Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița: INVITAȚIE – PROGRAM

1 mai 2026 / uzpcarasseverin / Scrie un comentariu

3 mai 2026, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai.

Simpozion internațional, cu participarea unor jurnaliști din Banat / România & Serbia.

Tema simpozionului: „Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”.

Organizat în cooperare de Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova = Pančevo / Banatul Sârbesc și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

4 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Program muzical realizat de elevi ai Liceului de Arte „Sabin Păuța“ Reșița, coordonatoare: prof. Anița Strîmbu.

De vorbă despre Europa, cu studenții Casandra Acia și Iasmina Milena Cărămidaru, an I, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării – Centrul Universitar UBB Reșița, coordonator: dr. Mihaela Martin.

Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.

5 mai 2026, ora 13.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XIX-a). O expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

5 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Expoziție de artă plastică la ceas aniversar: Doina Hlinka – 65.

6 mai 2026, ora 12.00, Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă:

Ziua Europei 2026.

O oră de limbă germană în preambulul Zilei Europei, cu Erwin Josef Țigla, la invitația prof. Adela Țăranu.

6 mai 2026, ora 16.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

7 – 9 mai 2026, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).

Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:

din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria;
din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației;
din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița.

7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:

9 mai 2026, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

Ziua Europei 2026.

Ziua Mamei (10 mai).

35 de ani Corul „Franz Stürmer” Reșița, 27 mai 1991 – 27 mai 2026.

Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, Zilei Mamei, 10 mai, și cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate a Corul „Franz Stürmer” Reșița.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Marianne & Petru Chirilovici, cu grupurile vocal-instrumentale „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) & „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) și cu Formația de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toți din Reșița, și cu rapsodul popular Ștefan Isac.

10 mai 2026, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).

„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVIII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.

Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

3. Mai 2026, 15:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Internationaler Tag der Pressefreiheit, 3. Mai.

Internationales Symposium, mit Beteiligung von Journalisten aus dem Banat / Rumänien & Serbien.

Thema des Symposiums: „Pressefreiheit im Kontext digitaler Transformationen: Zwischen ethischer Verantwortung und zeitgenössischer Kommunikationsdynamik”.

Organisiert in Zusammenarbeit von der Kreisfiliale Karasch-Severin des Rumänischen Fachjournalistenverbands – UZPR, des Presse-Zentrums und des Verlags „Libertatea” Pantschowa = Pančevo / serbisches Banat und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, Reschitza.

4. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Kulturprogramm mit Schülern des „Sabin Păuța“-Kunstlyzeums Reschitza, Koordination: Prof. Anița Strîmbu.

Im Gespräch über Europa mit den Studentinnen Casandra Acia und Iasmina Milena Cărămidaru, erstes Studienjahr, Fakultät für Politik-, Verwaltungs- und Kommunikationswissenschaften – Universitätszentrum UBB Reschitza, Koordination: Dr. Mihaela Martin.

Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

5. Mai 2026, 13:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XIX. Auflage): Eine Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina & Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

5. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Kunstausstellung Doina Hlinka – 65.

6. Mai 2026, 12:00 Uhr, Technologisches Lyzeum „Clisura Dunării“ Neu-Moldowa:

Europatag 2026.

Eine Deutschstunde im Vorfeld des Europatages mit Erwin Josef Țigla, auf Einladung der Deutschlehrerin Adela Țăranu.

6. Mai 2026, 16:00 Uhr, Kulturhaus Neu-Moldowa:

Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.

7. – 9. Mai 2026, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).

Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:

aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark;
aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien – wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau;
aus Rumänien: Dr. Mihaela Martin, Lehrkraft am Universitätszentrum UBB Reschitza – wird vorgestellt durch Dr. Ing. Christian Paul Chioncel, Direktor des Universitätszentrums UBB Reschitza / Banater Bergland.

7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:

9. Mai 2026, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

Europatag 2026.

Muttertag (10. Mai).

35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza, 27. Mai 1991 – 27. Mai 2026.

Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai), zum Muttertag (10. Mai) und zu 35 Jahre „Franz Stürmer”-Chor Reschitza.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit den Vokal- und Instrumentalgruppen „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca) & „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), alle aus Reschitza, sowie mit Ștefan Isac, rumänischer Folkloresänger.

Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).

10. Mai 2026, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).

„Kinder malen ihre Heimat“ (XVIII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2026.

Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

Banatul – laboratorul multicultural al Europei Centrale – O serie despre România profundă – (audio) Radio UZPR

1 mai 20261 mai 2026 / uzpcarasseverin / Scrie un comentariu

Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.

Bibliografie selectivă

Encyclopaedia Britannica – „Banat”
Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.

Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”
Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.

Enciclopedia României – „Banat”
Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.

Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006
Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.

Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.

Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024
Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.

Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region…”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.

Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022
Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.

Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre Banat
Pentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.

Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiunii
Pentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.

Lucrări de fundal recomandate

Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei Centrale
Foarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.

Ioan Hațegan – lucrări despre istoria Banatului
Reper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.

Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizare
Util pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.

Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în Banat
Recomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.

Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regională
Relevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.

William Marin – lucrări despre comunitatea germană din Banat
Utile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.

Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din Banat
Importante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.

Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germane
Reper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.

Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.

Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri românești
Util pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.