151 de ani de la nașterea Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu (* 25 aprilie 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea comunistă de la Sighet): o întâlnire cu istoria. Coordonator: Bogdan Andrei Mihele.
25. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
151 Jahre seit der Geburt des seligen griechisch-katholischen Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu (*25. April 1875, Reschitza – †11. Juli 1952, kommunistisches Gefängnis Sighet): eine Begegnung mit der Geschichte. Koordination: Bogdan Andrei Mihele.
În 25 aprilie 2025 se împlinesc 151 de ani de la nașterea, în anul 1875, a Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița.
Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.
În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul Fericitului Episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.
După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița. Astfel, prin Sfânta Liturghie a beatificării de pe Câmpia Libertății din Blaj, Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, rămâne până în prezent singura personalitate creștină născută la Reșița, care a fost ridicată la cinstea altarelor.
Pentru a marca anul trecut cei 150 de ani de la naștere, Primăria Municipiului Reșița împreună cu Consiliul Local, cu sprijinul personal al primarului, ing. Ioan Popa, au preluat inițiativa lăudabilă de a ridica în centrul Parcului „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu” a unui nou bust, autorul acestuia fiind artistul plastic ploieștean Eugen Petri. Bustul a fost dezvelit în prezența autorului, în data de 27 aprilie 2025, după ce, începând cu ora 10.00, la Biserica Greco-Catolică „Maica Domnului de la Fatima“ și „Sfântul Ioan Paul al II-lea“ Reșița – Govândari s-a săvârșit o Sfântă Liturghie arhierească celebrată de PS Ioan, Episcop de Lugoj.
Totodată, cu prilejul împlinirii celor 150 de ani, Bogdan Andrei Mihele, președinteleAsociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița, a scris o carte purtând titlul: „Episcopul martir dr. Valeriu Traian Frențiu: Arhiereu de fier din Cetatea de Foc. 150 de ani de la naștere, 1875 – 2025”, apărută la Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu Lăpuș, 2025, cu o prefață scrisă de Preasfințitul dr. Virgil Bercea, Episcop al Eparhiei de Oradea Mare, și o postfață de Erwin Josef Țigla. Aceasta a fost lansată în fața unui numeros public chiar în ziua de 25 aprilie 2025.
Cu prilejul aceleași aniversări de 150 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un plic aniversar precum și o ștampilă filatelică ocazională, aprobată prin intermediul Federației Filatelice Române de Poșta Română. Întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1 în ziua de 25 aprilie 2025, a fost obliterată cu această ștampilă, marcându-se astfel și prin intermediul poștal, pe plan național și internațional, evenimentul aniversar reșițean. A fost de fapt, a V-a realizare filatelică dedicată episcopului martir de către cele două asociații din Banatul Montan.
Având în vedere faptul că, la Reșița, cu prilejul aniversării celor 150 de ani, anul 2025 a fost declarat Anul Fericitului Episcop Martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, s-au organizat mai multe evenimente și expoziții dedicate celui născut la Reșița.
Tot anul trecut, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat două pelerinaje pe urmele Fericitului Episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu. Este vorba despre cel din 11 iulie 2025 ca fiind un pelerinaj jubiliar pe urmele marelui ierarh în județul Bihor, prin vizitarea Catedralei Greco-Catolice, a Palatului Episcopal, unde s-a desfășurat primirea la PS Virgile Bercea, episcop de Oradea, și a Capelei Frențiu din Cimitirul municipal „Rulikowski“, la Oradea, pelerinajul continuând la Stâna de Vale (vizitarea Mănăstirii Greco-Catolice „Fericiții Episcopi Români Martiri Greco-Catolici”), stațiune climaterică dezvoltată, începând cu anul 1932, cu aportul Fericitul Episcop Martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
Cel de-al doilea pelerinaj a fost cel organizat la 15 august 2025, în cadrul căruia au fost depusă câte o jerbă de flori în amintirea marelui ierarh Fericitul Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu, la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și la Cimitirul săracilor, parte a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, cimitir unde s-ar putea să fi fost îngropat în secret, ambele la Sighetu Marmației, în Maramureș.
Comunitatea culturală din Clisura Dunării primește cu bucurie un nou număr al revistei „Tribuna seniorilor mehedințeni”, publicație editată de Asociația Seniorilor Clisura Dunării – Orșova. Ediția din martie 2026 (Anul XIV, nr. 37) confirmă continuitatea și vitalitatea unui demers editorial dedicat valorificării experienței, memoriei și creativității seniorilor.
Sub coordonarea redactorului-șef Andrușa R. Vătuiu, revista reunește articole, eseuri, cronici și creații literare semnate de colaboratori consacrați și debutanți deopotrivă. Între redactori se remarcă prof. Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor, a cărui implicare conferă publicației un plus de rigoare și deschidere spre spațiul literar național.
Numărul de față propune cititorilor o paletă diversă de teme: de la evocări istorice și reflecții asupra identității culturale locale, până la analize contemporane și pagini de literatură (poezie, proză scurtă). Nu lipsesc nici articolele dedicate vieții comunității din Orșova și din județul Mehedinți, evenimentelor culturale recente, precum și inițiativelor menite să promoveze dialogul între generații.
„Tribuna Seniorilor Mehedințeni” rămâne un spațiu de expresie autentic, în care seniorii își fac auzită vocea, împărtășesc experiențe de viață și contribuie la păstrarea valorilor locale. Prin consecvență și calitate, revista își consolidează statutul de reper cultural în zona Clisurii Dunării.
Apariția acestui nou număr reprezintă nu doar o reușită editorială, ci și o invitație la lectură și reflecție pentru toți cei interesați de cultura, tradițiile și oamenii locului.
O prezență remarcabilă în peisajul publicistic contemporan este revista DOMOGLED, publicație a Cenaclului omonim din Băile Herculane. Aceasta continuă să apară prin stăruința unei echipe devotate, coordonate de scriitorul și publicistul Dorin Bălteanu, a cărui pasiune și expertiză constituie forța motrice a întregului proiect.
În prezent, în absența finanțării de care a beneficiat în trecut, publicația rezistă exclusiv în format electronic. Acest statut nu îi știrbește însă valoarea, ci o transformă într-un autentic instrument de rezistență culturală, dedicat promovării valorilor istorice ale stațiunii bimilenare de pe Valea Cernei.
Actuala ediție triplă, de colecție, propune un conținut dens și echilibrat între istorie, cultură și activism civic. Un punct central al acestui număr este documentarea conferinței-dezbatere „SALVAȚI BĂILE HERCULANE!”, desfășurată sub egida Academiei Române, un demers esențial pentru revitalizarea ansamblului arhitectural local. Cititorii pot regăsi, de asemenea, cronici ale unor momente istorice fascinante, precum vizitele imperiale și regale ale lui Franz Josef sau Carol I, dar și detalii despre inaugurarea marilor edificii balneare din secolul al XIX-lea.
Dincolo de istoria mare, revista onorează „istoria sufletului” locului prin omagii aduse personalităților care au marcat stațiunea – precum arhitecta Ioana Mihăiescu – și prin salvarea memoriei imateriale, regăsite în legendele nimfelor Cerna și Belareca.
Recunoașterea valorii sale academice este confirmată prin includerea publicației în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române și prin aprecierile venite din partea unor personalități marcante, precum prof. ing. Nicolae Noica sau acad. Ioan-Aurel Pop. Aceștia văd în DOMOGLED un veritabil „catalizator” al eforturilor de a reda stațiunii strălucirea de odinioară.
În esență, DOMOGLED depășește formatul unei simple reviste; este o mărturie vie a dragostei pentru patrimoniu și un „străjer” al viitorului stațiunii Băile Herculane. Această ediție de colecție rămâne o dovadă incontestabilă a rezilienței culturale și a efortului admirabil al domnului Dorin Bălteanu de a nu lăsa flacăra „Domogledului” să se stingă.
