(dialog cu medicul Zăvoian Călin-Ionuț, Medicină fizică și de reabilitare, SC CarollMed Hunedoara)

– Pentru început, punctați-ne cele mai semnificative date biografice.
– M-am născut în Municipiul Hunedoara. Am absolvit Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, fiind ulterior admis la Facultatea de medicină din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, pe care am absolvit-o în 2020. Mi-am continuat pregătirea de rezidențiat tot în centrul universitar din Cluj-Napoca, cu un scurt periplu de 5 luni la București, unde am avut posibilitatea de a învăța despre reabilitarea pediatrică la Centrul de Recuperare pentru Copii „Robănescu – Pădure”.
– De ce loc de muncă în municipiul Hunedoara și nu într-un centru universitar?
– Alegerea făcută a fost influențată de faptul că atât eu, cât și soția suntem hunedoreni și avem familia și prietenii aici. Mai mult, oportunitatea pe care mi-au oferit-o cei de la CarollMed Hunedoara, de a practica medicina într-un mediu profesionist și plăcut, a înclinat decisiv balanța în favoarea întoarcerii acasă.
– Aveți o specializare inedită. Prezentați-ne câteva amănunte despre rolul acesteia în folosul pacientului.
– Este singura specialitate care urmărește nu doar diagnosticul medical, ci și cel funcțional al pacientului. Reabilitarea medicală este așadar o specialitate care pune pe primul plan calitatea vieții pacientului și nu neapărat boala acestuia.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră, pacientul?
– Pacientul este omul care vine cu o suferință în cabinetul de consultație, omul în rolul căruia încerc să mă pun și pentru care îmi folosesc de fiecare dată toate cunoștințele pentru a-i ameliora suferința și a-i îmbunătăți calitatea vieții.
– Cum stați cu pregătirea profesională?
– Categoric, pentru orice medic, este esențială educația medicală continuă. Recunosc că în ultimul timp, de când sunt și proaspăt tată, participarea fizică la diverse cursuri și congrese a fost mai rară, dar datorită avansului tehnologic, am reușit să particip la câteva cursuri în format on-line, pe diverse platforme de educație medicală.
– Vorbiți-ne despre o satisfacție mai deosebită din activitatea dumneavoastră profesională.
– Cred că datorită specificului acestei specialități, spre deosebire de altele, contactul meu cu pacientul este de multe ori de lungă durată, de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor, ceea ce ne permite de multe ori să vedem și să monitorizăm evoluția în bine a pacienților, iar satisfacția vine tocmai din acest lucru, că reușesc să văd de aproape progresul acestuia.
– Care vă este visul în domeniul profesional?
– Nu l-aș numi neapărat un vis, dar mi-aș dori ca această specialitate să primească o mult mai bună recunoaștere la nivel național, pentru că, din păcate, mulți încă văd reabilitarea ca pe ceva opțional și nu obligatoriu.
– Legea compensației vă ajută la ceva?
– Cred că legea compensației reflectă un principiu general al vieții: atunci când pierdem ceva sau întâmpinăm o problemă, avem tendința să găsim mereu alte resurse pentru a merge totuși mai departe. Ca medic, văd acest lucru și în reabilitare, unde ne bazăm frecvent pe capacitatea organismului și a pacientului de a se adapta și de a găsi soluții pentru a-și relua activitățile și a funcționa cât mai bine posibil, chiar și atunci când nu putem restabili complet funcția afectată.
– Ce sfaturi dați bolnavilor care ar avea nevoie de specialitatea dumneavoastră?
– Le-aș spune în primul rând că nu este normal să trăiască cu durere cronică și să o accepte ca pe ceva inevitabil doar pentru că „au o anumită vârstă” sau pentru că problema durează de mult timp. Durerea persistentă merită evaluată și tratată. În același timp, cred că niciodată nu este prea târziu să îți îmbunătățești starea de sănătate, mobilitatea sau calitatea vieții. Chiar dacă nu putem întotdeauna vindeca complet o afecțiune, de cele mai multe ori putem reduce durerea, îmbunătăți funcția și ajuta pacientul să își recapete independența și încrederea în propriul corp. Cel mai important este să nu amâne consultul și să nu renunțe la ideea că lucrurile se pot schimba în bine.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR