Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre pot introduce mecanisme prin care editorii de presă să primească o remunerație echitabilă pentru utilizarea online a publicațiilor lor de către platformele digitale. Hotărârea a fost pronunțată la 12 mai 2026, în cauza C-797/23, într-un litigiu dintre Meta Platforms și autoritatea italiană de reglementare în comunicații AGCOM.

Litigiul a pornit de la contestarea de către Meta a legislației italiene de transpunere a Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor în piața unică digitală. Normele italiene obligă platformele online să negocieze cu editorii de presă o compensație financiară pentru utilizarea conținutului jurnalistic, interzic restrângerea vizibilității publicațiilor în timpul negocierilor și impun furnizarea datelor necesare pentru calcularea remunerației.

CJUE a stabilit că un asemenea mecanism este compatibil cu dreptul Uniunii Europene, atât timp cât remunerația reprezintă contraprestația economică pentru autorizarea utilizării publicațiilor de presă. Curtea a subliniat că editorii trebuie să poată refuza utilizarea conținutului sau să permită utilizarea acestuia gratuit, iar platformele care nu folosesc respectivele publicații nu pot fi obligate la plată.

Instanța europeană a considerat legitime și obligațiile impuse platformelor de a negocia cu editorii și de a furniza informații privind veniturile generate de utilizarea publicațiilor. Potrivit Curții, aceste măsuri contribuie la protejarea investițiilor realizate de editorii de presă și la menținerea unui echilibru între libertatea economică a platformelor și drepturile de proprietate intelectuală, precum și libertatea și pluralismul mass-media.

România a transpus aceeași directivă prin modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, introducând un drept conex pentru editorii de presă. Editorii români au dreptul exclusiv de a autoriza sau interzice utilizarea online a publicațiilor lor de către furnizorii de servicii ale societății informaționale, inclusiv platforme și agregatoare digitale.

Cu toate acestea, spre deosebire de modelul italian validat acum de CJUE, legislația română nu a construit un mecanism administrativ detaliat pentru stabilirea și garantarea unei remunerații echitabile. În România nu există o autoritate similară AGCOM care să stabilească criterii de calcul, să intervină în caz de blocaj al negocierilor sau să oblige platformele să furnizeze date privind veniturile generate de utilizarea conținutului jurnalistic.

Modelul românesc rămâne unul mai degrabă minimalist, bazat în principal pe recunoașterea dreptului editorilor de a negocia contractual cu platformele digitale, fără mecanisme speciale de arbitraj, transparență sau sancționare comparabile cu cele existente în Italia.

Hotărârea poate fi consultată aici:
CJUE – cauza C-797/23, hotărârea din 12 mai 2026

Comunicatul de presă al CJUE : Statele membre pot prevedea că editorii de presă au dreptul la o remunerație echitabilă atunci când acordă prestatorilor de servicii online autorizația de a utiliza publicațiile lor