7 mai 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
8 mai 2026, ora 12.00, sediul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, Timișoara:
Prezentarea cărții-album „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
7. Mai 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.
8. Mai 2026, 12:00 Uhr, Sitz der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands:
Buch-Albumpräsentation: „Moldova Nouă și Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa und Donauengpass: Visionen“, eine Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”, herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla.
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIV-a).
Ziua Europei 2026.
Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a VII-a ediție).
Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:
din Austria: GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB, starețul Mânăstirii St. Lambrecht – prezentat de Christine Hofmeister, activistă europeană în Neumarkt / Stiria – 7.05.2026;
din Slovenia: Ivana Hauser, scriitoare, membră a Asociației Culturale a Femeilor Germane „Poduri“ din Maribor, Slovenia – prezentată de Consiliul de conducere al asociației – 8.05.2026;
din România: dr. Mihaela Martin, cadru didactic la Centrul Universitar UBB Reșița – prezentată de dr. ing. Cristian Paul Chioncel, directorul Centrului Universitar UBB Reșița – 9.05.2026.
7. – 9. Mai 2026, Facebook-Seite DEMOKRATISCHES FORUM DER BANATER BERGLANDDEUTSCHEN:
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIV. Auflage).
Europatag 2026.
Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (VII. Auflage).
Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:
aus Österreich: Abt GR Lic. theol. Alfred Eichmann OSB vom Stift St. Lambrecht – wird vorgestellt durch Christine Hofmeister, Europäerin aus Feldbach und Neumarkt / Steiermark – 7.05.2026;
aus Slowenien: Ivana Hauser, Schriftstellerin, Mitglied, Mitglied des Kulturvereins deutschsprachiger Frauen „Brücken“, Marburg an der Drau in Slowenien– wird vorgestellt durch die Leitung des Vereins in Marburg an der Drau – 8.05.2026;
Problematica protecției jurnalistului în fața presiunilor patronale și a ingerințelor statului se înscrie într-un cadru mai larg, european, în care libertatea presei este garantată normativ, dar vulnerabilă practic. În acest context, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România reprezintă o structură de tradiție a breslei românești, al cărei rol poate fi înțeles mai adecvat prin raportare comparativă la organizații similare precum European Federation of Journalists sau International Federation of Journalists.
Organizații precum EFJ și IFJ funcționează în baza unor principii clare: apărarea drepturilor sociale și profesionale ale jurnaliștilor; intervenție sindicală (negocieri colective); mecanisme de protecție juridică; monitorizarea încălcărilor libertății presei.
De exemplu, European Federation of Journalists acționează activ în relația cu instituțiile Uniunea Europeană, contribuind la elaborarea legislației privind libertatea mass-media, inclusiv European Media Freedom Act.
Spre deosebire de organizațiile occidentale, UZPR nu este un sindicat în sens classic – funcționează mai ales ca organizație de utilitate publică și cultural-profesională; are o dimensiune identitară și de breaslă, accentuând statutul jurnalistului de „creator”.
Această diferență structurală explică accentul pus pe autoritate morală și reprezentare simbolică.
În state precum Franța sau Germania, organizațiile jurnalistice negociază contracte colective, oferă asistență juridică directă, pot iniția acțiuni sindicale.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România intervine mai ales prin: poziții publice și advocacy (provine de la latinescul „advocare“, care înseamnă „a cere ajutor),; promovarea normelor deontologice; presiune simbolică asupra patronatului.
Această abordare are eficiență variabilă, fiind dependentă de vizibilitatea publică a cazurilor, solidaritatea profesională, contextul politic și economic.
La nivel european, protecția jurnaliștilor este susținută de: Consiliul Europei; Curtea Europeană a Drepturilor Omului; jurisprudența privind libertatea de exprimare.
Hotărârile CEDO subliniază rolul presei ca „câine de pază al democrației”.
În linie cu aceste standarde, UZPR: condamnă public intimidările; susține jurnaliștii agresați; promovează libertatea de acces la informații.
Comparativ cu EFJ, însă, UZPR: are o capacitate mai redusă de intervenție juridică; se bazează mai mult pe discurs public și legitimitate profesională.
Analiza comparativă evidențiază câteva limite: Absența funcției sindicale – reduce capacitatea de negociere cu patronatul; Fragmentarea organizațională a breslei în România; Resurse instituționale limitate; Dependenta de capital simbolic, nu coercitiv.
Cu toate acestea, UZPR compensează prin: tradiție (fondată în 1919); legitimitate culturală; implicare în dezbateri publice majore.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România ocupă o poziție particulară în arhitectura instituțională a presei românești: nu este un sindicat militant, ci o instituție de breaslă cu funcție de reprezentare morală și culturală.
Comparativ cu European Federation of Journalists și International Federation of Journalists, UZPR: are o influență mai redusă în plan juridic; dar menține o funcție esențială de coagulare identitară și apărare simbolică a profesiei.
În contextul noilor reglementări europene, precum European Media Freedom Act, consolidarea rolului UZPR ar putea presupune extinderea funcțiilor de protecție juridică; colaborarea mai strânsă cu structuri europene; creșterea capacității de reprezentare instituțională.
Bibliografie
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza Handyside vs. United Kingdom (1976); a se vedea și cauza Goodwin vs. United Kingdom (1996), privind protecția surselor jurnalistice.
European Federation of Journalists, Annual Report, Bruxelles, diverse ediții.
International Federation of Journalists, Global Charter of Ethics for Journalists, 2019.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Statut, ediții actualizate.
Consiliul Europei, Platform to promote the protection of journalism, rapoarte anuale.
Bibliografie selectivă
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Statut și documente programatice.
European Federation of Journalists, Reports and Policy Papers.
International Federation of Journalists, Global Charter of Ethics for Journalists, 2019.
Consiliul Europei, Freedom of Expression Reports.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudență relevantă privind libertatea presei.
McQuail, Denis, Mass Communication Theory, Sage Publications.
Curran, James; Seaton, Jean, Power Without Responsibility: Press, Broadcasting and the Internet in Britain.
Cunoscutul muzician, dirijor, pianist, organist, violonist și compozitor Ladislaus Hunyadi s-a născut la 3 mai 1926 la Reșița, într-o familie muncitorească, în care șase ani mai târziu aveau să se mai nască doi gemeni, Iuliu și Friedrich. Însa doar primul născut avea să moștenească talentul muzical al mamei, Maria Hunyadi, care cânta la vioară și în corul bisericii romano-catolice. De la mama sa, Laci, căci așa îl numea familia, mai târziu toți cunoscuții, prietenii, colegii, muzicienii reșițeni, avea să învețe din frageda pruncie tainele viorii, mai târziu ale pianului și după alți ani și ale orgii. La 17 ani deja cânta cu mama sa în corul bisericii, el la vocea de tenor, mama la alto.
Laci a frecventat școala primară și apoi Școala Tehnică la Reșița, apoi, dorind să-și lărgească orizontul și să-și desăvârșească cunoștințele a urmat studii superioare, întâi la Facultatea de Medicină din Cluj, apoi la Conservatorul din Cluj. Vremurile însă erau tulburi și existau multe dificultăți de tot felul, astfel că Laci nu și-a putut termina studiile.
Întors în orașul natal s-a angajat la Uzina Constructoare de Mașini Reșița, pentru a-și câștiga existența.
În anul 1950 s-a căsătorit cu Hilde Klein (1929 – 1994) și și-a întemeiat familia. În 1951 se naște fiica sa, Gabriela.
Pe lângă activitatea sa zilnică desfășurată la U.C.M. Reșița, Laci a avut preocupări muzical-artistice și a frecventat în anii `50 Asociația de cultură, muzică și literatură „Magyar Dalegylet”, devenită mai târziu Asociația de Cântări și Teatru „Magyar Dalárda”, unde a contribuit la realizarea și reprezentarea cu mult succes și mare răsunet a unor spectacole de opereta, precum „János Vitéz” de Kacsóh Pongrác, compusă după opera literară a poetului maghiar Petőfi Sándor. În acei ani au fost reprezentate cu mult succes multe spectacole muzical-literare, de estradă și de divertisment, la care și-a adus aportul Laci Hunyadi atât ca pianist, violonist, dar și ca dirijor.
După ce asociațiile maghiare de teatru și cântări și-au încetat activitatea, Laci și-a continuat activitatea muzical-artistică în cadrul Ansamblului German de Operetă reșițean, denumit mai târziu „Deutsche Operettengruppe Reschitza” (Grupa de Operetă Germană Reșița). Alături de prof. Franz Stürmer și prof. Rolf Busch, Laci a fost unul dintre colaboratorii cei mai importanți ai ansamblului de operetă reșițean, ansamblu de artiști amatori, contribuind la realizarea unor spectacole de succes timp de mai multe decenii. El nu a fost doar dirijorul ansamblului, ci acela, care a asigurat elaborarea partiturilor pentru orchestră după reducția pentru pian a respectivelor partituri de la care se pleca la punerea în scenă a operetelor. Marile teatre muzicale și de operă din țară nu împrumutau partiturile pentru orchestră, de altfel pentru unele operete nici nu le aveau la dispoziție.
Munca de orchestrare presupunea pe lângă talent și serioase cunoștințe muzicale, cunoașterea mecanismului orchestral, cunoașterea armoniei și compoziției și a altor taine muzicale. Pe toate acestea Laci le stăpânea foarte bine, ca un adevărat profesionist, le avea în sânge, era un dar și dat de la natură, ceva înnăscut! Știa să adapteze partituri la instumentele existente, știa să transpună partituri pentru vocile existente în ansamblu. Așa se face că a dirijat cele mai multe spectacole de operetă ale ansamblului de la „Vânzătorul de păsări” de Karl Zeller la „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán, de la „Lăsați-mă să cânt” de Gherase Dendrino și „Ana Lugojana” de Filaret Barbu la „Der Tanz ins Glück” de Robert Stolz.
Alături de Oskar Ferch, coordonatorul activității ansamblului, Franz Kehr și Franz Wawzsik, regizori, prof. Franz Stürmer, dirijorul corului ansamblului, prof. Rolf Busch, colaborator la orchestrare și dirijat, Eduard Sohler, coreograful ansamblului, numele lui Ladislaus Hunyadi rămâne unul dintre cele mai importante în istoria ansamblului de operetă german și a vieții muzicale din Reșița.
În anii `50 și `60 ai veacului trecut, Laci a activat și ca profesor de vioară și pian la Școala Populară de Artă Reșița. Un fapt care merită amintit este și acela că se pricepea să acordeze piane și pianine, ocupație extrem de rară la Reșița în acei ani.
La finele anilor `70 și începutul anilor `80, Laci Hunyadi s-a apropiat tot mai mult de corul bisericii romano-catolice din Reșița, sprijinind activitatea sa, pentru început, ca organist și corepetitor, apoi din septembrie 1985 preluând bagheta de dirijor. Aici a continuat activitatea de răsunet a corului din anii `50 – `80, dar a trebuit să facă și adaptări la situația apărută, anume, diminuarea în număr a coriștilor prin masiva emigrare în Germania și prin dispariția naturală a generației seniorilor corului. În acea perioadă s-a dizolvat și orchestra care acompania corul la cântarea marilor mise festive din repertoriul clasic (lucrări de Haydn, Mozart, Schubert, Rheinberger, Filke, Gruber, Peter Rohr și alții). Laci a fost acum și organist și corepetitor și dirijor. A compus în acești ani trei mise duminicale noi, op. 1, op. 2 și op. 3, adaptate la un număr restrâns de cântăreți, căci muzica bisericească trebuia să continue și să dăinuie și pe viitor.
În această perioadă i se șubrezește sănătatea și în anul 1983 este atins de o hemipareză stângă, pe care reușește să o depășească, dar care îi lasă urmări, anume o nesiguranță în mișcarea mâinii stângi care nu-l mai asculta ca pe vremuri la mânuirea claviaturii de pian și orgă.
La 19 martie 1994 își pierde soția, fapt care îl afectează cumplit. Fiica sa, Gabriela, se vede nevoită să-l ia la Sibiu, unde muncea și locuia cu familia, pentru a-l putea supraveghea și îngriji. Trei ani mai târziu îl răpune moartea, la 5 aprilie 1997, puțin înainte de a împlini 71 ani.
Laci Hunyadi a fost un om cu multiple valențe umane și profesionale, în mod cert un mare talent, nu doar în muzică, ci și în alte domenii, un personaj cu un deosebit simț al umorului, un simț tehnic și artistic rar întâlnit, un cunoscător în profunzime al muzicii și artei, un om simpatic, echilibrat și devotat, un spirit sensibil și generos. Suntem mulți cei care am putut învăța de la el, ce este și ce înseamnă muzica, fie cea clasică simfonică și vocală, de operă și oratoriu, fie cea lejeră, de operetă și de divertisment, fie cea sacrală.
Personal am avut o îndelungată relație de colaborare și învățare extraordinară, cu totul aparte, cu el și îi voi păstra vie amintirea în mintea și sufletul meu.
Laci, îți mulțumesc pentru tot ce m-ai învățat!
***
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 100 de ani de la nașterea dirijorului și muzicianului printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care este trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 4 aprilie 2026, este obliterată cu această ștampilă. (Erwin Josef Țigla)
La Reșița, „Ziua Potecilor” a reunit în weekend iubitori de natură din toată țara, cu drumeții ghidate, alergare montană și lansarea unor noi trasee dedicate explorării Banatului Montan.
În weekend, municipiul Reșița a fost gazda evenimentului „Ziua Potecilor”, o inițiativă dedicată mișcării în aer liber și explorării naturii din împrejurimi, inclusiv pe segmente din Via Transilvanica.
Organizat împreună cu Asociația Tășuleasa Social și Fundația Comunitară Banatul Montan, evenimentul a reunit comunitatea locală și vizitatori din întreaga țară pentru o zi activă, cu drumeții ghidate, alergare montană și diverse activități în natură.
Participanții au avut de ales între mai multe trasee, adaptate diferitelor niveluri de dificultate, de la începători la pasionați cu experiență. Două dintre circuite au fost ghidate de Alin Ușeriu și Tibi Ușeriu, oferind o experiență autentică alături de cei implicați direct în dezvoltarea proiectului Via Transilvanica.
Evenimentul a marcat și inaugurarea traseului tematic ECO Banatul Montan, realizat în parteneriat cu Romsilva – Direcția Silvică Caraș-Severin, alături de organizații locale. Totodată, a fost prezentat un nou parteneriat strategic pentru dezvoltarea infrastructurii de drumeție din zonă.
Activitățile au debutat la Palatul Cultural Reșița, unde participanții s-au reunit în cursul dimineții, urmând ca plecarea pe trasee să aibă loc la ora 10:00. După revenirea din drumeții, în jurul orei 13:00, zona a găzduit activități de socializare, expoziții în aer liber dedicate Via Transilvanica și patrimoniului industrial local, precum și momentul oficial de inaugurare a traseului ECO Banatul Montan.
„Ziua Potecilor” a reușit să aducă împreună natura, mișcarea și comunitatea, promovând inițiativele care transformă pădurile și traseele din jurul Reșiței în spații accesibile și atractive pentru toți
• „Deși teoretic accesul la informație s-a democratizat, libertatea presei și libertatea de expresie pare că sunt puse sub semnul întrebării” (Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO) • „Uniunea Europeană are un ansamblu de directive, de reglementări care vor să asigure un cadru mult mai clar pentru desfășurarea acestei activități care înseamnă mass-media” (Dan Constantin, președinte al UZPR) Cu ocazia Conferinței Globale „Modelarea unui viitor al păcii” (Shaping a Future at Peace), dedicată Zilei Mondiale a Libertății Presei 2026, care a avut loc la Lusaka, Zambia, precum și pentru a marca programul aniversar UNESCO 70 România – împlinirea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO – Comisia Națională a României pentru UNESCO și Uniunea Ziariștior Profesioniști din România, alături de AGERPRES, TVR și Radio România au organizat masa rotundă și expoziția „Presa de-a lungul timpului: Perspective asupra libertății de informare și responsabilității publice”.
