Evenimentul s-a desfășurat la Centrul Multifuncțional din municipiu și l-a avut în prim-plan pe dr. Adrian Bădescu, inițiatorul și coordonatorul acestui demers enciclopedic impresionant. Dorinel Hotnogu a fost coordonator al organizării, iar Robert Șerban, președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România și autorul textului introductiv al volumului, a avut rolul de moderator.

Au fost prezenți și au avut intervenții interesante despre diferite personalități ale Banatului: Livia Magina, managerul Muzeul Banatului Montan; Erwin Josef Țigla, Preşedinte al Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin; Gheorghe Jurma, prozator, critic și istoric literar, director al Editurii Tim din Reşiţa și Dorinel Hotnogu, consilier cultural al Primăriei Municipiului Reșița.

Sorin Bijan, artist vizual, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, cel care a realizat impresionantului ansamblu de portrete care însoțesc acest proiect enciclopedic a vorbit cu multă emoție despre provocările întâmpinate în realizarea componentei vizuale a acestei monumentale lucrări. Portretele care însoțesc textele nu au un simplu rol ilustrativ. Ele sunt rezultatul unui amplu proces de documentare și recuperare iconografică, multe dintre personalitățile incluse provenind din epoci în care reprezentările vizuale sunt rare sau incomplete. Prin aceste lucrări, cititorul are senzația unei întâlniri directe cu figurile care au modelat istoria Banatului.

În cuvântul său, autorul a menționat că această a treia lansare (după lansarea în mediul academic din Aula Magna a Universității de Vest din Timișoara, din 4 decembrie 2025 și după întâlnirea cu publicul iubitor de carte de la BookFest Timișoara, din martie 2026,) reprezintă lansarea de suflet, pentru că este născut în Banatul Montan și poată tot timpul cu el amintirea satului bănățean.  

Istoria unei regiuni nu este scrisă doar de evenimente, războaie sau schimbări politice. Ea este construită, în primul rând, de oamenii care au trăit, au creat, au condus, au educat și au lăsat în urmă opere, idei și instituții. Pornind de la această convingere, volumul „Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. De la origini până la Imperiul Austriac”, coordonat de dr. Adrian Bădescu, își propune să recupereze și să ordoneze memoria unei regiuni care și-a construit identitatea prin diversitate, contribuție și continuitate.

Primul volum al unei trilogii ample reunește 110 personalități care au marcat istoria Banatului în domenii precum cultura, știința, educația, administrația, politica, spiritualitatea și viața militară. Rezultatul a peste șapte ani de cercetare, lucrarea nu este doar o colecție de biografii, ci o adevărată radiografie a spiritului bănățean, surprins prin intermediul oamenilor care i-au dat formă și sens.

Una dintre ideile fundamentale ale enciclopediei este aceea că Banatul nu poate fi înțeles printr-o perspectivă exclusiv națională sau etnică. De-a lungul secolelor, această regiune a fost locuită de români, germani, maghiari, sârbi, evrei, slovaci, cehi, croați, bulgari și alte comunități care au conviețuit și au contribuit împreună la dezvoltarea sa. În acest context, multiculturalismul nu apare ca un concept teoretic, ci ca o realitate istorică verificabilă, care a generat creativitate, prosperitate și coeziune socială.

Autorul demonstrează că valoarea unei personalități nu a fost determinată aici de origine, limbă sau confesiune, ci de contribuția adusă comunității. Această idee traversează întreaga construcție a volumului și explică diversitatea impresionantă a figurilor reunite între paginile sale.

Printre personalitățile prezentate se regăsesc nume emblematice precum Eftimie Murgu, simbol al luptei pentru emancipare și drepturi naționale, Corneliu Diaconovici, autorul primei enciclopedii românești moderne, Simion Mangiuca, cărturar preocupat de istoria și tradițiile Banatului, sau Iosif Ivanovici, compozitorul celebrului vals Valurile Dunării. Lor li se alătură oameni de cultură, savanți, lideri religioși, administratori și militari care au influențat evoluția regiunii și, adesea, a unor spații mult mai largi decât granițele Banatului.

O atenție specială este acordată Banatului Montan, spațiu care a oferit numeroase personalități de referință. De aici provin cărturari precum Mihail Halici, C.D. Loga, Damaschin Bojincă sau Ioan Sârbu, oameni care au contribuit la dezvoltarea educației și culturii românești. Tot aici își au originile figuri militare importante precum Traian Doda, Ion Dragalina sau Johann von O’Brien, personalități care au marcat istoria militară a regiunii și a Europei Centrale.

Dincolo de valoarea documentară, lucrarea impresionează prin rigoarea metodologică. Autorul nu se limitează la prezentarea unor biografii, ci propune criterii clare de selecție și evaluare, definind nivelurile de impact regional, național și european ale fiecărei personalități. Astfel, enciclopedia devine nu doar un instrument de informare, ci și un cadru de înțelegere a modului în care se construiește și se transmite valoarea culturală.

În esență, Encyclopædia Bannatica este mai mult decât o enciclopedie regională. Ea reprezintă o pledoarie pentru memorie și pentru necesitatea de a păstra vii reperele care au construit identitatea unei comunități. Cele 110 personalități reunite în acest prim volum devin argumente împotriva uitării și dovezi ale faptului că marile comunități se sprijină pe moștenirea celor care le-au modelat destinul.

Într-o perioadă în care recuperarea memoriei culturale devine tot mai importantă, această lucrare oferă Banatului ceea ce puține regiuni au privilegiul de a avea: o sinteză amplă a propriilor valori. Prin documentare riguroasă, viziune intelectuală și respect pentru adevărul istoric, volumul reușește să recompună portretul unei regiuni care și-a construit personalitatea prin dialog, diversitate și continuitate.

Encyclopædia Bannatica – Valori ale Banatului. De la origini până la Imperiul Austriac nu este doar o carte despre trecut. Este o invitație la înțelegerea prezentului și o dovadă că identitatea unei comunități se păstrează prin memoria oamenilor care au contribuit la construirea ei. Banatul apare astfel nu doar ca o realitate geografică, ci ca o civilizație a valorii, în care ceea ce contează cu adevărat nu este de unde vine cineva, ci ceea ce lasă în urmă.

Petre DALEA/UZPR Caraș Severin

Fotografii: Petre DALEA