Astăzi, 29 mai 2026, curtea și sălile de clasă ale Liceului Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” din Mehadia și ale Grădiniței P.P. Mehadia, s-au transformat într-un uriaș tărâm al bunei dispoziții. Sub sloganul „Zâmbete, joacă, prietenie! 1 Iunie – o zi pentru toți copiii!”, instituția de învățământ condusă cu o deosebită dedicare, de doamna director Ionela Mihaela Domilescu, a organizat o serie de manifestări speciale destinate celor mai tineri membri ai comunității, marcând astfel, în avans, Ziua Internațională a Copilului.

Prima parte a suitei de activități, a adus o surpriză de proporții pentru elevi: o întâlnire captivantă cu oamenii legii. În cadrul activității „Polițist pentru o zi”, curtea liceului a devenit gazda unor oaspeți speciali: agenți de poliție din cadrul posturilor Mehadia și Băile Herculane. Copiii de toate vârstele au înconjurat cu entuziasm mașinile de poliție și au fost fascinați de demonstrațiile practice. 

Echipa de oameni ai legii prezentă la eveniment a fost formată din poliţişti din cadrul Poliției Stațiunii Băile Herculane și ai Secției 4 Poliție Rurală Mehadia:

Agent şef principal de poliție Niculescu Ciprian,

Agent şef adjunct de poliție Artinescu Gabriel,

Agent principal de poliție Feneșan Denis,

Agent de poliție Chivu Alexandru

Agent de poliție Lapadatescu Bogdan,

Agent de poliție Lalescu Constantin,

Agent de poliție Juca loan,

Agent de poliție Pasulescu Cornel,

Agent de poliție Trandafır Petru.

Cei mici au avut ocazia rară de a vedea îndeaproape echipamentele folosite de oamenii legii, tehnicile de amprentare prezentate de specialiștii de la Criminalistică și chiar reproduceri de echipamente și mijloace de intervenție expuse pe băncuțe școlare în aer liber. A fost o lecție interactivă de siguranță și respect, care cu siguranță a sădit în sufletul multor copii dorința de a îmbrăca, pe viitor, uniforma de polițist.

În continuare, distracția s-au mutat în zona dedicată jocurilor și exprimării artistice. Sub genericul „Copilăria noastră”, elevii și-au pus la încercare imaginația printr-o metodă de pictură extrem de inedită și modernă: desenul pe folie transparentă întinsă. Cu pensulele în mâini și multă pasiune, copiii au pictat flori, inimi și mesaje emoționante precum „La mulți ani, copii!”, totul sub privirile mândre ale doamnelor învățătoare: Trepăduși Maria, Humița Grigore, Sorescu Mihaela, Pepșilă Stana și Șembera Claudia.

Sărbătoarea a continuat în curte cu baloane colorate, multă mișcare și bucurie curată, copilărească. Nici momentele de răsfăț nu au lipsit: copiii s-au bucurat de o mini-petrecere cu pizza în aer liber, așezați la măsuțe colorate pe gazon, transformând curtea școlii într-un picnic uriaș al prieteniei.

O contribuție esențială în organizarea acestei atmosfere calde de basm au avut-o și doamnele educatoare: Domilescu Paraschiva, Mihan Chivuța, Danci Lica, Domilescu Dorina și Radu Aurelia, care au vegheat la fericirea celor mai mici sărbătoriți.

Evenimentul a avut și o componentă profund educațională și culturală. Într-una dintre săli, elevii mai mari, purtând cu mândrie elemente din portul tradițional românesc, s-au reunit într-un cerc al dialogului pentru a citi și dezbate teme legate de valorile naționale. Această activitate de suflet s-a desfășurat sub atenta coordonare a colectivului de diriginți ai liceului, format din: Iliescu Ana, Zimbran Iohana, Mageriu Maria, Panduru Maria, Iliescu Sabin, Piluți Claudiu, Iancuta Ancuța, Lalescu Angela, Capra Ramona și Brinzan Floriana.

