La aniversară, Erwin Josef Țigla – 65!

În curând, mai precis în 19 septembrie, scriitorul și promotorul cultural Erwin Josef Țigla va atinge borna celor 65 de ani de viață, viață pusă în slujba culturii bănățene!

La ceas aniversar ne îndreptăm gândurile spre acest ilustru om de cultură din imediata noastră apropiere, un coleg harnic și un prieten devotat, un român care sfințește locul în care trăiește și muncește și un german care-și cinstește cu onoare Heimat-ul, o personalitate cunoscută în plan intern și internațional, în mediile culturale, scriitoricești, teologice, jurnalistice, educaționale, datorită activității ample și complexe desfășurate de-a lungul vremii în diverse spații mai mult sau mai puțin formale.

Erwin Josef Țigla este și un vechi și drag prieten al Bocșei, al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, iar prin activitatea sa complexă și prin darurilor oferite Bocșei (cărți, proiecte, evenimente, relații și colaborări etc.) și-a câștigat nu doar binemeritatul titlu de Cetățen de Onoare al urbei, ci și pe cel de fiu al Bocșei lui Tata Oancea, fiind unul dintre cei care urmează cu strictețe îndemnul acestuia „Munciți, cetiți, călătoriți!”

Administrația publică locală Bocșa „a furat startul” în acest an și-l va sărbători pe Erwin mai devreme. Adică, simpozionul aniversar „Erwin Josef Țigla – 65” va deschide cea de-a VI-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa, iar ziua de 3 septembrie 2026 va fi dedicată scriitorului Erwin Josef Țigla în semn de mulțumire și aleasă prețuire, pentru rodnică și frumoasă colaborare de-a lungul vremii.

Așadar, vă invităm să ne fiți alături la acest eveniment de suflet, dar și mărturisitor al slujirii devotate pe tărâm cultural la atingerea bornei unei vârste a nobilei înțelepciuni.

La mulți ani, Erwin Josef Țigla! Teferi și binecuvântați, alături de cei dragi!

 

ȚIGLA, ERWIN JOSEF. Bibliotecar, scriitor, jurnalist, editor. S-a născut în 19 septembrie 1961 la Reșița și este promotor al culturii germane în România și în Banatul Montan, editor, bibliotecar, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A absolvit Liceul ”Diaconovici-Tietz” din Reșița și studii postliceale de bibliotecar la Bușteni. Locuiește în Reșița, este căsătorit și are un băiat.

Erwin Josef Țigla are o activitate culturală impresionantă, este Cetățean de onoare al municipiului Reșița, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, Cetățean de onoare al orașului Bocșa. Este membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, președintele Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și președintele  Asociației Caritativă ”Sfântul Vincențiu de Paul” Reșița. Publică în aproape toate publicațiile vremii,  este redactorul șef al publicației lunare ”Echo der Vortragsreihe”,  al periodicului ”Împreună, miteinander, egüttesen”, al periodicului ”Glasul vincențienilor” și al buletinului informativ ”Info SVP-Ro”. Este inițiatorul unor importante  manifestări culturale ale etniei germane din România: ”Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ”Zilele Literaturii Germane la Reșița”, ”Parada Portului Popular German”, ”Copiii desenează ținutul natal” etc.

Scriitoarea Maria Pongrácz-Popescu îl descrie pe Erwin Țigla într-un mod sincer și excepțional: ”Un om plin de pasiuni, puternic vesel și câteodată melancolic, care a descoperit ”pomul vieții pentru eternitate”. Găsim în el atâta dăruire și pasiune, încât credem că a fost predestinat să devină, într-un anumit spațiu și într-un timp pe care-l trăim și noi, un om punte între culturi, un generator de noi energii spirituale, un constructor de valori de care avem atâta nevoie.”

Toți cei care-l cunoaștem pe Erwin Josef Țigla putem confirma spusele Mariei Pongrácz și putem da propriile mărturii cu privire la dăruirea și generozitatea omului de cultură Erwin Josef Țigla.

De asemenea, orașul Bocșa îi datorează enorm omului de cultură Erwin Josef Țigla din multe puncte de vedere: de la relațiile importante și fructuoase cu Forumul Democratic al Germanilor, la relații importante în parteneriate și colaborări cu asociații din Germania și Austria; de la activități cultural-spirituale, la editări și donări de cărți și albume; de la implicarea directă în derularea unor proiecte cultural-sociale, până la parteneriatele esențiale pentru promovarea și dezvoltarea multiculturalității orașului Bocșa.

 Trebuie precizat că lui Erwin Țigla și Gheorghe Jurma li se datorează singura carte-album „Bocșa”, o adevărată „carte de vizită” a orașului nostru, dar și albumul dedicat profesorului și pictorului bocșean Peter Kneipp.

Erwin Josef Țigla este autorul și realizatorul a peste 100 volume, cărți și albume, dedicate Banatului și oamenilor de aici. Adevărate bijuterii editoriale de o importanță greu de tăgăduit.

Între cărțile semnate amintim excepționalele albume realizate împreună cu scriitorul Gheorghe Jurma: Reșița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2009; Anina: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2012; Bocșa: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2014; Oravița: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2017; Monumentele Mihai  Eminescu. Reșița: Banatul Montan, 2018; Caransebeș: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2020; Reșița: Viziuni 2. Reșița: Banatul Montan, 2021; Oțelu-Roșu: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2022; Moldova-Nouă și Clisura Dunării: Viziuni. Reșița: Banatul Montan, 2024.

De asemenea, amintim câteva volume de autor, coautor sau coordonator, volume de incontestabilă valoare și frumusețe: Biserici romano-catolice din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2001; Pomul vieții pentru eternitate. Arta turnării metalului din Banatul Montan. Reșița: Intergraf, 2003; Stendl: Desene – Zeichnungen. Reșița: Banatul Montan, 2006;  Anton Ferenschütz. Reșița: Banatul Montan, 2008; Destăinuiri. De 21 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2009; Vitalis. Iulian Vitalis Cojocariu. Reșița: Banatul Montan, 2009; Destăinuiri II. De 32 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2011; Raze de lumină: album foto. Reșița: Banatul Montan, 2011; Semmeringul bănățean: Calea ferată Oravița-Anina. Reșița: Banatul Montan, 2013; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 25 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2012 – 2014; ”Ecoul Asociației/ Echo der Vortragsreihe” 1990 – 2014: bibliografie. Reșița: Banatul Montan, 2015; 25 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan, 1991- 2015”. Monumentele Mihai Eminescu (coaut.). Reșița: TIM, 2015 (Eminescu; 15);  Reșița: Banatul Montan, 2016; Destăinuiri III. De 42 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2016; Literatura în grai popular în Banatul Montan și publicarea acesteia. Reșița: Banatul Montan, 2017; 3 x Bad Kissingen.Reșița: Banatul Montan, 2017; Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița: o retrospectivă la 30 de ani de la constituire. 3 volume. Reșița: Banatul Montan, 2017; Peter Kneipp: Kunstmaler=Artist Plastic. Reșița: Banatul Montan, 2017; Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Űbersetzungen (coautor).  Reșița: TIM, 2018 (Eminescu; 16);  Reschitza: 245 Jahre. Reșița: Banatul Montan, 2020; Destăinuiri IV. De 60 de ori în fața mass-media. Reșița: Banatul Montan, 2021; Ecouri eminesciene (coautor). Reșița: TIM, 2021 (Eminescu; 17); Ecumenism în Reșița și Banatul Montan = Öcumene in Reschitza und im Banater Bergland. Reșița: Banatul Montan, 2022 etc.

Despre personalitatea Erwin Josef Țigla s-a scris în multe volume de referință, de la „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” (Reșița: Timpul, 1998) la „Reșița literară” a lui Gheorghe Jurma (Reșița: Tim, 2016) sau „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timișoara: David Press Print, 2016) fiind conturat portretul unui neobosit promotor cultural, unui om de o calitate excepțională.

Doar câteva Referințe: Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XVI/ Petru Ciurea, Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2012; Cărășeni de neuitat vol. XVIII/ Petru Ciurea, Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2012; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Cărășeni de neuitat vol. XL/ Constantin Falcă.-Timișoara: Eurostampa, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014-2018/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019;  Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori: dicționar/ Fenia Driva.-Ediția a II-a revăzută și adăugită.-Iași: Rotipo, 2022; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. II Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64) ; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019-2023/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură -71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015-2020/ Gabriela Șerban: Reșița: TIM, 2024; Eminescu și Reșița/ Gheorghe Jurma. Reșița: TIM, 2024 (Colecția Eminescu; 20);Gheorghe Jurma un proaspăt optzecist In Honorem/ volum îngrijit de Erwin Josef Țigla.- Reșița: TIM, 2025;  Presă și cultură la Bocșa. Scurt istoric al presei bocșene. „Bocșa culturală” – revistă de literatură, artă, istorie și spiritualitate – 25 de ani/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2025 (Bocșa – istorie și cultură; 77).

„Bocșa Film Festival” ed. a VI-a 2026 îmbină armonios artele: carte, film și artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals!        

 

Dușan  Baiski este un important scriitor și jurnalist bănățean de origine sârbă, membru al Uniunii Scriitorilor din România filiala Timișoara și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

A debutat editorial în 1984 cu volumul de proză scurtă „Averse izolate” la editura „Facla” din Timișoara.

Alte volume de autor: Radiografia unui caz banal, Editura „Facla” din Timișoara – 1988 (proză scurtă); Ljubav među senkama („Dragoste între umbre”), Editura Kriterion, București, 1990 (poezie în limba sârbă); Luna și tramvaiul 5, Editura „Marineasa” – 1994 (proză scurtă); Piața cu paiațe, Editura „Marineasa”- 1994 (teatru); Război pe Internet Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura „Waldpress“ din Timișoara – 2004; Păsări pătrate pe cerul de apus – Editura Marineasa, Timișoara – 2006 (proză scurtă); Свађа с мастилом / Cearta cu cerneala – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara – 2007 (poezie în limba sârbă); Cenad, pur și simplu Arhivat în 3 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Marineasa, 2009 (studii monografice); Cenad – Studii monografice Arhivat în 4 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2012 (2015, ed. a II-a, revăzută și adăugită); Lugoj – Studii monografice Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2015; „Cenăzeanul” – 25 de ani – Editura Artpress Timișoara, 2017 (monografie); Război în Banat Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2017 (studii monografice); Cenad – Documente de arhivă Arhivat în 7 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2019 (documente); Cenăzeni de ieri și de azi Arhivat în 2 februarie 2021, la Wayback Machine. – Editura Artpress Timișoara, 2020; Populația Cenadului,Editura Artpress Timișoara, 2020.

De asemenea, Dușan Baiski traduce volume din limba sârbă și publică în diverse antologii, volume colective, precum și în reviste din țară și străinătate.

Referințe găsim în presă, dar și în multe volume:  Gheorghe Luchescu. Din galeria personalităților timișene.  Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Timiș: Timișoara, 1996, p. 22; Aquilina Birăescu, Diana Zărie – Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999) – Dicționar bibliografic – Editura Marineasa, Timișoara, 1999, p. 20-21; Dicționar SF./ Coordonator: Mihai-Dan Pavelescu – București: Nemira,  1999, p. 29; Биографски лексикон Срби у свету – Ко је ко 1996/99 – Biographical Lexicon Serbs in the world Who is who 1996-99 – Biografski leksikon Srbi u svetu – Ko je ko 1996/99 – Lexicon biografic Sârbii în lume – Cine cine-i 1996/99 – Belgrad, Los Angeles, 1999, p. 51; Mariana Cernicova, Marin Bucă – Mass media din Timișoara postdecembristă – Editura Augusta Timișoara, 2000, p. 93;  Dicționar bio-bibliografic, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000; Живко Милин – Лексикон/Živko Milin/Leksikon – Jivko Milin – Lexicon – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2004 (în limba sârbă), p. 18-20; Coordonator general: Eugen Simion – Dicționarul general al literaturii române (A-B) – Academia Română – Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 319-320; Dicționar al Scriitorilor din Banat / Coordonator Alexandru Ruja – – Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005, p. 66-68; Ivo Muncian – Scriitori sârbi din România – Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2006, p. 213;

Paul Eugen Banciu, Aquilina Zărie – Timișoara literară – Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara – Editura Marineasa Timișoara, 2007, p. 31-33; Српска породична енциклопедија – Књига 2 – Ап-Ба/Srpska porodična enciklopedija – Knjiga 2 – Ap-Ba – Enciclopedia sârbă de familie – Cartea 2 – Ap-Ba – Narodna knjiga, Politika HM, Belgrad, 2006, p. 145;

Who is who în România – Enciclopedia biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu carieră de succes din România – Hübner Who is who, Zug (Elveția), 2007, p. 100; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș County Mic atlas al județului Timiș – Editura Eurostampa Timișoara, 2010, p. 110; Српска енциклопедија, Том И, Кнјига 1, А-Беобанка/Srpska enciklopedija, Tom I, Knjiga 1, A-Beobanka – Enciclopedia sârbă, Tomul I, Cartea 1, A-Beobanka – Matica Srpska, Srpska Akademija Nauka i Umetnosti, Zavod za udžbenike – Novi Sad-Belgrad, 2010, p. 463-464; Dinu Barbu – Mic atlas al județului Timiș – Ediția a IV-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 108; Dinu Barbu – Brief guide of Timiș county/Mic atlas al județului Timiș – Ediția a II-a, Editura Artpress Timișoara, 2011, p. 110; Милена Милановић – Биографски лексикон. Српски писци у расејању 1914-2014 / Biographical Lexicon. Serbian Writers in Diaspora. Издавач: Милена Милановић. Београд, 2015; Cornel Ungureanu – Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte, Editura Brumar, Timișoara, 2015, p. 8, 17, 363, 542, 554, 613, 616; Стеван Бугарски, Живко Милин – Лексикон Срба књижевника са данашње територије Румуније 1705-2015, Савез Срба у Румунији, Темишвар, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Ediția a doua, revăzută și adăugită. Timișoara: David Press Print, 2016; Ioan Traia – Monografiștii satelor bănățene, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, p. 27-31; Ion Pachia-Tatomirescu – Pagini de istorie literară valahă de mâine (IV), p. 221-223, Editura Waldpress Timișoara, 2018; Ivo Muncian, Miroslav Rosici – Cenadul și oamenii de litere / Иво Мунћан, Мирослав Росић – Чанад и људи од пера, volum bilingv româno-sârb, Editura Solness, Timișoara, 2018. ISBN 978-973-729-554-5; Ioan Traia – Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, p. 125-129; Viorel Marineasa – Ficțiune și istorie. Lecturi complementare, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, p. 141-144.

S-a născut în 11 martie 1955 la Sânnicolau Mare, județul Timiș, trăiește, muncește în Timișoara, iar vacanțele și le petrece la casa din Ocna de Fier.

Apropiat și vechi colaborator și prieten al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, Dușan Baiski a inițiat și organizat câteva proiecte culturale și la Bocșa de-a lungul vremii, dar în calitatea sa de scriitor.

Însă, de ceva timp, Dușan Baiski și-a expoatat latura artistică și a propus publicului artă plastică în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals utilizând culori de sticlă și rășină epoxidică, o tehnică spectaculoasă prin care rezultă un smalț emailat. Această metodă folosește contururi metalice reliefate pentru a separa compartimentele în care se toarnă ulterior rășina colorată sau culorile de sticlă rezultatul fiind încântător.

În cadrul evenimentului „Bocșa Film Festival” zilele de 3 și 4 septembrie 2026 alătură cărții și filmului și arta lui Dușan Baiski, iar în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa va fi vernisată o expoziție cu lucrări în stilul Cloisonné combinat cu vitraliul fals.

Vă invităm cu drag să ne bucurăm împreună de arta lui Dușan Baiski, de un stil mai puțin experimentat, dar foarte viu și atractiv!

27 august 2026, o după-amiază plăcută de vară, care te îmbie la visare. Într-o atmosferă plină de bucurie, vers și armonie, la Primăria din Arad a avut loc lansarea volumului de versuri Ochiul cerului senin, al poetei Carmen Radu, volum recent apărut la Editura Castrum de Thymes, din Giroc.

Evenimentul a debutat în acordurile cvartetului Adagio, care a însuflețit atmosfera, dându-i o notă de bucurie și seninătate, în acord cu versurile prezentate. Cartea a fost prezentată de Mirela Minuța Alexa, președinte al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Arad, dar și de scriitorul și editorul Daniel Luca, precum și de Nicolae Toma, jurnalist și tehnoredactorul volumului.

Între prezentări, ambianța muzicală a cvartetului amintit a întărit versurile poetei și atmosfera romantică. Au fost momente de liniște sufletească și profundă încărcare emoțională, parcă în acord cu lumina blândă a soarelui pe înserat, care pătrundea discret prin ferestre, moment în care a avut cuvântul însăși poeta. Publicul numeros a asistat la o trecere prin toate anotimpurile, prin vers și armonie muzicală, cvartetul oferind un adevărat concert, fiecare piesă interpretată fiind îndelung aplaudată.

Versurile.trec de la primăvara ce reînvie și reîmprospătează natura, la vara caniculară, în puternic contrast cu anotimpul friguros al iernii înghețate, în timp ce toamna așează din nou speranța la locul său, după cum apreciază Daniel Luca în postfața cărții prezentate. Prin toate anotimpurile, însă, iubirea rămâne liantul care dăinuie veșnic, iubire nemuritoare, ce nu ține cont de anotimp, rămânând eternă, chiar divină.

A fost o seară culturală deosebită, plină de emoție și armonie literară.

31 august 2026, ora 19.00, curtea Centrului Universitar UBB Reșița, la Ansamblul omagial „Mihai Eminescu & Luceafărul”:

Ziua Limbii Române – 31 august. Sărbătorim împreună cu scriitorii reșițeni.

 

 

31. August 2026, 19:00 Uhr, Hof des Universitätszentrums Reschitza der Klausenburger „Babeș – Bolyai“-Universität, beim Hommage-Ensemble „Mihai Eminescu – Luceafărul / Der Abendstern”:

Tag der Rumänischen Sprache – 31. August. Wir feiern mit den Reschitzaer Schriftstellern.

 

Sub egida Zilei Limbii Române, sărbătorită în avanpremieră pe 30 august 2026, Țara Almăjului a devenit scena unui pelerinaj cultural de excepție. Alegerea datei de 30 august 2026 pentru desfășurarea „Pelerinajului cultural” din Țara Almăjului nu a fost deloc întâmplătoare. Așa cum au subliniat organizatorii, această zi s-a plasat ca un veritabil arc peste timp și o punte de legătură între două mari sărbători ale identității noastre: chiar a doua zi după „Noaptea Muzeelor la Sate” (29 august) și în ajunul „Zilei Limbii Române” (31 august). 

Evenimentul a reunit iubitori de cultură, jurnaliști și scriitori, fiind susținut de un parteneriat între Asociația Culturală Banatcult, primăriile din Bozovici și Eftimie Murgu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Filiala Caraș-Severin), Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” și asociațiile comunității germane din Caraș-Severin și Reșița.

Primul popas al itinerariului a avut loc la Bozovici, unde participanții au fost primiți cu căldură de amfitrionii și ghizii Caius și Laurențiu Călinescu. Dincolo de colecția inestimabilă de exponate salvate de la risipire prin eforturile și sacrificiile acestei familii, s-a conturat povestea fascinantă și adesea dureroasă a patrimoniului local.

Discuțiile au gravitat în jurul destinului zbuciumat al vechii biserici. S-a evocat licitația din 1906 pentru pictură și decizia înlocuirii catapetesmei, moment care a declanșat o adevărată odisee a obiectelor sacre. Bucăți din vechiul iconostas au ajuns depozitate prin podurile caselor, mutându-se odată cu vânzarea proprietăților și fiind parțial dezmembrate de-a lungul deceniilor. Această „rană deschisă” a comunității ridică mereu dilema etică a conservării: tensiunea dintre a lăsa obiectele pradă timpului și dorința arzătoare de a le oferi o vitrină a demnității într-un muzeu. Salvarea acestor fragmente de istorie – alături de documente prețioase, precum actele de numire, ziarele locale vechi și ediții de secol XIX ale Bibliei – reprezintă un act de legitimare a memoriei locale.

Tot în Bozovici, a fost vizitată biserica romano-catolică, filială a Parohiei Băile Herculane. Ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea (1858-1860, cu rădăcini ale parohiei încă din 1845), lăcașul stă mărturie longevității, diversității confesionale și a moștenirii lăsate de coloniștii germani și cehi în Banatul Montan.

Cel de-al doilea popas a adus pelerinii în localitatea Eftimie Murgu, celebră pe plan internațional pentru complexul său de mori de apă. Aici, rolul de gazdă i-a revenit profesorului Mihai Vlădia – istoric, promotor cultural și fondator al asociației și revistei Banatcult.

În sala de conferințe a muzeului sătesc, dezbaterile au adus laolaltă scriitori membri ai Uniunii Scriitorilor din România, jurnaliști din filiala Caraș-Severin a UZPR și oameni de cultură din Reșița, Pârvova, Mehadia și Crușovăț. Prin intermediul fotografiilor vechi, memoria locului a fost reînviată. S-a urmărit tranziția țăranului bănățean, reprezentat de figuri locale, către cetățeanul activ, conștient de valoarea identității sale.

Dialogul s-a concentrat pe viitor și pe transformarea memoriei într-un motor economic și turistic sustenabil. Au fost propuse proiecte curajoase: reeditarea monografiilor locale, publicarea unei lucrări ample dedicate lui Eftimie Murgu și crearea unui brand „Rudăria” pentru produse tradiționale locale (făină, „brânză de găinușă” și țuică), posibil prin înființarea unei cooperative. Pasiunea colectivă s-a împletit cu viziunea pragmatică, subliniindu-se necesitatea organizării, marketingului și a finanțărilor.

Ziua a continuat cu un tur pietonal prin inima localității, dezvăluind la pas cele mai importante obiective istorice. După o zi densă, încărcată de istorie și promisiuni pentru viitor, întâlnirea s-a încheiat cu un festin gastronomic tradițional, oferit cu generozitate de gazdă – un prilej perfect pentru sedimentarea impresiilor și consolidarea legăturilor comunitare.

Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin