Prieteniile care nu se sting.Dan Constantin și memoria unui prieten – de Elisabeta Veress

Există momente în viața publică în care protocolul se retrage în umbră, iar în față rămâne omul — cu amintirile lui, cu loialitățile lui, cu acea fibră morală care nu se învață, ci se trăiește. Un astfel de moment s a petrecut printre evenimentele organizate de UZPR – Filiala „Anton Davidescu” Satu Mare, unde președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, a oferit o lecție de prietenie și recunoștință.

În fața unei săli în care se adunaseră jurnaliști, scriitori și oameni ai culturii, președintele UZPR nu a vorbit doar despre instituție, proiecte sau responsabilități, ci a vorbit și despre un om: scriitorul și jurnalistul Viorel Sălăgean, fostul său coleg, un nume discret, dar solid, în cultura sătmăreană.


Un scriitor cu destin aparte

Viorel Sălăgean a fost unul dintre acei intelectuali pentru care scrisul nu era o profesie, ci o formă de respirație. A publicat proză, eseuri, texte de reflecție, a fost prezent în viața culturală a Sătmarului și a lăsat în urmă o operă care merită redescoperită, prin stilul său limpede, așezat, cu o sensibilitate care venea dintr–o viață trăită cu discreție și demnitate.

Faptul că orașul Satu Mare i–a dedicat un bust de bronz într–un parc spune totul despre respectul comunității. Nu toți scriitorii primesc un asemenea semn de prețuire, iar nu toți prietenii își fac timp să revină, peste ani, pentru a–și onora colegii plecați.


Dan Constantin – un gest care a spus mai mult decât un discurs

În cadrul evenimentului, Dan Constantin a rememorat câteva episoade din tinerețea lor profesională, care nu erau povești grandioase, ci fragmente de viață: discuții, drumuri, momente de redacție, acea camaraderie care se naște între oameni care împart aceeași vocație; dar cel mai emoționant gest a venit în afara sălii, unde președintele UZPR a mers la bustul lui Viorel Sălăgean și a depus o coroană de flori.


Un gest simplu, dar profund, un omagiu adus nu doar unui scriitor, ci unui prieten

Într–o lume grăbită, în care memoria se consumă repede, iar oamenii sunt adesea uitați imediat după ce pleacă, acest gest a avut forța unei declarații morale: prietenia adevărată nu se prescrie, nu se negociază și nu se uită, într-o lecție pentru noi toți,

Editorialul acesta nu este despre ceremonii, funcții sau instituții. Este despre caracter, despre felul în care un lider poate rămâne, înainte de toate, om, despre felul în care cultura nu înseamnă doar cărți, ci și legături umane care trec dincolo de timp.

În ziua în care Dan Constantin a depus coroana de flori la bustul lui Viorel Sălăgean, Satu Mare nu a asistat doar la un omagiu. Noi toți am asistat la o restituire: un prieten și–a regăsit prietenul, iar memoria unui scriitor a fost reașezată în lumină. Într–o epocă în care uitarea pare să fie regula, asemenea gesturi devin repere. Ele ne amintesc că oamenii de cultură nu trăiesc doar prin operele lor, ci și prin prietenii care îi poartă mai departe.

(gazetanord-vest.ro)

Foto: Elisabeta Veress

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”- Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

14 mai 2026, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Conferințele „Reșița 255 / 100: Oameni – Locuri – Fapte”. Invitat: profesorul universitar și autorul Gheorghe Popovici. Tematica conferinței: Reșița sportivă.

 

 

14. Mai 2026, 15:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Konferenzen „Reschitza 255 / 100: Menschen – Orte – Fakten“. Als Gast: Gheorghe Popovici, Hochschulprofessor und Herausgeber von Büchern. Themata der Konferenz: Reschitza und der Sport.

 

Ziua Portului Tradiționaldin România, sărbătorită la Răcășdia, în Banatul Montan – de Petre Dalea

Ziua Portului Tradițional din România reprezintă un omagiu adus identității culturale și valorilor autentice ale satului românesc. Portul tradițional românesc impresionează prin diversitatea modelelor, culorilor și simbolurilor specifice zonelor etnografice din care provine. Fiecare element vestimentar reflectă tradiții, credințe și obiceiuri transmise din generație în generație. Cusăturile manuale și ornamentele populare nu au doar rol decorativ, ci poartă și semnificații spirituale sau protectoare.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Muzeul Banatului Montan din Reșița, în colaborare cu Primăria și Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia, au organizat luni, 11 mai 2026, la Muzeul Etnografic „Dorin Ioan Ciocănel”, din comuna Răcășdia, o manifestare culturală pentru a marca Ziua Portului Tadițional.

La eveniment au participat, din partea Muzeului Banatului Montan din Reșița, o echipă de istorici formată din dr. Rancu Dacian, dr. Oprean Cristian și Gheorghe Alina. 


Parteneri la organizarea acestei manifestări culturale au fost: Primăria comunei Răcășdia, prin doamna primar Nicoleta Leichici, Școala Gimnazială „Gheorghe Guga” din Răcășdia, prin directorul Ciprian Chiriac, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Filiala Caraș-Severin), prin președintele Ion D. Cucu, Liceul Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia, Primăria și Școala Gimnazială Atanasie Cojocaru din Pojejena, Primăria și Școala Gimnazială din Băuțar. Invitat special a fost rapsodul popular Ștefan Isac. Despre importanța păstrării portului tradițional au mai vorbit:  preotul paroh al comunei Răcășdia, Gheorghe Țibuleac și prof. univ. dr. Martin Olaru.

Elevii veniți la această manifestare culturală au prezentat costumele tradiționale în care au venit îmbrăcați, au recitat poezii în grai bănățean și chiar au interpretat o scurtă scenetă tematică cu momente inspirate din viața satului.  

Prezența elevilor și a profesorilor a confirmat dorința noilor generații de a-și păstra tradițiile și de a găsi în costumul popular o sursă de inspirație contemporană.

Ziua Națională a Portului Tradițional este mai mult decât o celebrare a hainelor populare, este o reafirmare a rădăcinilor și a respectului față de istorie, tradiție și comunitate. Prin promovarea portului popular, bănățenii își păstrează legătura cu trecutul și transmit generațiilor viitoare frumusețea autentică si identitatea culturală a zonei în care trăiesc.