Practica jurnalismului contemporan se confruntă cu numeroase neajunsuri și amenințări, generate atât de transformările tehnologice, cât și de schimbările sociale, economice și politice. Aceste provocări fac tot mai dificilă respectarea deontologiei profesionale a jurnalistului profesionist. Se dovedește tot mai mult necesară o clarificare a diferențierii dintre statutul de jurnalist practicant în folosul societății și alte categorii de profesioniști, angajați pentru apărarea unor interese private.
Membrii UZPR ai Filialei „Valeriu Braniște” Timiș, încă din anul trecut și-au stabilit un plan de activități care să dea posibilitatea jurnaliștilor să-ți exprime punctul de vedere în această direcție. Dacă la începutul lunii s-a dezbătut subiectul libertății de exprimare, cu concursul excepțional al distinsei jurnaliste timișorene, conf. univ. dr. Lia Lucia Epure, luni, 18 mai (a.c.), la sediul filialei situat în incinta Bastionului Theresia din Timișoara, lector univ. dr. Mircea Mitruțiu, un reputat expert advocacy și comunicare (membru UZPR), a susținut expunerea „Asemănări și deosebiri între lobby, advocacy și jurnalism”. Moderatorul acțiunii, conf. univ. CS II, dr. Ioan David – președinte al filialei noastre, a reamintit colegilor faptul că Mircea Mitruțiu este licențiat în inginerie (Universitatea Politehnica Timișoara), absolvent al cursurilor masterale de „Management și Marketing în Mass Media” și „Politici Publice și Advocacy” și doctor în economie, specializarea Marketingul serviciilor de consultanță la Universitatea de Vest din Timișoara. A desfășurat o excelentă activitate în presa locală din Timișoara, în perioada 1987-2008, cu articole în Forum Studențesc, Gazeta de Vest, Agenda, Renașterea Bănățeană, rețeaua Monitorul, Focus Vest și Banat Business. A fost realizatorul emisiunii economice ”Bursa Viitorului”, la Analog TV. În ultima perioadă își exercită mai mult postura de specialist în lobby, advocacy și comunicare pentru ONG-uri, parteneri sociali (patronate și sindicate) și organizații ale mediului de afaceri.
Expunerea a stârnit un mare interes audienței, mai ales prin modul interactiv în care a fost realizată. Au fost explicați succint termenii: Advocacy – ca o pledoarie retorică și argumentată pentru susținerea unei cauze comune, respectiv Lobby-ul, o activitate de influențare etică, persuasivă și transparentă a deciziilor, politicilor și legislației, în folosul grupurilor legitime de interese. Desigur că, au apărut diferențe de opinie privind legitimitatea unor grupuri beneficiare a unor de asemenea servicii plătite. Interesantă a fost situarea jurnalistului în unele mecanisme relaționale, susținute prin advocacy și lobby. De fapt, în practică se identifică multe competențe comune ale jurnaliștilor profesioniști cu cei care practică aceste activități mai noi apărute pe piața muncii. Sunt necesari jurnaliștii de investigații, buni comunicatori media, cu orientare bună către mediul, politic, respectiv cel social. S-au prezentat mai multe asemănări dintre lobby și jurnalism: aceeași materie primă de lucru – informația, aceeași familie ocupațională asociată relațiilor publice și comunicării, competențe specifice și roluri comune – documentare, monitorizare, redactare, comunicare. În fond, jurnalistul profesionist este tentat să acceadă într-un asemenea sistem, desfășurând cu preferință activități de advocacy și lobby, mult mai bine plătite, mai ales când se realizează în mediul corporatist, de ce nu și în cel politic.
După expunere, a urmat o sesiune de întrebări, dar mai ales de exprimare a unor opinii ale unor jurnaliști de carieră, legate de actuala practică jurnalistică la limitele deontologiei profesionale datorită dificultăților întâmpinate privind asigurarea veniturilor existențiale din munca într-o redacție. Dacă vechiul ziarist era așteptat de cititor pentru punerea adevărului în lumină, de multe ori, astăzi, el luptă cu aceleași arme, dar exercitându-și rolul de „influencer”, motivat material, cu orientare către manipulare. În multe situații, își folosește abilitățile de documentare sistematică, prelucrător de informație și, mai apoi, un vânzător pe piața media.
Profesorul Gheorghe Ciulpan, referitor la conștiința profesională a actualului jurnalist, a adus aminte de gazetarul și publicistul Tudor Arghezi (21.05.1880-14.07.1967), care, în urmă cu 130 de ani debuta în revista Liga Ortodoxă. Au fost evocate memorabilele versuri: „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”, din poezia Testament, volumul Cuvinte potrivite. Versurile reprezintă unul dintre cele mai cunoscute manifeste poetice din literatura română, iar volumul are o legătură profundă cu gazetăria și publicistica autorului, sugerând chiar ideea muncii gazetărești: alegerea exactă a cuvântului, responsabilitatea formulării și puterea limbajului public – expresie a unei conștiințe gazetărești moderne.
Despre conștiința jurnalistului a fost vorba și în acțiunea organizată și desfășurată la sediul UZPR, filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în ziua de 25.05.a.c., având ca punct de plecare expunerea „Un jurnalist pe nedrept uitat. Cassian Munteanu (1892-1921)”, făcută de doamna Constanța Sylvia Hârceagă. S-a adus astfel, un binemeritat omagiu, celui care și-a dedicat scurta-i viață scrierii, luând atitudine față de nedreptăți, un jurnalist, publicist și patriot bănățean, recunoscut pentru activitatea sa din perioada Primului Război Mondial, un susținător al idealului Marii Uniri. A activat atât în Banat, cât și în București și Craiova, remarcându-se prin articole cu caracter național și patriotic.
Aceste paralele, aceste salturi în timp, trebuie să ne dea mai mult de gândit asupra prezentului și viitorului jurnalismului. Deși tehnologia oferă acces rapid la informație și posibilități extinse de comunicare, ea generează și riscuri majore pentru adevăr, responsabilitate și independență editorială. Viitorul jurnalismului depinde de consolidarea educației media, protejarea libertății presei și adaptarea eticii profesionale la noile realități digitale.