Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.

Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.

Bibliografie selectivă

Encyclopaedia Britannica – „Banat”
Pentru definirea Banatului ca regiune istorică, pentru organizarea sa sub administrație militară austriacă drept Banatul Timișoarei / Temeser Banat, pentru colonizările încurajate de autoritățile austriece și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial, prin Tratatul de la Trianon.

Encyclopaedia Britannica – „Treaty of Passarowitz”
Pentru Pacea de la Passarowitz din 1718, momentul în care Imperiul Otoman a pierdut teritorii importante în favoarea Austriei, inclusiv Banatul, ceea ce a deschis etapa reorganizării habsburgice a regiunii.

Enciclopedia României – „Banat”
Pentru delimitarea geografică a Banatului istoric, între Dunăre, Tisa, Mureș și Carpați, și pentru împărțirea regiunii după Primul Război Mondial între România, Serbia și o mică parte aflată astăzi în Ungaria.

Rémy Crețan – „Identity and multiculturalism in the Romanian Banat”, Méditerranée, 2006
Pentru analiza identității regionale bănățene, a moștenirii multiculturale și a felului în care comunitățile etnice din Banatul românesc au produs nu doar coexistență, ci și un sentiment regional comun.

Institutul Internațional de Gastronomie, Cultură, Arte și Turism – „Banat 2028: European Region of Gastronomy”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu multicultural contemporan, în care influențele românești, germane, maghiare, sârbe, bulgare, croate, slovace, cehe, evreiești și italiene au format un patrimoniu culinar și cultural al conviețuirii.

Mihai Alexandru Voicu – „The Banat Swabians and the Austro-Hungarian Empire”, Euras Journal of Social Sciences, 2024
Pentru originea șvabilor bănățeni ca grup germanofon format prin migrația coloniștilor germani și vest-europeni în Banat în perioada Imperiului Austriac și pentru destrămarea ulterioară a acestui „arhipelag” german est-european.

Cosmina-Simona Toader, Loredana Văduva, Ionuț Mircea Petroman – „Exploring the tourist resources of Banat region…”
Pentru prezentarea Banatului ca spațiu în care au coexistat de-a lungul timpului etnii, confesiuni și culturi diferite, lăsând o amprentă puternică asupra organizării spațiului și vieții socio-economice.

Iasmina Cristina Berceanu – „A Sample of Resilient Intercultural Coexistence in Ethnic Diversity: The Banat Region”, Social Sciences, 2022
Pentru perspectiva contemporană asupra Banatului, în special asupra județului Timiș ca nucleu al regiunii istorice, descris drept mozaic etno-cultural legat de poziția transfrontalieră.

Biblioteca Digitală – seria „Arhivele Banatului” / materiale istorice despre Banat
Pentru studii și documente privind istoria regională, comunitățile, patrimoniul, memoria locală și evoluția Banatului ca spațiu de frontieră și de conviețuire.

Biblioteca Centrală Universitară / Biblioteca Digitală – lucrări despre Banat, Timișoara și comunitățile istorice ale regiunii
Pentru aprofundarea istoriei urbane, a colonizărilor, a vieții economice, a confesionalității și a memoriei bănățene.

Lucrări de fundal recomandate

Victor Neumann – lucrări despre Banat, Timișoara și identitățile multiple ale Europei Centrale
Foarte utile pentru înțelegerea Banatului ca spațiu al pluralității, al cetățeniei urbane, al conviețuirii și al memoriei central-europene.

Ioan Hațegan – lucrări despre istoria Banatului
Reper important pentru istoria regională, pentru epoca medievală și modernă, pentru structurile administrative și pentru relația Banatului cu marile puteri.

Nicolae Bocșan – lucrări despre Banat, Iluminism, confesiuni și modernizare
Util pentru înțelegerea Banatului habsburgic, a modernizării instituționale, a educației și a comunităților confesionale.

Valeriu Leu – studii despre mentalități, comunități și cultură în Banat
Recomandat pentru istorie socială, memorie regională, viață cotidiană și identitate bănățeană.

Miodrag Milin – lucrări despre sârbii din Banat și istoria regională
Relevante pentru componenta sârbă a Banatului, pentru circulația dunăreană și pentru legăturile culturale româno-sârbe.

William Marin – lucrări despre comunitatea germană din Banat
Utile pentru istoria șvabilor bănățeni, colonizările habsburgice, structurile rurale și urbane, cultura muncii și transformările secolului XX.

Smaranda Vultur – lucrări despre memoria deportărilor, istorie orală și comunitățile din Banat
Importante pentru înțelegerea rupturilor secolului XX, a deportărilor în Bărăgan, a memoriei comunităților și a istoriei orale bănățene.

Rudolf Gräf – lucrări despre Banat, istoria economică și comunitățile germane
Reper pentru dimensiunea social-economică a Banatului, pentru colonizare, urbanizare și relații interetnice.

Keith Hitchins – The Romanians, 1774–1866
Util pentru contextul mai larg al transformărilor din spațiul românesc în epoca habsburgică și modernă.

Lucian Boia – lucrări despre istorie, identitate și mituri românești
Util pentru evitarea idealizării Banatului și pentru o lectură critică a formulelor despre „modelul bănățean”.