Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții – Zilele Iei, Zilele Poeziei, desfășurat la Târgu Lăpuș între 27-29 iunie 2026, ajuns la a VI-a ediție a confirmat, dincolo de foarte multe lucruri despre care se poate discuta mult și bine, calitățile manageriale excepționale ale Valeriei Bilț, inițiatoarea festivalului, dar și artizanul lui desăvârșit. Indiscutabil, a fost ediția cea mai reușită, consistentă la toate capitolele, și performantă ca niciodată până acum, la capitolul deschidere spre alte țări de poezie pline. Publicăm acum, ca să nu ieșim din timp, câteva date și gânduri depre această ediție, urmând să găzduim în numerele viitoare și alte contribuții ale participanților la festival. (N. Băciuț)

*

Există locuri în care timpul nu se măsoară în ore, ci în emoții. Există întâlniri în care cuvintele nu sunt doar rostite, ci trăite. Iar la Târgu Lăpuș, în inima Maramureșului, Festivalul Internațional de Literatură, Artă și Tradiții –Zilele Iei, Zilele Poeziei a dovedit, încă o dată, că adevărata cultură nu se expune, ci se trăiește, asemenea unei ii moștenite din generație în generație, cusută cu răbdare, credință și iubire de neam.

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Cluj, reprezentanța Maramureș, și prin colaborarea unor prestigioase instituții culturale, Târgu Lăpuș s-a transformat pentru câteva zile într-o cetate a spiritului românesc, în care literatura, arta și tradiția au vorbit aceeași limbă: limba identității.

Festivalul a debutat în acordurile solemne ale Imnului Național al României și ale Imnului ASTRA, interpretate cu sensibilitate de eleva Maria Gheduțiu, urmate de mesajul de bun-venit al primarului Andrei Vlad Herman, care a reafirmat rolul culturii ca fundament al unei comunități ce își respectă trecutul și își construiește cu demnitate viitorul.

Sub inspirația directorului festivalului, Nicolae Băciuț, și prin eleganța organizatorică a președintei Valeria Bilț, manifestarea a devenit un spațiu al dialogului autentic între generații, între țări și între domenii ale creației. Scriitori, poeți, jurnaliști, artiști plastici și oameni de cultură veniți din România, Republica Moldova, Franța, Belgia, Italia, Canada, Rusia, Ungaria și Georgia au demonstrat că valoarea nu cunoaște granițe, iar cultura rămâne cea mai trainică punte între oameni.

O strălucire aparte au conferit-o conferințele academice, moderate cu rafinament de scriitorul Nicolae Băciuț, transformate în adevărate lecții despre memorie, identitate și destin. Profesorul universitar dr. Ioan Chirilă, director al Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca și președinte al ASTRA Cluj, prin conferința „Cultură, identitate națională și unitate de neam în istorie, literatură și artă”, a demonstrat că națiunile rezistă prin cultura lor, iar patrimoniul spiritual reprezintă cea mai sigură garanție a continuității istorice.

Profesorul universitar dr. Cornel Munteanu, reputat critic literar, a readus în lumină începuturile poetului Octavian Goga, prin conferința „Debutul lui Octavian Goga la Budapesta”, oferind publicului o incursiune fascinantă în geneza unei opere care avea să marcheze literatura română.

La rândul său, profesorul universitar dr. Gheorghe Glodeanu, unul dintre cei mai apreciați istorici și critici literari contemporani, a deschis porțile imaginarului eliadesc prin conferința „Mircea Eliade și provocarea imaginarului”, invitând auditoriul la o reflecție asupra mitului, sacrului și condiției omului aflat în permanentă căutare de sens.

Aceste conferințe au confirmat faptul că festivalul nu este doar o sărbătoare a poeziei, ci și un autentic for academic, în care ideile circulă liber, iar cultura își împlinește una dintre cele mai importante misiuni: aceea de a forma conștiințe.

Lansarea revistei Astra Lăpușeană, prezentată de Nicolae Băciuț, președintele UZPR Mureș și director al Editurii Vatra Veche, a adăugat o nouă filă patrimoniului cultural al Țării Lăpușului.

Revista nu este doar o publicație, ci un spațiu al memoriei vii, în care evenimentele și creațiile dobândesc permanență.

Participarea președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, precum și ceremonia de înmânare a diplomelor UZPR au reafirmat rolul esențial al jurnalismului în conservarea memoriei culturale și în promovarea valorilor autentice.

Festivalul a fost onorat de prezența reprezentanților celor șapte Despărțăminte ASTRA, reuniți în cadrul lucrărilor ASTRA Lăpușeană, confirmând continuitatea unei tradiții care, de peste un secol și jumătate, cultivă educația, limba română și conștiința națională.

Prestigiul manifestării a fost întregit de activitatea juriului, prezidat de profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, de lansările editoriale și de întâlnirea cu sculptorul Alexandru Perța-Cuza, artist care demonstrează, prin fiecare lucrare, că lemnul poate deveni rugăciune, simbol și poezie.

Un moment de o rară frumusețe l-a reprezentat prezența celei mai tinere participante la lucrările ASTRA Lăpușeană, Ana Stan, dovadă că viitorul culturii începe acolo unde copiii învață să iubească tradiția.

Pelerinajul la Mănăstirea Rohia și întâlnirea cu universul spiritual al lui Nicolae Steinhardt au oferit participanților un răgaz de reculegere și reflecție, acolo unde credința și cultura se întâlnesc firesc.

Gala Premiilor a încununat zilele de sărbătoare, iar recitalul extraordinar al sopranei Paula Crișan a înălțat emoția până la dimensiunea artei pure. Vocea sa a fost asemenea ultimei strofe a unui poem pe care nimeni nu și-ar fi dorit să-l încheie.

La Târgu Lăpuș nu s-au oferit doar premii. S-au întâlnit destine, s-au născut prietenii, s-au consolidat punți între generații și între popoare, iar cultura și-a reafirmat puterea de a uni ceea ce timpul și distanțele încearcă uneori să despartă.

Poate tocmai de aceea, Zilele Iei, Zilele Poeziei nu mai sunt doar un festival.

Au devenit o stare de spirit, o lecție despre demnitate culturală și un reper al României profunde, acolo unde ia nu este doar veșmânt, ci memorie, poezia nu este doar literatură, ci respirația unui popor, iar cultura rămâne cea mai sigură cale prin care o națiune își păstrează sufletul viu.