GLOBSEC a găzduit recent o sesiune paralelă la Forumul GLOBSEC 2026 de la Bratislava, reunind cercetători din trei proiecte europene de top pentru a examina modul în care operează manipularea informațiilor în diferite contexte naționale și regionale.
Realitatea distorsionată. Manipularea informațiilor și impactul acesteia în Europa a oferit o perspectivă interregională asupra narațiunilor de dezinformare, bazându-se pe cercetări din Europa Centrală, regiunea Mării Negre și Europa de Vest. Panelul a explorat vulnerabilitățile comune din mediul informațional, precum și factorii structurali care fac ca operațiunile de influență să fie atât de dificil de contracarat.
Dr. Christian Noack, de la Universitatea din Amsterdam, a prezentat concluziile proiectului NARDIV, care a examinat modul în care sunt percepute narațiunile informaționale maligne rusești în patru țări: Polonia, Slovacia, Germania și Franța. O constatare izbitoare a fost că aproximativ 80% dintre comentarii nu au interacționat direct cu narațiunile în sine, reflectând în schimb starea de spirit. Analiza calitativă a dezvăluit modul în care spațiile de comentarii online dau naștere unor comunități afective organizate în jurul unui sentiment puternic de „noi” și „ei”. Recomandările NARDIV îndeamnă cercetătorii, jurnaliștii, platformele și factorii de decizie să evite tratarea implicării ridicate ca un indicator al opiniei publice autentice, să crească gradul de conștientizare a activității boților și a comportamentului neautentic coordonat și să sprijine practicile de transparență și moderare a platformelor în conformitate cu Legea europeană privind serviciile digitale.
Provocare specifică local și comună structural. Jakub Kubs (CEDMO) a prezentat o cercetare asupra rețelei Pravda („Ofensiva globală: Cartografierea surselor din spatele rețelei Pravda”), o infrastructură coordonată de site-uri web care produc și distribuie sistematic conținut manipulator către publicul european. Constatările documentează modul în care astfel de rețele exploatează amplificarea algoritmică și vizează liniile de deviație societale existente.
Participanții au împărtășit perspective din contextele lor naționale și regionale, creând o imagine a unei provocări care este atât specifică local, cât și comună structural. O temă centrală a fost rentabilitatea dezinformării ca instrument de manipulare a informațiilor externe: spre deosebire de războiul convențional, operațiunile de influență necesită investiții minime pentru a produce un efect politic semnificativ. După cum a remarcat un participant citat de globsec.org, resursele necesare pentru a influența alegerile într-o țară mică prin manipulare coordonată a informațiilor sunt comparabile cu costul unei singure zile de conflict convențional. Această asimetrie face ca dezinformarea să fie un instrument atractiv pentru actorii ostili și o amenințare subestimată pentru democrații. Participanții au atras atenția că Europa trebuie să fie mult mai activă în a riposta și că manipularea informațiilor ar trebui tratată nu doar ca o provocare în materie de comunicare sau alfabetizare mediatică, ci ca o problemă de securitate care necesită un răspuns instituțional și politic pe măsură. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com