„Bocșa Film Festival” ed. a VI-a 2026 îmbină armonios artele: carte, film și artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals!



Dușan Baiski este un important scriitor și jurnalist bănățean de origine sârbă, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Timișoara și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A debutat editorial în 1984 cu volumul de proză scurtă „Averse izolate” la editura „Facla” din Timișoara.
Alte volume de autor: Radiografia unui caz banal, Editura „Facla” din Timișoara – 1988 (proză scurtă); Ljubav među senkama („Dragoste între umbre”), Editura Kriterion, București, 1990 (poezie în limba sârbă); Luna și tramvaiul 5, Editura „Marineasa” – 1994 (proză scurtă); Piața cu paiațe, Editura „Marineasa”- 1994 (teatru); Război pe Internet Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura „Waldpress“ din Timișoara – 2004; Păsări pătrate pe cerul de apus – Editura Marineasa, Timișoara – 2006 (proză scurtă); Свађа с мастилом / Cearta cu cerneala – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara – 2007 (poezie în limba sârbă); Cenad, pur și simplu Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Marineasa, 2009 (studii monografice); Cenad – Studii monografice Arhivat în 4 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2012 (2015, ed. a II-a, revăzută și adăugită); Lugoj – Studii monografice Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2015; „Cenăzeanul” – 25 de ani – Editura Artpress Timișoara, 2017 (monografie); Război în Banat Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2017 (studii monografice); Cenad – Documente de arhivă Arhivat în 7 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2019 (documente); Cenăzeni de ieri și de azi Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2020; Populația Cenadului,Editura Artpress Timișoara, 2020.
De asemenea, Dușan Baiski traduce volume din limba sârbă și publică în diverse antologii, volume colective, precum și în reviste din țară și străinătate.
Referințe găsim în presă, dar și în multe volume: Gheorghe Luchescu. Din galeria personalităților timișene. Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș: Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie – Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999) – Dicționar bibliografic – Editura Marineasa, Timișoara, 1999, p. 20-21; Dicționar SF./ Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu – București: Nemira, 1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету – Ко је ко 1996/99 – Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99 – Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana Cernicova, Marin Bucă – Mass media din Timișoara postdecembristă – Editura Augusta Timișoara, 2000, p. 93; Dicționar bio-bibliografic, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000; Живко Милин – Лексикон/Živko Milin/Leksikon – Jivko Milin – Lexicon – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004 (în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion – Dicționarul general al literaturii române (A-B) – Academia Română – Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 319-320; Dicționar al Scriitorilor din Banat / Coordonator Alexandru Ruja – – Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213;
Paul Eugen Banciu, Aquilina Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33; Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična enciklopedija – Knjiga 2 – Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2 – Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145;
Who is who în România – Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007, p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County Mic atlas al județului Timiș – Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И, Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka – Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad, 2010, p. 463-464; Dinu Barbu – Mic atlas al județului Timiș – Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș – Ediția a II-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Милена Милановић – Биографски лексикон. Српски писци у расејању 1914-2014 / Biographical Lexicon. Serbian Writers in Diaspora. Издавач: Милена Милановић. Београд, 2015; Cornel Ungureanu – Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Editura Brumar, Timișoara, 2015, p. 8, 17, 363, 542, 554, 613, 616; Стеван Бугарски, Живко Милин – Лексикон Срба књижевника са данашње територије Румуније 1705-2015, Савез Срба у Румунији, Темишвар, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Ioan Traia – Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 27-31; Ion Pachia-Tatomirescu – Pagini de istorie literară valahă de mâine (IV), p. 221-223, Editura Waldpress Timișoara, 2018; Ivo Muncian, Miroslav Rosici – Cenadul și oamenii de litere / Иво Мунћан, Мирослав Росић – Чанад и људи од пера, volum bilingv româno-sârb, Editura Solness, Timișoara, 2018. ISBN 978-973-729-554-5; Ioan Traia – Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 125-129; Viorel Marineasa – Ficțiune și istorie. Lecturi complementare, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, p. 141-144.
S-a născut în 11 martie 1955 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, trăiește, muncește în Timișoara, iar vacanțele și le petrece la casa din Ocna de Fier.
Apropiat și vechi colaborator și prieten al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, Dușan Baiski a inițiat și organizat câteva proiecte culturale și la Bocșa de-a lungul vremii, dar în calitatea sa de scriitor.
Însă, de ceva timp, Dușan Baiski și-a expoatat latura artistică și a propus publicului artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals utilizând culori de sticlă și rășină epoxidică, o tehnică spectaculoasă prin care rezultă un smalț emailat. Această metodă folosește contururi metalice reliefate pentru a separa compartimentele în care se toarnă ulterior rășina colorată sau culorile de sticlă rezultatul fiind încântător.
În cadrul evenimentului „Bocșa Film Festival” zilele de 3 și 4 septembrie 2026 alătură cărții și filmului și arta lui Dușan Baiski, iar în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa va fi vernisată o expoziție cu lucrări în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals.
Vă invităm cu drag să ne bucurăm împreună de arta lui Dușan Baiski, de un stil mai puțin experimentat, dar foarte viu și atractiv!






