de eCronica

 04/05/2026

Daniel Botgros

Fotografii de Petre Dalea


Anul acesta jurnalismul din Caraș-Severin s-a bucurat de un eveniment care a reflectat aspirațiile multora dintre noi, vizând o conștiință de breaslă, o voce unitară atunci când e nevoie, păstrarea și consolidarea identității jurnalistice și a libertății de exprimare.

Un simpozion internațional care a avut loc duminică, 3 mai 2026, la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” din Reșița, sub egida ”Libertatea presei în contextul transformărilor digitale: între responsabilitate etică și dinamici contemporane ale comunicării”, a marcat, nu numai aceste deziderate, ci și începutul unei colaborări din ce în ce mai apropiate a jurnaliștilor din Uniunea Ziariștilor Profesioniști, Filiala Caraș-Severin cu confrații lor, jurnaliști și oameni de cultură de expresie română din Serbia, grupați în jurul Casei de Presă și Editură ”Libertatea” din Pancevo. De fapt, bunele relații au început și din momentul acceptării în UZPR Caraș-Severin a unui număr de 12 jurnaliști din Serbia, care, însă, vor constitui în curând o filială proprie a Uniunii în Serbia, ceea ce cu siguranță aduce valoarea celei mai mari uniuni de creație a jurnaliștilor din România. Spunem asta și pentru că săptămânalul ”Libertatea” are 80 de ani de apariție neîntreruptă iar Casa de Presă și Editură cu același nume beneficiază de aportul unor gazetari importanți de expresie română din Serbia, autori de volume, scriitori și oameni de cultură, în același timp. Va fi, practic, organizația cu cei mai mulți doctori în jurnalism din Uniune.

Manifestarea de la Reșița a beneficiat de o importantă delegație din Republica Serbia: drd. Mariana Stratulat, directorul Casei de Presă și Editură ”Libertatea”, dr. Valentin Mic, redactorul șef al săptămânalului ”Libertatea” și director adjunct al Casei de Presă, Marinel Petrică, președintele Consiliului de administrație al entității, prof. Gordana Kovacevici, jurnalist și scriitor, Verița Preda, președintele Asociației pentru Afirmarea Artiștilor din Vârșeț, Jelena Gruici, jurnalist, Larisa Gheorghe, specialist multimedia și jurnalist, Veronica Stepan, președintele Asociației Valea Teiului din Coștei și Florica Jivan, membră a asociației, dânsele prezetând și o mică expoziție tradițională din Banatul Sârbesc. Gazdele au fost reprezentate de omul de cultură Erwin Iosef Țigla, directorul Bibliotecii, Ion D. Cucu, președintele UZPR Caraș-Severin, căruia i se și datorează, alături de câțiva dintre colegii din UZPR, deschiderea importantă spre jurnalismul de expresie română din țara vecină. Alături de ei au fost prezenți mai mulți jurnaliști, scriitori, publiciști, oameni de cultură cărășeni, membri sau nu ai UZPR. Au prezentat comunicări pe tema simpozionului toți oaspeții din Serbia iar din partea română, jurnaliștii Mario Balint și Daniel Botgros dar, de asemenea, au intervenit jurnaliști de prestigiu, precum Dorina Sgaverdia, Gheorghe Jurma, Nicolae Sârbu, Adriana Telescu, Adriana Baghiu, Cristina Zainea și alți invitați, precum părintele Petre Berbentia, un colaborator apropiat al Casei de Presă și Editură ”Libertatea”, autor al unui recent volum apărut aici.

Ce am putut noi desprinde, printre altele, din interferența de idei derulate la prima ediție a acestui simpozion, apărut la inițiativa confraților jurnaliști din Serbia și pe care ni l-am dori permanentizat? În general, toată lumea a fost de acord că jurnalismul modern e pândit de pericolul unei evidente disoluții, mai ales în condițiile în care oamenii au început să-și ia informațiile de pe rețele de socializare, platforme de conținut ce folosesc încărcări de materiale din partea publicului obișnuit, pretabile oricând la forme de manipulare voită sau involuntară. Dacă pătrunderea tehnologiei informatice în jurnalism a însemnat practic o revoluție, dezvoltarea ulterioară spre forme de expresie dintre cele mai diferite și atipice, a condus spre pericolul dispariției mesajului și al traducerii informației brute în elemente coerente și profesioniste, realizate de gazetari. Omul obișnuit, servit de tehnologie modernă, își poate crea astfel propriul conținut, lipsindu-se de entitățile media. Toate formele de new-media, de la podcast-uri la interviuri realizate cu avataruri dezvoltate de coloșii din domeniu tehnologiei de comunicare sau jurnalismul cetățenesc, au alimentat împreună noi specii ”jurnalistice” care pare că nu mai țin cont de etică, ci în primul rând de fabricarea unor universuri fake, în funcție de un interes sau altul. Ori a unor grupuri de interese, ceea ce e și mai îngrijorător. Dar jurnalismul actual e supus și altor amenințări: transformarea lui într-o falangă combatantă pentru state sau entități, eliminarea la propriu a ziariștilor din teatrele de operații, constrângeri economice, presiuni politice, diferențele de viziune din interiorul breslei. Redacțiile s-au împuținat, nu mai prea există specialiști pe domenii, nu se mai tipărește aproape deloc. Rămând marile televiziuni și posturi de radio dar și acestea sunt împărțite și partizane. Oricum, au apreciat unii dintre vorbitori, chiar și în aceste condiții, respectul pentru adevăr și îndrăzneala gazetărească trebuie să primeze. Am spune și că e important ca cetățenii să-și recâștige încrederea în jurnaliști, în condițiile în care dinspre această breaslă vor emana profesionalism, simț etic și echilibru.

În finalul evenimentului s-au acordat diplome de excelență din partea entităților organizatoare.