În intervenția sa, Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO, a menționat: „Masa rotundă are o tematică extrem de generoasă și cred că va sta în experiența și în profesionalismul invitaților noștri să ne introducă în cele mai moderne dezbateri vis-a-vis de libertatea presei. Mă bucur că avem alături, în calitate de parteneri, colegii de la UZPR, atât pe domnul președinte Dan Constantin, cât și pe doamna Mădălina Diaconu, partenerul nostru de cursă lungă pentru activitățile Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Există un raport global care se numește World Trends in Freedom of Expression and Media Development pentru perioada 2022-2025. Practic, acest document reafirmă rolul jurnalismului liber, independent, pluralist și profesionist ca pilon al democrației și de asemenea sublinează rolul acestui tip de jurnalism pentru îndeplinirea acelor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Raportul, din păcate, evidențiază o tendință globală de deteriorare accentuată a libertății de exprimare și a libertății presei, în ciuda unor evoluții pozitive punctuale. Ceea ce cred că este foarte relevant pentru noi este modul în care, deși teoretic accesul la informație s-a democratizat, libertatea presei și libertatea de expresie pare că sunt puse sub semnul întrebării”.
Evenimentul s-a concentrat pe mai multe elemente interconectate care vizează riscurile structurale și oferă soluții pentru viitor: relația dintre libertatea presei, pace, securitate și dezvoltare economică, impactul transformării digitale și al inteligenței artificiale asupra integrității informațiilor, sustenabilitatea, multiculturalismul și incluziunea în mass-media. Aspecte ale acestor teme au fost subliniate de Dan Constantin, președinte al UZPR: „Dezvoltarea presei în România, practic, a fost într-un fel și un bumerang, pentru că s-a dezvoltat aproape haotic, într-un noian și o lipsă de reglementare. În momentul când au apărut constrângeri – și economice, și politice, și mai ales de securitate – vedem că presa poate să aibă și un rol de informare, dar și un rol folosit cu abilitate, cu mare obstinație în ceea ce numim războiul hibrid. Așa încât au apărut nevoi de reglementare: o dată care să poată să pună stabilă manipulărilor, teoriilor conspiraționiste și, în alt palier, să clarifice exact ceea ce înseamnă profesionalism și să clarifice meseria de jurnalist. Uniunea Europeană are un ansamblu de directive, de reglementări care au venit în ultimii doi ani și care vor să asigure un cadru mult mai clar pentru desfășurarea acestei meserii, acestei activități care înseamnă mass-media. Iar propunerea pe care am făcut-o școlii de jurnalism este ca regulamentul EMFA să fie introdus încă din primii ani de studiu”.
Despre rolul esențial al presei în societatea contemporană, importanța libertății de exprimare și responsabilitatea actului jurnalistic în contextul actual a vorbit și Florin Brușten, secretar general al rețelei de studiouri teritoriale Radio România,, care a punctat că „este nevoie de o presă care să aibă un fundament solid și instituții de presă cu un fundament solid și așa cum este nevoie de o presă independentă în sensul că este independentă față de orice ingerință, dar inclusiv în ceea care înseamnă partea definanțară, dar este nevoie și de o presă publică, așa cum este televiziunea publică, radio-ul public, agenția de presă, Agerpres. Și nu pentru că e nevoie de cineva care să cheltuie banii pe care îi strânge de la contribuabil în diverse forme, ci pentru că ca o națiune să există și să continue, trebuie să învețe și să știe despre trecut, să cunoască valorile trecutului, să promoveze valorile în prezent și să se asigure că aceste valori merg mai departe”. De asemenea, intervenția lui Cezar Ion, director Departament Redacțional SRTv, a vorbit despre „acuratețe, echilibru, imparțialitate; dacă țineți aceste trei cuvinte în minte și le folosiți permanent în exercițiul profesional, sunteți jurnaliști”.
La manifestarea de la sediul CNR UNESCO au participat, de asemenea, Cristina Lupu, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent, Alexandra Crăciun, Universitatea din București, Codrin Tăut, expert cultură CNR UNESCO.
Evenimentul a inclus expoziția „Presa de-a lungul timpului”, prezentată de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, care a oferit o perspectivă vizuală temei printr-o selecție de materiale documentare, fotografii și arhive relevante, ilustrând evoluția presei și provocările actuale ale jurnalismului. La vernisaj a participat, ca invitat, Cristian Șelaru, director al Direcției Colecții, Biblioteca Academiei, care a donat CNR UNESCO colecția de volume „Istora Bibliotecii Academiei Române”.
UZPR CARAS SEVERIN 