În 22 aprilie 2026, la Biblioteca Națională din Biserica Albă (Bela Crkva), Casa de presă și editură „Libertatea” a organizat un eveniment cultural dedicat cărții. Cu acest prilej a fost lansată oficial cartea preotului Petru Berbentia „Gânduri pentru frații din Voivodina”.
Despre Casa de Presă și Editură „Libertatea” și despre cele mai noi apariții editoriale au vorbit doamna dr. Mariana Stratulat, director la Casa de Presă și Editură „Libertatea” și Marin Gașpar, redactor responsabil al Editurii „Libertatea”. Cu acest prilej, CPE „Libertatea” a făcut o importantă donație de carte Bibliotecii Naționale din Biserica Albă.
La manifestare a fost prezent și Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României de la Vârșeț.
O interesantă biografie a autorului a fost prezentată de dr. Valentin Mik – director adjunct al Casei de presă și editură „Libertatea”. Preotul Petru Berbentia scrie săptămânal articole dedicate românilor din Voivodina in Ziarul „Libertatea”, articole bine primite de public.
La acest dialog cultural au participat, pe lângă prieteni ai autorului, și preoți din România și Serbia: preotul Cornel Juica de la Mesici, reprezentantul Episcopiei „Dacia Felix” de la Vârșeț, precum și preotul român din Biserica Albă, plus părintele paroh Cristian Rădulescu și părintele Horia Mailat de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Reșița.
Au mai vorbit despre autor și despre cartea „Gânduri pentru frații din Voivodina”: Ion. D. Cucu, – președintele Filialei Caraș Severin a UZPR, din care fac parte și jurnaliști de la săptămânul „Libertatea” din Panciova, Serbia, Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Nicolae Plujar, președintele Asociației Culturale „Reșița Română” și jurnalistul Mario Balint, vechi colaborator și prieten cu autorul.
La final, preotul Pentru Berbentia a prezentat structura cărții, a povestit despre colaborarea cu săptămânalul „Libertatea”, a mulțumit celor prezenți și Casei de Presă și Editutură „Libertatea”, apoi a trecut la sesiunea de acordare a autografelor pe cartea nou apărută
24 aprilie 2026, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Prezentare de carte a autorului reșițean Liviu Spătaru: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)”, apărută la Editura „Tim“ Reșița, 2026.
24. April 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).
Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Liviu Spătaru und seine neueste Buchveröffentlichung: „Ipostaze, staze, metastaze (III). Exerciții diletante (1984 – 1989). Alte exerciții (1997 – 2024)” (= „Hypostasen, Stasen, Metastasen (III). Dilettantenübungen (1984 – 1989). Weitere Übungen (1997 – 2024)”, erschienen im Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.
În perioada 21-22 aprilie 2026 are loc la București întâlnirea Rețelei de Sănătate din Europa de Est (SEEHN). Ca parte a inițiativei „Diaspora pentru Sănătate” din Marea Britanie, dr. Nistor Becia, membru asociat al Societății Britanice de Psihologie (AFBPsS) și membru al Ordinului Imperiului Britanic (MBE), a fost invitat să ofere expertiza și sprijinul său profesional în cadrul acestei întâlniri, prin coordonarea atelierului „Consolidarea capacității forței de muncă din domeniul sănătății prin îngrijire informată despre traume ca o competență a sistemului”, în mod voluntar. Contribuția sa reflectă valorile care stau la baza Inițiativei Diaspora – serviciul, solidaritatea și schimbul de cunoștințe transfrontaliere – în sprijinul unor sisteme de sănătate mai puternice, al unor profesioniști împuterniciți și al unei colaborări regionale durabile în cadrul comunității SEEHN. Cu această ocazie, dr. Nistor Becia, membru UZPR, a realizat și o scurtă vizită la sediul UZPR din București, unde a avut o întrevedere cordial cu Dan Constantin, președintele UZPR.
Pe 3 mai 2026, TVR marchează Ziua Internațională a Libertății Presei cu dezbaterea „Rolul și misiunea mass-media publică”. Dan Constantin, președinte al UZPR, va participa la acest eveniment în cadrul panelului „Media Freedom Act – prevederi, impact, soluții pentru media publică din România”, care include cele mai actuale teme legate de implementarea în România a prevederilor europene în domeniu, proces în care UZPR este implicată încă de la intrarea în vigoare a EMFA.
Discuțiile vor fi deschise de Adriana Săftoiu, președinte director general TVR, Robert Cristian Schwartz – președinte director general Radio România și Claudia Victoria Nicolae, director general Agerpres. La paneluri vor participa unii dintre cei mai reputați jurnaliști dn România: Ioana Avădani, președinte al Consiliului Director Centrul pentru Jurnalism Independent, Ovidiu Nahoi, Editor In Chief RFI, Ovidiu Vanghele, jurnalist Centrul de Investigații Media, Mircea Toma, membru al Consiliul Național al Audiovizualului, Mihai Rădulescu, jurnalist TVR, Adrian Ursu, jurnalist Antena 3, Andrei Bereandă, CEO Ringier Romania, Cristina Guseth, director Freedom House România, Maria Țoghină, jurnalist SRR, Răzvan Martin, coordonator programe ActiveWatch.
• UZPR, co-organizator al manifestării de la Palatul Parlamentului
Ziua Pământului a adus la București un mesaj fără menajamente: indiferența nu mai este o opțiune. În cadrul conferinței „Earth Day – The Day After Tomorrow”, organizată la Palatul Parlamentului, participanții au cerut responsabilitate reală și acțiune imediată. Într-o perioadă în care crizele de mediu devin tot mai evidente, iar presiunea asupra resurselor crește, dezbaterea a scos la iveală nu doar problemele, ci și lipsa de reacție. Inițiatorul evenimentului, Lavinia Șandru, a transmis un mesaj direct: „Nu mai putem rămâne indiferenți. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea și să acționăm, pentru că ceea ce lăsăm în urmă va defini viitorul.” Dan Constantin, președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), a subliniat rolul comunicării: „Dacă nu transformăm această temă într-o preocupare zilnică, nu vom avea niciodată schimbări reale.” Florin Lixandru, Inspector General al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, a evidențiat rolul educației: „Nu mai vorbim despre scenarii, ci despre realitate. Educația este cea care poate forma generațiile care vor schimba direcția.” Anca Marinescu, Director Comunicare și Corporate Affairs RetuRo, a oferit un exemplu concret: „Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există colaborare. Fără cooperare, nu există rezultate.” Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților,
Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Expoziție de fotografii „Biserica SFÂNTUL GHEORGHE din orașul Lod în Israel, în cripta bisericii aflându-se mormântul marelui mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință” realizate de Erwin Josef Țigla.
Prezentare de cărți ale autorilor Vasile Bogdan din Timișoara („Cum am devenit cineast”, Editura „Tim“ Reșița, 2026) și Gheorghe Jurma din Reșița („Literatură și eternizare”, Editura „Tim“ Reșița, 2026).
23. April 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).
Fotoausstellung „Die St. Georg-Kirche in Lod, Israel mit der Grabeskirche des christlichen Märtyrers”, mit Fotos von Erwin Josef Țigla.
Buchpräsentation: als Gäste der Temeswarer Schriftsteller Vasile Bogdan und seine neueste Buchveröffentlichung „Cum am devenit cineast” (= „Wie ich Cineast wurde“, Verlag „Tim“ Reschitza, 2026) sowie der Reschitzaer Schriftsteller Gheorghe Jurma und seine neueste Buchveröffentlichung „Literatură și eternizare” (= „Literatur und das Ewige”), Verlag „Tim“ Reschitza, 2026.
