La a doua ediție, implicarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a sporit calitatea acestui eveniment cultural-spiritual național
Tabăra KOGAIONON, aflată anul trecut la prima ei ediție, organizată la Hațeg, într-un ținut al istoriei naționale, la inițiativa istoricului culturii, criticului literar și eseistului Ionel Bota, a avut cea de-a doua ediție, în intervalul 21-23 august 2026, în localitatea montană Marga, din zona de confluență a Țării Gugulanilor cu ținutul momârlanilor hunedoreni din Valea Jiului și cu ținutul Gorjului de sub Munte. Mai întâi să precizăm că în coordonarea amplei manifestări s-au implicat filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, sprijinul constant venind în mod special din partea președintelui de filială, poetul, prozatorul și redutabilul om de televiziune Robert Șerban, apoi scriitorii membri Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Dumitru Oprișor, Radu Cernătescu, Ionel Bota, iar din partea filialei Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Cristina-Anișoara Zainea relatând de la fața locului. Coordonarea întregului evenimențial vine și din implicarea Grupării Margum, prozatorul Marcu Mihail Deleanu și poetul Nicolae Preda care, alături de soția Siduța, au fost gazdele noastre strălucite, apoi Gruparea Culturală „Amfiteatrul Literar” din Petroșani, prin efortul ziaristei, poetei și directoarei publicației cu acest nume, Mirela Cocheci, universitarului Ovidiu Cocheci și poetei și eseistei Elisabeta Bogățan, membra filialei Alba a Uniunii Scriitorilor din România, prozatoarea Corina Vlădoiu și directoarea revistei „Perspectiva” din Târgu-Jiu reprezentând, în fapt, Grupul de Publicații „Cărașul” (Viena/Udine/București/Oravița/Târgu-Jiu/Lugoj/Petroșani). Lista instituțiilor și a personalităților care au colaborat la reușita acestei ediții a Taberei de Literatură, Istorie, Filosofie și Etno-Istorie (LIFE) fiind și ea impresionantă, de la Forumul Democratic al Germanilor din România, filiala Caraș-Severin, președinte Erwin Josef Țigla, membru al Uniunii Scriitorilor din România la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, tot sub conducerea acestui distins om de cultură, instituție integrată activităților Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”, director Clara Constantin, de la Editura TIM, din Reșița și revista „Semenicul“, amândouă avându-l ca director pe scriitorul Gheorghe Jurma, la revista „Reșița Literară”, cu prozatorul, poetul și filosoful Radu Cernătescu ca redactor-șef (la dezbateri o strălucire în plus a fost soția distinsului, Elena),de larevista „Meridianul Timișoara“, cu redactor-șef prozatorul Dumitru Oprișorla revista „Perspectiva” din Târgu-Jiu, director fiind prozatoarea Corina Vlădoiu.
Semnale pozitive au venit și de la abordările în sine ale temelor și problematicilor propuse la dezbaterile celor trei zile ale taberei. Astfel, vineri 21 august, după vizitarea așezământului monahal „Izvorul Tămăduirii”, sub oblăduirea monastică a doctorului teolog Jupâneanțu, participanții s-au concentrat pe esoterismele Ținutului Margum (inspirați de titlul unui roman recent al lui Mihai Marcu Deleanu), apoi pe sentimentul omenescului și tema Muntelui în literatura română și în literaturile Europei Centrale, abordarea analitică aducând discuția la semnificațiile ezoterice și inițiatice din proza și poezia contemporană românească. La momentul intitulat „Seara primei povești de cenaclu” au urmat prezentări de reviste și cărți dar și lecturi literare din operele participanților, la numele celebrităților deja semnalate alăturându-se poetul cărășean Costel Simedrea.
A doua zi, sâmbătă 22 august, tema civilizației Muntelui, implicând realități vechi și noi din Munții Banatului, ai Văii Jiului și ai Gorjului, a fost generativul dezbaterilor în jurul nostalgiei originilor umanității, a miturilor cosmogonice și originilor sacre al omului devenit personaj al istoriei și al literaturilor din România și din Mitteleuropa. O secvență specială a aparținut lucrărilor Danielei Liliana Brebeanu care, în preajma susținerii doctoratului, a provocat colaborarea unor comentatori ai artei sale cu tema „Semne, insemne și noduri. Arhaitatea simbolicilor Bunei Vestiri” Un fericit intermezzo al zilei a doua a fost un traseu în istorie, propus de Gruparea Margum, gazdele noastre, la exploatarea dacică și daco-romană a marmurei locale de Bucova și la așezământul monahal din preajmă. Seara a fost dedicată, sub semnul acestor semnificanți ezoterici și inițiatici din proza și poezia de azi, metaforei locului ideal, „Seara celei de-a doua povești de cenaclu”. Ziua a treia, 23 august, a avut ca obiectiv omagierea emblemei industriilor românești de odinioară, Reșița, la 255 de ani de la intrarea în activitate a primului furnal. Abordările, coordonate de Josef Erwin Țigla și Gheorghe Jurma, au avut în vedere cum indică și titlul, „Spectacolul inițiatic al mitului industriilor românești” iar elogiul tematic al tuturor participanților la activitățile acestei tabere a fost reprezentat de dezbaterile subliniind stadiul contemporan al așa-zisei epoci post-industriale și interferarea cu scrierea literaturii prin apeluri la mitul „genezei uitate” și la simboluri și arhetipuri care pot fi decisive în înțelegerea fenomenului cultural actual. Firesc, toate aceste opinii și evidențe au fost mereu subliniate în momentul final de concluzii.
Alături de Uniunea Scriitorilor din România, la reușita acestei Tabere de Literatură, Istorie, Filosofie și Etno-Istorie (LIFE) KOGAIONON, a participat prin efortul unor redutabili jurnaliști, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ceea ce a sporit calitatea acestui eveniment național aflat la cea de-a doua sa ediție.
Cristina-Anișoara ZAINEA
membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin
