Sub egida Zilei Limbii Române, sărbătorită în avanpremieră pe 30 august 2026, Țara Almăjului a devenit scena unui pelerinaj cultural de excepție. Alegerea datei de 30 august 2026 pentru desfășurarea „Pelerinajului cultural” din Țara Almăjului nu a fost deloc întâmplătoare. Așa cum au subliniat organizatorii, această zi s-a plasat ca un veritabil arc peste timp și o punte de legătură între două mari sărbători ale identității noastre: chiar a doua zi după „Noaptea Muzeelor la Sate” (29 august) și în ajunul „Zilei Limbii Române” (31 august).
Evenimentul a reunit iubitori de cultură, jurnaliști și scriitori, fiind susținut de un parteneriat între Asociația Culturală Banatcult, primăriile din Bozovici și Eftimie Murgu, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Filiala Caraș-Severin), Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” și asociațiile comunității germane din Caraș-Severin și Reșița.
Primul popas al itinerariului a avut loc la Bozovici, unde participanții au fost primiți cu căldură de amfitrionii și ghizii Caius și Laurențiu Călinescu. Dincolo de colecția inestimabilă de exponate salvate de la risipire prin eforturile și sacrificiile acestei familii, s-a conturat povestea fascinantă și adesea dureroasă a patrimoniului local.
Discuțiile au gravitat în jurul destinului zbuciumat al vechii biserici. S-a evocat licitația din 1906 pentru pictură și decizia înlocuirii catapetesmei, moment care a declanșat o adevărată odisee a obiectelor sacre. Bucăți din vechiul iconostas au ajuns depozitate prin podurile caselor, mutându-se odată cu vânzarea proprietăților și fiind parțial dezmembrate de-a lungul deceniilor. Această „rană deschisă” a comunității ridică mereu dilema etică a conservării: tensiunea dintre a lăsa obiectele pradă timpului și dorința arzătoare de a le oferi o vitrină a demnității într-un muzeu. Salvarea acestor fragmente de istorie – alături de documente prețioase, precum actele de numire, ziarele locale vechi și ediții de secol XIX ale Bibliei – reprezintă un act de legitimare a memoriei locale.
Tot în Bozovici, a fost vizitată biserica romano-catolică, filială a Parohiei Băile Herculane. Ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea (1858-1860, cu rădăcini ale parohiei încă din 1845), lăcașul stă mărturie longevității, diversității confesionale și a moștenirii lăsate de coloniștii germani și cehi în Banatul Montan.
Cel de-al doilea popas a adus pelerinii în localitatea Eftimie Murgu, celebră pe plan internațional pentru complexul său de mori de apă. Aici, rolul de gazdă i-a revenit profesorului Mihai Vlădia – istoric, promotor cultural și fondator al asociației și revistei Banatcult.
În sala de conferințe a muzeului sătesc, dezbaterile au adus laolaltă scriitori membri ai Uniunii Scriitorilor din România, jurnaliști din filiala Caraș-Severin a UZPR și oameni de cultură din Reșița, Pârvova, Mehadia și Crușovăț. Prin intermediul fotografiilor vechi, memoria locului a fost reînviată. S-a urmărit tranziția țăranului bănățean, reprezentat de figuri locale, către cetățeanul activ, conștient de valoarea identității sale.
Dialogul s-a concentrat pe viitor și pe transformarea memoriei într-un motor economic și turistic sustenabil. Au fost propuse proiecte curajoase: reeditarea monografiilor locale, publicarea unei lucrări ample dedicate lui Eftimie Murgu și crearea unui brand „Rudăria” pentru produse tradiționale locale (făină, „brânză de găinușă” și țuică), posibil prin înființarea unei cooperative. Pasiunea colectivă s-a împletit cu viziunea pragmatică, subliniindu-se necesitatea organizării, marketingului și a finanțărilor.
Ziua a continuat cu un tur pietonal prin inima localității, dezvăluind la pas cele mai importante obiective istorice. După o zi densă, încărcată de istorie și promisiuni pentru viitor, întâlnirea s-a încheiat cu un festin gastronomic tradițional, oferit cu generozitate de gazdă – un prilej perfect pentru sedimentarea impresiilor și consolidarea legăturilor comunitare.
Constantin VLAICU/ UZPR Caraș Severin