În 31 mai 2026, Asociația Foștilor Deținuți Politic din România a organizat o activitate comemorativă de amploare în satul ialomiţean Fundata. Data și locul nu au fost alese întâmplător. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la declanșarea „Fenomenului Bărăgan”, o mare pată de rușine pe obrazul României comuniste, când zeci de mii de români nevinovați au fost pedepsiți fără niciun temei legal de propriii lor conducători, puși în fruntea țării de atotputernicul Stalin. Nenorocirea a debutat în noaptea de Rusalii a anului 1951. Anul acesta, sărbătoarea creștină a Rusaliilor a fost în 31 mai, motiv pentru care a fost aleasă această zi pentru comemorare.
Această sărbătoare reprezintă pentru milioane de români una dintre cele mai importante date religioase ale anului, dovadă că este una din cele trei sărbători religioase dintr-un an care se sărbătoresc două zile: Paștele, Crăciunul și Rusaliile. Pentru câteva zeci de mii de credincioși, Rusaliile au și o altă semnificație în afara celei religioase: rămâne una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria regimului comunist din România: deportarea în Bărăgan. În noaptea de 17 spre 18 iunie 1951, chiar în timpul sărbătorii Rusaliilor, autoritățile comuniste au declanșat una dintre cele mai ample acțiuni de deportare forțată din istoria contemporană a României. Din localitățile aflate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie au fost ridicate 12.791 de familii din actualele județe Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți și deportate în pustia câmpie a Bărăganului.
Rusaliile sunt considerate o perioadă cu încărcătură spirituală puternică, iar anumite activități sunt evitate pentru a nu atrage „mânia Rusaliilor”. Interdicțiile diferă ușor de la o zonă a României la alta, dar șapte sunt cele mai răspândite. Poate tocmai de aceea, autoritățile comuniste au decis ca tocmai atunci, când oamenii se aflau sub influența spiritului Rusaliilor, să se declanșeze acea rușinoasă acțiune, de o cruzime rar întâlnită la un popor creștin de două milenii , încercând să dea vina deportării pe păcatele victimelor, nu pe ticăloșia inițiatorilor. La 75 de ani de la deportare, episodul rămâne una dintre cele mai dureroase pagini din istoria României și un simbol al represiunii exercitate de regimul comunist asupra propriilor cetățeni.
Evenimentul organizat de conducerea AFDPR a fost emoționant, minuțios pregătit, s-a bucurat de o participare numeroasă, de atenția oficialităților locale și județene, de invitați de seamă, iar rezultatele au fost pe măsură. Astfel de evenimente sunt esențiale pentru vindecarea societății și consolidarea democrației. Ele au rolul de a onora victimele represiunii ccomuniste, de a preveni repetarea abuzurilor totalitare și de a restabili adevărul istoric. Aceste acțiuni mențin vie memoria colectivă și educă noile generații cu privire la valoarea libertății.
În ceea ce privește locația, a fost ales satul ialomițean Fundata, pentru că este singurul dintre cele 18 sate noi ridicate din nimic în câmpia Bărăganului de deportații bănățeni și olteni în cumplita vară a anului 1951, care încă există. Fundata rămâne muzeul viu al deportărilor comuniste. În acest sat a fost ridicat de către victimele comuniste un monument impresionant, mai există cimitirul și bisericuța deportaților, iar locuitorii Fundatei, autoritățile locale și județene au mult respect pentru ducerea mai departe a memoriei ororilor comuniste, ceea ce este un gest nobil, de apreciat și lăudat, exemplu de comportament civic demn de urmat.
Copiii şi nepoţii deportaţilor din Fundata prăznuiesc în fiacare an așa cum se cuvine Rusaliile, în dubla lor semnificație: creștină și istorică. Ei vin de pe unde soarta i-a dus prin țară şi chiar din străinătate pentru a respecta această sărbătoare. Indiferent de vreme, fiii satului străbat sute de km. şi vin la cimitirul din localitate pentru a cinsti memoria înaintaşilor, dar şi pentru a reînvia spiritul comunităţii.
Anul acesta fiilor satului li s-au alăturat circa 50 de foste victime ale deportării venite de la distanțe mari la chemarea conducerii AFDPR să le aducă un omagiu persecutaților politic. Principalul organizator a fost anul acesta domnul Leonard Câmpeanu, președintele Filialei București și vicepreședintele AFDP pe țară. Cu câteva săptămâni înainte a bătut drumul București-Fundata pentru a pune la punct toate detaliile comemorării a 75 de ani de la data declanșării tragicului eveniment din 1951. S-au implicat și autoritășile locale și toți fiii Fundatei, bucuroși că localitatea lor devine de interes național la marele praznic al Rusaliilor și că durerea lor este împărtășită de alți mulți români care nu-i uită pe strămoșii lor, atât de crunt loviți în perioada regimului comunist.
Evenimentul a început la monumentul din Fundata la care au participat locuitorii satului și oaspeții veniți de departe, pentru a cinsti memoria și a aduce un omagiu acestor martiri și pentru comemorarea a 75 de ani de la tragicul eveniment din istoria localității, în data de 31 mai 2026, prima zi de Rusalii.
Preoţi tineri au oficiat o slujbă în aer liber şi i-au pomenit pe cei adormiţi. Au urmat luările de cuvânt ale oficialităților locale și județene, ale conducerii AFDPR din București și filialelor din țară, ale supraviețuitorilor deportării la Fundata, ale invitaților Cosmin Budeancă de la IICCMER, Florentina Dobre și Valeriu Antonovici realizatorii. unui film documentar pe tema deportărilor. Apoi s-a mers în pelerinaj la vechea biserică din Fundata, construită în anii deportării și încă destul de bine conservată și la cimitir unde preoții au sfinţit cu vin toate mormintele. Pentru a păstra vie memoria acestei tragedii, domnul Leonard Câmpeanu a solicitat autorităților locale atribuirea unei mici suprafețe de teren în care Asociația Foștilor Deținuți Politici să construiască replica unei locuințe specifice deportaților din 1951 în apropierea monumentului din Fundata, astfel încât tinerele generații să aibă ideea completă a vieții deportaților din acele locuri.
Pentru partea a doua a evenimentului participanții au făcut deplasarea la Slobozia, la Centrul Cultural „Ionel Perlea”, una dintre clădirile emblematice din municipiu. Acolo s-a derulat simpozionul „75 de ani de la Deportările în Bărăgan”. Moderator a fost domnul Leonard Câmpeanu. După cuvântul de deschidere dânsul a dat, pe rând, cuvântul reprezentantului autorităților locale, secretarul general al CJ Ialomița Adrian-Robert IONESCU, d-nei Nina Moica-președinte al AFDPR, Ileana Mateescu-președinte al Filialei Mehedinți AFDPR, Cosmin Budeancă-reprezentant IICCMER, redactor șef al Revistei Memoria, Florentina Dobre- istoric și scriitor, Cornelia Fetea- președinte Filiala Caraș-Severin, Petrică Panduru- membru CD al AFDPR.
Fiecare vorbitor a subliniat în felul său monstruozitatea „Fenomenului Bărăgan” , consecințele acestui act samavolnic pe termen lung și scurt și necesitatea ca aceste adevăruri să fie evocate cu cât mai multe prilejuri pentru ca astfel de greșeli să nu se mai repete. Deportarea în Bărăgan nu a fost doar o deplasare forțată; a fost încercarea de a frânge spiritul unor oameni gospodari și demni. Dar ei nu s-au lăsat înfrânți. Au ridicat sate acolo unde erau doar ciulini și au păstrat demnitatea vie. Supraviețuitorii acestui Holocaust bănățean și oltean, urmașii deportaților, prin acțiuni de genul celei de la Fundata dovedesc faptul că vor și pot să-și exprime respectul pentru suferințele bunicilor și părinților.
Participanții la eveniment au fost bine primiți de actualii locuitori ai satului Fundata care dovedesc faptul că doresc și pot să-și exprime recunoștința și respectul pentru acești oameni care au contribuit , după reîntoarcerea din deportare, la existența și dezvoltarea satului natal și a țării, făcând abstracție de crimele comuniste. Au venit de Rusalii 2026 să aprindă o lumânare în memoria tuturor celor uciși în vremea comuniștilor. Organizatorii evenimentului și participanții au dovedit că înțeleg contextul crud al acelor vremuri. Iartă, pentru că ura nu construiește nimic.Dar nu uită. Nu uită suferința bunicilor și nici curajul lor de a construi o viață de la zero în pământul arid al Bărăganului și sacrificiile pentru a-și crește copiii în exil.
Activitatea s-a încheiat cu un parastas pentru sufletele martirilor plecați la cele veșnice.