrosofice, evoluția spirală, atractori și prăbușirea internă a sistemelor, într-un cadru matematic unic.
Reacția lumii științifice mondiale nu s-a lăsat așteptată. La numai câteva zile după publicarea materialului în revista americană „N.S.S. ”, am primit o propunere pentru publicarea lucrărilor noastre, într-o revistă științifică a unei universități din Asia.
Iată așadar, doi jurnaliști și scriitori, unul român și celălalt româno-american, care, aventurându-se în lumea științifică, reușesc să realizeze importante proiecte de cercetare.
În calitate de membru al UZPR, sunt mândru să port însemnele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România în toate demersurile mele jurnalistice și științifice.
De asemenea, țin să menționez că sunt onorat să fac parte dintre colaboratorii și prietenii distinsului prof. univ. dr. Florentin Smarandache, cel care în anul 2011 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