Alături de „oameni de seamă ai Banatului”, de prieteni și colaboratori, Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin (Serbia) a marcat sâmbătă, 18 aprilie 2026, cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, inițiat și coordonat de neobositul poet și jurnalist Vasile Barbu.
„De 30 de ani, în această parte a Banatului, în cea mai de vest oază a românimii, noi – S.L.A. „Tibiscus” – scriem cartea bibliotecii personalităților bănățene care după sine au lăsat dâră în timp și spațiu, visând la aripi, la conviețuire pașnică, la libertăți netulburate, la o zonă liberă, de o circulație nestingherită a bunurilor și ideilor oamenilor.” preciza președintele S.L.A. „Tibiscus” în deschiderea simpozionului.
De asemenea, tot în cuvântul de deschidere este menționat faptul că la cele 30 de ediții au fost expuse aproximativ 1400 de comunicări științifice de oameni de cultură, scriitori, istorici, jurnaliști, cercetători științifici etc. din România, Serbia, Macedonia, Rep. Moldova, Belgea, Franța, Suedia, Austria, Germania, SUA. De-a lungul timpului au participat nume de rezonanță ale istoriografiei și publicisticii românești.
În urma acestor simpozioane au fost tipărite până în prezent 40 de cărți care conțin referatele științifice expuse la această manifestare cu suflu academic.
La fiecare ediție a fost acordat un premiu important „pentru contribuția adusă la păstrarea obștei românești cât și pentru merite deosebite în promovarea ideilor umaniste și cultivarea și afirmarea valorilor istoriei românești”. O seamă de personalități au fost onorate cu acest „Premiu dr. Gligor Popi”: Draghișa Constandinovici (2010, Cladevo), Miriana Maluțkov (2011, Novi Sad), Florian Copcea (2011, Drobeta Turnu Severin), Radu Păiușan (2011, Timișoara), Doina Benea (2011, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2012, Timișoara), Gh. Rancu (2013, Șopotu Vechi), Costa Roșu (2013, Novi Sad), Ionel Cionchin (2013, Timișoara), Ioan Hațegan (2013, Timișoara), Radu Păiușan (2014, Timișoara), Tiberiu Ciobanu (2014, Timișoara), Costa Roșu (2015, Novi Sad), Ioan Ciama (2015, Timișoara), Nicolae Toma (2016, Lugoj), Mircea Măran (2015, Petrovăsâla), Victor Rusu (2017, DTS), Ioța Bulic (2017, Pacevo), Nicolae Danciu Petniceanu (2017, Mehadia), Nicolae Scheianu (2018, Baia Mare), Gh. Rancu Bodrog (2018, Șopotu Vechi), Erwin Dubrovici (2018, Croația), Ioan Cipu (2018, post mortem), Delia Muntean (2019, Baia Mare), Nicolae Băbuț (2019, SUA), Vasile Morar (2019, Chelința Maramureș), Alexandru Câțcăuan (2020, Bistrița), Doru Dinu Glăvan (2020, Reșița)[1], Nicolae Toma (2021, Timișoara), Dimitrie Miclea (2021, Seleuș), Ioan Birta (2022, Reșița), Adrian Cioroianu (2023, București), Ionel Bota (2024, Oravița), Valeriu Stancu (2024, Iași), Gabriela Șerban (2025, Bocșa), Ana Niculina Ursulescu (2025, Novi Sad), Erwin Josef Țigla (2026, Reșița).
Cum consemnam deja, la această cea de-a XXX-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” premiul „dr. Gligor Popi” a fost înmânat scriitorului și jurnalistului reșițean Erwin Josef Țigla.
Lucrările acestei ediții au conținut, și de astă dată, teme difersificate și interesante, contribuind la promovarea valorilor cultural-spirituale și identității neamului și tradiției românești. Între cei care au susținut comunicări se află: Ioan Traia (Timișoara), Silvia Hârceagă (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Ionel Bota (Oravița), Petre Opruț (Timișoara), Vasile Barbu (Uzdin), Mihai Chiper (Anina), Gheorghe Chiran (Oravița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz), Ștefan Tomoiagă (Săcălaz), Nicolae Toma (Timișoara), Aura Lupșescu (Timișoara), Erwin Josef Țigla (Reșița), Gabriela Șerban (Bocșa), Cristina Anișoara Zainea (Oravița), Gheorghe Lungu (Timișoara) și Titu Pervulescu (Timișoara).
Gazde minunate, membrii S.L.A. „Tibiscus”, sub bagheta magică a președintelui Vasile Barbu, au reușit din nou să adune la Casa Românească de pe ulița Mihai Eminescu din Uzdin o mulțime de prieteni scriitori, artiști și jurnaliști, al căror numitor comun este prietenia, susținută de respect și dragoste de cultură românească!
Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția XXX s-a încheiat cu sesiunea de fotografii, dar și cu o masă a prieteniei!
Mulțumind amfitrionului Vasile Barbu și felicitând gazdele pentru reușita evenimentului, dorim Societății Literar-Artistice „Tibiscus” și Simpozionului său mulți ani înainte, activitate rodnică și succes în păstrarea și promovarea identității românești indiferent de locul geografic în care se află! Deoarece, acolo unde frații se adună, înseamnă acasă!
[1]Oameni de seamă ai Banatului. Actele Simpozionului Internațional, ediția a XXIV, a, 2020.- Uzdin, 2021;
22 aprilie 2026, ora 17:30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Săptămâna culturală dedicată Zilei Internaționale a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Zilei Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).
Prezentare de cărți ale autorului reșițean Marian Apostol: „Cartea umbrelor“ (Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026) & „La început a fost cuvântul“ (Editura „Hoffman“ Caracal, 2026).
22. April 2026, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Woche des Buches anlässlich des Welttages des Buches und der Autorenrechte sowie der Tag der Bibliothekare in Rumänien und Republik Moldawien (23. April).
Buchpräsentation: als Gast der Reschitzaer Schriftsteller Marian Apostol und seine neuesten Buchveröffentlichungen: „Cartea umbrelor“ (= „Das Buch der Schatten“) – Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2026 & „La început a fost cuvântul“ (= „Am Anfang war das Wort“) – Verlag „Hoffman“ Caracal, 2026.
În fiecare domeniu, cercetarea științifică caută să se fundamenteze pe date care să-i definească începuturile. Istoria presei „se scrie în fiecare zi”, dar preocupările se concentrează mereu pe definirea cu exactitate a premierelor. Și la nivelul membrilor UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, în cadrul dezbaterilor organizate periodic, se aduc mereu detalii privind începuturile presei în Banat. Caracteristica multietnică, implicit multiculturală, a acestei regiuni, face ca istoria să fie abordată într-un mod mult mai complex, prin faptul că organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, chiar și ale unor grupuri etnice, își apără cu tenacitate propriile valori culturale. Prin opinii susținute, chiar de documente valabile, ies la iveală unele particularități de excepție, care au condus de-a lungul timpului la sporirea patrimoniului cultural regional. Astfel, comunitatea germană a semnalat data de 18 aprilie 1771, când la Timișoara s-a editat și tipărit în limba germană o publicație de știri și anunțuri.
Istoria colonizării Banatului cu populație germană, consemnează o a II-a etapă fiind perioada tereziană (1763-1775), în care împărăteasa Maria Terezia și fiul său, Iosif al II-lea, au determinat aducerea pe aceste locuri a peste 50.000 de cetățeni germani. Preocuparea privind viața acestora pe noile meleaguri nu s-a limitat doar la aspecte administrative, ci s-au acordat mai multe privilegii pentru înființarea și funcționarea unei infrastructuri culturale, subordonată intereselor Monarhiei Habsburgice.
