Curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița a găzduit, în 3 mai, un amplu simpozion internațional dedicat Zilei Mondiale a Libertății Presei, reunind jurnaliști, cercetători, reprezentanți ai comunităților culturale și membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Serbia. Evenimentul a fost organizat de CPE „Libertatea” și Filiala Caraș‑Severin a UZPR, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din Reșița.

În debutul evenimentului, organizatorii au salutat participanții și au subliniat caracterul special al întâlnirii, desfășurată pentru prima dată în spațiul exterior al bibliotecii. Un moment aparte l-a constituit mini‑expoziția realizată de doamnele din Coștei, membre ale Asociației Femeilor Valea Teiului din Coștei, apreciată pentru autenticitatea și continuitatea tradițiilor românești din Banatul sârbesc.

În intervenția sa, Ion D. Cucu, președintele filialei județene Caraș Severin a UZPR, a mulțumit participanților și a evidențiat colaborarea excelentă cu jurnaliștii români din Serbia. Acesta a anunțat că 11 dintre cei 23 de solicitanți din Serbia au devenit deja membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, iar ceilalți urmează să fie primiți în perioada următoare. Totodată, a fost menționată constituirea viitoarei filiale UZPR Serbia, structură independentă, dar cu perspective de colaborare strânsă cu filiala din Caraș‑Severin.

Președintele a subliniat și rolul organizatoric al lui Erwin Țigla, apreciind standardul ridicat al activităților culturale desfășurate la Biblioteca Germană. În mesajul său, acesta a insistat asupra importanței presei libere într-o epocă dominată de fluxuri informaționale intense: „Funcționarea economiei, a instituțiilor, a educației, sănătății și culturii nu poate fi concepută fără informație. Presa are rolul esențial de a culege, prelucra și transmite informația către public.”

În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre temele centrale ale discuțiilor.

Simpozionul a adus în prim-plan o serie de teme esențiale pentru profesia jurnalistică în contextul global actual. Iată câteva idei principale extrase din intervențiile speakerilor:

Libertatea de exprimare ca pilon democratic

Participanții au subliniat că presa liberă reprezintă fundamentul transparenței instituționale. Fără independența jurnalistului, mecanismele democratice devin vulnerabile, iar spațiul public riscă să fie dominat de manipulare și opacitate.

Siguranța fizică și digitală a jurnaliștilor

Într-o lume marcată de conflicte, presiuni politice și atacuri cibernetice, s-a discutat despre necesitatea unor protocoale de protecție mai riguroase pentru jurnaliștii de investigație sau pentru cei care relatează din zone de risc. S-a evidențiat faptul că libertatea presei nu poate exista fără protejarea celor care o exercită.

Combaterea dezinformării

Un punct central al dezbaterilor a fost responsabilitatea jurnalistului de a filtra și verifica informațiile într-o epocă a vitezei digitale. Fenomenul „fake news” a fost analizat ca una dintre cele mai mari amenințări la adresa încrederii publice, fiind subliniată importanța eticii profesionale și a verificării riguroase a surselor.

Solidaritatea breslei

Participanții au accentuat necesitatea ca jurnaliștii să se susțină reciproc, mai ales în situațiile în care unul dintre ei este supus presiunilor politice sau juridice, inclusiv prin procese de tip SLAPP. S-a subliniat că doar o breaslă unită poate apăra libertatea de exprimare.

Educația media

O altă direcție importantă a fost educarea publicului pentru a recunoaște jurnalismul de calitate. S-a discutat despre rolul școlilor, al instituțiilor culturale și al mass‑media în dezvoltarea gândirii critice, astfel încât publicul să poată susține moral și financiar platformele independente.

Impactul Inteligenței Artificiale

O temă emergentă a fost rolul AI în jurnalism. Speakerii au remarcat că, deși inteligența artificială poate sprijini documentarea și analiza, ea poate fi folosită și pentru generarea de campanii de dezinformare sau denigrare. S-a subliniat necesitatea unor reglementări clare și a unei utilizări etice a tehnologiilor emergente.

Bogăția ideilor s-a datorat evident amplelor luări de cuvânt din partea participanților, între care amintesc: Mario Balint, Valentin Mik, Ion D. Cucu, Mariana Stratulat, Cristina Anișoara Zainea, Nicolae Sârbu,  Gheorghe Jurma, Verița Preda, Gordana Kovacevic, Dorina Sgaverdea, Adriana Telescu, Daniel Botgros, părintele Petru Berbentia, Gabriela Șerban, Ariana Jianu, Dacian Rancu, Martin Olaru, Mihai Suru, Adriana Baghiu și alții.

Moderatorii evenimentului au fost:  Mariana Stratulat – director CPE „Libertatea” din Pančevo, Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș-Severin a UZPR și Erwin Josef Țigla, managerul Bibliotecii Germane ,,Alexander Tietz” din Reșița. 

–

Ca o concluzie a desfășurării întregului eveniment, putem afirma că Simpozionul a oferit un cadru de reflecție profundă asupra rolului presei într-o societate aflată în continuă transformare. De la provocările digitale și riscurile profesionale, până la solidaritatea breslei și educația publicului, evenimentul a reafirmat importanța jurnalismului ca instrument de apărare a democrației și a adevărului.

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin