GABRIELA ȘERBAN: In Memoriam Petru Encoveti Oance (Tata Oancea) – 145 de ani de la naștere

28 august 202628 august 2026 / uzpcarasseverin

„Munciți, cetiți, călătoriți” este îndemnul care a străbătut timpul, fiind încă de actualitate!

Astăzi se împlinesc 145 de ani de la naşterea lui Petru Encoveti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, poet, publicist, sculptor şi editor ţăran, un mare bibliofil şi harnic autodidact.

La fiecare moment omagial Tata Oancea, Biblioteca Orășenească din Bocșa, cea care-i poartă și numele, trebuie să facă musai referire și la seria „Bocșa – istorie și cultură”, proiectul editorial inițiat sub egida acestei instituții cu 25 de ani în urmă.

În anul 2001, la 120 de ani de la naşterea lui Tata Oancea, biblioteca bocșană l-a omagiat pe acest vrednic vasiovean prin realizarea unei cărţi – Vi-l prezentăm pe Tata Oancea – un volum care cuprinde studii şi amintiri ale unor oameni care l-au cunoscut şi l-au apreciat.[1]

Această cărticică avea să deschidă seria Bocşa – istorie şi cultură, o serie care, în timp, a devenit un adevărat proiect editorial al Bibliotecii Publice „Tata Oancea” aducând în faţa cititorilor cărţi scrise de şi despre bocşeni, cărţi ale Bocşei, cărţi ale Banatului şi neamului românesc, astăzi numărând 80 de titluri.

La sfârşitul anului 2010, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocşa, în seria „Bocşa – istorie şi cultură”, a apărut un volum inedit semnat de Tata Oancea: Moartea călugăriţei fără noroc. Cartea s-a născut prin recuperarea unui manuscris aruncat la gunoi de noii proprietari ai casei lui Tata Oancea. Omul care a salvat manuscrisul de la distrugere este dl. Ioan Săcuiu şi tot acesta l-a donat bibliotecii spre păstrare şi valorificare.[2]

În anul 2011, la 130 de ani de la naşterea lui Tata Oancea, cel de-al 25 lea volum al seriei Bocşa – istorie şi cultură este unul dedicat bibliofilului şi publicistului, poetului şi sculptorului Tata Oancea, un volum semnat de prof. dr. Dumitru Jompan, care completează fondul documentar Tata Oancea al bibliotecii care-i poartă numele și se intitulează Folclorul și etnografia în revista ”Vasiova”.[3]

În anul 2013, la aniversarea celor 60 de ani de existență a bibliotecii publice la Bocșa, nu putea fi uitat patronul spiritual al acestei instituții. Trebuie precizat că în adresa din 24 martie 1992 venită din partea Inspectoratului pentru cultură Caraș-Severin cu privire la atribuirea numelui „Tata Oancea” bibliotecii publice din Bocșa sunt specificate câteva condiții: calendarul anual al bibliotecii să cuprindă cel puțin un simpozion, un eveniment despre viața și activitatea lui Tata Oancea, să existe firmă și ștampilă cu numele acestuia și să fie constituit un fond de carte „Tata Oancea” în bibliotecă. Prin decizia Consiliului Județean din 2 iulie 1992 i se atribuie bibliotecii numele de „Tata Oancea” urmând a fi îndeplinite condițiile specificate de către Inspectoratul pentru Cultură Caraș-Severin. Așadar, din 1992, în fiecare an, a fost omagiat patronul spiritual al acestei instituții, iar la aniversarea celor 60 de ani de bibliotecă la Bocșa, tot în seria „Bocșa – istorie și cultură”, a fost editat primul volum din jurnalul lui Tata Oancea, jurnale încredințate de Titus Oancea jurnalistului Vasile Bogdan tocmai pentru realizarea unor astfel de cărți.

Aici trebuie amintit faptul că, în anul 2000, Vasile Bogdan și Diana Trocmaier de la TVR Timișoara au poposit la Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa pentru a cere sprijin în realizarea unui documentar privind viața și activitatea lui Tata Oancea, proiect realizat cu succes și prietenii care au rezistat în timp și s-au valorificat prin alte câteva filme reportaj. În acea perioadă, Titus Oancea a dăruit lui Vasile Bogdan jurnalele lui Tata Oancea, iar în 2013, la aniversarea bibliotecii, Vasile Bogdan prezenta primul volum dintr-un ambițios proiect dedicat fabuloasei figuri a Banatului, Tata Oancea: ”Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Meandrele iubirii”[4].

La 135 de ani de la nașterea lui Tata Oancea, biblioteca bocșană și Vasile Bogdan au editat cel de-al doilea volum din acest ambițios proiect, dezvăluind în continuare alte aventuri consemnate de acest Don Quijote al Banatului.[5]

Evenimentul organizat la 140 de ani de la nașterea patronului spiritual al bibliotecii publice a fost unul de amploare organizat în parteneriat cu Episcopia Caransebeșului și Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova, biserică în care încă mai există iconostasul realizat de Tata Oancea, precum și scaunul familiei. Iată consemnarea evenimentului pe site-ul Episcopiei Caransebeșului datat 6 septembrie 2021:

„În Duminica a 11-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a poposit duhovnicește în mijlocul credincioșilor bocșeni de la Parohia „Nașterea Maicii Domnului” din cartierul Vasiova. Alături de un sobor de preoți și diaconi, ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la care au participat autorități județene și locale, oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Lugoj precum și numeroși credincioși, sosiți să dea cinstire Maicii Domnului, în pragul praznicului nașterii sale. Sfânta Liturghie a fost încununată cu un buchet de pricesne interpretate de îndrăgita solistă de muzică populară din Banatul de Munte, Valeria Arnăutu. Pentru frumoasa lucrare edilitar-gospodărească, dar și cultural-misionară, părintele paroh Daniel Crecan, domnul primar Mirel Pascu, doamna manager a Bibliotecii orășenești „Tata Oancea” Gabriela Șerban, precum și alți ctitori și binefăcători au primit din partea ierarhului Diploma de excelență „Episcop Emilian Birdaș”.

<Am anticipat, prin această vizită pastorală și prin această slujire, și hramul din 8 septembrie, întrucât această biserică are hramul «Nașterea Maicii Domnului». Totodată, la invitația autorităților locale, a domnului primar, a doamnei director de la Biblioteca Orășenească și la invitația părintelui paroh, l-am comemorat pe poetul și interpretul popular, sculptorul, dar și cercetătorul în cultură populară, Petru Encovetti Oance, numit și Tata Oancea>, a precizat Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

În continuare, ierarhul a subliniat importanța pe care o are omul de cultură Tata Oancea pentru orașul Bocșa, dar și felul deosebit în care urmașii săi au ales să îi comemoreze viața și opera:

<După comemorarea de la biserică, ne-am deplasat într-o frumoasă procesiune spre cimitirul din Bocșa Vasiova. Chiar în fața mormântului poetului popular Tata Oancea, am săvârșit o slujbă de pomenire, mai ales că ne aflăm în Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, valoarea liturgică și culturală a cimitirelor din Patriarhia Română. În 29 august, anul acesta, s-au împlinit 140 de ani de la nașterea acestui poet popular, sculptor, dar și cercetător al tradițiilor populare, cel care a marcat, pentru totdeauna, viața culturală din acest oraș, Biblioteca Orășenească, dar și Liceul din Bocșa îi poartă numele. >

Manifestarea dedicată talentatului om de cultură ce a întruchipat deplin spiritualitatea bănățeană a continuat, în a doua parte a zilei, cu proiecția de film „Tata Oancea” și prezentarea seriei editoriale realizate de Vasile Bogdan și Gheorghe Jurma, intitulată „Eu, Don Quijote al Banatului – Fantastica viață a lui Tata Oancea”.

Mai multe informații despre omul și artistul Tata Oancea, despre fenomenul pe care a reușit să îl creeze în cultura bănățeană și despre pasiunea lui față de carte și de cultură a oferit managerul Bibliotecii Orășenești, Gabriela Șerban:

Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie de Tata Oancea, susținut de membrii Centrului Catehetic „Vasiova”, ca mărturie a dăinuirii sale peste veacuri, dar și ca o dovadă că urmașii săi îi împlinesc cel mai de preț îndemn lăsat ca moștenire viitoarelor generații: „Munciți, cetiți, călătoriți!”.[6]

Cu acest prilej au fost lansate încă două volume din cărțile realizate de Vasile Bogdan[7] în ciclul „Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea”[8]

Iată, la 145 de ani de la nașterea lui Tata Oancea continuăm proiectul lui Vasile Bogdan cu încă două volume[9], dar biblioteca bocșană inițiază cea de-a doua recuperare culturală (după manuscrisul nuvelei „Călugărița fără noroc”) editând câteva consemnări ale inginerului bocșean Valeriu Francisc Fabian care fac referire la Tata Oancea, o întâlnire cu acesta și impresiile rămase: „Acasă la Tata Oancea – Patriarhul Poeziei Dialectale Bănățene”.Reșița: TIM, 2026 („Bocșa, istorie și cultură”; 80). Considerăm că, publicând aceste rânduri, redăm istoriei culturale bocșene un fragment reprezentativ din existența poetului țăran Tata Oancea, precum și aducem în atenția cititorilor o importantă personalitate a Bocșei, prea puțin cunoscută și nemeritat uitată: ing. Valeriu Francisc Fabian.

Așadar, iată o dublă sărbătoare pentru cultura bocșeană materializată și nemurită prin cărți: 145 de ani de la nașterea celui mai reprezentativ condeier bănățean, Tata Oancea”, și aniversarea seriei editoriale „Bocșa – istorie și cultură” la 25 de ani de existență și 80 de titluri reprezentative pentru cultura și literatura Banatului!

Despre toate acestea vom vorbi în cadrul celei de-a VI-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa (3 – 6 septembrie 2026) desfășurat sub genericul „Carte și Film, Artă și Literatură”: joi (3 septembrie 2026 ) și vineri (4 septembrie 2026) începând cu ora 11.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa.

Vă așteptăm cu bucurie!

Petru Encoveti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, s-a născut în Vasiova în 29 august 1881 (la acea vreme Vasiova era un sat între localităţile Bocşa Montană şi Bocşa Română) într-o familie de ţărani și a murit în 4 decembrie 1973 tot la Vasiova. Postmortem a primit titlul de Cetățean de onoare al orașului Bocșa.

Patru ani de şcoală românească şi doi ani de şcoală nemţească îi sunt studiile absolvite. A fost un autodidact. Pasionat de carte, citeşte extrem de mult, dar şi „colecționează” cărți, astfel reuşeşte să-şi încropească o importantă bibliotecă personală, devenind un adevărat bibliofil.^[10]

Înzestrat nativ cu talent, este un adevărat artist: sculptează în lemn (a realizat câteva iconostasuri – la Biserica din Vasiova, la Mănăstirea sf. Ilie de la Izvor etc.), desenează, pictează și… scrie. Scrie poezie, proză, memorialistică.^[11]

Între 1929 şi 1947 scoate revista Vasiova . Este uluitor faptul că reuşeşte timp de aprope două decenii să suţină o revistă singur: scrie articole, adună materiale, execută manopera tipografului şi corectorului, apoi singur o vinde devenind propriul său agent publicitar.

A trăit întreaga viaţă înconjurat de cărţi şi aşternând pe hârtie, în sute de jurnale, întâmplările sale de zi cu zi. Datorită acestor jurnale, au văzut lumina tiparului, până acum, șase volume realizate de Vasile Bogdan sub titlul: „Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea”, dar și un film realizat de TVR Timișoara (Vasile Bogdan și Diana Trocmaier) dedicat personalității complexe a lui Tata Oancea.^[12]

A avut cinci copii, toţi absolvind şcoli superioare.

Figură pitorească a Banatului şi a Vasiovei, Tata Oancea este unic prin unele dintre legendele adevărate iscate de fapte şi întâmplări ale existenţei sale. De exemplu, mascota neobişnuită a lui Tata Oancea: gâsca. Plecat pe front şi-a luat toată averea: familia şi gâsca.

Tata Oancea este cunoscut pentru ceea ce a însemnat în literatura şi publicistica bănăţeană, pentru arta făurită (iconostase la diverse biserici), pentru dragostea de carte şi lectură şi pentru că întreaga lui viaţă a slujit cu devotament acestei cauze măreţe: creaţia.

Se cuvine să amintim volumele semnate de Tata Oancea: Primăvara. 1928; ed. II. Timişoara. 1936; ed. a III-a Arad, 2017; Vara. Oraviţa. 1928; ed. a II-a Arad, 2018. Toamna. Timişoara. 1936; ed. a II-a Arad, 2019; Anotimpuri: antologie întocmită de Mihai Deleanu. Reşiţa. 1970; ed. a II-a Timișoara, 2013; Moartea călugăriţei fără noroc. Reşiţa. TIM. 2010 (Bocșa – istorie și cultură; 21); Iarna: poezii. Arad: Sens, 2022, dar și câteva dintre cele care fac referire la personalitatea lui Tata Oancea: Începuturile Mănăstirii din Valea Godinovei și vieața ctitorului ei protos. Macarie Gușcă: reproducere din Foaia Diecezană/ prot. dr. Marcu Bănescu.- Editura Sf. Episcopii Ort. Rom. a Caransebeșului, 1947; 101 de picături de cerneală/ Petru Vintilă. Bucureşti: C.R., 1973; Ano, Ano, Lugojano: versuri în grai bănăţean. Selecţie, prezentări şi introducere de Gabriel Ţepelea. Timişoara: Facla, 1974; Presa şi viaţa literară din Caraş-Severin/ Gh. Jurma.- Reşiţa, 1978; Magazin literar al Asociației Scriitorilor din Timișoara, 1982; Imediata noastră apropiere II/ Cornel Ungureanu. Timişoara: Facla, 1989; Un fenomen bănăţean: ţărani scriitori, ţărani gazetari, ţărani compozitori/ Iosif Stănilă. Reşiţa: Timpul, 1994; Descoperirea Banatului/ Gheorghe Jurma. Reşiţa: Timpul, 1994; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu.- Reşiţa: Timpul, 1998; Antologia poeziei în grai/ Ştefan Pătruţ.- Lugoj: Dacia Europa Nova, 1999; Introducere în viaţa şi opera lui Petru E. Oance/ Cornel Ungureanu. Reşiţa: Modus P.H., 1999; Bibliotecile din Banat între 1850-1918/ Ionel Bota. Reşiţa: Timpul, 2000; Istorie şi artă bisericească/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa: Timpul, 2000; Vi-l prezentăm pe Tata Oancea. Reşiţa: Timpul, 2001 (Bocșa – istorie și cultură; 1); Semenicul: revistă de literatură, artă și cultură. Serie nouă. Nr. 4/ 2001, Reșița, anul XXIX director Gheorghe Jurma; Tata Oancea şi literatura dialectală a Banatului/ Ştefan Pătruţ. Lugoj: Dacia Europa Nova, 2003; Creatorii în grai bănățean, condeierii plugari din Banat, personalități care scriu despre graiul bănățean/ Ştefan Pătruţ. Lugoj: Dacia Europa Nova, 2003 (Grai bănățan; 19); 50 de ani de bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Tiperciuc.- Reșița: Timpul, 2003 (Bocșa – istorie și cultură); A doua vârstă a lutului/ Daniel Botgros. Reşiţa. Timpul. 2003; Din pulberea vremii/ Iosif Cireșan Loga, Tiberiu Popovici.- Reșița: TIM, 2005 (Bocșa – istorie și cultură); Dicționar al Scriitorilor din Banat/ coord. Al. Ruja.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2005; Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan-Loga şi Tiberiu Popovici. Reşiţa. TIM. 2006 (Bocșa – istorie și cultură); Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan. Reşiţa: TIM, 2008 (Bocșa – istorie și cultură); Poezie în grai bănățean. Vol. I/ ed. îngrijită de Aurel Turcuș.- Timișoara: Orizonturi Universitare, 2009; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000-2009/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat I/ Petru Ciurea şi Falcă Constantin. Timişoara: Eurostampa, 2009; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Folclorul şi etnografia în revista „Vasiova”/ Dumitru Jompan. Reşiţa: TIM, 2011; Cărăşeni de neuitat XI/ Petru Ciurea şi Falcă Constantin. Timişoara: Eurostampa, 2011; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură; 30); Ștefan Pătruț. Cărturarul de obște/ Ion Căliman, Ion Ghera.- Lugoj: Nagard, 2013; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. vol. 1. Meandrele iubirii/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa – istorie și cultură; 29); Istorie și semn religios/ Valentin Bugariu.- Craiova: Sitech, 2014; Bocșa: Viziuni/ Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.- Reșița: Editura „Banatul Montan”, 2014; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009-2013/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Reflex” 2000-2014/ Gabriela Șerban. Timișoara: Marineasa, 2015; Practici carnavalești de lăsatul secului/ Adela Lungu-Schindler.- Reșița: TIM, 2015; Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte / Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Cărăşeni de neuitat XXV/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015;Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. vol. 2. La porțile iadului/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2016 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XXXII/ Falcă Constantin. Timişoara: Eurostampa, 2017; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. vol. 3. Codul VASIOVA 1929/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Antologia literaturii dialectale bănățene Poezie, proză, teatru) 1891-2017. Ed. a II-a/ Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu. Timișoara: EUV, 2017; Cărăşeni de neuitat XXXV/ Falcă Constantin. Timişoara: Eurostampa, 2018; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014-2018/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Istorie și administrație la Bocșa multiseculară/ Mihai Vișan, Daniel Crecan.Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Scriitori din Banat/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2020; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. vol. 4. Rătăciri în labirintul VASIOVA 1929 (2)/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2021 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa culturală. Anul XXII, nr. 3 (114)/ 2021; Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână/ Ana Kremm.- Reșița: TIM, 2022; Mănăstirea „Sfântul Ilie de la Izvor”. Mărturii în cărți și publicații/ protosinghel dr. Ioanichie Petrică, Ionel Vucescu.- Editura Episcopiei Caransebeșului, 2022; Condeierii bănățeni/ Liana Ferciug-Brumariu.- Timișoara: Universitatea de Vest, 2022; Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. V. O revistă cât o lume/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 65); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. VI. 1/1930 Limanul regăsit/ Vasile Bogdan. Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură -71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015-2020/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024; Presă și cultură la Bocșa. Scurt istoric al presei bocșene. „Bocșa culturală” – revistă de literatură, artă, istorie și spiritualitate – 25 de ani/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 77); Bănățenism și creație/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2025 (seria Critică și istorie literară); Cezar Pârlog. „Don Quijote” și spiritul de întrajutorare . În: „Evenimentul istoric” nr. 98 – 24 aprilie – 29 mai 2026, București. p. 76 – 81; Cum am devenit cineast/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2026.

De asemenea, se cuvine să menționăm un excepțional articol apărut în presa bănățeană și, evident, în revista „Bocșa culturală” (anul XVIII nr. 2 (97)/ 2017) intitulat „A venit Tata Oancea să vă aducă lumină”, articol în care prozatorul Toma George Maiorescu povestește Gabrielei Șerban aspecte importante și inedite din viața și parcursul publicistic și scriitoricesc al lui Tata Oancea.

Și-a iubit satul enorm, ceea ce l-a și determinat să realizeze o revistă pe care s-o numească după satul lui „Vasiova”. „Tata Oancea n-ar fi existat fără „Vasiova”. „Vasiova” nu ar fi existat fără Tata Oancea. Însuși Petru E. Oance a renăscut ca Tata Oancea în paginile revistei. Un adevăr axiomatic, parcă acolo de când cerul și pământul. Niciunde și nicicând un om și o revistă nu par mai strâns, vital legate ca acestea”, scrie Vasile Bogdan în cel de-al treilea volum „Eu, Don Quijote al Banatului: Fantastica viață a lui Tata Oancea”, volum dedicat revistei „Vasiova” intitulat sugestiv „Codul Vasiova 1929”.

Așadar, „opera” sa de bază este revista „Vasiova”, pe care a realizat-o singur între anii 1929 – 1947. Este uluitor faptul că a reușit atâta timp să o susţină cu forţe proprii: a scris articole, a adunat materiale, a executat manopera tipografului şi corectorului, și-a făcut publicitate şi a alergat din loc în loc s-o vândă, s-o distribuie.^[13]

Numărul 1 al revistei „Vasiova” a apărut în 1 ianuarie 1929 la Oravița, pe frontispiciul revistei fiind specificat faptul că „redacția și administrația este unde dă Dumnezeu, deocamdată Oravița, str. Principală 55”; tot pe frontispiciu este specificat că „Vasiova” este o „foaie literară” care „apare la 1 și 15 a fiecărei luni sub îngrijirea lui Petru E. Oance”. Abonamentul costa 150 lei pe an sau 6 lei un număr. Și, nu întâmplător, în acest prim număr apare poezia „Vasiovă”, datată 27 decembrie 1928, fiind scrisă în mod special pentru debutul revistei^[14].

Într-un dialog cu Vasile Bogdan, regizorul Ioan Cărmăzan afirma:„Pentru mine Tata Oancea este important pentru că a făcut un lucru absolut uluitor, într-o perioadă în care oamenii aveau nevoie de un soi de lumină, de un soi de trubadurism, el era cel care purta această lumină. Dar el purta această lumină și cu revistele lui, dar o purta prin felul lui de a fi, când trecea cu pălăria lui, cu papionul prin sate el reprezenta ceva ce ei nu puteau să reprezinte, întreținea o flacără a ceva. După care luau revista și citeau tot, era o revistă pe înțelesul lor.[…] Tata Oancea venea cu lumea lor, cu preocupările lor, și sigur, cu lucrurile despre Dumnezeu, despre biserică…”

Despre această „lumină” vorbește Tata Oancea și în „Cuvânt înainte” de la primul număr al revistei „Vasiova”, anul 1, nr. 1, Oravița, Librăria Școalelor și Tipografia „Progresul” S.A., 1929.

În paginile acestei reviste, Tata Oancea surprinde, de cele mai multe ori, viața satului său, o frescă autentică a comunității rurale din Banat conturată uneori cu un savuros umor, alteori cu durere și nostalgie.

„Tata Oancea este o legendă a Banatului. Nu există bănățean care să nu știe niște titluri scrise de Tata Oancea, care să nu fi auzit de el, de revista „Vasiova”, care să nu-l fi cunoscut, văzut, vizitat, prețuit, bârfit…Nu există localitate pe care autorul să n-o fi străbătut, fie cu pasul, fie prin intermediul revistei sau poeziilor sale, nu există eveniment important pe care să nu-l fi prins Tata Oancea în lungul lungii sale vieți, dar mai ales în deceniile cât a editat revista „Vasiova” (1929 – 1947), scrie istoricul și criticul literar Gheorghe Jurma.[15]

Petru Vintilă, cel care „a crescut” cu Tata Oancea, adică, l-a vizitat încă din vremea când era elev, scrie printre altele: „Dar Tata Oancea nu e numai poet, ci și pictor, sculptor în lemn, grădinar, colecționar de petrografie, bibliofil și filozof oral, depozitarul unui tezaur de înțelepciune pe care, în amestecul său straniu de pragmatism și candoare nealterată, îl dăruie cui vrea să-l asculte și cui îi trece pragul. De pildă, despre o fotografie a sa, făcută prin 1895, îmi spunea: <Asta a fost …ieri. Viața-i atât de scurtă, încât trebuie s-o dublezi muncind mult și pierzând cu somnul numai trei, patru ceasuri pe noapte>”. […]^{^[16]} De altfel, este cunoscută axioma lui Tata Oancea: „În ora-n care n-ai muncit/ În ora aceea n-ai trăit!” pe care o aclama adesea, pătruns de un „aer de profet” inspirat!

Tata Oancea -„personaj ciudat, care sparge canoanele, care deschide o breșă în mentalitatea oamenilor de aici” (potrivit lui Gheorghe Jurma) – este cunoscut pentru ce a însemnat în literatura și publicistica bănățeană, pentru arta făurită, pentru dragostea de carte și lectură și pentru că întreaga lui viață a slujit cu devotament acestei cauze mărețe: creația. Nu se temea de moarte. Și dacă întreaga viață a fost un hâtru, pus pe glume și povestind „șozenii”, despre moarte afirma doar: „poate și pământul are nevoie de poezie!”

Astăzi, la 145 de ani de la naștere, mărturisim, din nou, cu admirație, că Tata Oancea a fost o fabuloasă figură a Banatului din secolul XX, un Don Quijote modern, căutător de himere culturale, pasionat cititor și bibliofil, artist și jurnalist, poet, prozator, memorialist. Iar toate acestea sunt evidente în revista care poartă numele satului său: „Vasiova”! „O revistă cât o lume!”^[17]

[1] *** Vi-l prezentăm pe Tata Oancea/pref. şi coord. Gabriela Tiperciuc.- Reşiţa: Timpul, 2001.-84 p.(Bocşa – istorie şi culturǎ; 1) ISBN 973-8136-36-9;

[2] Oance, E. Petru (Tata Oancea). Moartea călugăriţei fără noroc/ Petru E. Oance (Tata Oancea). Ediţie îngrijită de Gheorghe Jurma. Cuvânt înainte de Gabriela Şerban.- Reşiţa: TIM, 2010.- 128 p.(Bocşa – istorie şi cultură; 21) ISBN 978-973-696-185-4 (volum apărut sub egida Bibliotecii Orăşeneşti „Tata Oancea” Bocşa cu sprijinul SC Transprotector şi SC Gligor F&F Bocşa; o nuvelă inedită scrisă de Tata Oancea şi rămasă în manuscris, recuperată de la gunoi şi editată de biblioteca bocşană ca un gest de salvare a unei lucrări literare care aparţine patronului ei spiritual.);

[3] Jompan, Dumitru. Folclorul şi etnografia în revista „Vasiova”/ Dumitru Jompan.- Reşiţa: TIM, 2011.- 92p. (Bocşa-istorie şi cultură; 25) ISBN 978-973-696-208-0;

[4] Bogdan, Vasile. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viaţă a lui Tata Oancea. Volumul 1: Meandrele iubirii. Prefaţă: Jurnale, jurnale, jurnale. de Cornel Ungureanu; cuvântul editorului Gheorghe Jurma. Reşiţa, TIM, 2013. 286 p. (Bocşa – istorie şi cultură; 29) ISBN 978 – 973-696-260-8; 978-973-696-261-5 – vol 1;

[5] . Bogdan, Vasile. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Reșița: TIM, 2016. Vol. II. La porțile iadului. 373 p. (Bocșa – istorie și cultură; 38) ISBN 978-973-696-260-8.

[6] Spiritualitate și cultură la Bocșa 6 September 2021 (https://www.episcopiacaransebesului.ro/promo/2021/09/spiritualitate-si-cultura-la-bocsa/?fbclid=IwAR0uk6pili03eO90qSAPD9d3Z2j68l4Mu7mVMogH_TCfl8FPoYxc7ODbwZg)

[7] Bogdan, Vasile. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Reșița: TIM, 2017. Vol. III. Codul Vasiova. 316 p. (Bocșa – istorie și cultură; 42) ISBN 978-973-696-260-8; vol 3: 978-973-696-368-1;

[8] Bogdan, Vasile. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Reșița: TIM, 2021. Vol. IV. Rătăciri în labirintul Vasiova 1929 (2). 296 p. (Bocșa – istorie și cultură; 56) ISBN 978-973-696-260-8; vol 4: 978-973-696-452-7;

[9] Bogdan, Vasile. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Reșița: TIM, 2021. Vol. V. Aventura de fiecare zi. Vasiova 1929 (3) (sau) O revistă cât o lume. 296 p. (Bocșa – istorie și cultură; 65) ISBN 978-973-696-260-8; vol 5: 978-973-696-502-9;

[10] Ionel Bota. Bibliotecile din Banat între 1850 – 1918. Reșița: Timpul, 2000.

[11] Cornel Ungureanu. Introducere în viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, autor al revistei „Vasiova” (1929 – 1947) . Reșița: Modus P.H., 1999.

[12] Vasile Bogdan. „Tata Oancea sau Banatul etern” . În: Bocșa din inimă (vol. I). Reșița: TIM, 2008.

[13] Cornel Ungureanu. Imediata noastră apropiere. Timișoara: Facla, 1980.

[14] În unele volume poezia apare și sub titlul „Către satul meu”.

[15] Vasile Bogdan. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. III. Codul Vasiova 1929. Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură).

[16] Petru Vintilă. Vi-l prezint pe Tata Oancea, În: „Albina”, seria a II-a, nr. 40 (1084, 3 X 1968);

[17] Vasile Bogdan. Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea. Vol. V. O revistă cât o lume. Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 65)