În volumul „Istoria tipografiei și a presei timișorene” semnat de Istvan Berkeszi (apărut în ediție bilingvă în Editura timișoreană David Press Print, în anul 2013), se consemnează ca primă gazetă tipărită la Timișoara ca fiind „Intelligenz Blatt”, editată și tipărită în tipografia lui Heinerl Matyas, în 1771.
Consultând și alte surse bibliografice, s-a ajuns la pagina web a Asociației șvabilor bănățeni din Germania (Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V.), în care publicistul Walter Tonța, în articolul intitulat Începuturile tipografiei și jurnalismului în Banat (Partea 1) prezintă o serie de detalii privind contextul în care Heinerl Matyas încă din 2 septembrie 1770 a primit locația și drepturile de a „funcționa ca unic tipograf autorizat în Timișoara în următorii doisprezece ani”.
Astfel, editorul și redactorul Matthias Joseph Heimerl, după ce și-a deschis prima tipografie din Banat în 1769, cu un privilegiu imperial, a publicat în ziua de 18 aprilie 1771, primul număr (v. foto) al publicației „Temeswarer Nachrichten” (Știri din Timișoara). Ziarul apărea săptămânal și includea secțiuni privind piețele săptămânale, prețuri la alimente și documentarea decretelor administrației provinciale austriece. Într-un supliment bianual, Heimerl a publicat și articole pe teme culturale, istorice și sociale și aborda discuții și dezbateri despre multiculturalism și interculturalism în regiune. Editorul oferea și articole satirice, distractive, despre societatea timișoreană, precum și un calendar. Se cunoaște doar de apariția a 17 numere, publicația nerezistând la concurența ziarelor vieneze, la care erau abonați intelectualii timișoreni. Autorul prezintă și alte opinii, după care acest ziar reprezintă de fapt primul ziar editat și tipărit în zona de sud-est a Europei, implicit pe teritoriul actual al României.
Pentru că există mai multe cercetări care vizează începuturile presei, mai ales în Banatul istoric, la nivelul filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș s-a demarat o acțiune organizatorică de pregătire a unui simpozion pe această temă aniversară, realizat în colaborare cu specialiști și instituții cu preocupări în această direcție.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dan Constantin, aflat la Pitești. a transmis un mesaj la deschiderea ediției cu numărul 49 al celebrului Festival Dendrofloricol „Simfonia Lalelelor”, începând amuzat: „Cu atâta forță diplomatică prezentă la manifestare, ați putea iniția o acțiune pentru deblocarea Ormuz-ului”. „Laleaua, această minunată cupolă deschisă spre cer, spre cei care o admiră, ne vorbește de aici, din inima ținutului argeșean, sub sunetul festivalului cu amprentă muzicală Simfonia Lalelelor… Festivalul nu este doar o manifestare dendrofloricolă, ci a devenit, prin consolidarea lui de la ediție la ediție, începând cu 1978, un simbol al Piteștiului. El a pornit, la debut, pentru a sublinia speranța și solidaritatea întregii națiuni la ieșirea din doliul devastatorului cutremur din martie 1977. Primarul de atunci, tânărul Nicolescu, a avut această idee și cu mare respect pentru acei înaintași evoc momentul la care am participat și l-am susținut prin uneltele specifice meseriei de jurnalist. În acei ani, Piteștiul era capitala petrochimiei românești, iar desfășurarea festivalului, legată de acele procese economice de amploare, avea să dea o personalitate și un contur și mai puternic orașului. Laleaua, iată, dăinuie și s-a dovedit mai rezistentă decât oțelul inox al utilajelor realizate din el.
Din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai puternică și reprezentativă organizație a presei, care cuprinde 5.400 de membri, urez viață lungă Simfoniei Lalelelor, ai cărei cronicari suntem! Felicitări, domnule primar Cristian Gentea, pentru amploarea deosebită a Simfoniei Lalelelor, care va împlini, în curând, o jumătate de secol! La mulți ani! (afnews.ro/)
UZPR CARAS SEVERIN 