Unitatea dintre școală și familie a fost perfect integrată în cadrul claselor primare. În săli de clasă festiv decorate cu steagul României și desene tematice cu baloane realizate de cei mici, părinții s-au alăturat cadrelor didactice pentru a le oferi copiilor momente dulci, prăjituri și sucuri, într-o atmosferă caldă, de familie.

Manifestarea de astăzi de la Mehadia a demonstrat încă o dată că atunci când școala, comunitatea și familia își unesc forțele sub managementul unei echipe dedicate, rezultatul nu poate fi decât unul de excepție: o zi de neuitat înscrisă cu litere de aur în albumul amintirilor din copilărie al elevilor de la Liceul „Nicolae Stoica de Hațeg”.

La mulți ani tuturor copiilor!

Constantin VLAICU/UZPR Caraș Severin

O după amiază plăcută am petrecut ieri, 28 mai 2026,  în grădina Centrului Cultural al Școlii Pittner din Reșița, înconjurați de copii, de povești, de bunici și de artă plastică.

Mirela Vâlsan a lansat cu acest prilej în avanpremiera “Zilei Copilului”, cea de-a doua carte de povești numită generic “Povești de la Buni”.

Acțiunea a fost organizată de Biblioteca Municipală a Primăriei Reșița, ca un dar pentru copii și un imbold spre lectură și iubire de carte.

Cartea “Povești de la Buni” este o colecție de treisprezece povești calde, pline de umor și înțelepciune, exact așa cum le-ar spune o bunică, nepoților seara, la marginea patului, mărturisește autoarea acestor istorii atractive și pline de savoare.  Volumul este frumos colorat, cu poze interesante care atrag privirea și te fac curios să afli povestea din spatele imaginii.

Mirela Vâlsan, scriitoarea acestor povești care te cuceresc prin cuvânt și culoare este din Medgidia. A terminat Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic București și a venit prin repartiție în Reșița. Scrisul reprezintă pentru Mirela o pasiune adolescentină. Prima poezie i-a fost publicată în revista „Luceafărul”. Odată cu venirea în orașul de pe malul Bârzavei s-a apropiat de Cenaclul „Semenicul”. În anul 2022 i-a apărut primul volum de versuri, intitulat “Concert pentru pian și fluturi”, iar în 2024 a doua carte de poezie, numită “ Între lupi și delfini”. Acesta a fost și momentul în care a debutat colaborarea cu actualul editor, Bogdan Pîrjol, din Timișoara. El se ocupă și grafica acestor cărți.

Poveștile au început , mărturisește Mirela Vâlsan, prin anii ’90, când fetițele mele au vrut alt fel de povești decât cele clasice si binecunoscute. Anul trecut am devenit bunică și poveștile spuse atunci, s-au reaprins în mintea mea. Prima carte de povești din colecția “Povești de la Buni” a avut lansarea în preajma Crăciunului 2025, tot la Centrul Cultural “ Școala Pittner”. Evenimentul a fost organizat, la fel ca și acum cu ajutorul doamnelor Alina Doană și Dominique Zara.

Cărțile de povești au apărut la „Editura Novela” a lui Bogdan Pîrjol, un editor cu care colaborez foarte bine, spune Mirela Vâlsan. Este un om deosebit care mă înțelege cu ușurință și care și-a făcut timp pentru mine , mai ales la editarea primelor povești. Mă hotărâsem din scurt să scot prima carte înainte de Crăciun, declară autoarea.

Lansarea de carte a fost urmată de vernisarea unei expoziții de pictură, care a adus pe simezele grădinii lucrări semnate Mirela Vâlsan. Am trecut de la literatură la arta plastică cu ajutorul artistului plastic Ioan Prodan, care ne-a vorbit despre felul de-a picta al  Mirelei Vâlsan. ” Lucrările arată că există aici talent. Aș remarca în mod deosebit lucrările cu tematică florală și aș sugera ca artista să continue să picteze flori.”

Pictura ne mărturisește Mirela, a început ca un capriciu din drag de-a combina culori. Nu am niciun fel de pregătire în domeniu, doar o dorință imensă de a combina culori, tușe, de-a schița siluete, de a prinde o clipă magică de ploaie sau de iarnă… Adi, prietena mea de o viață este cel mai mare susținător al meu, dar și critic, alături de fetele mele, Alexandra și Adriana.

Scrise cu blândețe și imaginație, aceste povești ne spune editorul Bogdan Pîrjol,  sunt potrivite pentru citit împreună cu părinții și bunicii, dar și pentru copiii care încep să citească singuri. Ele îi invită pe cei mici să râdă, să viseze și să devină mai buni cu ei înșiși și cu cei din jur.

 

Adriana Telescu/UZPR Caraș Severin

Foto: Alina Doana

29 mai 2026,ora16.00, Centrul Multifuncțional Reșița:

Prezentarea volumului „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități”.

Participă autorul dr. Adrian Bădescu, graficianul Sorin Bijan și următorii invitați: Robert Șerban (președintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timișoara), Livia Magina (managerul Muzeului Banatului Montan), Erwin Josef Țigla (președintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin), Gheorghe Jurma (prozator, critic și istoric literar, director al Editurii TIM din Reșița) și Dorinel Hotnogu (consilier cultural al Primăriei Municipiului Reșița).

 

 

 

29. Mai 2026,16:00 Uhr, Multifunktionelles Zentrum Reschitza:

Präsentation des Bandes „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. Personalități” (= „Encyclopædia Bannatica – Werte des Banats. Persönlichkeiten“).

Es nehmen teil der Autor Dr. Adrian Bădescu, der Graphiker Sorin Bijan und die folgenden Gäste: Robert Șerban (Vorsitzender der Temeswarer Filiale des Rumänischen Schriftstellerverbands), Livia Magina (Direktorin des Banater Montanmuseums Reschitza), Erwin Josef Țigla (Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen), Gheorghe Jurma (Prosaautor, Kritiker und Literaturhistoriker, Direktor des TIM-Verlags Reschitza) und Dorinel Hotnogu (Kulturberater im Bürgermeisteramt Reschitza).

 

Practica jurnalismului contemporan se confruntă cu numeroase neajunsuri și amenințări, generate atât de transformările tehnologice, cât și de schimbările sociale, economice și politice. Aceste provocări fac tot mai dificilă respectarea deontologiei profesionale a jurnalistului profesionist. Se dovedește tot mai mult necesară o clarificare a diferențierii dintre statutul de jurnalist practicant în folosul societății și alte categorii de profesioniști, angajați pentru apărarea unor interese private.

Membrii UZPR ai Filialei „Valeriu Braniște” Timiș, încă din anul trecut și-au stabilit un plan de activități care să dea posibilitatea jurnaliștilor să-ți exprime punctul de vedere în această direcție. Dacă la începutul lunii s-a dezbătut subiectul libertății de exprimare, cu concursul excepțional al distinsei jurnaliste timișorene, conf. univ. dr. Lia Lucia Epure, luni, 18 mai (a.c.), la sediul filialei situat în incinta Bastionului Theresia din Timișoara, lector univ. dr. Mircea Mitruțiu, un reputat expert advocacy și comunicare (membru UZPR), a susținut expunerea „Asemănări și deosebiri între lobby, advocacy și jurnalism”. Moderatorul acțiunii, conf. univ. CS II, dr. Ioan David – președinte al filialei noastre, a reamintit colegilor faptul că Mircea Mitruțiu este licențiat în inginerie (Universitatea Politehnica Timișoara), absolvent al cursurilor masterale de „Management și Marketing în Mass Media” și „Politici Publice și Advocacy” și doctor în economie, specializarea Marketingul serviciilor de consultanță la Universitatea de Vest din Timișoara. A desfășurat o excelentă activitate în presa locală din Timișoara, în perioada 1987-2008, cu articole în Forum Studențesc, Gazeta de Vest, Agenda, Renașterea Bănățeană, rețeaua Monitorul, Focus Vest și Banat Business. A fost realizatorul emisiunii economice ”Bursa Viitorului”, la Analog TV. În ultima perioadă își exercită mai mult postura de specialist în lobby, advocacy și comunicare pentru ONG-uri, parteneri sociali (patronate și sindicate) și organizații ale mediului de afaceri.

Expunerea a stârnit un mare interes audienței, mai ales prin modul interactiv în care a fost realizată. Au fost explicați succint termenii: Advocacy – ca o pledoarie retorică și argumentată pentru susținerea unei cauze comune, respectiv Lobby-ul, o activitate de influențare etică, persuasivă și transparentă a deciziilor, politicilor și legislației, în folosul grupurilor legitime de interese. Desigur că, au apărut diferențe de opinie privind legitimitatea unor grupuri beneficiare a unor de asemenea servicii plătite. Interesantă a fost situarea jurnalistului în unele mecanisme relaționale, susținute prin advocacy și lobby. De fapt, în practică se identifică multe competențe comune ale jurnaliștilor profesioniști cu cei care practică aceste activități mai noi apărute pe piața muncii. Sunt necesari jurnaliștii de investigații, buni comunicatori media, cu orientare bună către mediul, politic, respectiv cel social. S-au prezentat mai multe asemănări dintre lobby și jurnalism: aceeași materie primă de lucru – informația, aceeași familie ocupațională asociată relațiilor publice și comunicării, competențe specifice și roluri comune – documentare, monitorizare, redactare, comunicare. În fond, jurnalistul profesionist este tentat să acceadă într-un asemenea sistem, desfășurând cu preferință activități de advocacy și lobby, mult mai bine plătite, mai ales când se realizează în mediul corporatist, de ce nu și în cel politic.

După expunere, a urmat o sesiune de întrebări, dar mai ales de exprimare a unor opinii ale unor jurnaliști de carieră, legate de actuala practică jurnalistică la limitele deontologiei profesionale datorită dificultăților întâmpinate privind asigurarea veniturilor existențiale din munca într-o redacție. Dacă vechiul ziarist era așteptat de cititor pentru punerea adevărului în lumină, de multe ori, astăzi, el luptă cu aceleași arme, dar exercitându-și rolul de „influencer”, motivat material, cu orientare către manipulare. În multe situații, își folosește abilitățile de documentare sistematică, prelucrător de informație și, mai apoi, un vânzător pe piața media.

Profesorul Gheorghe Ciulpan, referitor la conștiința profesională a actualului jurnalist, a adus aminte de gazetarul și publicistul Tudor Arghezi (21.05.1880-14.07.1967), care, în urmă cu 130 de ani debuta în revista Liga Ortodoxă. Au fost evocate memorabilele versuri: „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”, din poezia Testament, volumul Cuvinte potrivite. Versurile reprezintă unul dintre cele mai cunoscute manifeste poetice din literatura română, iar volumul are o legătură profundă cu gazetăria și publicistica autorului, sugerând chiar ideea muncii gazetărești: alegerea exactă a cuvântului, responsabilitatea formulării și puterea limbajului public – expresie a unei conștiințe gazetărești moderne.

Despre conștiința jurnalistului a fost vorba și în acțiunea organizată și desfășurată la sediul UZPR, filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în ziua de 25.05.a.c., având ca punct de plecare expunerea „Un jurnalist pe nedrept uitat. Cassian Munteanu (1892-1921)”, făcută de doamna Constanța Sylvia Hârceagă. S-a adus astfel, un binemeritat omagiu, celui care și-a dedicat scurta-i viață scrierii, luând atitudine față de nedreptăți, un jurnalist, publicist și patriot bănățean, recunoscut pentru activitatea sa din perioada Primului Război Mondial, un susținător al idealului Marii Uniri. A activat atât în Banat, cât și în București și Craiova, remarcându-se prin articole cu caracter național și patriotic.

Aceste paralele, aceste salturi în timp, trebuie să ne dea mai mult de gândit asupra prezentului și viitorului jurnalismului. Deși tehnologia oferă acces rapid la informație și posibilități extinse de comunicare, ea generează și riscuri majore pentru adevăr, responsabilitate și independență editorială. Viitorul jurnalismului depinde de consolidarea educației media, protejarea libertății presei și adaptarea eticii profesionale la noile realități digitale.